Vârsta Inocenţei Revista Liceului Teoretic Roznov

Învăţământ primar, gimnazial şi liceal

Anul IX, Nr. 16-17 (2012 – 2013), ISSN 1843 – 7753

Cuprins Vârsta inocenţei

1 | P a g e

Didactic Page 2 – 19

Page 20 – 27 Eveniment

Divertisment

Cred Doamne

Page 28 – 30

Page 41 – 43

Page 31 – 40

Monden şcolar

Revista Vârsta inocenţei – Liceul Teoretic Roznov

Nr. 16-17, An şcolar 2012-2013

ISSN 1843 - 7753

Didactic Vârsta inocenţei

2 | P a g e

Motivul codrului în lirica eminesciană

Codrul, ca şi marea, cu râurile şi cu izvoarele, sunt o metaforă a

eternităţii: - Ce mi-i vremea, când de veacuri,/ Stele-mi scânteie pe lacuri,/

Că de-i vremea rea sau bună,/ Vântu-mi bate, frunza-mi sună;/ Şi de-i

vremea bună, rea,/ Mie-mi curge Dunărea. Cât de apropiată este această

viziune de cea folclorică s-a arătat, constatându-se o corespondenţă ideală

între cele două creaţii, datorită şi faptului că, în folclorul românesc, codrul

este metafora fundamentală, simbol al ospitalităţii în vitregiile istoriei,

simbol al vieţii ce se consumă în eternitate. Ceea ce adăuga poetul din simbolismul romantic

este comparaţia eternităţii codrului cu viaţa trecătoare a omului ca o concluzie a sentimentului

trecerii: Numai omu-i schimbător,/ Pe pământ rătăcitor,/ Iar noi locului ne ţinem,/ Cum am

fost aşa rămânem:/ Marea şi cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna şi cu soarele,/ Codrul cu

izvoarele.

Ca şi poetul anonim, iubirea de natură, pe care o proclamă elegia Revedere, izvorăşte

la marele nostru liric din strânsa şi permanenta lui legătură cu pământul şi locurile natale.

Dialogul dintre poet şi codru, provocat de revenirea poetului pe meleagurile copilăriei, pe care

este fundamentată poezia ca structură, pune în lumină, pe de o parte, iubirea nostalgică a

poetului faţă de codru, de care e multă vreme de când s-a despărţit, bătând drumurile vieţii

între oameni, iar, pe de altă parte, imaginea tulburătoare a codrului, care, în răspunsul său,

pare indiferent faţă de soarta vremelnică a omului, proclamându-şi cu mândrie eternitatea şi

veşnica lui tinereţe, dar care, în fond, înţelege şi ocroteşte viaţa omului: ... Şi mai fac ce fac de

mult,/ Vara doina mi-o ascult,/ Pe cărarea spre izvor/ Ce le-am dat-o tuturor,/ Împlându-şi

cofeile,/ Mi-o cântă femeile. Între elementele rustice şi durabile ale naturii intră şi doina,

printr-o coexistenţă imemorială. Pornind de la alegoria codrului etern, superb şi nepăsător faţă

de trecerea timpului, poetul aduce în finalul poeziei şi alte elemente ale naturii veşnice, cum

sunt marea, cu râurile şi izvoarele, pământul cu pustiurile şi, din lumea astrelor cerului

nemuritor, luna şi cu soarele.

În Ce te legeni, codrule..., tulburătoarea imagine a codrului, - acest cadru permanent

românesc, atât de strâns legat de viaţa şi istoria poporului nostru, - cu frunzişul rărit de

puterea iernii şi cu crengile aplecate la pământ, într-o stare de amorţire, - aici simbol al

bătrâneţii şi al morţii apropiate – şi viziunea stolurilor de rândunele, care duc cu ele în negura

necunoscutului gândurile şi norocul poetului, lăsându-i în suflet numai dorul veşnic şi

neliniştea, presupun o totală identificare afectivă, ca şi la omul din popor, cu natura eternă

care-l înconjură. Elegia lui Eminescu capătă, astfel, sensul unei meditaţii asupra existenţei şi

aspiraţiei spre nemurire. Fiorul nostalgic pe care Eminescu îl dăruieşte cântecului asigură

versurilor o incantaţie inefabilă: - Ce te legeni, codrule,/ Fără ploaie, fără vânt,/ Cu crengile

la pământ?.../ - De ce nu m-aş legăna/ Dacă trece vremea mea!/ Ziua scade, noaptea creşte/

Şi frunzişul mi-l răreşte.

Cele mai multe poeme ale silvestrului Eminescu, unele graţios idilice, configurând un

locus amoenus adecvat iubirilor ideale ori visului, sunt ale unui apolinic, iar ca urmare

Didactic Vârsta inocenţei

3 | P a g e

proiecţiile în timp nu cunosc traume. Recunoaştem în cele peste treizeci de antume şi postume

din respectivul ciclu, note caracterizând o comunitate distinctă, modelată cu faţa spre munţii

împăduriţi, tentată de un centralism al vegetalului grandios. Codrul întinzând bolţi deasupra

poetului nu e numai cetate, dar şi sanctuar, de unde ispita de a sincroniza vibraţiile misterioase

ale fiinţei cu palpitul indescifrabil al pădurii. În perspectiva elegiac-mioritică din Mai am un

singur dor, imaginea mării, fundal afectiv peren, se aliază cu nostalgia pădurii veşnice –

factor nuclear: Să-mi fie somnul lin/ Şi codrul aproape,/ Pe-ntinsele ape/ Să am un cer senin.

Înscrierea în timpul etern al pădurii devine, în subtext, un mod al sfidării tranzitoriului,

de aici în trinomul trecut-prezent-viitor senzaţia de prezent perpetuu. Regresiunea spre

elementar şi primitiv, apropierea de zimbrii codrilor cei vecinici, reinstalarea în codrul sur şi

vecinic condiţionează concilierea cu destinul; aliaj de mister şi serenitate cu atracţii complexe,

pădurea apare ca salvatoare. În tipare psihice şi semantice ca acestea, pădurea e nu numai un

centru de stabilitate, dar şi vatra mitică, simbolizare a lumii vizibile şi a existenţelor obscure.

Multitudinea de semne absconse vorbesc iniţiatului: pădurea necălcată de om duce în

timpul sacru al începuturilor în acea natura naturalis nepângărită, la limita fabulosului; ea e,

prin aceasta chiar, tărâm cu reverberaţii esoterice, deţinătoare de puteri şi făpturi tainice.

Păşind pe sub bolţile ei poetul intră în mit, sedus de misterele din jur, cu o mare aptitudine de

a-şi sublima melancolia. La Eminescu, pădurea e, finalmente, o componentă a categoriei etno-

existenţiale româneşti; crescând pe straturi de adâncime, legată de imemorial, de vieţi

anterioare uitate, ea se constituie progresiv într-un fel de totem patetic.

La originea elegiacului Ce te legeni... stă un model folcloric de aspect funerar:

- Bradule, brăduţule,/ Ce-ţi este drăguţule?/ Ce te legeni făr-de-vânt,/ Făr-de-vânt, făr-de-

cuvânt,/ De-ajung crengile-n pământ...Tumultul, vijeliile, nu intră decât incidental în atenţia

lui Eminescu, călăuz în zone ale calmului, ale idilicului chiar, într-un timp tonic. Întorcând

spatele lumii rămase în urmă, complăcându-se într-o suavă dormitare a cugetului, om şi

pădure devin existenţe complementare, ritmându-şi pulsul într-un continuum ca un flux

prelungit, reînceput în perpetuitate.

Între ideal şi real, între ceresc şi teluric, s-a stabilit un echilibru perfect, realizat în

poezie prin irumperea divinului în om, numirea etericului şi a materialităţii într-un tot de

esenţă superioară, „aşa cum, la ţărmul unei ape calme, copacul din afară şi cel oglindit par să

crească dintr-o singură rădăcină către două ceruri” ( Jean Paul, Vorschule der Asthetik, I, 15;

apud Eugen Tudoran, Ed. Minerva, 1972).

Feeria nopţii, mrejele diamantine, vântul greu de mirosuri, jocul lunii în apă, natura ca

deplină alegorie a spiritului, căci numai ochiul inocenţei poetice, după Jean Paul, este în stare

să vadă marea oglindă de cristal dintre pământ şi cer, în care o lume nouă, absconsă, îşi

aruncă imensele-i imagini: Aeru-i văratec, moale, stele izvorăsc din ceruri,/ Florile-izvorăsc

pe plaiuri a lor viaţă de misteruri,/ Vântu-ngreunând cu miros, cu lumini aerul cald.

(Memento mori). Ocupând un loc important în întreaga operă a lui Eminescu, elementul

verde-întunecos al codrului domină şi mitosul naturii în zona plutonică. Elementaritatea este

aici mai viguroasă, mai manifestă, mai aproape de era urieşească, fabulosul şi sacrul

împletindu-se în existenţa aceasta covârşitoare, iar muzica pădurii atinge coarda presimţirilor,

vagul şi neliniştea subiectivă, pentru ca, devenind masivă, să acopere cu întunecate fluvii de

Didactic Vârsta inocenţei

4 | P a g e

durere o faţă a lumii. Când Eminescu spune: Mult frumoasă e pădurea cu-a ei trunchi de aur

roş/ Ce în frunza lor cea moale suspinau întunecoşi... (Călin nebunul), suspinarea codrului

arată o durere a naturii însăşi, o misterioasă şi profundă muzică a elementului, şi nu

transpunerea în cosmic a suferinţei poetului. Natura poate fi surprinsă în organicitatea ei

închisă, unde sonul apelor, al frunzelor, cântecul înmiit al paserilor, murmurul albinelor,

orchestrează o muzică a unităţii elementare; nu mai este gândirea străbătând formele, ci natura

în sine, haotică, haosul raţional: În curgerea de ape, pe-a frunzelor sunare,/ În dulcele-

nmiitul al paserilor grai,/ În murmurul de viespi, ce-n mii de chilioare/ Zidesc o mânăstire de

ceară pentru trai. (Codru şi salon)

O umbră eternă e aura codrilor, patria zimbrilor şi turmelor de cerbi, locaşul de taină al

sirepilor albi ai mării, însă mai ales un templu al tristeţii îşi clatină aici catapeteasma neagră şi

unduiosă, întunericul codrilor şi întunericul mării împreunându-se în armonia durerii; sună

acea melancolie fundamentală a naturii, resimţită de romantici, şi care este jalea după un bun

pierdut, după vârsta de aur, după libertatea haotică a începutului (La Schelling melancolia

sentimentelor vine din ruptura naturii de necondiţionatul prim şi ea exprimă dorul cel mai

sfâşietor al nopţii după sine însăşi, după unitatea sa primordială): De-aceea-n codri negri mă-

ntorc să rătăcesc,/ În umbra lor eternă eu umbra-mi mistuiesc,/ Privesc cum peste frunze

uscate fără urme/ Aleargă zimbrii negri şi cerbii fug în turme,/ Iar lângă vechi fântâne de

lume date-uitării/ Privesc în iarba naltă sirepii albi ai mării. (Gemenii)

La panteistul Schelling, neospinozist, natura este „Dumnezeu în evoluţia sa, natura

vizibilă trebuind considerată doar după formă ca natură, în esenţa ei fiind divinitate, desigur

într-un stadiu inferior, însă trezindu-se din somnul morţii; la Eminescu, natura se umple de

somnul morţii, în esenţa ei fiind moarte, natura este moartea în involuţia sa (I. Negoiţescu,

Poezia lui Eminescu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995).

Elementele naturii au toate o valoare simbolică. În vreme ce poetul va fi pământ în

singurătate-i, troienit cu drag de aduceri aminte, glasul izvoarelor îi va îngâna somnul veşnic;

marea va geme de patimi îmbrăţişând pământul cu braţele ei de valuri, mereu aceleaşi valuri

ce în zadar vor să se atârne de stâncile malului; luceferii îi vor zâmbi din înălţimile cerului iar

luna îi va acoperi în razele ei, alunecând prin pădurea de brazi. Epitetele întregesc valoarea

simbolică a viziunii. Ca simbol al nemărginirii, apele mării sunt eterne, iar cerul este senin; ca

simbol al începuturilor mereu repetate în dialectica existenţei izvoarele sunt blânde, iar luna,

ca simbol al destinului omenesc în succesiunea repetată a vieţii şi a morţii, este atotştiutoarea.

Se vede clar că poetul a folosit în viziunea lui elemente cu o străveche semnificaţie simbolică

în creaţia folclorică.

Aflându-se, până în ultima clipă a vieţii lui creatoare, într-o neostenită căutare a

echilibrului lăuntric şi a împlinirii sale, Eminescu priveşte iubirea şi natura nu ca pe o evadare

din realitatea brutală şi nici ca pe o formă de capitulare în lupta împotriva răului social, ci ca

pe unicul izvor al entuziasmului său neîntrerupt în faţa frumuseţilor vieţii, menit să-i

reîmprospăteze elanurile creatoare istovite de eforturi.

Prof. Oana Ilarie, Director Liceul Teoretic Roznov

Didactic Vârsta inocenţei

5 | P a g e

Prima zi de şcoală - un nou început, gânduri ale unui dascăl ... părinte

Prima zi de şcoală este o zi cu multe

emoţii atât pentru copil cât şi pentru părinţi,

dar este şi un nou început... Tocmai de

aceea pregătirile pentru începerea şcolii

trebuie să se facă cu ceva timp înainte. Dar

nu pregătirile materiale trebuie să primeze,

ci pregătirea psihologică a copilului.

După ce în urmă cu câţiva ani aţi

trecut, alături de puiul vostru, prin emoţiile

primei zile de grădiniţă, acum vă aflaţi în

preajma unui nou eveniment important şi

unic din viaţa copilului: prima zi de şcoală !

Viitorul şcolar are nevoie de toată

încurajarea şi sprijinul familiei pentru a

reuşi să aştepte cu nerăbdare şi emoţii de

bucurie prima zi de şcoală şi întâlnirea cu

doamna învăţătoare, şi nu cu teamă sau

frică.

Deşi este doar o zi din viaţa copilului

şi a părintelui, este ziua cu cea mai mare

încărcare emoţională. Între amintirile

fiecăruia dintre noi se regăseşte cu siguranţă

şi prima zi de şcoală.

Pentru copil este o zi specială. Poate

şi-a imaginat-o, poate este nerăbdător, poate

se simte „mare” sau poate îi este o frică

teribilă. Pentru părinte este o zi în care

spune cu mândrie, pentru prima oară

“copilul meu este şcolar”. Dincolo de toată

încărcătura emoţională, prima zi de şcoală

marchează o noua etapă în viaţa copilului.

Începând de acum, zi după zi, copilul

achiziţionează cunoştinţe şi abilităţi care îl

formează pentru viaţa adultă.

Cum să facem ca această zi să rămână

o amintire plăcută, de neuitat?

Această zi este unică! Tratează-l cu

încredere şi fă-l să se simtă important!

Fiecare copil este unic ! Unii copilaşi

sunt mai timizi, mai emotivi, alţii, din contră, sunt foarte isteţi, activi sau încrezători în forţele

lor. Din acest motiv, cu siguranţă că v-aţi pus întrebări despre cum se va adapta copilaşul la

şcoală, cum se va înţelege cu colegii, cum se va integra în noul colectiv sau despre cum va

percepe ideea de a avea teme. În primul rând părinţii trebuie să-i vorbească celui mic cu

entuziasm despre şcoală şi despre toate activităţile pe care le va face. Îi puteţi împărtăşi mici

Didactic Vârsta inocenţei

6 | P a g e

„secrete” din viaţa voastră de şcolar, despre avantajele de a fi atent la ore şi despre cât de

frumos este sentimentul în care afli că ai obţinut nota maximă la o testare.

Un alt avantaj al vieţii de şcolar pe care trebuie să i-l prezinţi copilului tău şi care, cu

siguranţă îl va încânta, este că va întâlni noi prieteni şi parteneri de joacă. Viaţa de şcolar,

înseamnă totodată şi maturizare, ceea ce presupune că de acum cel mic are mai multe

responsabilităţi. Acest aspect este foarte important şi nu trebuie scăpat din vedere atunci când

vă pregătiţi puiul de şcoală. Puteţi aborda acest aspect, plecând de la dorinţa tuturor copiilor

de a fi mari. Purtaţi o discuţie cu viitorul elev al familiei, spuneţi-i că de acum a crescut, nu

mai este un copilaş. De când va începe şcoala va trebui să îşi pregătească singur ghiozdanul

cu cărţile şi caietele care îi vor trebui în fiecare zi, în funcţie de orarul şcolar şi să îşi facă

temele. Toate acestea trebuie prezentate în aşa fel încât copilul să fie mândru în momentul în

care îşi duce aceste responsabilităţi la bun sfârşit şi felicitat de fiecare dată când le face bine.

Ideal este să realizaţi împreună un program, pe care va trebui să-l respecte în fiecare zi,

în acest mod având timp şi de şcoală şi de teme şi îi va rămâne timp liber şi pentru a se relaxa

şi juca. Nu-i vorbiţi niciodată copilului despre şcoală ca despre bau, bau! „Lasă că începi tu

şcoala şi o să vezi ce greu o să fie!” sau „Crezi că doamna o să-ţi permită să faci aşa?”. Nici

şcoala şi nici doamna nu trebuie să-l sperie pe copil. Prima zi de şcoală reprezintă un nou

început, atât pentru părinţi, dar mai ales pentru copil. În această perioadă copilul trebuie

susţinut permanent şi încurajat să fie atent la ore, să fie conştiincios, să înţeleagă importanţa

unui nivel de cunoştinţe ridicat. Pentru a ajunge să privească şcoala şi activitatea de a învăţa

cu entuziasm şi plăcere este necesar ca în fiecare zi să petreceţi cel putin o jumătate de oră cu

copilul în care să vă povestească ce a învăţat în ziua respectivă la şcoală sau ce activităţi au

mai făcut. În acest mod veţi dezvolta o relaţie deschisă cu copilul şi îl veţi învăţa să vorbească

deschis atât despre victoriile lui, cât şi despre micile eşecuri. Iar cel mic va aştepta cu

nerăbdare o nouă zi de şcoală pentru noi „aventuri” alături de colegii lui.

Indiferent de tipul de caracter pe care îl are copilul, este absolut necesar să-l pregătiţi

pentru această nouă etapă din viaţa lui, şcoala, pentru că doar cunoscând ce urmează să se

întâmple poate scăpa de teama de nou, de necunoscut şi poate adopta o atitudine pozitivă faţă

de şcoală şi de învăţătură.

În fiecare an, în prima jumătate a lunii septembrie mă uit cu jint la raftul cu rechizite

din magazine. Aşa de frumoase sunt toate şi atât de tare mi se face un dor de a începe şcoala.

Nu de a fi din nou acolo printre lecţii şi teme, ci doar aşa, de începutul ei. Da, în perioada asta

mi-e cel mai dor de începuturi.

17 septembrie 2012 – prima zi de şcoală: elevi, părinţi, flori, emoţii, gânduri bune …

prof. înv. primar Manuela Nicorescu

Didactic Vârsta inocenţei

7 | P a g e

Şcoala după şcoală – Primul pas pentru succesul şcolar profesional Proiect cofinanţat din fondul social european prin Programul Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

contract nr. POSDRU/91/2.2/S/55876

Obiectivul general al proiectului este reducerea ratei

abandonului şcolar timpuriu din regiunile de dezvoltare

Centru, Sud Muntenia şi Nord-Est din România prin

creşterea accesului copiilor rromi la educaţia primară de

calitate.

Obiective specifice:

Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii la nivelul

învăţământului primar prin program tip “Şcoală după

şcoală”, educaţie remedială şi învăţare asistată pentru

un număr de 2000 de copii din 50 deşcoli la nivelul a

trei regiuni de dezvoltare, pe o perioadă de trei ani,

contribuind în acest fel la dezvoltarea resursei umane

şi creşterea competitivităţii;

Îmbunătăţirea rezultatelor şi a frecvenţei şcolare

pentru 2000 de copii prin servicii de suport

educaţional, astfel încât să se asigure creşterea

şanselor de succes şcolar, iar pe termen lung accesul

pe piaţa forţei de muncă;

Dezvoltarea de programe integrate pentru creşterea

accesului şi participării în învăţământul primar a

copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile,

contribuind la asigurarea de oportunităţi sporite

pentru participarea viitoare pe piaţa muncii modernă,

flexibilă şi inclusivă;

Reducerea riscului de părăsire timpurie a şcolii prin

organizarea unei campanii de conştientizare a

aproximativ 20 000 de elevi şi părinţi rromi, inclusiv

implicarea părinţilor, instituţiilor publice şi ONG-

urilor locale în prevenirea părăsirii timpurii a şcolii,

înfiinţând câte un grup de suport în fiecare din cele

50 comunităţi pe o perioadă de trei ani.

Grupul ţintă:

30 de elevi din clasele I – IV de la GRUP ŞCOLAR

ROZNOV

Elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii

Părinţi/tutori ai elevilor cu risc de părăsire timpurie a

şcolii

Programul zilnic:

12,00 – 13, 30 - Stil de viaţă sănătos:servirea mesei. Activităţi recreative în aer

liber/jocuri la alegere în sala de clasă

13,30 – 15,00 - Efectuarea temelor/ Activităţi remediale

15,00 – 16,00 - Activităţi tematice/ Activităţi de dezvoltare personală

Didactic Vârsta inocenţei

8 | P a g e

Activitatea este îndrumată de către prof. înv. prim.

Adăscăliţei Minodora, prof. înv. prim. Dumitraşcu

Elena, prof. înv. prim. Jbanca Monica.

Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul anilor şcolari

2011-2012, 2012-2013.

În vacanţa mare a anului şcolar 2011-2012 un grup

de elevi a fost selectat pentru a merge în tabără la Predeal,

unde au desfăşurat activităţi deosebite.

Prof. înv. prim. Jbanca Monica

De ziua mamei - activitate Şcoala după şcoală

Proiectul POSDRU ,,Şcoala după şcoala – primul pas pentru succesul şcolar şi

profesional’’, desfăşurat în şcoala noastră pe parcursul anilor şcolari 2011-2013, a însemnat

desfăşurarea multor activităţi cu copiii de etnie rromă, cu părinţii lor, ceea ce a contribuit la o

mai buna integrare a lor în procesul educativ din şcoala şi comunitatea locală.

Una din activităţile desfăşurate în luna februarie 2012, a avut ca scop organizarea unui

program artistic închinat mamelor, realizarea unor felicitări în tehnica quilling, scrierea unui

mesaj pentru mama.

La activitate au participat cadrele didactice Adăscăliţei Minodora, Dumitraşcu Elena şi

Jbanca Monica, domnul director Ioan Stroea şi invitat special CJRAE Neamţ, Eliza

Ventaniuc.

Elevii au recitat poezii, au cântat cântece despre mama, iar eleva Ursache Crista din

clasa II B a susţinut un recital musical. Apoi elevii au lucrat felicitări din hârtie şi carton

colorat, cu flori în tehnica quilling, pe care le-au oferit mamelor lor.

Activitatea s-a încheiat cu discursul celor invitaţi special, domnul director şi doamna

Eliza Ventaniuc, care au subliniat importanţa şi eficienţa activităţilor desfăşurate în cadrul

Centrului S.D.S., evoluţia elevilor beneficiari ai acestui proiect.

Prof. înv. primar Adăscăliţei Minodora

Didactic Vârsta inocenţei

9 | P a g e

Serbarea şcolară, moment de afirmare a deprinderilor artistice

Atitudinile şi comportamentul nostru în raport cu tot ceea ce ne înconjoară se

formează încă din momentul în care ne naştem. Mai întâi părinţii noştri sunt cei care încearcă

să ne familiarizeze cu normele şi valorile morale, acest lucru fiind continuat de către

educatoare atunci când copiii urmează grădiniţa, apoi de către învăţătoare, profesori.

Afirmarea talentului, aptitudinilor artistice, dar şi cadrul descoperirii acelor laturi ale

personalităţii multor copii care, în mod obişnuit – la lecţii sau alte tipuri de activităţi, rămân

ascunse, latente atât pentru părinţi cât şi pentru educatori se pot dezvolta prin serbările

şcolare.

Menită să aducă frumosul artistic în viaţa copiilor, serbarea şcolară contribuie, prin

multiplele valenţe educative, la educarea estetică a elevilor, la dezvoltarea creativităţii, a

spiritului de colaborare, la dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la o grupă în care fiecare

copil este pus în faţa interpretării unui rol, la dezvoltarea dragostei faţă de artă.

Serbările şcolare sunt activităţile extracurriculare cele mai îndrăgite de elevi deoarece

îi antrenează în organizare dar şi în desfăşurare. Noutatea scenariului, cadrul desfăşurării,

costumele propuse sunt tot atâtea ocazii în care copiii colaborează, îşi dezvoltă capacităţile

creatoare, interpretative şi chiar devenind mici actori.

Serbarea şcolară devine atât un moment de afirmare a deprinderilor artistice dar şi de

evaluare a cunoştinţelor dobândite prin lecţii.

Didactic Vârsta inocenţei

10 | P a g e

Pe parcursul anului şcolar am organizat serbări cu diferite ocazii (Crăciunul –obiceiuri

de iarnă, Ziua mamei etc.). Câteva scenete care i-au încântat pe elevi şi i-au determinat să-şi ia

în serios rolurile au fost: „Proces literar –Ion Creangă”, „Împăcare –Nică şi Goe”, „Cel mai

frumos cadou de ziua mamei –adopţia unui copil”.

Prof. înv. primar Verona Bogus

Între anii şcolari 2007—2013, în şcoala noastră s–a desfăşurat proiectul

educaţional ,,EDUCAŢIE RUTIERĂ— EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ!”, în parteneriat cu

Serviciul Poliţiei Rutiere Neamţ şi Poliţia Oraşului Roznov, coordonat de înv. Ana Simona

Ilie.

Zilnic, în afara orelor de curs, la sfârşit de săptămână, dar mai ales în vacanţe, elevii de

toate vârstele sunt o prezenţă aproape permanentă în peisajul străzii, folosind drumurile

publice în calitate de pietoni, pasageri (în diferite mijloace de transport ), biciclişti,

conducători de vehicule trase sau împinse cu braţele, însoţitori de animale.

Dar cea dintâi calitate a unui şcolar este aceea de

copil. Şi, cum jocul constituie o necesitate fiziologică şi

psihologică a fiecărui copil, timpul liber al acestuia este,

în mare parte acoperit prin diferite jocuri.

În raport cu rigorile circulaţiei şi ţinând seama de

intensificarea ei, copiii trebuie învăţaţi cum să se joace şi,

mai ales, unde să o facă, pentru a nu pune în pericol viaţa

lor sau a altor participanţi la trafic. Jocul, în vecinătatea

drumului public sau chiar pe carosabil, fiind periculos, este interzis tuturor copiilor. Jocul pe

trotuar deranjează circulaţia pietonilor, copiii intrând, deseori, în conflict cu aceştia. Această

situaţie, în unele cazuri, generează chiar accidente de circulaţie; pietonii, pentru a ocoli copiii,

Didactic Vârsta inocenţei

11 | P a g e

sunt nevoiţi să coboare de pe trotuar pe partea carosabilă, moment în care pot fi surprinşi şi

loviţi de vehiculele în mers. Când copiii se joacă cu mingea, aceasta cade uneori şi pe partea

carosabilă , depăşind astfel, limitele trotuarului. Plecat în fugă după minge, pentru a o

recupera, copilul intră pe carosabil numai cu gândul la aceasta, ignorând pericolul la care se

expune.

Indiferent de mediul în care locuiesc (rural sau urban), copiii sunt de multe ori, în

special în vacanţe, angrenaţi în rezolvarea diferitelor treburi gospodăreşti sau a altor activităţi,

deplasându–se în acest scop pe jos, ca pietoni sau conducători de vehicule diverse

(corespunzător vârstei lor). Din păcate, aceste deplasări sunt întrerupte uneori, cu brutalitate,

ca urmare a săvârşirii unor abateri de la normele elementare de circulaţie, ce conduc la

accidente, mai cu seamă în orele de vârf ale traficului rutier sau în condiţii de vizibilitate

redusă. Concluziile statisticilor demonstrează că numărul copiilor care cad victime

accidentelor de circulaţie este foarte mare, chiar îngrijorător.

Anual, pe şoselele ţării noastre îşi pierd viaţa până la 500 de copii, alţii, aproximativ

1000 sunt răniţi grav, iar alţii aproape 1500 suferă vătămări corporale uşoare.

Având în vedere faptul că, pentru a ajunge la şcoală, elevii se deplasează pe drumurile

publice, pe care s–au produs uneori numeroase evenimente rutiere grave, în care au fost

implicaţi şi copii de vârstă şcolară mică, dar şi datorită lipsei de supraveghere din partea unor

părinţi, am considerat că este necesară o activitate susţinută, coerentă, desfăşurată la nivelul

şcolii, cu rolul de a contribui la formarea unui comportament civic – rutier preventiv, sub

deviza: ,,Educaţie rutieră – educaţie pentru viaţă!’’.

Concurs judeţean şi expoziţie, mai 2013

Prof. înv. primar Simona Ilie

Didactic Vârsta inocenţei

12 | P a g e

T.I.C în predarea / învăţarea limbii franceze

Era Internetului şi a informaticii oferă şi va oferi şi de acum înainte un univers de învăţare

deschis, accesibil tuturor: „Spune-mi şi voi uita

Învaţă-mă şi îmi voi aduce aminte

Implică-mă şi voi învăţa” (Benjamin Franklin)

Conceptul de implicare

Motivaţia este înlocuită cu mobilizarea

Canalele multiple favorizeaza memorarea

Prof. Jean-Marc DEFAYS (Université de Liège) spune :„Învăţarea unei limbi străine ar trebui

nu să reprezinte pentru elevi o datorie şcolară şi niciun antrenament practic, ci ocazia

de a trăi o experienţă personală unică

care să-i angajeze toată personalitatea

care să-i permită să se reînnoiască

descoperind alte persoane

alte modalităţi de a vedea lumea, de a trăi

jucându-se cu cuvintele

eliberându-se de limitele limbii şi culturii sale”

Prof. Margareta Mancaş

Adolescentul şi mass-media

Mass-media este o denumire generală a tuturor mijloacelor şi modalităţilor tehnice

moderne de informare a maselor: presa scrisă, radioul, televiziunea, internetul şi alte mijloace

de stocare şi transmitere a informaţiei (discuri, casete audio şi video, CD-uri).

Mass-media este un factor al educaţiei, care lasă urme adânci în memoria individului.

Ea poate să mărească sau să micşoreze experienţele unei persoane. Foarte importantă este

formarea pentru folosirea mass-mediei, adică a învăţa pe fiecare să fie consumator critic în

mod constructiv a mass-mediei, folosind-o în măsura în care acestea ne informează şi ne

educă şi evitând-o în măsura în care acesta ne-ar putea oferi modele negative. Un adolescent

Didactic Vârsta inocenţei

13 | P a g e

trebuie să ştie să selecteze informaţia primită prin intermediul mass-media iar aceasta trebuie

să fie necesară, educativă şi reală. Ziarele sau publicaţiile, pot fi foarte utile, în măsura în care

căutăm informaţia care ne va ajuta să luăm decizii adecvate, să exprimăm solidaritatea cu alţii

sau să îmbogăţim cunoaşterea noastră a realităţii în multiplele sale dimensiuni.

Mass-media este „îmbibată" de publicitate. Publicitatea are ca scop: informarea

oamenilor cu privire la calităţile unor bunuri şi servicii, - care pot fi reale sau nu - ,

influenţarea lor, astfel încât aceştia să devină cumpărători sau consumatori ai acestor bunuri

sau servicii. Dar dorinţele de lucruri, bani, plăcere, distracţia şi confortul inoculate prin

publicitate, nu sunt la îndemâna oricui şi devin astfel pricină de tensiune şi scandal.

Mass-media în general, dar televiziunea în special, reconstruieşte realitatea, realizează

un nou mod de existenţă. Televiziunea influenţează prin vizionarea în sine ca obicei zilnic,

fapt ce afectează dezvoltarea şi funcţionarea creierului uman, precum şi prin mesajele TV,

natura acestora şi consecinţele pe termen lung pe care le produc. Transmiterea informaţiilor

prin imagini, vizionarea în sine, activează mai ales emisfera dreaptă a creierului care răspunde

de vizual, emoţii, senzaţii, intuiţie, plăcere şi inhibă activitatea emisferei stângi a creierului

care răspunde de gândirea logică, analitică, exprimarea corectă a ideilor, citit şi scris,

raţionamentul matematic.

Principalele mesaje transmise prin televiziune sunt: eroticul şi violenţa. O statistică

făcută pe programele populare în rândul tinerilor arată că 83% dintre ele fac referiri la

sexualitate. Mesajul violent are următoarele efecte: facilitează agresivitatea şi

comportamentul antisocial, dezvoltă insensibilitatea la violenţă sau la victimele violenţei,

creează impresia adolescenţilor că trăiesc într-o lume periculoasă în care ei pot deveni

victime. Între 5-15% din violenţa reală este cauzată de influenţa directă a televizorului.

Se ştie că aproape fiecare copil îşi are idolul său pe care încearcă să-l imite, un părinte,

un erou din basme sau un personaj de film care îl fascinează prin puterea pe care o are. Copiii

nu ţin cont că această putere este folosită în mod distructiv. Faptul că eroul şi-a rezolvat

singur toate problemele şi şi-a făcut dreptate îl transformă în ochii copilului într-un personaj

cu care va dori să semene tot mai mult. El va pune în practică ceea ce a învăţat de la eroul lui,

nu din răutate sau instincte violente, ci pentru că nu reuşeşte să deosebească binele de rău,

realitatea de ficţiune şi pentru că violenţa nu este aproape niciodată pedepsită şi apare ca un

lucru necesar.

Cele mai multe studii referitoare la efectele vizionării la televizor şi calculator îi au în

vedere pe copii şi tineri. Cercetători neuropsihologi au constatat că acei copii care de mici

stau în faţa televizorului mai mult de 3 ore zilnic au o incapacitate de a învăţa (memorie

scurtă, probleme cu citirea, scrierea, rezolvarea problemelor, imaginaţia creativă),

incapacitate de asculta şi de a înţelege o prezentare orală, au probleme de atenţie (dificultăţi

în a sta concentrat pe o activitate, neputinţa de a duce la bun sfârşit o activitate, dificultăţi de

organizare şi planificare, de a aştepta rândul, permanenta agitaţie care duce la o oboseală

nervoasă, somn agitat şi chiar insomnie) şi o atitudine pasivă în faţa vieţii (scade perseverenţa,

voinţa, dorinţa de a schimba lucrurile). EEii „„.... găsesc că elevii cei mai buni sunt aceia care tind

să se uite mai puţin la televizor. În plus, cu cât timpul dedicat vizionării creşte, cu atât

rezultatele şi performanţele şcolare sunt mai slabe”(Jane M. Mealy).

Didactic Vârsta inocenţei

14 | P a g e

Dar televizorul influenţează şi viaţa de familie, micul ecran devenind duşmanul unei

vieţi normale de familie. Timpul petrecut de membrii familiei în jurul televizorului este un

timp mort pentru existenţa familiei. În loc să se sprijine reciproc, să se completeze unul pe

celălalt în treburile casei, membrii familiei se uită la televizor. Chiar şi atunci când întreaga

familie este prezentă, uitându-se la aceeaşi emisiune, fiecare se află departe de celălalt, cu

mintea plecată în lumea de pe ecran. În familia de pe micul ecran, oamenii au mai mult timp

liber, mai mulţi bani, şi se distrează aproape tot timpul. Trăiesc întâmplări senzaţionale,

fascinante poveşti de dragoste, emoţii puternice. Telespectatorii care au această lume drept

model când revin la atmosfera propriei case vor constata diferenţa izbitoare dintre cele două

lumi. Comparaţia vieţii personale de familie cu cea strălucitoare, trăită pe micul ecran, devine

o sursă permanentă de nemulţumire, frustrare şi neînţelegeri familiale.

Televiziunea determină amplificarea stresului, a neliniştii şi dezordinii mentale, dar

este un mijloc care îndepărtează aceste probleme, pe perioada vizionării, devenind astfel un

mecanism perfect care generează dependenţa. Devine din ce în ce mai grea desprinderea de

televizor.

Zece sfaturi pentru părinţi

1. Să nu lăsaţi televizorul mereu deschis.

Este posibil să vorbească doar el? Repede va deveni el stăpânul casei.

2. Să nu lăsaţi niciodată copiii singuri în faţa televizorului.

Riscă să rămână singuri pe lume şi în viaţă.

3. Nu deveni nici tu dependent de televizor!

Dumnezeu a spus strămoşilor: „Stăpâniţi pământul" (deci şi televizorul).

4. Dă familiei tale reguli de vizionare TV înţelepte.

Nu televizorul este cel ce trebuie să dicteze propria lege.

5. Învaţă să demontezi jucăria televizivă.

Trebuie să-i cunoşti trucurile şi limbajele.

6. Ţine în mână „cheile" televizorului.

Tu trebuie să comanzi instrumentul şi mesajul.

7. Dezvoltă-ţi şi fă să se dezvolte şi în alţii simţul critic.

Televizorul să nu stea în locul creierului.

8. Nu te încrede în „semafoare".

Există mereu cei ce trec pe roşu: interdicţiile atrag.

9. Transformă televizorul într-un colaborator educativ.

Este doar un obiect casnic electric.

10. Aminteşte-ţi că tu trebuie să-ţi educi copilul.

El nu trebuie să creadă că are drept părinţi două televizoare.

Referinţe bibliografice: Gheorghe, Virgiliu - Efectele televiziunii asupra minţii umane, Ed.

Evanghelismos, Bucureşti, 2005; Gheroghe, Virgiliu - Revrăjirea lumii, Ed. Evanghelismos,

Bucureşti, 2006; Revista „Oraş Nou", nr. 1/2001, Reşita.

Prof. Simona Huţu-Ailoae

Didactic Vârsta inocenţei

15 | P a g e

Scurtă pledoarie pentru opţionalul de “Geografie fizică a orizontului local”

Ca profesor de geografie, m-a fascinat posibilitatea de a preda un opțional de

geografie fizică locală, încă de pe băncile facultății. Poate era și un pic de mândrie, poate era

și un pic de provocare. Pentru că, la urma-urmei, este o provocare să cercetezi, să sintetizezi

şi, în cele din urmă, să transmiţi cunoştinţele dobândite. Este, într-adevăr, o provocare căreia

îi poţi face faţă numai în condiţiile unei bune pregătiri ştiinţifice, disponibilităţii pentru munca

de cercetare, cât şi o bază extrem de solidă în ceea ce priveşte capacităţile metodico-didactice.

În primul rând, trebuie salutată prezenţa unei oportunităţi: aceea a disciplinelor

opţionale, a CDŞ-ului. În fiecare şcoală, la fiecare clasă, există măcar o disciplină opţională.

Există posibilitatea ca aceasta să devină opţionalul de “Geografie fizică locală”, iar acest lucru

depinde doar de profesorul de geografie.

Cum este justificată oportunitatea unui opţional de geografie locală? Acest prim pas

reprezintă de fapt piatra de încercare. Trăim într-o epocă în care globalizarea este cuvântul de

ordine. Elevii învaţă, în special la istorie şi geografie, tot mai multe despre ce înseamnă istoria

universală şi geografia lumii, dar se pierde în vedere faptul că noi trăim aici şi uneori există

tendinţa de a ignora faptul că locul în care trăim face parte din lumea pe care o studiem.

Există, mai ales prin comunităţile mici, convingerea că “aici este locul în care nu se întâmplă

nimic”, că acele zone trăiesc cumva în afara timpului şi spaţiului. La clasa a VIII-a se poate

propune realizarea unui curs opţional pe o temă specială legată de geografia fizică a zonei

locale.

Geografia fizică a orizontului local: clasa a VIII-a, aria curriculară: Om şi societate, tipul de

opţional: la nivel de disciplină, durata: 1 an ( 1 oră pe săptămână)

Argument – Curriculum-ul opţional „Geografia fizică a orizontului local” se adresează

elevilor din învăţămîntul gimnazial de la clasa a VIII-a, dornici să cunoască, alături de

informaţiile din programa oficială, cât mai multe date despre geografia fizică locală şi a

orizontului apropiat localităţii de reşedinţă. El îşi propune familiarizarea elevilor cu aspectele

geografice din orizontul apropiat, precum şi dezvoltarea de capacităţi, deprinderi de a cerceta

şi întocmi referate, mini-lucrări ştiinţifice, toate cu scopul de a cunoaşte cât mai bine

localitatea natală. Opţionalul are în vedere cunoasterea evoluţiei fenomenelor naturale, apoi

problematica actuală a vieţii sociale şi economice, toate privite într-o strânsă legătură. El

explică şi exemplifică în orizontul local, concepte de geografie fizică şi regională, urmărind

integrarea sa în aria curriculară „Om şi societate”. Programa cuprinde: competenţe generale şi

specifice, valori şi atitudini, cu exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, resurse materiale

şi procedurale, aplicaţii şi modalităţi de evaluare, precum şi o bibliografie orientativă.

Competenţe generale: situarea corectă în spaţiu şi timp; perceperea şi reprezentarea spaţiului

geografic local; observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic local; descrierea

corectă a realităţii înconjurătoare; cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice

geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale; crearea şi dezvoltarea unui

comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu înconjurător; perceperea integrală a

elementelor şi a fenomenelor din mediul geografic local; formarea unui comportament

constructiv pentru cunoaşterea şi protecţia mediului.

Didactic Vârsta inocenţei

16 | P a g e

Valori şi atitudini – Competenţele generale şi specifice care se formează în urma parcurgerii

acestui curs, prin procesul educaţional centrat pe geografie, au la bază şi promovează

următoarele valori şi atitudini: atitudinea pozitivă faţă de educaţie, natură, cunoaştere,

societate; curiozitate pentru explorarea naturii, a forţelor care pot periclita viaţa, din imediata

vecinătate; respectul pentru diversitatea naturală a orizontului local; conservarea şi ocrotirea

mediului de viaţă din orizontul local.

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – perceperea şi reprezentarea

spaţiului geografic local; situarea corectă în spaţiu şi timp.

Competenţe specifice Activităţi de învăţare

La finalul anului şcolar, elevii vor fi

capabili:

Pe parcursul anului şcolar se recomandă

următoarele activităţi:

1.1. să recunoască principalele forme de

relief din orizontul apropiat;

- exerciţii de recunoaştere în natură;

- colecţionarea de imagini, schiţe cu

formele de relief observate;

1.2. să localizeze elementele din spaţiul

geografic local;

- localizări, recunoaşteri folosind harta

judeţului Neamţ;

1.3. să recunoască, să citească şi să

interpreteze semnele convenţionale prin

care sunt simbolizate pe hartă satul si

comuna natală precum şi condiţiile

naturale;

- exerciţii de reducere la scară, folosind

simbolurile proprii localităţilor, apelor,

formelor de relief;

- elaborarea unui plan al zonei;

1.4. să se orienteze în teren - exerciţii de orientare în teren după

repere naturale sau folosind busola;

1.5. să reprezinte în plan elemente ale

mediului înconjurător.

- modelarea principalelor forme de relief,

răspândirii vegetaţiei, etc.

Conţinuturile învăţării – introducere în studiul opţionalului; aşezarea geografică a orizontului

local şi apropiat; delimitarea zonei locale şi apropiate; geologia orizontului local şi apropiat;

particularităţile reliefului din orizontul local şi apropiat; clima şi microclimatele din zonă;

hidrografia din orizontul local şi apropiat; particularităţi ale vegetaţiei şi faunei din zonă şi

împrejurimile sale; caracteristici ale solului din orizontul local şi apropiat.

Aplicaţii şi evaluare – descrierea şi redarea unei realităţi observate; aplicaţii în orizontul

local; lucrul cu hărţi şi fişe de lucru; referate despre localitatea natală şi împrejurimile

acesteia.

Resurse materiale – atlase geografice; planul satului, Harta judeţului Neamţ, schiţe de hărţi

şi grafice; fişe de lucru individuale.

Bibliografie selectivă – Ion Albulescu- Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane,

Editura Polirom, Bucureşti, 2000; Valerian Dragu- Geografie-Ghid metodologic, Editura

Polirom, Bucureşti, 2000; Nicolae Ilinca- Didactica Geografiei, Editura Corint, Bucureşti,

2000; G.I. Lahovari- Marele Dicţionar Geografic al României, Bucureşti, 1901; Vasile

Nimigeanu- Metodologia Cercetărilor Geografice Regionale, Iaşi, 1984.

Prof. Maria-Carmen Duca

Didactic Vârsta inocenţei

17 | P a g e

Prezentare de carte

Cristian Nicolae Apetrei, Reşedinţele boiereşti din Ţara

Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI, Brăila,

Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2009, 412 p.

Studierea structurilor sociale medievale româneşti, sub

diferitele lor aspecte, a reprezentat o preocupare constantă în

rândul istoricilor, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până

astăzi. Lucrarea profesorului de la Universitatea „Dunărea de

Jos” din Galaţi, Cristian Nicolae Apetrei, intitulată Reşedinţele

boiereşti din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI, apărută la Editura Istros din

Brăila în anul 2009, înfăţişează reconstituirea habitatului boieresc medieval. Ea se constituie

într-o sinteză a tuturor rezultatelor cercetărilor arheologice privind locuinţele boiereşti din

Ţara Românească şi Moldova pe parcursul a trei secole (XIV-XVI), baza informaţiilor

folosite de autor fiind rapoartele de săpături dar şi observaţiile arhitecţilor.

Autorul nu este arheolog, fapt pentru care nu a explorat personal obiectivele arheologice

descrise în lucrarea sa, însă a suplinit această deficienţă prin cercetarea unui numeros eşantion

de rapoarte de săpături (peste 150 – vezi p. 283-290), dar şi prin încercarea constantă de a

sesiza semnificaţia socială a arhitecturii locuinţei, a anexelor şi a inventarului acestora,

precum şi a bisericilor de curte.

Lucrarea, care a constituit şi teza de doctorat a autorului, susţinută în anul 2006, este

structurată pe şapte capitole. De asemenea, ea conţine şi o parte de anexe, cuprinzând tabele

în care este inserată terminologia reşedinţelor boiereşti din Ţara Românească şi Moldova

pentru perioada avută în vedere, dar şi numeroase ilustraţii din rapoartele de săpături. În

finalul anexelor, Cristian Nicolae Apetrei a întocmit şi două hărţi reprezentând localităţile din

Ţara Românească şi Moldova unde au fost cercetate urme ale reşedinţelor boiereşti

medievale.

Partea cea mai consistentă a lucrării, cum era şi firesc, o constituie studiul locuinţelor

boiereşti (capitolul III, p. 77-128), împărţite de autor în locuinţe de lemn, locuinţe construite

în sistem mixt şi locuinţe de zid. Autorul a realizat pentru fiecare dintre cele trei categorii

avute în vedere o tipologie a locuinţelor (locuinţe de suprafaţă cu un singur nivel, locuinţe cu

pivniţă, locuinţe tip turn şi locuinţe cu programe constructive incerte). Un exemplu de aşezare

boierească din Moldova medievală este cel de la Netezi, judeţul Neamţ, cercetat în prima

parte a anilor ’80 din secolul trecut de către arheologii Lia şi Adrian Bătrâna, unde s-au

descoperit o locuinţă tip turn, din piatră, o necropolă şi o biserică paraclis. Locuinţa a fost

atribuită boierului Bratul Netedul, prezent în Sfatul Domnesc fără dregătorie la sfârşitul

secolului al XIV-lea şi începutul celui următor (p. 95-96).

De asemenea, şi în capitolul IV, dedicat bisericilor de curte, Cristian Nicolae Apetrei

realizează o clasificare a acestora, în funcţie de modul de dispunere ori de materialul de

construcţie (p. 129-220).

Didactic Vârsta inocenţei

18 | P a g e

În ceea ce priveşte concluziile, autorul realizează o sinteză a rezultatelor la care s-a

ajuns în urma investigaţiilor arheologice studiate pe parcursului demersului său istoriografic,

făcând o paralelă între realităţile româneşti şi acelea din spaţiul Europei Occidentale, Centrale

şi Sud-Estice, având în vedere similitudinile dar şi diferenţele dintre acestea (p. 259-264).

Prin sintetizarea şi sistematizarea unui volum mare de informaţii privind rezultatele

cercetărilor arheologice, dar şi prin numeroasele anexele inserate, autorul reuşeşte să aducă o

bună contribuţie la cunoaşterea unui aspect esenţial al modului de viaţă al boierimii

româneşti, pe parcursul a trei secole - acela al habitatului, direcţie de cercetare insuficient

explorată până în prezent la nivelul sintezelor.

Recenzie carte

Gheorghe Dorofte, Oraşele Roznov, Buhuşi şi comunele din jur

(monografie), Piatra Neamţ, Editura Alfa, 2008, 294p.

Lucrarea Oraşele Roznov, Buhuşi şi comunele din jur

(monografie), scrisă de învăţătorul Gheorghe Dorofte, a apărut la

Piatra Neamţ, în anul 2008, fiind tipărită la Editura Alfa, aflată

sub patronajul Casei Corpului Didactic Neamţ. După cum aflăm

încă din primele pagini, ea a fost coordonată de prof. Dumitru

Rusu, are referinţe ştiinţifice de la muzeograful Radu Gheorghe,

prof. dr. Claudia Moisei şi prof. Varvara Năsoi şi, în concepţia referenţilor, se adresează atât

profesorilor şi specialiştilor cât şi altor categorii de cititori1.

Aşa cum ne indică şi titlul, această lucrare a fost concepută ca o monografie a

localităţilor din sudul actualului judeţ Neamţ, regiune care în Evul Mediu a fost numită

Câmpul lui Dragoş. Ea este structurată în două părţi şi 15 capitole. Aşadar, o tematică

generoasă însă, după cum vom vedea, foarte dificil de atins şi aceasta din cauza, pe de o

parte, a lipsei de calificare a autorului în abordarea unui asemenea subiect, iar, pe de altă

parte, din cauza diversităţii tematicii şi lungii perioade de timp avută în vedere.

Intenţia D-lui Gheorghe Dorofte este lăudabilă însă, din păcate, concretizarea ei lasă de

dorit. În fapt, lucrarea se prezintă ca o încercare de a reda istoricul local dar modul în care

autorul reuşeşte să se achite de această sarcină este defectuos. O primă observaţie care reiese

uşor din citirea acestei cărţi este aceea că autorul nu stăpâneşte cele mai elementare reguli de

întocmire a unui aparat critic, nemaivorbind de regulile Academiei Române. Acest fapt se

poate constata încă din primele note2, în textul propriu-zis nota 1 repetându-se de cinci ori,

nota 9 - de trei ori, nota 11 - de două ori etc.

Un alt aspect curios în ceea ce priveşte întocmirea aparatului critic este acela că titlurile

unor lucrări de specialitate precum colecţia de documente medievale Documenta Romaniae

1 Gheorghe Dorofte, Oraşele Roznov, Buhuşi şi comunele din jur (monografie), Piatra Neamţ, Editura Alfa, 2008

p.3. 2 Ibidem, p. 17.

Didactic Vârsta inocenţei

19 | P a g e

Historica, A. Moldova, deşi au sigle binecunoscute (în cazul de faţă DRH, A. Moldova), sunt

prescurtate de autor în manieră proprie: DRAM3 sau DRHM

4 (inconsecvenţă). De asemenea,

în aparatul critic nu sunt trecute toate datele lucrărilor consultate iar pentru unele probleme

tratate, precum romanizarea dacilor (!) unele trimiteri sunt de-a dreptul hilare: pentru cazul

amintit trimiterea se face la ziarul „Azi”5 (!!!), când există atâtea lucrări de referinţă în

domeniu, inclusiv tratatul recent de istorie a românilor, apărut sub egida Academiei Române.

În ceea ce priveşte conţinutul ştiinţific al lucrării, acesta este o combinaţie de date

extrase din diverse lucrări (de specialitate dar şi aşa-zise „de popularizare”) şi opinii proprii

(unele pur fanteziste). Unul din numeroasele exemple de acest fel este cel de la pagina 35,

unde autorul vorbeşte despre faptul că în Bucovina, înainte de întemeierea mărcii de apărare

condusă de Dragoş vodă, exista un voievodat al lui Molday, de unde ar proveni numele de

Moldova!

Referindu-se la atestarea documentară a satelor Calu şi Iapa din regiunea Câmpului lui

Dragoş, autorul afirmă faptul că acestea sunt amintite pentru prima dată într-un document din

11 iulie 1428, însă respectivul document este un fals din a doua jumătate a secolului al XVI-

lea, aşa cum au demonstrat-o de multă vreme editorii DRH, A. Moldova, volumul I6. Alte

afirmaţii nu prezintă un suport documentar, însă autorul nu îşi pune problema probabilităţii, ci

arată cu hotărâre că „pe pârâul Calu era o crescătorie de cai – de unde îi vine şi numele – iar

pe pârâul de peste colina din dreapta era o crescătorie de iepe, localitatea luând numele de

Iapa”7. Unele documente indicate, precum cel de la 15 martie 1481

8 nu se regăsesc în

colecţiile naţionale de izvoare, în cazul de faţă DRH, A, Moldova, volumul II.

Dincolo de inadvertenţele de tot felul, de care cartea abundă, totuşi autorul deţine şi

informaţii corecte despre unele aspecte ale istoricului local, mai ales în ceea ce priveşte

perioada contemporană, în parte extrase din diferite lucrări de specialitate dar şi din colecţiile

de documente sau fondurile arhivistice. Din păcate însă, lipsa de pregătire în domeniul

întocmirii unei lucrări ştiinţifice face ca autorul să ne ofere un „model” de cum nu ar trebui

scrisă o carte de istorie, astfel încât cititorul neavizat nu se poate baza pe corectitudinea

informaţiilor, a trimiterilor şi nici pe suportul documentar al opiniilor proprii emise de autor

în raport cu amalgamul de probleme tratate.

Cu toate acestea, lucrarea poate fi sugerată spre consultare publicului larg, neinteresat

neapărat de precizia informaţiilor cât mai ales de formarea unei opinii vagi despre istoricul

local. Totodată, din pricina erorilor semnalate, ea poate fi consultată deopotrivă de elevi şi

studenţi, spre a avea un exemplu de cum nu trebuie realizată o lucrare ce se pretinde a fi

ştiinţifică.

Prof. dr. Paul Daniel Nedeloiu

3 Ibidem, p. 6.

4 Ibidem, p. 42, vezi nota 3.

5 Ibidem, p. 21, vezi nota 2.

6 Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, volumul I, volum întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L.

Şimanschi, Bucureşti, Editura Academiei, 1975, p. 424-425. 7 Gheorghe Dorofte, op. cit., p. 40.

8 Ibidem, p. 41.

Eveniment Vârsta inocenţei

20 | P a g e

Invitaţie la Muzeul Etnografic „Casa Bunicilor” din Chintinici

În data de 18 septembrie 2012, la

Chintinici, a fost inaugurată Expoziţia

Etnografică „Casa Bunicilor”. Muzeul a fost

construit chiar lângă biserica din sat de către

familia preotului paroh Iulian Vasile, alături

de care s-au implicat enoriaşii parohiei,

reprezentanţi ai Primăriei şi Liceului Teoretic

Roznov, precum şi specialişti în domeniu.

Povestea micuţului muzeu a început în

luna iunie, la iniţiativa familiei preotului

paroh Iulian Vasile, „în dorul unei copilării trăite în casa

bunicilor, într-o lume tihnită a satului de odinioară.

Expoziţia se intitulează «Casa Bunicilor» pentru că

numele face trimitere la casa în care am simţit ritmul unei

vieţi ce se mişca între tihna sărbătorilor religioase,

satisfacţia muncilor gospodăreşti şi bucuria petrecerii

timpului liber”. Din acest motiv, muzeul e împlinirea unui

vis şi rodul unor căutări şi frământări de ani de zile.

Astfel, cu multă trudă şi cu sprijinul unor oameni

de suflet, în două luni de zile, lângă biserica din localitate

a răsărit o căsuţă care respectă în cele mai mici detalii

caracteristicile caselor româneşti de altădată, din secolul

XIX. Este făcută din chirpici cu lut, pe temelie de piatră şi

cu acoperiş de şindrilă, cu prispă în faţa casei, înconjurată

cu gard de nuiele şi cu tot ce trebuie în bătătură. Vizitatorii

pot admira obiecte şi ustensile peste care anii au aşternut

praful uitării: râşniţa, meleţuica cu piepteni şi ragilă, unelte

gospodăreşti vechi, coşarcă cu zolitor şi bătător, trusa

tâmplarului, masa la stână, „vestitorii” Anului Nou,

furcoiul, ţapina, putinica, balerca, chisăliţa, cânepa, râşniţa,

toiagul, lada de zestre şi multe alte obiecte demne de

admirat. În odaie se găsesc cuptorul de lut şi războiul de

ţesut, cele două repere ale gospodăriei de altădată. Nu

lipsesc masa, patul, blidarul, sucala, vârtelniţa, păretarul,

cerga, lăicerele, lampa cu burlui, stativele, icoanele vechi şi nici preşurile ţesute din resturi de

pânză (cordele) care acoperă podeaua. La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţi ai

autorităţilor civile şi bisericeşti, meşteri populari, cât şi credincioşii parohiei.

Pr. dr. Iulian Vasile

Eveniment Vârsta inocenţei

21 | P a g e

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou

Pe data de 19 decembrie 2012, la Liceul

Teoretic Roznov s-a desfăşurat la

Centrul de Documentare şi Informare

activitatea intitulată „Tradiţii şi obiceiuri

de Crăciun şi Anul Nou”, la care au

participat elevii claselor II A, II B, III B

şi III C, sub îndrumarea doamnelor prof.

înv. primar Monica Jbanca, Minodora Adăscăliţei, Alina Vasile şi Elena Dumitraşcu.

Activitatea a fost deschisă de eleva Crista Ursache, de la clasa II B, care a interpretat

colindele „Steluţa Moşului” şi „De Crăciun”, a continuat

cu eleva Daria Pintilie, care ne-a încântat cu piesa „Sanie

cu zurgălăi”, interpretată la vioară. Un grup de eleve de

la clasa II A au interpretat colindul „Astăzi s-a născut

Hristos”. Programul a fost continuat de elevii clasei III B

care au prezentat sceneta în versuri „Naşterea

Domnului”. La final, elevii clasei a III-a C au jucat

„Capra” şi au interpretat „Sorcova”.

La activitate au participat: din partea CCD Neamţ d-na prof. metodist Carmen

Corlăţeanu, iar din partea Liceului Teoretic Roznov directorul şcolii, d-ra prof. Oana Ilarie şi

d-na prof. responsabil CDI Liche Nuţa.

Prof. înv. primar Elena Dumitraşcu

Eveniment Vârsta inocenţei

22 | P a g e

Serbarea Crăciunului la parohia Chintinici

(parteneriat Biserică-Şcoală)

Ca o extensie a parteneriatului

Şcoala Biserică existent la nivel local la

iniţiativa P.C. Părinte Iulian-Mihail Vasile

(Chintinici) şi sub îndrumarea doamnelor

învăţătoare Alina Vasile şi Muraru

Simona (Şcoala Slobozia) în prima zi de

Crăciun la parohia Chintinici s-a

desfăşurat un program ce a cuprins

colinde, cântece religioase şi populare.

Activitatea a fost susţinută de elevii din

parohie, din toate ciclurile de învăţământ

de la Grupul Şcolar Roznov.

Concurs „Prietenii lui Eminescu” (ediţia a IV-a)

În data de 22 ianuarie 2013 a avut loc, în

sala C.D.I. a Liceului Teoretic Roznov,

desfăşurarea celei de-a patra ediţii a concursului

literar-artistic „Prietenii lui Eminescu”, având tema

„Patriotismul în opera eminesciană”. Echipa

coordonatoare a proiectului a fost formată din prof.

Oana Ilarie (director al Liceului), prof. înv. primar

Alina Vasile şi pr. dr. Iulian Vasile (parohia

Chintinici), iar grupul ţintă l-au constituit elevii

claselor I-VIII.

Concursul a debutat cu o introducere vizând patriotismul poetului, dar şi aspecte

inedite ale vieţii sale, prezentate de pr. Iulian Vasile. Proiectul a cuprins trei secţiuni: creaţie

literară (poezii create de elevi), creaţie artistico-plastică (lucrări ale elevilor inspirate din

opera eminesciană) şi interpretare literară. Comisia de jurizare a fost formată din colectivul de

profesori ai unităţii şcolare.

Eveniment Vârsta inocenţei

23 | P a g e

„Scopul concursului a fost acela de a

provoca şi menţine interesul elevilor pentru

literatură, lectură şi poezie şi de a îmbogăţi

cultura lor generală”, a declarat prof. Oana Ilarie.

„Participarea celor 150 de elevi a arătat dragostea

lor pentru opera eminesciană, aceştia dovedindu-

se a fi buni apologeţi ai operei eminesciene,

arătând o preţuire deosebită pentru noţiunea de

patriotism cultivată de poet”, a completat pr.

Iulian Vasile.

Prof. Oana Ilarie & Prof. înv. primar Alina Vasile

Dor de primăvară!

Un regal artistic s-a desfăşurat cu ocazia zilei de1 Martie şi zilei dedicate celor mai

gingaşe fiinţe din viaţa fiecăruia, la Liceul Teoretic Roznov.

Cu toţii aşteptăm primăvara, acest anotimp al florilor, al iubirii, al vieţii în general.

Înainte de a fi un anotimp, este un simbol: al renaşterii permanente, al puterii de a o lua de la

capăt, al înnoirii.

Astfel, lăsând primăvara să pătrundă în sufletele celor prezenţi, să-i încălzească şi să le

aducă bucurie şi iubire, elevii Liceului Teoretic Roznov au oferit un impresionant ghiocel

artistic.

Eveniment Vârsta inocenţei

24 | P a g e

Serbarea Dor de primăvară, organizată de

doamnele profesoare Rotaru Mihaela şi Teioşanu Violeta,

pregătită de doamnele profesoare Lupu Petronela, Mocanu

Alexandra, Ilie Simona şi domnul profesor Babătă

Alexandru, prezentată de eleva Todiraşcu Miruna, a

cuprins diferite momente din care amintim: poezii

închinate primăverii şi mamei, cântece interpretate de un

grup de elevi ai claselor a VI-a A şi a VI-a B, sceneta

intitulată 8 Martie, ce a pus în lumină lipsa apropierii

sufleteşti în familie, un recital la pian susţinut de eleva

Andrieş Ilinca, dar şi o suită de dansuri de societate

realizate de elevii clasei a III-a A. De asemenea, au fost

implicaţi elevi din clasele a V-a C, a VI-a A, a VI-a B, a

VII-a A, a VIII-a A, a VIII-a D, aceştia fiind apreciaţi de

către profesori şi părinţii invitaţi. În continuare elevii

claselor a IX-a B şi a X-a A au prezentat un montaj literar-

artistic, realizat sub îndrumarea doamnei profesoare

Teioşanu Violeta; o serie de melodii interpretate la chitară

de către eleva Atănăsoaie Florina şi vocal de către eleva

Budurcă Ana Casiana, precum şi melodii interpretate de

către elevul Marian Laurenţiu şi un scurt recital la clarinet

susţinut de elevul Pavăl Emilian.

Festivitatea a fost completată de expoziţia de

tablouri, ce a respectat tematica primăveri, realizate de

doamna profesoară Buruiană Mihaela şi expoziţiile de

felicitări şi mărţişoare, realizate de elevii de gimnaziu şi

liceu, îndrumaţi de doamnele profesoare Socol Elena, Pipa

Ana, Liche Nuţa, Lupu Petronela, Gabur Paulina, Brânzei

Carmen şi domnul profesor Găucan Ştefan, ce au încântat

privirile prin originalitate şi ingeniozitate, constituindu-se

în adevărate lucrări „ hand-made”.

Scopul acestor manifestări a

fost de a oferi un început de primăvară

ca-n poveşti, din care să nu lipsească

zilele cu soare, zâmbetele şi florile

primite de la cei dragi.

La finalul activităţii elevii au

fost recompensaţi cu diplome şi

dulciuri de către domnişoara director profesor Ilarie Oana.

Prof. Petronela Lupu

Eveniment Vârsta inocenţei

25 | P a g e

Voluntari în Centrul de îngrijire şi asistenţă

Actuala societate se caracterizează prin

numărul din ce în ce mai mare al persoanelor

vârstnice. Acest lucru presupune desigur o atenţie

sporită din partea societăţii. Trebuie asigurate

alternative de îngrijire pentru această categorie de

vârstă şi nu în ultimul rând trebuie asigurate

famililor care au în îngrijire vârstnici condiţiile

necesare pentru asistenţa acestora. Aceste

obiective pot fi realizate numai dacă membrii

comunităţii îşi asumă responsabilităţile care-i revin

în acest domeniu. Deci educarea tinerilor în domeniul îngrijirii celor de vârsta a treia trebuie

începută cât de devreme posibil.

Vârstnicii îndrăgesc copiii şi sunt deschişi faţă de această categorie de vârstă şi

dezvăluie mult mai liber problemele care îi preocupă. Iar copiii se ataşează cu uşurinţă de

vârstnici şi doresc să facă ceva concret pentru ei. Iată deci ca am ajuns la un moment care

facilitează ambele părţi în atingerea scopului propus şi anume: formarea la tineri a unui

comportament responsabil faţă de cei de vârsta a III-a, respectiv crearea pentru vârstnici a

condiţiilor necesare pentru a preveni sentimentul de inutilitate.

Începând cu anul şcolar 2011-2012 am încheiat un parteneriat educaţional de

voluntariat cu Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Roznov, pe care îl derulăm şi anul acesta

şcolar. Coordonatorii acestui proiect sunt prof. înv. primar Monica Drîngu, clasa pregătitoare

A, prof. înv. primar Simona Ilie, clasa a III-a A şi educatoare Cezarina Şnaider, grupa mare B.

În luna decembrie 2012 elevii celor trei clase împreună cu profesorii coordonatori i-au

vizitat pe bătrâni, le-au oferit daruri şi au susţinut un frumos program artistic. Cele mai mari

satisfacţii le ai atunci când oferi fără să aştepţi să primeşti ceva în schimb, când vezi că

investiţia ta, fie financiară, fie timpul sau zâmbetul tău îi bucură pe ceilalţi şi îi ajută să

meargă mai departe. A ajuta pe cel de lângă tine este o lecţie de viaţă care odată însuşită

generează fericire personală celui care înfăptuieşte

binele. Voluntarii care au participat la acest program

au încercat să aducă un strop de bucurie pe chipurile

vârstnicilor de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă,

Roznov.

Prin acţiunile pe care le–am desfăşurat şi le

vom desfăşura împreună, copiii vor învăţa să

recunoască rolul pe care îl au ei în comunitatea

asistaţilor de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă,

Roznov.

Prof. înv. primar Monica Drîngu

Eveniment Vârsta inocenţei

26 | P a g e

Ziua mondială a apei

Ziua mondiala a apei, 2013 Anul

2013 a fost declarat ”Anul internațional al

Cooperării în Domeniul Apei”. La Liceul

Teoretic Roznov, marcarea acestui

eveniment a devenit o obișnuință. În acest

an școala noastră a fost invitată de către

partenerul său, Sistemul de Gospodărire a

Apei, Neamț. Evenimentul a avut loc marți,

20.03.2013 la sediul acestei instituții, fiind

organizat de către S.G.A., care a invitat pe

rând, mai multe școli, prima fiind școala

noastra. În cadrul evenimentului s-au purtat discuții legate de activitatea acestei instituții,

prezentare făcută de către domnul Ion Păvăleanu, director al S.G.A., care ne-a furnizat

informații folositoare domeniului nostru de activitate, cu privire la organizarea teritorială a

distribuției cu apă potabilă, punctele și modalitățile de epurarea a apei uzate, aspecte legate de

viiturile importante ce au avut loc în ultimii ani pe teritoriul județului Neamț. În sprijinul

discursului făcut de domnul director, doamna inginer Raluca Iacob ne-a prezentat imagini cu

informații despre situația gestionării apei la nivelul județului Neamț. Activitatea a continuat

cu prezentarea de către elevii școlii noastre a unor materiale realizate cu această ocazie,

pentru marcarea evenimentului. La această activitate au participat 14 elevi ai școlii noastre,

fiind prezentate un număr de 5 lucrări realizate în Power Point, de către elevi, care au fost

premiate astfel: 3 diplome de participare - Porcariu Alexandra, de la clasa a X-a B, Socea

Cosmina, de la clasa a XI-a B și Dogariu Andreea de la clasa a XII-a B. S-au acordat diplome

speciale elevelor Săchelaru Suzana și Gherasim Mirabela de la clasa a XII-a B.

De asemenea, doamna profesoară Stroia Oana a primit o diplomă de participare pentru

îndrumarea elevilor și organizarea lor pentru participarea la acest eveniment. Elevii au fost

premiați cu materiale folositoare domeniului în care se instruiesc, albume cu imagini, pliante

și afișe, utile în formarea lor profesională.

Prof. Ing. Oana Stroia

Simpozionul judeţean „Gheorghe Ruset-Roznovanu” (Roznov, ediţia I)

În data de 25 mai 2013, în sala de festivităţi a Liceului Teoretic Roznov, s-a desfăşurat

Simpozionul judeţean „Gheorghe Ruset-Roznovanu”, sub conducerea Dir. Prof. Oana Ilarie,

în parteneriat cu Parohia Chintinici, ISJ Neamţ şi Primăria Roznov (reprezentată de d-l Ioan

Ilarie). Tema sa se intitulează „Locul natal, spaţiu al formării spirituale”, fiind organizat pe

trei secţiuni: scriitori nemţeni; tradiţii şi obiceiuri locale; istoria şi geografia orizontului local.

Eveniment Vârsta inocenţei

27 | P a g e

În cuvântul de deschidere, Pr. Protoiereu Vasile Ţoc a

evidenţiat personalitatea Colonelului Gh. Ruset-Roznovanu,

proprietarul moşiei Roznov, şi modul pozitiv în care s-a implicat în

dezvoltarea zonei, apoi Prof. Vasile Pruteanu a încurajat susţinerea

unor evenimente de acest fel, care de multe ori, la nivelul

comunităţii, trec la categoria „şi altele”, ceea ce reprezintă un lucru

dureros.

Pr. Iulian Vasile, paroh la Parohia Chintinici, a subliniat

necesitatea promovării actului cultural-spiritual într-o lume îmbibată

şi dependentă de imagine: „În calitate de organizator partener al

acestui simpozion, am răspuns cu mult drag invitaţiei de a mă alătura distinşilor invitaţi care

apreciază cultura şi spiritualitatea acestor meleaguri, reafirmă tradiţiile locale pentru

generaţiile noastre de azi şi de mâine. O comunitate care nu lasă urme, este una inexistentă,

fără memorie şi pierdută în preocupări rudimentare. Forma de respect şi preţuire reală faţă de

înaintaşii noştri este tocmai conservarea şi punerea în valoare a inestimabilelor comori

culturale şi spirituale”.

Activitatea simpozionului a cuprins o sesiune de comunicări ale cadrelor didactice: Pr.

dr. Iulian Mihail Vasile (Parohia Chintinici – Roznov): „Muzeul etnografic din Chintinici”,

Prof. dr. Paul Daniel Nedeloiu (Liceul Teoretic Roznov): „Junculeştii din Ghigoeşti în secolul

al XIX-lea”, Prof. Carmen-Elena Diaconu (Liceul cu Program Sportiv – Roman): „Istoricul

bisericilor de lemn din satul Izvor (com. Ion Creangă) şi din satul Pânceşti (com. Poienari)”,

Prof. Maria Carmen Duca (Liceul Teoretic Roznov): „Studiu fizico-geografic al comunei

Borleşti”, Prof. Ştefan Găucan (Liceul Teoretic Roznov): „Constantin Limboi – ucenic şi

mentor”, Prof. Gabriela-Elena Romano (Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, Roman): „Mediul

folcloric virtual”.

După aceea a urmat sesiunea de prezentări power-point ale elevilor, apoi jurizarea şi

premierea participanţilor. „Organizarea acestei manifestări cultural-spirituale este aşadar una

necesară şi utilă, pentru că scoate la lumină bogatul patrimoniu al oraşului Roznov. Prin

urmare, felicităm pe organizatori, pe distinşii invitaţi, pe participanţi precum şi pe toţi cei care

cultivă spiritul culturii şi flacăra credinţei în conştiinţa poporului şi totodată sperăm ca acest

simpozion să aibă viaţă lungă şi activitate rodnică, rugând pe Dumnezeu să dăruiască

binecuvântare tuturor!”

Prof. Oana Ilarie & Prof. dr. Daniel Nedeloiu & Pr. dr. Iulian Vasile

Divertisment Vârsta inocenţei

28 | P a g e

POEZIE SCRISA DE UN AFRICAN

Când mă nasc, sunt Negru

Când cresc, sunt Negru

Când stau la soare, sunt Negru

Când mi-e frig, sunt Negru

Când sunt speriat, sunt Negru

Când sunt bolnav, sunt Negru

Iar când mor, sunt tot Negru!

Iar tu, tipule Alb

Când te naşti, eşti Roz

Când creşti eşti Alb

Când stai la soare, eşti Roşu

Când ti-e frig, eşti Albastru

Când eşti speriat, eşti Galben

Când eşti bolnav, eşti Verde

Iar când mori, eşti Cenuşiu

Şi tu mă numeşti pe mine COLORAT?

După ce loveşte un pieton, maşina îşi

continuă drumul încă vreo 10metri ...

Şoferul scoate capul pe fereastră şi ţipă:

- Fii bă atent!!!

Pietonul se ridică repede, speriat,

împleticindu- se şi întreabă:

- De ce, dai înapoi?

In sala de operaţie (chirurgul către asistent):

- Anestezie.

- De-a noastră sau de import?

- De import.

- De import s-a terminat.

- Atunci de-a noastră.

- Nani, nani...

Înaintea unei operaţii, chirurgul îşi întreabă

pacientul:

- Ce vârsta aveţi?

- Peste o luna voi împlini 40 de ani.

- Îmi place optimismul dumneavoastră!

Pentru a mări productivitatea şi angajamentul salariaţilor într-o atmosferă destinsă,

americanii, japonezii şi românii îşi dotează fabricile cu ceasuri inteligente.

America

Ora 8: Ding-dong, bine-aţi venit la lucru!

Ora 12: Ding-dong, pauza de lucru!

Ora 17: Ding-dong, s-a terminat lucrul!

Japonia

Ora 8: Ding-dong, deja sunteţi la lucru?

Ora 12: Ding-dong, continuaţi lucrul!

Ora 17: Ding-dong, s-a terminat lucrul !

Ora 20: Ding-dong, plecaţi va rog de la lucru !

Romania:

Ora 8: Ding-dong, a venit careva la lucru?

Ora 12: Ding-dong, a început cineva lucrul?

Ora 16: Ding-dong mai e cineva la lucru?

Înaintea anesteziei, pacientul îl întreabă pe

doctorul chirurg:

- Domnule doctor, ce şanse am?

- Fac operaţia asta a suta oara!

- Oh, atunci sunt liniştit!

-E si normal! Odată si-odată trebuie să-mi

reuşească!

Instituţia căsniciei este asemănătoare cu

mersul la restaurant. Comanzi ce vrei, pe

urma vezi ce au luat alţii şi brusc nu îţi mai

place ce ai tu.

Divertisment Vârsta inocenţei

29 | P a g e

Poveste cu tâlc

Un împărat a primit doi şoimi; unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a

spus că refuză să se dezlipească de creanga pe care stătea. Unul dintre slujitori

trebuia să se caţere în fiecare zi in copac să-i ducă de mâncare.

După ce a încercat în fel şi chip să facă şoimul să zboare de pe creangă,

împăratul şi-a rugat supuşii să-l ajute. Un bătrân înţelept s-a oferit să facă el

asta şi, a doua zi când s-a trezit, împăratul a văzut şoimul zburând de colo-colo.

- Cum ai făcut? si-a întrebat supusul.

- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decât să ii tai craca de sub picioare.

Morala: uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare

ca să ne aducem aminte ca putem zbura!

Cum să ceri o creştere salarială..?

Dragă Ş€fule,

Fi€care dintr€e angajaţii compani€i noastr€, sunt€m f€rm d€votaţi atât

dumn€avoastră, cât şi într€prind€rii.

Vr€m profitabilitat€, r€ntabilitat€, dar sunt€m şi noi oam€ni şi av€m n€voi.

Bazându-n€ p€ înţ€l€g€r€a dumn€avoastră, aşt€ptăm n€goci€r€a condiţiilor

d€ munca.

Cel€ bun€ !

Răspunsul şefului..?

Dragi colegi, Actuala NUanţă economico-socială NU vi se poate imputa doar vouă.

Noi NUmai alături de voi putem aNUnţa profituri.

ANUnţul că solicitaţi contiNUU majorări salariale, NU ne suprinde.

Vă aştept NU NUmai mâine, ci oricând, la biroul meu spre a corecta

NUanţele sesizate.

Ţineti minte ! ANUnţul înseamnă NUmai apropiere faţă de nevoile voastre şi

NU altceva!

Cele bune, Şeful vostru.

Divertisment Vârsta inocenţei

30 | P a g e

REBUSURI MATEMATICE

Am ales rebusurile la geometrie la clasa a VI a deoarece fiind o materie nouă trebuie făcută

mai atractivă. Al doilea motiv este acela că aceste definiţii sau noţiuni sunt mai uşor reţinute

dacă sunt folosite şi în jocuri.

A

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

B ORIZONTAL:

1.o infinitate de puncte coliniare formează o …………………..

2.propoziţie matematică adevărată acceptată fără demonstraţie.

3.două drepte care au un punct comun.

4.proprietate a relaţiei de paralelism care spune că dacă a b şi b c atunci a c.

5.două drepte situate în acelaşi plan.

6.două drepte concurente care formează un unghi drept.

7.matematician grec din antichitate considerat părintele geometriei.

8.instrument geometric pe care îl folosim când construim două drepte perpendiculare.

VERTICAL : ………………………………

1. Ghicitori

Mi se spune fracţie şi-n orice situaţie am numărătorul mai mare ca numitorul. Cum mă

numesc, ştiţi voi oare? Nota 10 la-ntrebare. Răspunsul ce notă are?

Dacă numitoru-i 2, iar numărătorul 3, spuneţi-mi ce fracţie sunt, că vă dau pe loc un

punct.

2. Proverbe

“Unde-i unu, nu-i putere...” 11=1, 1

2=1, 1

3=1, 1

4=1, ...

“Unde-s doi, puterea creşte...” 21=2, 2

2=4, 2

3=8, 2

4=16, ...

Prof. Ana Pipa

Monden şcolar Vârsta inocenţei

31 | P a g e

Programul ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!” 1 – 5 aprilie 2013

Activităţilor educative desfăşurate în

săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun” au

reprezentat pentru unitatea noastră un program

binevenit şi necesar atât pentru copii cât şi pentru

cadre didactice.

În urma consultării tuturor factorilor implicaţi,

elevii au avut posibilitatea de a participa la o gamă

variată de activităţi, ce acoperă domenii vaste de

interes, valorificându-şi astfel abilităţile şi talentele:

programe cultural-artistice, competiţii sportive,

activităţi de educaţie rutieră, educaţie pentru

sănătate, educaţie civică, voluntariat, vizite şi

drumeţii.

Activităţile au răspuns intereselor şi

preocupărilor elevilor, iar contextele nonformale în

care acestea au fost organizate au făcut ca, atât elevii,

cât şi cadrele didactice să fie mai relaxaţi, mai

deschişi şi mai cooperanţi.

În urma participării la activităţile menţionate

elevii au realizat produse artistico-plastice şi

practice, s-au familiarizat cu diverse instituţii din

oraşul Roznov, dar şi din oraşele apropiate (Piatra

Neamţ, Târgu Neamţ, Iaşi), şi-au dezvoltat abilităţile

de comunicare socială, ceea ce a condus la

îmbunătăţirea relaţiilor dintre elevi, dar şi dintre

elevi şi cadre didactice. Prin relaţiile interpersonale

dezvoltate s-a urmărit crearea unui climat

educaţional

deschis şi

stimulativ ceea

ce a determinat

participarea cu

plăcere a

copiilor la acest

tip de activităţi.

Prof. Mihaela Staicu & Prof. Ana Pipa

Monden şcolar Vârsta inocenţei

32 | P a g e

Consilier educativ prof. Violeta Teioşanu

Sistemul solar

Sistemul solar este format din Soare împreună cu

sistemul său planetar (care conţine opt planete împreună cu

sateliţii lor naturali) şi alte obiecte non-stelare. Sistemul este

situat într-unul dintre braţele exterioare ale galaxiei Calea

Lactee (mai precis în Braţul Orion), galaxie care are cca. 200

de miliarde de stele.

Monden şcolar Vârsta inocenţei

33 | P a g e

S-a format acum 4,6 miliarde de ani ca urmare a colapsului gravitaţional al unui gigant

nor molecular. Cel mai masiv obiect este steaua

centrală - Soarele, al doilea obiect după masă fiind planeta

Jupiter. Cele patru planete interioare mici, Mercur, Venus,

Pământ şi Marte, de asemenea numite şi planete

terestre, sunt în principal compuse din roci şi metal. Cele

patru planete exterioare numite şi giganţi gazoşi, sunt

cu mult mai masive decât cele terestre. Cele mai mari

două planete – Jupiter şi Saturn, sunt compuse în

principal din hidrogen şi heliu; cele două planete îndepărtate – Uranus şi Neptun, sunt

compuse în mare parte din substanţe cu un grad de topire relativ ridicat (comparativ cu

hidrogenul şi heliu), numite gheţuri,

cum ar fi apa, amoniacul şi metanul. Ele

sunt denumite „giganţi de gheaţă”

(termen separat de cel de gigant gazos).

Elevii clasei a IV-a B, au realizat

patru machete, în care au încercat să

reprezinte Sistemul nostru solar.

Prof. înv. primar Verona Bogus

Activităţi sportive: campionat de fotbal (băieţi şi fete) şi handbal clasele V-VIII

Prof. Ciprian Avădanei, Valeriu Socol, Maria Vicoveanu şi Elena Gheorghiu

Monden şcolar Vârsta inocenţei

34 | P a g e

Frânturi din viaţa şcolii...

Activităţile extra curriculare au un rol foarte important

în educaţia elevilor. Din acest motiv, în anul şcolar 2012-2013,

am iniţiat câteva proiecte educaţionale în concordanţă cu

nevoile de educare ale elevilor.

1. Astfel, am iniţiat proiectul ,,Impactul si efectele televiziunii

si internetului asupra elevilor’’, în parteneriat cu doamna

prof. Ştefănescu Gabriela dir. adj. la Şcoala Gimnaziala „I.

Gervescu” Săvineşti.

Principalele obiective ale acestui proiect au fost:

- dezvoltarea unui real şi eficient parteneriat dintre elevi,

părinţi, cadre didactice, specialişti;

- prevenirea şi evitarea unor comportamente şi atitudini de

utilizare excesivă a televiziunii, calculatorului şi a internetului;

- promovarea alternativelor educaţionale în formarea şi dezvoltarea

personalităţii tinerilor educabili, prin activităţi sportive desfăşurate în

aer liber, cât mai des, ca o alternativă a folosirii calculatorului.

Aceste activităţi s-au desfăşurat sub coordonarea domnului profesor

de educaţie fizică Socol Valeriu.

2. ,,Un start de succes pentru cariera mea!’’ este un alt proiect,

derulat în colaborare cu doamna psiholog Cojocaru Emanuela –

proiect ce a avut drept grup ţintă colectivul de elevi al clasei a

VIII-a C, la care sunt şi dirigintă.

Scopurile acestui proiect:

- dezvoltarea competenţelor de autocunoaştere privind interesele,

aptitudinile şi valorile personale ale elevilor;

- dezvoltarea abilităţilor de autoanaliză şi de analiză a profesiilor

prin raportare la piaţa muncii actuale;

- însuşirea unor tehnici de căutare a unui loc de muncă.

Toate aceste activităţi au vizat o cât mai bună consiliere în

vederea orientării in carieră şi a inclus activităţi specifice destinate

autocunoaşterii, dobândirii unor abilităţi de a lua deciziile cele mai

bune privind studiile, profesiile şi ocupaţiile, cunoscând aspectele

specifice ale acestora.

3. Cel de-al treilea proiect - ,,Fii şi tu chimist!’’ – proiect

transdisciplinar, realizat împreună cu doamna profesor

Chirilă Maria – este un parteneriat între Liceul Teoretic

Roznov, Şcoala Gimnaziala nr. 1 şi nr. 11 Piatra Neamţ,

grupul ţintă fiind elevi de la clasele a VII-a, a VIII-a şi a XI-

a B.

Monden şcolar Vârsta inocenţei

35 | P a g e

Obiectivele proiectului:

- aprofundarea şi completarea cunoştinţelor de chimie;

- dezvoltarea spiritului de observaţie şi investigare;

- formarea unei gândiri creatoare;

- dezvoltarea tainelor naturii în efortul ei către echilibrul sau

“dezechilibru”;

- formarea deprinderilor de învăţare prin cooperare.

- crearea condiţiilor de învăţare, pentru a participa la concursuri şi

de a obţine rezultate cât mai bune la concursuri, cum ar fi:

Concursul naţional de chimie ,,Magda Petrovanu’’ de la Universitatea A. I. Cuza Iaşi,

concursul Petru Poni etc.

Prof. Maria Topciu

SUNT COPIL SI AM DREPTUL DE A FI PROTEJAT! ... TE ROG, NU UITA CĂ :

Mânuţele mele sunt încă mici, de aceea nu vă așteptaţi

la perfecţiune când fac patul, când pictez un tablou sau

când arunc mingea!

Picioarele mele sunt încă mici, vă rog frumos nu faceţi

pași mari, ca să pot ţine și eu pasul cu voi!

Ochii mei nu au văzut lumea așa cum aţi văzut-o voi,

așa că, vă rog, lăsaţi-mă să aflu totul, fără să mă

pedepsiţi pentru curiozitatea mea și nu mă limitaţi inutil!

De lucru va fi întotdeauna suficient, eu nu voi fi pentru

multă vreme copil, de aceea făceţi-vă, vă rog, timp și pentru mine, explicaţi-mi ce știţi despre

lumea aceasta frumoasă și faceţi lucrul acesta bucuroși și plini de dragoste!

Sentimentele mele sunt încă foarte gingașe, fiţi , vă rog, sensibili la nevoile mele, nu mă

cicăliţi toata ziua, trataţi-mă cum aţi dori să fiţi trataţi!

Eu sunt un dar deosebit din partea lui Dumnezeu, vă rog, îngrijiţi-mă foarte bine, trăgeţi-mă la

răspundere pentru ceea ce fac, dându-mi îndrumări clare, conform cărora să pot trăi, iar dacă

este necesar, pedepsiţi-mă cu dragoste!

Pentru a crește, am nevoie de încurajarea voastră, vă rog să vă abţineti de la critică. Gândiţi-

vă: puteţi să-mi criticaţi faptele, fără să mă criticaţi ca persoană!

Prof. înv. primar Ana– Simona Ilie

Monden şcolar Vârsta inocenţei

36 | P a g e

Expoziţia de pictură – Prof. Mihaela Buruiană

Monden şcolar Vârsta inocenţei

37 | P a g e

Doctorul Dimitrie Cantemir, un elev model

Dimitrie Cantemir s-a născut în comuna Roznov la 19 aprilie 1848 şi a trecut la cele

veşnice la 4 martie 1896 (Piatra Neamţ). Îşi începe studiile gimnaziale la Şcoala Nr.1 de băieţi

din oraşul Piatra Neamţ, construită de ispravnicul judeţului Lascăr Catargi în 1850.

La recomandarea directorului din acea vreme, Nicolae Vicol, elevul eminent este

trimis la Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie Bucureşti (înfiinţată în anul 1857, la

iniţiativa doctorului general Carol Davilla), terminându-şi studiile în anul 1866 la vârsta de

numai 18 ani cu gradul de medic sublocotenent. Se înscrie ca student bursier al statului român

la Facultatea de Medicină din Turin, Italia, unde obţine titlul de doctor în medicină şi

chirurgie în anul 1869. În 1871 devine medic primar la Spitalul judeţean Piatra Neamţ. În anul

1878 cumpără Stabilimentul de slatină Bălţăteşti de la principele Ştirbei. În 1881 înfiinţează,

alături de Radu Lascăr, Ioan Negre, Calistrat Hogaş şi alte personalităţi, Societatea şi Revista

Asachi. În anul 1884 devine deputat din partea partidului liberal în Colegiul III de Neamţ. În

acelaşi an, împreună cu colegul său, doctorul Konya, reanalizează apele minerale de la

Bălţăteşti, rezultatele fiind sintetizate în studiul „Băile minerale de la Bălţăteşti”. În anul 1895

devine senator de Piatra Neamţ din partea aceluiaşi partid, iar în 1896 trece în nefiinţă unul

dintre cei mai apreciaţi balneologi ai României. După cumpărarea Stabilimentului Bălţăteşti,

care în momentul de faţă îi poartă şi numele, se ocupă de construirea unor noi corpuri şi

dotarea lor la standarde internaţionale. S-a preocupat şi de bunăstarea locuitorilor comunei

Bălţăteşti, sprijinindu-i moral şi financiar. Ca doctor la Spitalul judeţean, oferea consultaţii

gratuite persoanelor defavorizate, eliberându-le medicamente gratuite din depozitul spitalului.

Bibliografie: Radu, Gheorghe – Contribuţii la istoria judeţului Neamţ, vol.2, editura Cetatea

Doamnei, Piatra Neamţ, 2009; Luchian, Constantin – Oameni, locuri şi şcoli; editată de

Consiliul judeţean Neamţ, 1996.

Prof. Ştefan Ioan Găucan

După faptă şi răsplată...

În cadrul concursului cu participare internaţională

„PROSOFT@NT”, organizat de Colegiul Național de Informatică

Piatra Neamț, au participat elevi din Bulgaria, Rusia, Polonia şi din

judeţele: Neamţ, Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău, Vrancea, Vaslui,

Galaţi, Vâlcea, Prahova precum şi din municipiul Bucureşti. La

secţiunea Soft educaţional, eleva clasei a IX-a A, Timofte Oana-

Mihaela, îndrumată de d-na prof. Alterescu Cristina a participat cu

softul educațional Incursiune în fantasticul eminescian obţinând mențiune. Echipa completă

de realizare a acestui soft este formată şi din eleva Bârleanu Denisa de la Colegiul Economic

„Virgil Madgearu” Galaţi, îndrumată de d-na. prof. de limba şi literatura română Hogea

Geanina. La festivitatea de premiere care a avut loc în sala de festivităţi a Consiliului Judeţean

Neamţ am fost încântată că numele instituţiei noastre, Liceul Teoretic Roznov, a răsunat

alături de numele altor licee şi colegii din ţară şi din străinătate.

Prof. Cristina Alterescu

Monden şcolar Vârsta inocenţei

38 | P a g e

Carnaval cu personaje din lumea basmelor de 1 Iunie

De 1 Iunie, Ziua copilului, toţi copiii

merită să fie în centrul atenţiei. Indiferent de

vârstă, această zi trebuie să fie una specială şi să

aducă zâmbete pe chipurile lor.

Pentru a îşi aminti împreună vremea

frumoasă a copilăriei, copiii claselor

Pregătitoare B şi a III-a B, îndrumaţi de doamnele

profesoare pentru învăţământ primar

Rodica Creţu şi Alina Vasile, alături de

părinţii şi bunicii acestora, au luat partea la

Carnavalul cu personaje din lumea basmelor, vineri 31 mai, în sala de festivităţi a Liceului

Teoretic Roznov.

Elevii celor două clase au recitat poezii, au intonat cântece, au interpretat personaje

îndrăgite din poveşti cunoscute şi au dansat, fiind, pe rând, actori şi spectatori în cadrul

acestui spectacol. Activitatea a constituit prilej de bucurie atât pentru micuții care au devenit

pentru câteva momente prinţi, prinţese, zâne sau Feţi Frumoşi, dar şi pentru părinţi, bunici sau

fraţi, care au aplaudat, s-au amuzat şi au fotografiat micii artişti.

La finalul carnavalului copiii au fost felicitaţi de ziua lor şi serviţi de către părinţi cu

dulciuri şi băuturi răcoritoare.

Prof. înv. primar Alina Vasile & Rodica Creţu

Monden şcolar Vârsta inocenţei

39 | P a g e

Concursul „Sanitarii pricepuţi” (faza judeţeană)

Echipajul „Sanitarii pricepuţi” din cadrul Şcolii Generale Roznov – structura Liceului

Teoretic Roznov formata din elevii: Cimpoesu Ruxandra (VIII B, responsabil echipaj),

Fermuş Elena (VIII A), Hodor Dayana (VIII B), Popa Cristiana (VIII A), Todirascu Miruna

(VIII A), Stanciu Ştefan (VIII D), coordonaţi de profesor Socol Elena a participat pe data de

25.05.2013 la concursul judeţean organizat de ISJ Neamţ şi Direcţia de Sănătate Publică

Neamţ la Şcoala Generala Nr. 5 din Piatra Neamţ.

Elevii noştri s-au clasat pe locul 4 din 27 de echipaje prezente în concurs. Seriozitatea,

cooperarea, munca în echipă şi multe ore de exerciţii au făcut ca echipajul nostru să se numere

printre favoriţi la proba practică. Ei au fost răsplătiţi cu diplomă, trusă medicală completă de

prim ajutor şi manual european de prim ajutor.

Prof. Elena Socol

Concurs tehnico-aplicativ „Prietenii pompierilor”

(etapa zonală Piatra Neamţ)

În data de 17.05.2013 s-a desfăşurat pe stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ etapa pe

zonă a concursului tehnico-aplicativ „Prietenii pompierilor” unde au participat 36 de echipaje.

Acest concurs constă într-o probă de îndemânare şi o probă de ştafetă pe distanţa de 400 m.

Şcoala Generală Roznov s-a înscris în competiţie cu un număr de două echipaje, unul de fete

şi unul de băieţi, fiecare echipaj fiind compus din cate 9 concurenţi şi o rezervă. Aceste

cercuri tehnico-aplicative au fost coordonate de către profesorul de educaţie fizică Socol

Valeriu, obţinând la fete menţiunea I şi la băieţi diploma de participare.

Prof. Valeriu Socol

Monden şcolar Vârsta inocenţei

40 | P a g e

CURS FESTIV CU CLASELE A XII-A LA LICEUL TEORETIC ROZNOV

Joi, 30 mai 2013, la Liceul Teoretic Roznov s-a

desfăşurat cursul festiv al claselor terminale de liceu: clasa

a XII-a A (profil matematică-informatică, diriginte Prof.

Iulia Cristina Alterescu, clasa a XII-a B (profil resurse

naturale şi protecţia mediului, diriginte Prof. Carmen

Maria Duca) şi clasa a XII-a C (profil filologie, diriginte

Prof. dr. Paul Daniel Nedeloiu).

Activitatea s-a derulat în Sala de Festivităţi a

liceului, în prezenţa domnişoarei director, Prof. Oana Ilarie, a unui numeros corp profesoral şi

a elevilor din clasele terminale, frumos îmbrăcaţi în robe, cu tocă şi eşarfă personalizată. În

cuvântul de deschidere, Prof. dir. Oana Ilarie a subliniat importanţa educaţiei în societatea

contemporană în ceea ce priveşte inserţia profesională, urându-le, totodată, proaspeţilor

absolvenţi mult succes la examenul de Bacalaureat şi la admiterea în instituţiile de învăţământ

superior. „Succesul numeroaselor generaţii școliţi la Liceul Teoretic Roznov, care sunt în

prezent studenţi sau au absolvit instituţii de învăţământ

superior de prestigiu, a mai adăugat domnişoara director,

reprezintă garanţia calităţii actului instructiv-educativ din

unitatea noastră şcolară şi obligă tinerii absolvenţi să

ducă mai departe această bună imagine, prin rezultatele

lor”.

Au urmat apoi discursuri ale diriginţilor celor trei

clase, fiecare evidenţiind aspectele cele mai relevante care

au caracterizat clasele de elevi încredinţate în cei patru ani de studiu: participări la activităţi

şcolare şi extraşcolare, rezultate deosebite olimpiade şi concursuri şcolare, prezenţe la

simpozioane în instituţii de cultură, activităţi de voluntariat etc. De altfel, aceste activităţi au

fost imortalizate, în cazul fiecărei clase, printr-un mic videoclip, realizat de elevi, sub

coordonarea diriginţilor, şi proiectat în sală cu acest prilej. Fiecare diriginte a conferit apoi

premii, menţiuni şi diplome de absolvire. Şefa de promoţie, eleva Ionela-Raluca Ilie, din clasa

a XII-a C, profil filologie, a înmânat apoi cheia şcolii elevelor Manuela Tapalagă şi Alexandra

Lungu (premiantele clasei a XI-a C – filologie, diriginte Prof. Adrian Hizan).

În final, într-o atmosferă emoţionantă, elevii

participanţi la cursul festiv au mulţumit dascălilor pentru

răbdarea, înţelepciunea, tactul pedagogic şi măiestria

didactică de care au dat dovadă în cei patru ani de studiu şi

au promis că vor continua să ţină legătura cu şcoala şi

după admiterea la facultate sau inserţia în câmpul muncii,

cel puţin până la revederea de 10 ani!

Prof. dr. Daniel Nedeloiu

Cred Doamne Vârsta inocenţei

41 | P a g e

În perioada Postului Mare, la nivelul

Liceului Teoretic Roznov, în parteneriat cu

Parohia Chintinici (Roznov) s-au desfăşurat o

serie de activităţi în care elevii au fost invitaţi

a-şi cunoaşte tradiţiile şi istoria locală,

vizitând muzeul etnografic din sat, au adus

bucurie celor bolnavi şi neputincioşi, oferind

pachete la azilul din localitate, apoi au

deprins tainele artei iconografice.

Cele trei proiecte educaţionale – „În

căutarea satului de altădată”, „Învaţă-te să

dăruieşti” şi „Trepte spre lumină” – s-au

înscris în cadrul parteneriatului şi bunei

colaborări ce există la Roznov între cele două

instituţii Şcoală şi Biserică, fiind coordonate

de prof. religie Nuţa Liche (pictor

bisericesc), de prof. înv. primar Alina Vasile,

de pr. paroh Iulian Vasile şi Directorul

Liceului prof. Oana Ilarie.

Astfel, în cursul săptămânii „Şcoala

Altfel”, dedicată activităţilor extraşcolare,

mai mulţi elevi au vizitat muzeul Casa

Bunicilor , informându-se asupra tradiţiilor şi

obiceiurilor locale.

Apoi un grup de copii din clasele III

B si VI B au dăruit din puţinul lor celor mai

puţin fericiţi, acelor oameni striviţi de

greutăţile vieţii, care zâmbesc din ce in ce

mai puţin, acelor bolnavi care se zbat singuri

în neputinţă. Perioada sărbătorilor creştine

este specială. Nu este doar o justificare

pentru excese, o scuză pentru a ne răsfăţa, un

motiv pentru a petrece. Această perioadă este

în esenţă altceva, este o perioadă pentru a

dărui, un timp pentru a face bine şi a-l

petrece în familie.

Bucuria celor care au dăruit a fost

mare, precum şi bucuria celor care au primit.

Proiectul „Trepte spre lumină” (ediţia

III) a constat în pictarea unor icoane pe sticlă

şi a realizarea unor imagini religioase de

către elevi din ciclul primar. În prima zi din

Săptămâna Mare activitatea s-a încheiat cu

susţinerea unui recital de poezii şi cântece

religioase, apoi cu expoziţia de icoane.

La finalul programului, elevilor

participanţi li s-au înmânat diplome şi

pachete cu dulciuri.

Directorul Liceului a felicitat

participanţii pentru clipele emoţionante trăite

şi i-a încurajat să continue această frumoasă

tradiţie în spaţiul şcolii.

Biserica, ca şcoală a ostenelilor întru

devenirea umană, încearcă să valorizeze

istoria fiecărei comunităţi locale, să se

implice activ în nevoile socio-umane şi să

investească responsabil în potenţialul creator

al tinerilor, în speranţa unui viitor sănătos.

Momente ale atelierului de lucru şi

expoziţiei au fost prezentate pe blogul

catedrei de religie a Şcolii Roznov: Ora de

religie – Timp al devenirii umane.

Prof. Nuţa Liche & Prof. Alina Vasile

Cred Doamne Vârsta inocenţei

42 | P a g e

Cercul de pictură Trepte spre lumină

Cred Doamne Vârsta inocenţei

43 | P a g e

Proiect educaţional În căutarea satului de altădată

Proiect educaţional Învaţă-te să dăruieşti!

,,Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă

Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un

pahar cu apă rece, căci milostenia merge înaintea omului în împărăţia lui Dumnezeu’’

(Sfântul Ioan Gură de Aur).

Echipa de redacţie Vârsta inocenţei

44 | P a g e

Vârsta inocenţei Nr. 16-17 / An şcolar 2012-2013

Apare anual

ISSN 1843 – 7753

Editor: Liceul Teoretic Roznov

Directori: Dir. Prof. Oana Ilarie

Dir. adj. Prof. înv. primar Ioan Stroea

Dir. adj. Prof. Oana Teacu

Coordonatori: Prof. Oana Ilarie

Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile (învăţământ primar)

Prof. Nuţa Liche (învăţământ gimnazial)

Prof. Paulina Gabur (învăţământ liceal)

Redactor & Design: Pr. dr. Iulian-Mihail Vasile

Colaboratori: Elevi şi cadre didactice ai Liceului Teoretic Roznov

Adresa redacţiei: Liceu Teoretic Roznov-Neamţ

Str. Tineretului nr. 648

Telefon/fax: 0233/665694

Email:grupscolarroznov@yahoo.com

Site http://www.grupscolar.roznov.ro

Partener-sponsor Parohia „Sf. Ilie” Chintinici-Roznov