Dan Eugen Dumitrescu

VIATA ANECDOTICA A MARILOR

PICTORI, SCULPTORI $I ARIIITECTI AI LUMII

Vol. I (A-C)

cartex

Lista pictorilor

AAertsen, Pieter / 14

Aim6, Marcel / 18

Allais, Alphonse / 18

Aman, Theodor / 19

Andrea del Castagno / 20Andrea del Sarto / 20Anestin, Ion Valentin / 21

Angelico, Fra 122Pdre Angely /24Anquetin, Louis 124Apell,Karel 126Apelles /27Arghezi, Tudor / 30Arp, Hans zis Jean I 3lAugustus Octavianus / 34

BBaba, Corneliu / 36Bacon, Francis /38Bakhuysen, Ludolf i 4lBaldovinetti, Alessio / 41Balthus 142Bandinelli, Baccio /44Baraschi, Constantin / 46Barocci, Federico / 51

Bartolomeo di San Marco 153Barye, Antoine - Louis / 54Baselitz, Georg / 55Bassarab, Alexandru / 56Baqkir,teva, Maia I 57Batalli, Nina / 58B[laqa, Sabin / 59Bildcescu - Dem, Lucia / 59Bdncild, Octav /63Beerbohm, Max / 63Bellini, Gentile / 63Berea, Dimitrie I 65Bemard, Emile 167Berindei,IonD. 174Bemea, Horia /15Bemhardt, Sarah 176Bernini, Giovanni Lorenzo I 78Besnard, Paul Albert / 117Blake, William / 118Bogdan, George Radu / 134Bogdan-Piteqti, Alexandru / 135BoLHans ll42

Bonheur, Marie-Rosalie I 142Bonnard, Pierre I 143Bonnat, L6on Josep Florentin / 145Bosch, Hieronymus / 150Botticelli, Sandro / 151

Bots, Dirck / 154Boucher, Frangois / 154Bdcklin, Amold / 163

Braque, Georges / 169Brauner, Victor / 175

Bratu, Lucian / 178Brdt5ganu, Alexandru / 179Brdncugi, Constantin / 182

Bronzino /296Brooks, Romaine 1297Brogteanu, Aurel / 298Brueghel, Pieter cel Bdtren / 301Brunelleschi, Filippo / 315Bunescu, Marius / 321Buonamico Buffalmacco / 327Burell, Sir William / 329

CCaillebotte, Gustave I 332Calder, Alexander / 335Canaletto /336Cano, Alonso / 338Canova, Antonio / 339Cantacuzino, George Matei l34ICaragea, Boris / 343Caragiale, IonLuca I 345Caravaggio 1346Carpeaux, Jean Baptiste / 349Carracci, Annibale / 351Carridre, Eugdne / 356Cassatt, Stevenson Mary / 357Catargi, George / 358Catargi, Henri / 359Cdmdru!, Mihai / 360Cellini, Benvenuto / 361C6zarne, Paul / 385Chagall,Marc 1473Chanel, Coco / 483

Chardin, Jean Baptiste Simeon / 487Charlet, Nicolas Toussaint / 491Chavannes, Pierre-Cecile-Puvis de / 491Chirico, Giorgio / 495Cimabue, Gualtieri I 496

rCiucurencu, Alexandru / 497Clemente, Francesco / 501Coeck, Pieter I 502Cocxie, Michiel / 504Cogniet, Leon /505Comarnescu, Petru / 505Constamble, John / 507Corinth, Lovis / 517Corneliszoon, Comelis / 517Corneliszoon-Vermeyen, Jan / 518Corot, Jean Baptiste Camille / 5 18

Coneggio / 528Cosimo, Pietro di / 535Cosmescu-Vasiliu, Lucia / 536Cosmovici, JeanLeon I 537Courbet, Jean Desir6 Gustave / 540Couture, Thomas / 556Cranach cel Bdtrdn, Lucas / 558Crist, Noche / 559il Cronaca / 560Cross, Henri - Edmond / 561Cu,tescu-Storck, Cecilia / 563

r. r,'ri,illliMl&liill$

Aertsen, Pieter (1519-1573) - pictor flamand. Poreclit Pieter Lunganul

datoritd staturii sale inalte. Renumit in piitarea de retabluril Ei tablouri cu

interioare din bucdtdrii. A pictat retabluri pentru biserici din Amsterdam, Deffi,

Alkrnaar Si din alte oraSe, tn total de peste 25. Retablurile pictate de el, fntr-o

tehnicit desdvdrSitd, conlineau teme religioase, cum ar fi: ,,Moat'tea Sfintei

Maria", ,,Nasterea Domnului", ,,circumciziunea lui Isu,ts", ,,cei trei crai de la

Rdsdrit," ,,Buna vestire", ,,Tdierea capului sfintei Ecaterina", ,,cristos rds-

tignit", ,,,Cei patru EvangheliSi", ,,Ecce Homo" Ei altele. Multe alte tablouri ale

lii aveau aceeaqi tematicd. A avut trei fii, to{i moStenindu-i talentul, devenind pic-

tori: Pieter, Aert Si Dirck Pieterszoon.V

Tat6l lui Pieter Aertsen2 ar fi vrut s6-i preia meseria, cea de ciorepar3, dar

mama sa l-a susfinut, penffu ca fiul ei s6-qi satisfaci mare lui inclinare cdt.re attd,

spunAnd:chiar dac6 ar trebui sd cdgtig bani torcand qi tot il pun s5 inve{e pictura!

in tinerele, Pieter Aertsen se specializase in a picta naturi moarte 9i

interioare de bucStirii. Privindu-l, n-ai fi crezut cd el este imbr[cat ca un fdran. Un

tablou al s[u reda interiorul unei bucdtdrii, in care se vedea un cap de boujupuit,

ca de o m6n[ de m6celar. Tabloul a fost imediat cumpdrat de o personalitate din

Amsterdam, oraqul in care el qi-a petrecut intreaga via!6.

Tocmai datoriti frumuselii acestui tablou, lui i s-a adjudecat pictarea

altarului principal al Bisericii Vechi din Amsterdam, numitd qi,,Maica Domnului"'pieter a venit la primdria oraqului chemat de cei 12 membri ai sfatului din

conducerea oraqului qi s-a aqezat, modest, de-o parte, l6ngd un qemineu. Aceqtia

nu-l bdgau in seam6, cu aspectul lui de fdran, dar Joos Buyck ) cate) ca primar al

oraqului a\usese onoarea sd primeascd jur6m0ntul regelui Spaniei, Filip al Il-lea,

cA va respecta drepturile !6r1i, prezentAndu-l qi descusAndu-l, a ajuns la concluzia

cd pictorul e fiul ciorbparului Aerl Pieterszoon, trigAnd o concluzie pe misurd:

- DacS egti tot atdt de bun pictor, pe cdt a fost tatdl dumitale - ciorbpar,

atunci trebuie si fii un mare artist, pentru cd, decdnd a murit tatdl dumitale, n-am

mai gdsit pe nimeni care sd md serveascd atdt de bine'

Pentru rPieter AertsenBisericii Noi, d

Michiel Cocxitpentru retablul

* Cel car

$i a plec

in Auguasupra operelcacoperind linutmarinari qi qdr

buzdugane, to1

nestivilit, asupr

ale mdndstirikamvoanele gi c

unde putea conexemplul ei fiirpAnI la Antwerde altare gi cu r3 zile gi 3 noplprin prejur. Pa

biserica ,,SfantiIconocla:

pustiit toate mifllciri, cdr,ti de

nefast a pdtns'Hertogenboscinsulele neezelttip a gloatelorspdrgAnd altarepierderea cunocristelnifele, chiar oddjdiile ru1

vdzuli calvinigroddjdii. Cei 2(

Granvellal2, nubere, cu o adebutoaielor, a s<

distrugd 9i toatmormintele lor

I vezi: Cocxie, Mir2Granvelle, AntoirEl a apdrat, in JEr1571-1575 a fost ,

oraqul sdu nata1.

lRetablu - construclie verticalfl, intr-o bisericd catolici, purtAtoare a unui decor pictat sau sculptat,

plasat deasupra unui altar.i Gruprrl vocalic ae, din olandeza veche, a devenit aa (a lung), in olandezd acttald, deci numele

pictorului se citegte : Aartsen, ser insemndnd fiu.3 Cum moda timpului implica ca bdrbafii sA poarte ciorapi de mitase strAnqi pe picior p6n[ deasupra

genunchiului, aceqtia erau confecfionali de megteri specializaJi, ciordpari, aqa cum era qi tat6l lui

Pieter Aertsen.

14

reclit Pieter Lunganultahluril Si tablouri cui din Amsterdam, Delft,dle pictate de el, tntr-or .ti: ,,Moartea Sfinteit'- ..Cei trei Crai de laSerina",,,Cristos rds-flulte alte tablouri ale

i talentul, devenind pic-

t. ..u de ciorepar3, dar; lui inclinare cdtre art1.,

pm sa invele pictura!

picta naturi moarte qiinbrdcat ca un !6ran. Unca un cap de bou jupuit,I de o personalitate din

s-a adjudecat pictareaE si,Maica Domnului".membri ai sfatului dinga un qemineu. Aceqtiaq-ck, care, ca primar alr Spaniei, Filip al Il-lea,n-1, a ajuns la concluziaoncluzie pe misurS:til dumitale - ciordpar,rrit tatdl dumitale, n-am

nui decor pictat sau sculptat,

hndezd actuald, deci numele

ringi pe picior p6nd deasuprapari, aga cum era gi tatdl lui

Pentru retablul din Biserica veche (Maica Domnurui) din Amsterdam,fletel Aertsen a primit 2000 de coroane qi i s-a dat s6 picteze qi retablul altaruluiBisericii Noi, din acelaqi orag. rnifial, aceastd lucrare ar fi trebuit si o facd vestitulMichiel cocxie din Mechelent, dar cdnd a auzit ce sum[ micd a primit Aertsenpentru retablul ,,Maicii Domnului", o lucrare minunat[ qi rucratd cu migald, a zis:- cel care a fEcut acest retablu, are sd-l facd gi peceldlart.

gi a plecat.

in August 1566 ap"Tit ugu-rirJ migcare iconoclastd, inceputd ca asaltasupra operelor de artd in Flandra de vest qi comitatul Artois, din Fran{a,acoperind linuturile dintre rdul Lys qi Marea ],iordului. vreo 300 de mese.iaqi,marinari qi lirani, amestecali cu t6rfe, cergetori qi talhari, inarmali cu b6te,buzdugane, topoare,

_ciocane, sc[ri gi funii,- au niv[rit, m0na1i de o furie denestavilit, asupra satelor gi crtunelor de langd Saint omer, spdrgand porlile inchiseale mandstirilor gi bisericilor, ddrdmandu-le altarele, ai.ti"gana statuile qiamvoanele gi cdlcind in picioare icoanele sfinlilor. Primind intaiiri de la ypres,unde putea conta pe un puternic grup de calviniqti, haita a distrus catedrala de aici,exemplul ei fiind urmat rapid 9i in alte localitdli, printre care Lille $i d;;;";J;;pdnd la Antrverpen (Anvers), unde, in cateva ore, catedrala a fost ,obitd,cu cele 70de alkre qi cu una dinhe. cele mai mari orgi din Europa centrald qi de Nord. Dup63 zile 9i 3 nopfi, gloata le-ahdrdzit u"""uqi soartl cAiorva manasliri qi biserici'deprin prejur- Paguba, cauzatd de aceastd pustiire, a fost inestimabiid; numai labiserica ,,Sfdnta Fecioard" s-au calculat pieideri de aproape 400.000 de guldeni.

Iconoclagtilor de la Tournai li s-au aldturat atfii oe la Valenciennes, care aupustiit toate mdndstirile din imprejurimi, inclusiv o'biblioteca, in care au pierit inflBciri, cd4i de mare valoare adunate, timp de mai multe secole. Acest exemplui:ryt a pdtruns qi in tsrabant, Malines, Breda, Bergen op Zoon gi ins'Hertogentrosch. Au urmat qi oraqele olandeze din Noriul laiilor de Jts qiinsulele neezelandeze, avand de suferit gi oragele utrecht gi Groningen. Figuralia_tip a gloatelor formate din tdlhari, ho1i, tdrfe gi cerqetoii era aceeaqi peste tot,spargAnd altarele cu topoarele, sacristiile la fel, au bdut vinul de liturghle, p6nd,l,apierderea cunoqtinfei, }zima sfinlitd au cdlcat-o in picioare, crucifixele, statuile,cristelnifele, chivoturile, pupitrele qi stranele sculptate au rost sparte qi ciop6rfite,iar odrjdiile rupte in bucdfi. Mai tdrziu, ?ntr-un azil derefugiali din Koln, au fostvilzu,ti calviniqti care erau imbrdcali in pantaloni qi piepiare croite din acestegddjdii. cei 20 de .furiogi", eare jefuisera .onu".rr ie 1a lard al cardinaluluiGranvellar2, nu numai cd au pangiritlltarul caperei, dar au ii glii, dou[ butoaie cubere, cu o adevdratr sete flamandd. cand acest prim uui ie""u amelit in jurulbutoaielor, a sosit al doilea val de ,,furiogi",

"ur" u f"rt ;. ;;;.re cd trebuie sddistrugd qi toate statuile qi monumentele funerar" ur. pri".iiilor din trecut, iarmormintele lor au fost profanate.

r';ezi: Cocxie. Michier din Mecheren (1497-r5g2),pictor flamand, in vor. I.-Granvelle, Antoine de Perreno.t, de (1715-1586) - prelat francez gi om de stat in serviciul Spaniei.ll-3' aPirat, in ldrile de Jos,.politica absolutistdli

"utoti"a u..g"iui s;;;i"i rlip al Il-lea. intre1571-1575 a fost vice-rege al regatului de Neapoie, iar din 15841 u ro.t *rri.pircop de Besangon,oraqul sdu natal.

t5

in orage se qtia cd ,,strada" n-a aclionat singur[ gi cb la aceste acliunimArqave au participat qi cet[lenii ,,onorabili", cum au fost unii cdlugdri qi chiarprimari. La22 August 1566, comandantul gdrzri civile a refuzat sb se implice cAnd,

cetbleni de bund credin!6, i-au cerut sd ia mdsuri in fala golanilor de la Tournai,care incepuser[ ,,asaltul" distrugdtor. El a dat o replicd de om mdrginit:

- Md aflu aici numai pentru apdrarca oraqului, nu gi a bisericilor!De parcd bisericile nu fbceau parte din orag.

Au fost qi unii nobili, pe care nu i-a interesat ce se intdmpld cu bisericile qi

operele de artd de aici, distruse cu topoarele qi drugii de fier. Unul din acegtia,

contele de Kuilenborg igi transforrnase, incd de la inceputul anului fatidic, capelacastelului sbu in garderobi, dezicAndu-se complet de adorarea imaginilor sfinte gi

a relicvelor. Philipp de Marnix, feudalul purtdtor de cuvAnt oficial al calvinigtilordin Jdrile de Jos, a gdsit o scuzd pentru acliunile la care asista ingrozitd populaliade la sate qi orage:

,,N-au distrus nimic, in afard de altare qi imagini inspirate de diavol. Nu s-au

gdndit sd infrunte autodtdlile. S-au l6sat doar tdrdli de un zel irezistibilgi...infl5c5rat. Aceasta este voinla lui Dumnezeu qi e scris qi in Vechiul Testament,cd imaginile, ce servesc idolatriei, si fie sfbr6mate gi nu este prima oard cdnd se

trece la indeplinirea acestei porunci". Avea dreptate, in felul sbu, cdci se gdndea ce

se petrecuse, in urmd cu 49 de ani la Wittenberg, cAnd Lutherr sprijinea aceeaqi

poruncd: ,,Sb nu-!i faci 1ie chip cioplit."Se punea problema drepturilor vitale ale unei grupdri religioase. Pe

stindardele ei era inscrisd lupta impotriva tribunalelor sAngeroase ale Inchiziliei, a

eliberirii Jdrilor de Jos de sub ocupafia spaniold. Frecvent, se auzeau lozinci de

genul: ,,Jos ocupalia spaniol6!", ,,Jos cu exploatarea prin impozite impov[rdtoare!",,Trdiascd libertatea!" TotodatS, protestanlii, socotili sectanfi, c6rora li se spunea,

in derAdere, papistaqi, erau de-acum lipsili de drepturi, privili cu urd, denunlafi ca

eretici, au plecat in surghiun. 35.000 de reformaji au gdsit azilin Anglia qi circa400 de familii au rdmas pe drumuri, ftri mijloace de subzistenld, luAnd drumulcergetoriei. Calviniqtii2 au pus gi ei bazele unei noi biserici. Se simleau expulzalidin societate qi au pornit, cu hotirAre, pentru a-qi cuceri dreptul de cetate in casa

Domnului. Au frcut parte dintre ,,furioqi", au spart porlile vechilor catedraledistrugAndu-le simbolurile unei credinle ce se impodobise cu,,operele infernale aleidolatriei". Toporul qi ranga nu vizau operele de artd, in primul rAnd. Uneltele

lluther, Martin (1483-1546) - teolog german. Reformator religios, intemeietorul protestantismuluigennan. Din anul 1513, a fost profesor universitar la Wittenberg, unde, in 7577, a afiqat cele 95 deteze, ce au marcat inceputul Reformei religioase, o despar,tire de organizarea bisericii catolice avidede bogd{ii gi fast. In anul 1520, a fost excomunicat de cdtre Vatican. A tradus Biblia in limbagemand intre anii 1521-1534, contribuind la crearea limbii literare gerrnane. tn acest fel, perceptelecregtine ale Bibliei au putut fi mai ugor asimilate de enoriagi, iar biserica a devenit austerd fdrd amaifijefuitd, sub diferite pretexte, de genul indulgenJelor.2calvioigtii erau adepfii lui Jean Calvin (Cauvin)(l509-1564) - reformator religios al bisericii.Partizan al ideilor lui Martin Luther, incepAnd cu anul 1533. El a trdit la Paris gi a efectuat turnee laStrasbourg, BAle qi Geneva, de rdsp6ndire a noii credin{e. S-a stabilit definitiv la Geneva, in ElveJia,din 1541, unde a creat un orat model gi a instalat o disciplind riguroasd. Opera sa principalS teologicd

,,InstituJia religiei creqtine" (1536) este afirmarea unei mdrele suveranitdli a lui Dumnezeu, singurulst[pdn al mdntuirii omului prin predestinare.

distrugerii, ciAntwerpen, pr

serviciul divinNu s-a

momenful dct

consemnarea (

sentimentul ciintangibilului.blestemele artintregi, se auiNumai Pieteropus iconocla;actiunea lor, <

,,cuvAntul Dondec6t arta. Picinterioare de I

comanda pict?Amsterdam. Avorbeasc[ destr

pictarea altaruAcest poliptic,ambele altare, t

Pieter 1bisericii din Simaginilor", dc

a cumpdrat ace

timp ce oamennespilali s-a nitopoarele, in br

distruse pentru

Aceste 1

poreclit Pieteraltul pentru MDiest, aldturi dtcdzute pradd dr

artist m[iastruAugust a anulumurind la2lun

Nici dupbund. in MuztMondial, se n:

lCertozinii erau c

Alpii francezi. in Ir

16

=.,,,'rlltfi

gi ca la aceste acliumI unii cdlugdri qi chiarErzat sd se implice cAnd,

golanilor de la Tournai,m mdrginit:r bisericilor!

btAmpld cu bisericile qi

r fier. Unul din acegtia,

trl anului fatidic, capela

mea imaginilor sfinte gi

m oficial al calviniqtilor:sisu ingroziti populalia

pirate de diavol. Nu s-au

i de un zel irezistibilgi in Vechiul Testament,este prima oard cAnd se

hl sdu, c[ci se gdndea ce

Lutherr sprijinea aceeagi

grupdri religioase. Pe

€eroase ale Inchiziliei, a

snt, se auzeau lozinci de

rnpozite impovirdtoare ! "m{i, cSrora li se spunea,riviti cu urd, denunfa,ti ca

sit azil in Anglia gi circaubzistenld, ludnd drumulici. Se simleau expulzalidreptul de cetate in casa

n4ile vechilor catedrale: cu ,,operele infernale ale

in primul rAnd. Uneltele

intemeietorul protestantismuluide. in 1517, a afiqat cele 95 de

anizarea bisericii catolice avide

i€n. A tradus Biblia in limbaermane. in acest fel, percePtele

rica a devenit austerd frrd a mai

reformator religios al bisericii.h la Paris qi a efectuat tumee latdefinitiv la Geneva, in ElveJia,

€. Opera sa principald teologicduritali a lui Dumnezeu, singurul

distrugerii, ciop6rleau ,,idolul" disprefuit. in numai cAteva zile, calviniqtii dinAntwerpen, precum gi cei din alte pdrfi, qi-au cucerit dreptul, prin furie (luptn) laserviciul divin ?n interiorul oragului, cu ajutorul migcdrii iconoclaste.

Nu s-a fbcut niciodatd un bilan! a1... cioburilor. Jirile de Jos se aflau inmomentul acela in plind r6scoalS religioasd, iar cronicarii erau prinqi inconsemnarea evenimentelor. Dupd un an, s-a instituit de-o datd ruginea generald,sentimentul cd patima momentului i-a frcut pe oameni sd ridice mdna asupraintangibilului. Ruginea a trecut multe sub tdcere, dar disperarea, bocetele gi

blestemele artiqtilor, cdrora le-a fost nimicitS, sub proprii ochi, opera unei vieliintregi, se auzeau pretutindeni. Aproape niciun glas nu rupea tdcerea groazelNumai Pieter Aertsen, maestrul din Amsterdam, poreclit Pieter cel Lung, li s-aopus iconoclagtilor in plind strad6, pereclitAndu-qi viala. I-a implorat sd renunle laacliunea lor, dar ce putea face singur? Ei nu-l inlelegeau. Pentru ei era in joc,,cuvAntul Domnului", dup[ noua lor bisericb, pe cAnd pe el nu-l interesa altcevadec6t arta. Pictorul devenise cunoscut, mai intAi, prin excelentele sale picturi deinterioare de bucitdrie. Aqa i se fbcuse un nume in momentul cdnd a primitcomanda pictlrii altarului principal al bisericii vechi ,,Maica Domnului" dinAmsterdam. Acest prim tablou de altar i-a reuqit atAt de bine, inc6t a inceput sd se

vorbeascd despre el pAnI in Italia. La pulin timp, a urmat, apoi un alt mare succes:pictarea altarului principal din Biserica Noud (Nieowerkerk) tot din Amsterdam.Acest poliptic,in 4 canate, infr1iqa, 1a mijloc, Naqterea lui Cristos. Bineinleles ciambele altare, atdt de celebre ale lui Aertsen, au fost distruse de iconoclapti.

Pieter Aertsen a pictat qi polipticul Rdstignirea lui Cristos pentru altarulbisericii din Warmenhuisen, din Nordul Olandei. Dupd dezldnluirea ,,masacruluiimaginilor", doamna van Sonneveldt, o coleclionari energicd din oraqul Alkmaar,a cump5rat aceastd lucrare imediat ce a aflat de ndvala golanilor ,,furiogi". Dar, intimp ce oamenii ei se aflau in bisericd demontAnd voleurile, o gloatd sdlbaticd denespdlali s-a n[pustit asupra lor, le-a smuls panourile din mdnd gi le-a sfbrdmat, cutopoarele, in bucili. Picturile create, cu atAta talent de o m6nd de maestru, au fostdistruse pentru totdeauna.

{<

Aceste polipticuri n-au fost singurele pierderi suferite de Aertsen, celporeclit Pieter cel Lung. Alte altare pictate de el: unul pentru biserica din Delft,altul pentru MAndstirea Certozinilorl gi cdte unul pentru biserici din Louvain qiDiest, aldturi de alte multe oraqe posedAnd picturi, religioase, zdceau acum distruse,cdzute pradd demenlei colective. Bogata qi minunata operd a unei intregi vieli deartist mdiastru fusese nimicitd in intregime, in numai trei zile din blestemata lundAugust a anului 1566. Puternic afectat, Aertsen a ar,ut puterea sd mai lucreze 7 ani,murind la 2 Iunie 1573, fiind inmormdntat la Amsterdam.

Nici dupd aproape 400 de ani operele lui Aersten n-au avut o soartd maibund. In Muzeul ,,Kaiser Friedrich" din Berlin, inainte de al doilea RizboiMondial, se mai afla expus un fragment dintr-un altar de-al sdu, salvat din

rCertozinii erau cdlugdrii unui ordin religios, intemeiat, in anul 1084, de cdtre Sfbntul Bruno, inAlpii francezi. in Italia Evului Mediu, unei mdndstirii certozine i se spunea, pe scurt, Certosa.

l7

fragmentele ,,furiei iconoclaste" de la biserica din Delft. Simfind evidenta pierdere

a rdzboiului, hitleriqtii depozitaseri mii de opere de artd furate din ldrile Europei

cotropite de ei, intr-un tum antiaerian de la marginea Berlinului, socotit de ei

rezistent la bombardamente. Dar in urma unui masiv bombardament executat de

avioanele Alialilor, din primdvara anului 1945, turnul a fost distrus, pierind inincendiul creat foarte multe opere de artd, printre care 9i ultimul fragment ce

rdmdsese din altarul pictat de Pieter Aertsen ,,Lunganul" pentru biserica din Delft.

Aimd, Marcel (1902-1967) - pictor francez.V

Un t6n6r autor i se pl6ngea lui Jean Giraudoux I c6 e foarte greu s[conversezi cu Marcel Aim6.

- Nicidecum, i-a ripostat dramaturgul. Poli vorbi cu el aproape oricand 9i

oricum. Numai cb el tace. ,i

Allais, Alphonse (1855-1905) - pictor si scriitor francez. Ndscut pe aceeasi

stradd cu Erik Satie, in Honfleur, Calvados, boem, a trecut printre neliniqti{iiBelle Epoque, cdstigdndu-Si renumele de artist certat cu bundcuviinla burghezd. A

pictat primele pdnze abstracte, o serie de pdnze monocromq ce sveau

urmdtoarele titluri: ,,Prima comuniune a fecioarelor clorotice pe ninsoare",

,,cardinali apoplexici la cules de rosii pe malul Mdrii Rosii" si ,,Incdierareanegrilor intr-o peSterd pe timp de noapte". A compus un ,, MarE funebru pentru un

,rid". $i-a expus pdnzele la salonul Inocenlilor, in IBB3 qi 1884. Afost unul din

intemeietorii cabaretului ,,Chat Noir", din Paris, aldturi de Rodolphe Salis,

George Auriol, Maurice Rollinat, MacNab Si M. Donnoy. in literaturd, a rdmas

cunoscut ca povestitor, romancier Si dramaturg. Opere: ,,Amoruri, delicte Ei

orgii" (IS9B), ,,Sd te strici de rds" (1891), ,,Doi Si cu doi fac cinci" (1895),

,,Bietul om Si bunul duh" (1899), ,,Domnul Pudoare" (1903). Ca umorist, s-a

impus prin povestirile sale: ,,Trdiascd viala!" (1892) Si ,,Cdpitanul Cap" (1902)

Si prin cronicele sale fondate pe absurd Si mistificalie.V

Lui Alphonse Allais i se atribuie urmbtoarea scrisoare:

,,Domnilor,Sunt asigurat la compania dumneavoastra pentru suma de 2.000.000 de

franci, in caz de deces. Sinuciderea este acceptat[ la capStul a doi ani. Deci vd

anun! decizia mea de a mi sinucide. Totuqi, dacl ali accepta s6-mi dali 1.000.000,

aq renunla la intenlia mea qi aceasta ar constitui o afacere bunl pentru mine, c6t gi

pentru dumneavoastrS.Al dumneavoastrS,Alphonse Allais"

lGiraudoux, Jean (1882-1944) - romancier qi dramaturgfrancez. Romane: ,,$coala indiferentelor"(1911),,,Amica America" (1919), ,,Adorabila Clio" (1926) q.a. Louis Juvet l-a cwtalizat, prinmdiestria gi experienla sa actoriceascS, sd scrie piese de teatru, fdcAndu-l celebru, ca dramaturg, pe

scriitor. Piese reprezentative: ,,Electra" (1937), ,,Ondine" (1939), ,,Sodoma qi Gomora" (1943),

,,Nebuna din Chaillot" (1945, post-mortem).

O prinleceva in albumprinfesei mdnc

Ce jour,A 1'ombJ,e mangEtrange,

Alphons

Ce jour,A l'ombJe mangDe plus

- ltr vrr

Alphonse Alla-Delal- D6-mi

- Dar nu

Lui AI1imobilitate totzcafenea. Acolo

- MdineAfirma!-VisepA doua z

Aman, '.

oscilat fntre ac,

me;te$ug, rece,

istorice: ,,Bdtd,,Izgonirea turclui Vlad Tepe;'

tscholl, Aurelien,,Le Nain jaune".

,,BAlciul artigtilot''sau popular, prin ..

orgie pariziand" (11

'In traducere liberCiudatd, ciudata ci3 in aceastd zi, deciudat!

l8

mlind evidenta pierdereurate din ldrile EuroPei|erlinului, socotit de einbardament executat de

fost distrus, pierind ingi ultimul fragment ce

:ntru biserica din Delft.

r 1 cd e foarte greu sd

cu ei aproape oricdnd qi

ancez. Ndscut pe aceeasitecut printre nelinisti{iitundcuviinla bur ghezd. Amonocrome, ce aveauclorotice pe ninsoare",i RoEii" Si ,,Incdierarea-\Iarg funebru pentru un

I Si 1884. A fost unul dinSuri de Rodolphe Salis,y. in literaturd, a rdmasre: ,,Amoruri, delicte qi

u doi fac cinci" (1895),(1903). Ca umorist, s-a

,.Cdpitanul Cap" (1 902)

mre:

! suma de 2.000.000 de

TAtul a doi ani. Deci vdrpta s5-mi dali 1.000.000,n bund pentru mine, cdt qi

lomane:,,$coala indiferentelor"L-ouis Juvet l-a canalizat, Prinbdu-l celebru, ca dramaturg, Pe

, Sodoma gi Gomora" (1943),

O prinfesd, ce avea un salon literar, l-a rugat pe Alphonse Allais sd-i scrieceva in albumul ei. Cum, mai inainte Scholll, pe c6nd se ricorea in vasta serd aprinlesei mdnc6nd o portocald, scrisese:

Ce jour,le 3 JanvierA l'ombre d'un palmier,Je mange un orangeEtrange, 6trange, dtrange!2

Alphonse Allais, amuzAndu-se, a scris:

Ce jour,le 10 JanvierA l'ombre d'une orangeJe mange un palmierDe plus en plus 6trange!!!3

- i1i vine bine pdl6ria. De unde ai luat-o? l-a intrebat un cunoscut pe

Alphonse Allais.- De la Durand.

- Di-mi gi mie adresa pdldrierului.

- Dar nu e vorba de un pilSrier...Durand este un restaurant.

Lui Alphonse Allais, bolnav de flebit[, medicul ii recomandase oimobilitate total6, dar el nu voia nici in ruptul capului sd renunle de a merge lacafenea. Acolo, pe 27 octombrie 1905, le-a spus prietenilor:

- MAine voi fi mort.Afirmafia lui a stdrnit hazul tuturor.

- Vi se pare amuzant dar eu nu glumesc. M6ine voi fi mort!A doua zi el, intr-adev6r a murit de embolie.

*

Amun, Theodor (1831-IB9I) - pictor, grafician Si pedagog romdn. Aoscilat intre academism Si romantism, prezentiind puternice trdsdturi realiste qi, inme;te$ug, receptivitate la innoirile impresioniste. A pictat compozilii cu temeistorice: ,,Bdtdlia de pe insula Sf. Gheorghe" (1859), ,,Vlad lepeE Si solii turci",,,Izgonirea turcilor la Cdlugdreni" (1872), ,,Boierii surprinsi la ospd! de trimiSiilui Vlad Tepe$", ,,Tudor Vladimirescu"; scene de gen: ,,Hord la Aninoasa", ,,P€

'Scholl, Aurelien (1833-1902) - scriitor qi ziarist francez. A fondat foile: ,,Satan",,,LaNaiade" gi

,,Le Nain jaune". Autor de lucrdri spirituale, de ridiculizare a moravurilor burgheze, cum ar fi:,,BAlciul artiqtilor" (1858); in original ,,La foire aux artistes". La foire se poate traduce prin,,b61ci"sau popular, prin ,,diaree". Jocul de cuvinte este evident); ,,Scene qi minciuni pariziene" (1863), ,,Oorgie pariziand" ( I 88?-),,.Spiritul bulevardier" (1 8 88).' In traducere liberd : In aceastd zi, de 3 Iianuarie/ La umbra unui palmier/ Am mAncat o portocald./Ciudatd, ciudat6, ciudat6.3 in aceastd zi, de T}Ianuarie/ La umbra unei portocale/ Am mAncat un palmier/ Cu mu1t, mult maiciudatl

19

o stradd din Cdmpulung" (1875), ,,Bal mascat ln atelier", ,,Pe terasd,la Sinaia";

portrete: ,,Principesa Zoe Brdncoyeanu", ,,Autoportret", si naturi moarte.

Theodor Aman a fost cofondator, aldturi de pictorul Gheorghe Tattarescu,

al $cotii de arte frumoase din BucureSti, unde a fost profesorul cdtorva genera{ii

de artiqti plastici. V

Theodor Aman a fost vizitat in atelierul sdu de un tAndr pictor ocolit de

succes. Ydzdndpe gevalet un tablou neterminat al marelui artist plastic,la care

acesta lucrase cAteva luni, tdndrul artist a spus:

- De ce zace? Eu pot picta un tablou intr-o singurd zi, dar, recunosc, imi

trebuie un an ca s6-1 vAnd.

Zdmbind, Aman i- a Pr ecizat

- Tinere, incearcd s6-i pictezi intr-1an qi atunci ai s6-l vinzi tntr-o singurb zi'

Andrea del Custagno (Andrea di Burtolomeo di Simone) (1400-1457) -pictor italian din Floienla. Operele sale au o temd exclusiv religioasd''Capodopera

sa a fost marea ,,Ci;d cea de Taind", o frescd executatd tn catedrala

florenttia ,,Sant'Appolonia", deasupra cdreia a mai pictat trei scene reprezen-

tdnd rdstignfrea, ligroparea Ei tnvierea lui Isus Hristos. La Venelia' el a Jdcut

desenele pentru urh ai, mozaicurile capelei dei Mascoli, din catedrala ,,San

Marco". A mai lucrat unele picturi in frescd, in catedrala ,,san zaccaria", tn

1442. A murit de ciumd. Pseidonimul qi l-a luat de la satul castagno de ldngd

Florenla, unde s-a ndscut. V

Datorita conjurafiei familiilor Albizi qiPeruzzi,in 1435, din doi membri ai

familiei de' Medici unul a fost ucis, iar fratele sdu a fost rdnit, in catedrala ,,Santa

Maria del Fiore", din Florenla, de cdtre unii membri ai acestor familii florentine,

impreund cu alli partizam gi complici ai 1or. Pentru aceastd faptd, Signioria a

irotarat ca toli membrii conjura{iei s5 fie omord{i 9i, apoi, pictali, ca trdddtori, pe

falada palatului del Podestd. Lucrarea i-a fost incredinlatd lui Andrea del

Castagno, care, caslujitor gi indatorat casei de' Medici, a primit-o cu bucurie' E1 a

pictat aceste personajl, cel mai adesea, dupd naturd' surprinzAndu-le in diverse

ipostaze, sp6nzurate de picioare in felurite atitudini pline de ciuddlenii. Lucrarca a

placut tuturor cetalenilor Florenlei, care l-au numit pe Andrea del castagno cu

porecla: Andrea degli Impiccati (Andrea al Spinzuralilor)" '

Andreu del surto (Andrea d'Agnolo di Fruncesco zis del sarto) (1486-

1 5 3 1) - pictor italian din Florenla.picturile sale, cu scene din Biblie, au fost fdcute pentru mdndstiri Si biserici

din Toscana Si din Florenla, atdt in frescd, cdt Si in ulei, precum qi pentru familiibogate. Din 1516, a lucrat, pentru o scurtd perioadd de timp, la curtea regelui

Francisc I al Franlei v

A fost c,

Stilul slu s-adesdr,Ar;it compeisajele i-au.Jfadoma delidentic: .-Intrarmdnastirea..Sa

CAlugaricea de Taina" I-\cea$a lusrartde i iai?- pdn d

In 1519.ordin sd disrrurspitalele ;i toalministirii- au rpicturi. \u aupicturii 1ui -{-nr

Veztndma€nificui On-{ndrea r oia dcrcrotise hrotdt-\ pictat-o pe S

Andrea s-a du:asediul Florsnt

- Iti muacum pictura- iAndrea.

- Pentn-r

cu darzenie pic

- \-inde-OricAte c

Dupa ier\Ii;cat de credde doua ori rna

,4nestin.romdn. Se tragfost tut repulsTearrului \-oti

- Cinquecento: St-\ledici. Ottariarimponante ia Florrtbst senator 115i"t-rica lui Jacopo Sa

20