universitatea politehnica bucuresti
TRANSCRIPT
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor
Plan de afacere
Pensiunea Turistica Deea
Lotru Narcisa
Grupa 1531, A
Cuprins:
1. DESCRIEREA AFACERII
1.1. Motivarea alegerii
1.2. Identificarea agentului economic
1.3. Prezentare activitate pensiune turistica
1.4. Produse si servicii oferite
2. PIATA SI CONCURENTA
2.1. Piata
2.2. Clientii
2.3. Concurenta
3. IMPLEMENTARE AFACERII
3.1. Managementul si personalul
3.2. Investitii necesare si amenajare
3.3. Analiza SWOT
4. VANZAREA PRODUSELOR SI SERVCIILOR
4.1. Strategii de promovare a afacerii
4.2. Strategii de comercializare a produselor si serviciilor
5. PLANUL FINANCIAR
1. DESCRIEREA AFACERII
1.1. Motivarea alegerii
In ziua de azi cei mai multi turisti sunt dispusi sa renunte la vacantele costisitoare din
diverse statiuni ce devin din ce in ce mai aglomerate, orientandu-se la locuri cat mai retrase si in
acelasi timp cat mai aproape de natura. Din acest motiv o activitate oportuna si din care provin
venituri mai mult decat substantiale este pensiunea turistica, iar acestea venind daca activitatea
este bine organizata si daca ofera servicii de o buna calitate.
Proiectul de fata, prezinta infiintare unei pensiuni turistice, cu o capacitate de 21 locuri in
localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava.
Serviciile ce vor fi puse la dispozitia clientilor sunt urmatoarele :
Gazduirea clientilor pe perioada dorita
Pensiune completa (cazare + 3 mese/zi) sau demipensiune (cazare + 2 mese/zi).
Servicii suplimentare : piscina, excursii montane, plimbari cu bicicleta, focuri de tabara,
participarea la diverse evenimente si sarbatori locale.
Publicul tinta pe care intentioneaza sa-l atraga aceasta pensiune sunt familii tinere cu o varsta
cuprinsa intre 25-40 ani, cu venituri medii.
Concurenta luata in calcul, este cea directa, reprezentata de celelalte pensiuni din zona, dar si cea
indirecta, reprezentata de alte tipuri de unitati de cazare, din zone apropiate dar si cele de pe
litoral.
Conform normelor Ministerului Turismului, pensiunile sunt clasificate pe numere de margarete,
pentru o mai buna informare si protectie a turistilor. Pentru a fi in concordanta cu acest norme
pensiunea "Deea" va fi astfel amenajata incat sa corespunda clasei de doua margarete.
Amenajarile necesita o investitie de 31611,46 lei, conform estimarilor initiale pe baza bugetului
elaborat. Pe langa aceasta investitie cu amenajarea pensiunii, se adauga si costul amenajarii
piscinei si a achizitionarii generatorului de valuri, costuri care se ridica la 10250 lei, si se mai
adauga achizitionarea unui autoturism in valoare de 16500 lei, pentru care se va contracta un
credit.
Pentru estimarile financiare din primul an s-a avut in vedere ca activitatea incepe abia in luna
iulie, iar rata de ocupare va fi tot mai mica la inceput, dat fiind faptul ca pensiunea nu este
cunoscuta inca. Pentru atragerea clientilor s-au practicat preturi diferentiate, in functie de
perioada, ceea ce face ca preturile sa fie mai mici decat cele ale concurentei.
1.2. Identificarea agentului economic.
S.C. Deea S.R.L. este o societate ce a luat fiinta in anul 2008, avand drept scop
inaugurarea pensiunii omonime, in localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava.
1. Numele firmei: S.C. DEEA S.R.L.
2. Data inregistrarii la Registrul Comertului: 19 iunie 2008
3. Forma juridica: S.R.L. (conform legii nr. 31/1990)
4. Adresa sediului social: orasul Campulung Moldovenesc, str. Bunesti nr. 16, judetul
Suceava.
5. Data inceperii activitatii: 1 Mai 2009
6. Valoarea capitalului subscris si varsat: 1000 lei
7. Natura capitalului: privat
8. Tipuri de activitati desfasurate: Servicii de turism: cazare/pensiune, agrement;
Comercializarea produselor alimentare si nealimentare.
9. Asociati : Baltariu Mihai si Rusu Andreea
1.3. Scurta descriere a activitatii de pensiune turistica
Pensiunea turistica reprezinta o structura de primire, avand o capacitate de cazare de pana
la 10 camere, totalizand maximum de 30 locuri in mediul rural si pana la 20 camere in mediul
urban. Aceasta functioneaza in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in
spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunea
turistica este una din cele mai simple variante de practicare a serviciilor turistice, care ofera
posibilitatea de a obtine venituri bune, cu un capital si un risc moderat.
Pensiunea "Deea" este amplasata in Campulung Moldovenesc, oras imprejmuit de
masivele Rarau si Giumalau. Drumul pana la pensiune este asfaltat, si este functional pe tot
parcursul anului. Se poate ajunge usor atat cu autoturismul cat si cu autocarul.
Fiind un oras mic Campulung Moldovenesc poate oferi turistilor zile de relaxare si de
odihna la poalele muntilor, dar si alte activitati specifice zonelor urbane : si aici putem incadra
plimbari in parc, iesiri la terasele localurilor din oras.
Amplasata la marginea orasului la poalele muntelui, pensiunea beneficiaza de un peisaj
pitoresc, aer curat si liniste, elemente care sunt tot mai cautate si mai pretuite in ultimii ani de
catre turistii de pretutindeni.
Terenul pe care este amplasata pensiunea are o suprafata de 2300 m2, oferind astfel
posibilitatea de noi amenajari. Cladirea este in stare buna, impartita in demisol, parter si
mansarda.
Pentru inceput, asociatii se vor ocupa singuri de oaspetii lor, urmand sa angajeze si
ajutoare odata cu evolutia afacerii.
1.4. Produse si servicii oferite
1.4.1. Cazarea
In primul rand, rolul pensiunii este de a oferi cazare oaspetilor sai. Pentru a putea face
acest lucru in cele mai bune conditii, la dispozitia oaspetilor va fi pusa intreaga cladire, gazdele
alegand sa locuiasca in curtea alaturata, spre a lasa oaspetii sa se simta cat mai in largul lor.
Singurele momente in care gazdele vor fi prezente vor fi cele in care se va pregati si se va servi
masa.
Posibilitatile de cazare constau in 5 camere cu pat dublu, 3 camere cu doua paturi si un
apartament cu 2 camere ce poate gazdui 5 oaspeti. S-a optat pentru aceasta structura deoarece
clientii vizati sunt familiile cu copii mici, care in general prefera sa ii aiba in aceeasi camera in
timpul calatoriilor. In cazul parintilor care vin cu mai mult de un copil, la dorinta acestora se
poate adauga un pat pliant (pentru acest scop au fost achizitionate 4 paturi pliante), sau se poate
inchiria una dintre camerele cu doua paturi.
Locurile de cazare se pot rezerva prin intermediul site-ului web al pensiunii, telefonic sau
prin intermediul agentiilor de turism cu care pensiunea colaboreaza.
1.4.2. Servirea mesei
Pe langa oferirea serviciilor de cazare, in cadrul unei pensiuni turistilor trebuie sa li se
ofere si posibilitatea de a lua masa. Gazdele de la pensiunea "Deea" vor face tot posibilul pentru
a oferi oaspetilor care le trec pragul o experienta cat mai placuta. O parte din fructele si
legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie, urmand ca necesarul sa fie completat prin
achizitii de la diferitii producatori locali. Tot de la acestia se vor achizitiona produse lactate
proaspete. Aprovizionarea cu alimente precum mezeluri, carne congelata etc., se va face de la
un supermarket o data pe saptamana.
In elaborarea meniului se va tine cont de specificul local, cat si de alimentele si
mancarurile specifice diferitelor sezoane. Preferintele oaspetilor vor avea de asemenea un rol
important, acestia vor fi consultati in prealabil, pentru a nu aparea surprize neplacute.
1.4.3. Piscina de tip: strand
Proprietarii pensiunii au dorit sa aduca ceva special pentru acest tip de activitate, astfel s-
au gandit ca o piscina primitoare si incapatoare pentru zilele fierbinti de vara, ar atrage mai
multi clienti, in plus ar putea castiga bani in plus, deoarece piscina va fi deschisa pentru toti
turistii din zona, dar si pentru localnici.
Pe langa faptul ca va fi singura din oras in aer liber, aceasta va fi printre singurele din
tara, fiind prevazuta cu un generator de valuri si un sistem de curatare a apei pe timpul noptii. Pe
langa acest generator, piscina va avea si o plaja primitoare amenajata cu umbrele si sezlonguri.
1.4.4. Facilitati de petrecere a timpului liber
Nu in ultimul rand turistilor li se vor oferi si facilitati de petrecere a timpului liber. Printre
acestea se numara cele oferite in cadrul pensiunii, unde ei pot sa joace badminton, sa joace ping-
pong, sau sa se bucure de un gratar in aer liber. Vor fi achizitionate si doua biciclete ce vor sta la
dipozitia celor dornici de o plimbare, iar serile vor putea fi petrecute in jurul unui foc de tabara,
chiar in curtea pensiunii.
Pentru turistii curiosi de spcificul locurilor si de felul cum se desfasoara viata in aceasta
zona, se vor organiza vizite in gospodarii tipice taranesti, prilejuri perfecte pentru ca si cei mici
sa invete despre un alt stil de viata.
Pentru iubitorii naturii, se pot organiza excursiide o zi pe masivele Rarau sau Giumalau,
ori pot fi indrumati spre cele mai pitoresti locuri de plimbare din zona.
Iata ca se poate gasi cate ceva de facut pentru fiecare oaspete, fie el adult sau copil,
aventurier sau comod.
2. PIATA SI CONCURENTA
2.1. Piata
Piata de servicii turistice din Romania a inceput din nou sa se dezvolte, dar inca
potentialul turistic nu este insa nici pe departeindeajuns exploatat. La inceperea unei activitati in
domeniu, nu se poate face abstractie de tendintele in dezvoltarea turismului pe plan local,
national si international. Tendinta spre dezvoltarea turismului se observa in momentul actual la
nivel mondial. Cresterea cererii este favorizata de dezvoltarea posibilitatilor schimbului de
informtie, precum si de scaderea dificultatilor si costurilor calatoriilor. Odata cu o mai mare
accesibilitate a transportului pe plan international, tot mai multi turisti se indreapta spre
destinatii inedite, in cautare de experiente noi.
Odata cu cresterea cererii, oferta turistica este la randul ei din ce in ce mai vasta si mai
diversificata. Turismul este considerat din ce in ce mai mult un panaceu universal, capabil sa
rezolve problemele economice ale localitatilor si teritoriilor. Tot mai multe regiuni realizeaza
importanta sa si incep sa-si valorifice atractiile, sporind oferta existenta. Astfel, concurenta in
domeniul turistic devine tot mai acerba.
In ultimile decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene si politicile nationale
ale statelor membre au incurajat orientarea turismului catre zonele rurale, luand in calcul
efectele si implicatiile pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a
Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta intr-un ritm mai rapid decat turismul
international in ansamblul sau.
Interesul manifestat pentru turismul rural in Romania a crescut dupa anul 1989, cu
concentrare in zona montana a tarii, a carei populatie numara aproximativ 1,7 milioane si peste
600 mii gospodarii familiale.
Incepand cu anul 1992 Romania a beneficiat de programul PHARE pentru turism, in
cadrul caruia, pentru dezvoltarea turismului rural, au fost alocate cca. 900 000 ECU, in perioada
1995-1997. In acest context si sub coordonarea autoritatii administratiei publice centrale in
domeniul turismului (permanent modificata ca forma institutionala, creand instabilitate din
punct de vedere al continuitatii institutionale) s-a actionat pe urmatoarele directii-cadru de
dezvoltare si organizare:
Legislatie, prin crearea cadrului legal general pentru :
Desfasurare a activitatii de turism rural;
Omologare si clasificare a structurilor turistice de cazare din turismul
rural;
Sustinerea activitatii prin acordarea de facilitati si subventii.
Evaluarea patrimoniului rural si a posibilitatilor de integrare in sistemuzl turistic
european prin elaborarea de studii de catre Institutul National de Cercetare
Dezvoltare Turism;
Sustinerea infiintarii si dezvoltarii unei retele de organizatii non-guvernamentale si
a Asociasiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.)
prin care s-a derulat si sectiunea de dezvoltare a turismului rural din programul
PHARE.
Conform estimarilor Word Travel & Tourism Council (WTTC), turismul romanesc va
avea un ritm de crestere mai mare decat statele din jur, de 6,7%. Astfel in 2016 aceasta industrie
va detine 5,8 din PIB-ul Romaniei, adica in jur de 7,8 miliarde de dolari.
Tot WTTC sustine ca Romania trebuie sa-si foloseasca toate avantajele competitive,
astfel incat sa depaseasca statutul de tara cu activitate turistica sezoniera, a declarat presedintele
Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), Jean-Claude Baumgarten.
Presedintele WTTC a apreciat ca Romania poate oferi ai produse legate de patrimoniul
national si cultural ale Romaniei, axate pe turismul montan de iarna si de vara sau turismul
rural. "Romania detine a saptea parte din siturile mostenirii culturale mondiale, incluzand
manastirile pictate din Bucovina, cetatea istorica Sighisoara si cetatile dacice din muntii
Orastiei', spun autorii raportului, care fac referire si la Transilvania, asociata cu legenda lui
Dracula.
O statistica a WTTC cu privire la anul trecut, estima un total de 1,5 miliarde de dolari
pentru investitiile de capital din sector, tendinta fiind crescatoare si in urmatorii 10 ani. De
altfel, din punctul de vedere al prognozei de crestere a investitiei de capital in turism pe
perioada 2007 - 2009, plaseaza tara noastra pe locul 3 in regiune si locul 21 in lista globala.
2.2. Clientii
In urma unei cercetari efectuate in pensiunile din zona, am obsevat ca densitatea maxima
a turistilor este in luna iulie, iar sezonul turistic dureaza din Mai pana in octombrie, insa unu
numar important de turisti se inregistreaza si de sarbatorile importante : Craciunul, Anul Nou,
Pastele Catolic, Pastele Ortodox.
Analiza cererii a urmarit depistarea tipurilor principale de turisti din zona, pentru a sti cui
se adreseaza produsele turistice si cum pot fi acestea ajustate cat mai bine pe masura cererii. Am
intampinat mari dificultati in ce priveste datele disponibile cu privire la cerere. Deoarece nu am
gasit nici un studiu al situatiei, pentru a putea determina structura cererii turistice din zona, am
elaborat un chestionar, pe care l-am aplicat pe un esantion de 50 de turisti.
In urma aplicarii chestionarului, am obtinut urmatoarele rezultate:
Putem observa ca, desi turistii straini au o pondere mai mica, numarul lor creste de la an
la an, si acest fapt se datoreaza imbunatatirii infrastructurii cat si a promovarii zonei, de diferiele
agentii de turism din tara cat si cele din strainatate.
Majoritatea turistilor, in proportie de 59 %, o reprezinta persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si
50 de ani. In mare parte acestia vin aici insotiti de familie, pentru a se bucura de liniste in
pensiunile agroturistice. Un alt segment important in cadrul acestei grupe de varsta il reprezinta
cei care vin aici insotiti de prieteni, pentru plimbare sau relaxare.
Dupa durata sederii, se poate observa ca, in proportie de 86%, aceasta nu depaseste 3
nopti. O pondere mare o au turistii care petrec doar o noapte, acest tip de sedere fiind specific
turistilor straini, care vin cu autocarul, in excursii organizate prin tara.
Doar 14 % dintre turisti isi prelungesc sederea peste 3 nopti (in general pana la 6-7, dar
ajungand uneori si pana la 2 saptamani). In mare parte acest segment este format din familii cu
copii, care doresc sa petreaca un concediu linistit.
Dupa cum se poate observa, sumele alocate de turisti se situeaza in jurul valorii de 130
lei/zi, majoritatea (55%) avand cheltuieli zilnice chiar sub 90 de lei. Acest fapt este explicabil,
avand in vedere nivelul preturilor. Pretul mediu pentru masa si cazare, pentru o zi, este de 80 lei.
Restul cheltuielilor se fac cu achizitia de produse din gospodariile agroturistice (legume, fructe),
obeicte de artizanat, imbracaminte traditionala. O alta parte o constituie cheltuielile cu
agrementul ( excursii la Manastirile din zona, piscina).
In urma acestui studiu, cat si a afinitatilor celor doi asociati, s-a hotarat ca tipul de
clientela vizat este cel al familiei tinere cu copii, care isi doresc sa-si ofere o mica vacanta.
Pentru a primi o astfel de clientela in cele mai bune conditii, s-a pus accent pentru facilitatile
pentru copii, curtea pensiunii, de dimensiuni generoase, fiind amenajata pentru distractia
micutilor. In acest scop vor fi achizitionate balansoare, leagane, porti de fotbal de mici
dimensiuni, mingi, rachete de badminton.
2.3. Concurenta
In ultimii ani turismul si amenajarile turistice au inceput sa ia amploare in zona. In mare
parte, toata aceasta evolutie s-a facut in afara unui cadru organizat, iar pentru o dezvoltare
adecvata va fi nevoie de armonizarea tuturor facilitatilor si crearea unei baze de date
cuprinzatoare si coerente, care in momentul de fata nu exista. Datele ce urmeaza au fost culese
de pe site-urile pensiunilor si cele ale hotelurilor din Campulung Moldovenesc.
Facilitatile de cazare sunt concentrate in zona urbana. In urma cumularii tutror datelor
disponibile, structura de cazare in orasul Campulung Moldovenesc se prezinta astfel :
Nr.
Crt.
Unitati de cazare
concurente
Categoria
unitatii
Nr.
camere
Nr.
locuri
Localizare
1 Dor de Munte Pensiune **** 10 20 Sadova
2 Casa Lates Pensiune 7 14 Campulung
3 Steaua Nordului Pensiune 14 33 Sadova
4 Bucovina Pensiune *** 8 16 Campulung
5 Grota Azura Complex Turistic
***
10 20 Campulung
6 Floare de Colt Pensiune 16 32 Pojorata
7 Casa Ileana Pensiune *** 3 6 Campulung
8 Veronica Pensiune *** 5 10 Campulung
9 Dor de Bucovina Pensiune ** 17 37-50 Campulung
10 Casa Angela Pensiune *** 13 28 Campulung
11 Gentiana Pensiune 9 18 Campulung
12 Alex Pensiune *** 10 28 Sadova
13 Alunis Pensiune *** 6 12 Sadova
14 Vermesan Pensiune *** 9 18 Sadova
15 Eden Hotel *** 15 40 Campulung
16 Cosmos Hotel *** 20 40 Campulung
17 Zimbru Hotel ** 65 161 Campulung
18 Casa Gianina Pensiune ** 8 16 Campulung
19 Izvorul Alb Motel ** 8 16 Campulung
20 Hai Hui Cabana ** 12 22 Campulung
21 Casa Ela Pensiune ** 12 25 Campulung
22 Casa Alba Pensiune *** 32 64 Campulung
23 Manoir Mignon Pensiune **** 17 30 Campulung
24 Flori de Bucovina Pensiune *** 9 18 Campulung
Municipiul Campulung Moldovenesc si imprejurimile sale pune la dispozitia turistilor un
numar de 780 locuri de cazare repartizate in 3 hoteluri (328 locuri), 2 cabane (106 locuri), 28
pensiuni turistice(336locuri).
Din totalul pensiunilor turistice, 5 (cu 91 locuri) sunt in mediul urban, 5 (cu 78 locuri) in mediul
rural si 18 (cu 333 locuri) sunt pensiuni agro-turistice.
Structurile de primire au confortul incadrat intre 1 si 4 stele, ponderea cea mai mare fiind ale
celor cu 2 stele - 83,3%, urmata de cea a structurilor de primire incadrate la 3 stele - 9,7 % si
cele cu 1 stea - 4,6%. Locurile de cazare in structurile de primire de 4 stele reprezinta 2,4 % din
total.
2.4. Principalii furnizori
Pentru achizitiile aferente lansarii afacerii, constand in mare parte din mobilier si alte
bunuri aferente, se va apela atat la mesteri locali (pentru un mobilier cu aspect simplu, ce ofera
si avantaje legate de costuri), cat si la supermarketuri, pentru produse cum sunt combina
frigorifica, lenjeriile, prosoape etc.
Achizitiile necesare pe parcursul desfasurarii activitatii sunt in mare de doua tipuri:
alimente si consumabile pentru igiena si curatenie. Pentru necesarul de alimente se va colabora
cu mai multi furnizori. Parte din fructele si legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie,
urmand ca necesarul sa fie completat prin achizitii de la producatorii locali. Tot de la acestia se
pot achizitiona si produsele lactate proaspete. Aprovizionarea cu alimente de tip mezeluri, carne
congelata, etc. Se va face de la un magazin de tip supermarket, o data pe saptamana. In cadrul
aprovizionarii ce se face o data pe saptamana, se vor achizitiona si consumabile necesare pentru
curatenie si igiena.
Pentru inceput aceste achizitii se vor face de la Metro, din Suceava, incercandu-se apoi
varianta achizitiei de la supermarketul Plus din Campulung Moldovenesc, urmand a se compara
rezultatele pe parcursul activitatii si a se alege varianta cea mai satisfacatoare.
3. IMPLEMENTAREA AFACERII
3.1. Managementul si personalul
Data fiind talia redusa de pornire a afacerii, cele doua ipostaze se confunda deocamdata
in acest caz, cel putin pentru primul an.
Cei doi asociati locuiesc la momentul actual in Botosani. Pentru a-si putea administra
eficient viitoarea afacere, ei urmeaza sa se mute la inceputul anului 2009 in Campulung
Moldovenesc, intr-o casa aflata in imediata apropiere a pensiunii, casa mostenita de la bunici.
Baltariu Mihai, unul dintre asociati, tocmai termina Facultatea de Business, la sectia
Managementul Afracerilor in Industria Hoteliera. Pe perioada acestei facultati, acesta a
acumulat suficiente cunostinte in a conduce si intreprinde o afacere de acest gen. Ba mai mult a
invatat sa adapteze o afacere de la un mediu la altul, tinand cont de obiectivele afacerii.
Rusu Andreea, celalalt asociat, finalizeaza Facultatea de Administratie Publica, la sectia
Comunicare si Relatii Publice, cunostinte ce vor fi foarte folositoare pe partea de comunicare cu
turistii. Insa aceasta va urma si un curs de "Manager in Turism", curs ce se va desfasura pe o
perioada de 6 luni. Acest curs va veni in sprijinul cunostintelor deja dobandite si le va specializa
pe domeniul turismului.
In cazul in care asociatii vor avea nevoie de ajutor, acestia vor cauta o persoana care sa ii
ajute cu menajul si curatenia, in perioada in care pensiunea va fi mai aglomerata.
3.2. Investitii necesare si amenajare
Constructia se prezinta astfel: regimul parter + mansarda cu demisol partial, suprafata
construita Ac = 173,5 mp + terasa de 60 mp, aria desfasurata Ad = 438 mp. Inaltimea maxima a
constructiei este de 11, 10 m la fatada posterioara (in partea cu demisol) si de 9,00 m la fatada
principala. Inaltimea interioara a demisolului este de 2,2 m, inaltimea interioara a parterului este
de 2,7 m, iar cea a mansardei este de 2,55m. Volumul constructiei este de 968 mc.
Principalele elemente functionale :
Demisol :
Centrala termica = 19 mp
Depozit zarzavat = 10,9 mp
Depozit vin = 10,45 mp
Spalatorie, uscatorie, calcatorie = 22,00 mp
Parter :
Hol + Receptie = 22,60 mp
Sala de mese = 30, 6 mp
Bucatarie = 23,61 mp
Camara = 4,3 mp
Coridor = 13,00 mp
Terasa si balcon = 63,00 mp
Birou = 11,38
Grup sanitar femei = 2,94 mp
Grup sanitar barbati = 2,94 mp
Vestiar angajati = 4,50 mp
Camera cu grup sanitar = 13,02 + 3,05 mp
Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp
Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp
Mansarda :
7 camere cu 2 paturi cu grupuri sanitare incluse = 2 camere cu 14,04 mp cu
grup sanitar cu 3,0 mp fiecare;
3 camere cu 13,02 mp cu grup sanitar cu suprafata de 3,5 mp fiecare ;
1 camera cu suprafata de 16,64 mp si grup sanitar de 3,5 mp + balcon de 7,5
mp;
1 camera cu suprafata de 16,79 mp si grup sanitar de 3,0 mp + balcon de 7,5
mp;
Coridor = 9,5 mp
Depozit lenjerie = 7,98 mp
Depozit mijloace de curatire = 3,15 mp
Centrala termica proprie s-a proiectat la demisolul cladirii si va fi echipat cu cazan
Celsius din tabla de otel cu grosimea 5 mm, pentru apa calda de 90/70 º C, utilizand combustibil
solid, contor de apa si debimetre.
Iluminatul va fi incasdencent in camere, si fluorescent in rest. Se prevede o instalatie
R+TV si un circuit telefonic de la doza de racord la camere, birou, receptie si hol pentru telefon
public.
Va fi prevazuta si cu instalatie de paratrasnet, care va avea 4 varfuri de 1,5 m inaltime cu
varf de inox in punctele inalte.
Pensiunea va fi dotata cu urmatoarele :
Nr.
Crt.
Denumirea U/M Cantitate Valoare
unitaraTotal Valoare
Furnizor
1. Covor 115X160 cm Buc 20 71,85 1437 Metro
2. Pat 90 x 200 Buc 20 1352700
Producator
local
3. Saltea Relaxa Buc 20 89.99 1799,8 Metro
4. Somniera Buc 20 100 2000
5. Plapuma 140 x 200
cm
Buc 20 44,99899,8
Metro
6. Perne mari Buc 20 18.48 369,6 Metro
7. Set 2 lenjerii pat 1
persoana
Buc 20 66,991339.8
Metro
8. Cuvertura paturi Buc 20 22,93 458,6 Metro
9. Masa 1,20x0,80m Buc 5 100 500
10. Scaune Buc 20 95 1900
11. Dulap dublu Buc 10 125 1250
12. Cuier simplu Buc 10 50 500
13. Oglinda Buc 10 100 1000
14. Veioza Buc 20 47 940
15. Prosop fata Buc 40 5,99 239,6 Metro
16. Prosop baie Buc 40 11,99 479,6 Metro
17. Perdele transparente Ml 40 22 880
18. Perdele obturante Ml 30 18 540
19. Perii pentru haine si
pantofi
Buc 10 330
Metro
20. Scrumiere Buc 10 3 30 Metro
21. Pahare Buc 40 3 120 Metro
22. Vaze cu flori Buc 10 12 120 Metro
23. Televizor CTV 2009 Buc 10 269 2690 Metro
24. Aparat de radio Buc 10 56 560 Metro
25. Masuta 0,8x0,5m Buc 11 205 2255
26. Fotolii Buc 22 230 5060
27. Set pahare Buc 4 83,99 335,96 Metro
28. Masa birou Buc 2 100,84 201,68 Metro
29. Plita electrica Buc 1 299,9 299,9 Metro
30. Vase de bucatarie Set 4 37 148 Metro
31. Serviciu masa 44
piese
Set 4 74.99299,96
Metro
32. Set 24 tacamuri Set 4 54,99 219,96 Metro
TOTAL 31611,46
Pentru amenajarea intregii pensiuni se vor cheltui 31611,46 lei, la care se adauga 16500
lei, pentru achizitionarea masinii de care au nevoie pentru aprovizionare.
3.3. Analiza SWOT
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra afacerii si a aspectelor care o avantajeaza,
cat si a unor aspecte negative cu care s-ar putea confrunta, este nevoie ca acestea sa fie cit mai
bine cunoscute si constientizate.
Puncte Tari
Amplasarea pensiunii intr-o zona ferita de trafic si de vecinii imediati,
Dotarea pensiunii cu multe facilitati de petrecere a timpului liber,
Suprafata mare a terenului care va perimite extinderea ulterioara,
Studiile in domeniu ale unuia dintre asociati,
Manastirile din zona Moldovei.
Puncte Slabe
Lipsa efectiva a experientei in domeniu.
Oportunitati
Asezare in imediata apropiere a Masivelor Rarau si Giumalau,
Asezarea in imediata apropiere a drumului European E58,
De asemenea se afla la o distanta relativ mica de Suceava ( 90 km ), Bistrita ( 115
km ), Vatra Dornei ( 42 km ),
Prezenta arhitecturii traditionale in zona.
Amenintari
Lipsa amenajarilor destinate sporturilor de iarna,
Experienta in domeniu a concurentei.
4.VANZAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR
4.1. Strategia de promovare a afacerii
Dat fiind ca mediul Internet este din ce in ce mai popular si mai populat in ultimii ani,
acesta reprezinta un mijloc de promovare la indemana si accesibil ca pret. In acest sens, se va
actiona in doua directii. In primul rand se va crea un site al pensiunii, care sa ofere informatii
complete si detaliate. Site-ul va contine poye ale pensiunii, descrierea serviciilor oferite si a
zonei in care este amplasata, datele de contact, informatii despre preturi, reduceri si promotii,
precum si posibilitatea de a rezerva camere on-line.
In al doilea rand pensiunea va fi inscrisa pe alte pagini care promoveaza turismul in Romania,
cum sunt: www.tourism-guide.ro, www.romturism.ro, www.worldhotlinks.com si alte pagini
similare.
Pentru a ajunge mai usor la segmentul tinta, se va cumpara spatiu de reclama in revistele
destinate tinerilor parinti, cum sunt "Copilul Meu", "Draga mea", sau gama de reviste "Practic"
al caror pret redus si continut util le-a castigat locul in casa multor familii cu venituri medii,
facandu-le astfel ideale pentru promovarea unei afaceri ce se adreseaza acestei categorii a
populatiei.
Agentiile de turism cu care se colaboreaza vor face la randul lor cunoscuta pensiunea, pe
baza unui comision din vanzarile realizate.
Tot pentru promovare se va folosi Minicardul. Este vorba de un proiect international ce
se bucura de succes in peste 60 de tari. In Romania este prezent in orasele mari, astfel Pensiunea
Deea va fi promovata in Cluj, Bucuresti, Constanta si Iasi. Minicardul este un produs publicitar
de marimea unui card bancar ce contine toate detaliile de contact, o poza reprezentativa, dar si o
harta care sa ajute clientii in cautarea locatiei. Macheta va arata ca cea de mai jos :
Fata Verso
Dar fiindca cea mai buna reclama este un client multumit si o recomandare de la cineva
cunoscut este intotdeauna mai convingatoare decat un afis orarecare, se va face tot posibilul ca
turistii ce vin la pensiune sa aiba o sedere cat mai placuta si sa plece relaxati si multumiti, pentru
a recomanda mai departe pensiunea. De aceea, fiecare turist va primi la plecare brosuri ale
pensiunii, prezentand poze ale acesteia, dar si cateva minicarduri care vor fi similare unei carti de
vizita.
4.2. Strategii de comercializare a produselor si serviciilor
Pentru ca pensiunea sa fie cat mai accesibila segmentului de clienti vizat se va proceda la
o esalonare a preturilor in functie de sezon, practica frecvent intalnita la unitatile de cazare mai
ales pe litoral, dar care nu este folosita inca in randul pensiunilor din zona.
Deoarece majoritatea clientilor vizati isi vor aduce copiii cu ei, pentru acestia vor fi
practicate preturi speciale, cu o reducere de 15%.
Tot o reducere de 15 % li se va oferi si clientilor care se intorc in anul urmator la
pensiune, urmarindu-se astfel fidelizarea lor si castigarea de noi clienti din randul prietenilor
acestora.
Deoarece vanzarea serviciilor pensiunii se va realiza nu numai de catre aceasta, cat si de
agenttiile de turism cu care aceasta colaboreaza, ele vor fi accesibile si celor care nu au aflat inca
de existenta pensiunii, marindu-i astfel popularitatea.
5. PLANUL FINANCIAR
5.1. Informatii cu caracter financiar
In elaborarea planului si a previziunilor financiare am pornit de la urmatoarele ipoteze :
Firma are un capital social subscris si varsat de 1.000 lei
Cladirea in care va fi amenajata pensiunea este pusa la dispozitie de catre proprietari
(asociati) in mod gratuit, pe o perioada nelimitata, impreuna cu spatiile adiacente
(teren, parcare).
Pentru a respecta standardele de calitate cerute de legislatia in vigoare, firma trebuie
sa achizitioneze dotarile necesare si sa amenajeze in mod corespunzator cladirea in
care va functiona pensiunea.
Pentru amenajarea ineriorului pensiunii este nevoie de o suma importanta de bani
egala cu 31611,64 lei. In acest pret sunt incluse toate dotarile camerelor, a receptiei,
a bucatariei si a salii de mese.
Costul alimentelor ce trebuie cumparate pentru asigurarea mesei turistilor a fost
stabilit intre 23 si 25 lei pentru un turist/zi, iar costurile cu produsele de igiena si
curatenie la 5 lei pentru un turist/zi.
Deoarece in primul an pensiunea nu va avea angajati nu vor fi platite salarii.
Pentru construirea site-ului web al firmei, cu costul de 500 lei, va fi contractata o
firma, iar pentru gazduirea lui se va semna un contract cu un provider de internet,
costul gazduirii fiind de 10 lei/luna.
De asemenea se contracteaza acelasi provider de internet pentru furnizare internet
lunar cu un cost de 75 lei/luna.
Pentru restul activitatilor de promovare, bugetul este in medie de 1000 lei /luna.
Pentru asigurarea aprovizionarii, eventualele cazuri cand trebuie asigurat transportul
turistilor la sau de la ce mai apropiata gara, situata la 2 km distanta, se va achizitiona
un automobil in valoare de 16500 lei, prin intermediul unui credit pe 5 ani cu
dobanda de 12 %.
Cheltuieli cu benzina au fost estimate in medie la 300 lei pe luna.
Comisionul agentiilor cu care colaboreaza firma este de 8 % din vanzarile efectuate
prin intermediul acestora.
Conform legii pentru societatile cu raspundere limitata, firma plateste impozit pe
profit de 16 %.
Capacitatea de cazare este de 20 + 3 persoane - in conditii normale de ocupare 20
persoane, in caz de nevoie, putandu-se adauga 3 paturi pliante pentru copii.
Pretul unei nopti de cazare difera de la o luna la alta si este de 60 lei in luna Mai, 65
lei in luna Iunie, 70 lei in lunile Iulie si August, 65 lei in septembrie, 60 in octombrie
si noiembrie, urcand la 70 in decembrie.
Preturile pentru copii, precum si preturile promotionale pentru o a doua vizita sunt
reduse cu 15 %.
Ratele de ocupare sunt : 35 % in luna Mai, 45 % in luna Iunie, 58 % in luna Iulie, 63
% in luna August, 35 % in luna septembrie, 25 % in lunile Octombrie si Noiembrie,
45 % in Decembrie.
Pentru mese, se considera ca mai bine de 60 % dintre turisti vor lua masa la
pensiune.
Pretul a trei mese pe zi este de 35 lei/turist.
In cea mai mare parte incasarile vor fi in numerar, pensiunea punand insa la
dispozitia clientilor si posibilitatea platii cu cardul.
5.2 Calcule preliminare
Conform datelor cu caracter financiar prezentate mai sus, s-au calculat incasarile aferente
fiecarei luni de functionare.
Calculul numarului de nopti de cazare vandute in fiecare luna.
Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombire Noiembrie Decembrie
Nr. Zile ale
lunii 31 30 31 31 30 31 30 31
Nr. maxim 620 600 620 620 600 620 600 620
nopti cazare
(Nr zile x 20
turisti/noapte)
Grad de
ocupare
35
% 45% 58% 63% 35% 25% 25% 45%
Nr. Nopti
vandute 217 270 360 391 210 155 150 279
Calculul veniturilor din cazare
Luna Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Nov. Dec.
Nopti de cazare
vandute 217 270 360 391 210 155 150 279
Pret
cazare/noapte
60 65 70 70 65 60 60 70
Pret15%
reducere copii
51 55.25 59.5 59.5 55.25 51 51 59.5
Nr. Nopti cu pret
intreg
163 202 270 293 157 116 112 200
Nr. Nopti cu pret
redus
54 68 90 98 53 39 38 70
Incasari pret -
intreg
9780 13130 18900 20510 10205 6960 6720 14000
Incasari pret -
redus
2754 3757 5355 5831 2928 1989 1938 4165
Total incasari 12534 16887 24255 26341 13133 8949 8658 18165
Calculul numarului de pachete a 3 mese/zi vandute in fiecare luna :
Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombire Noiembrie Decembrie
Nr. Zile ale
lunii 31 30 31 31 30 31 30 31
Nr. maxim
nopti cazare
(Nr zile x 20
turisti/noapte) 620 600 620 620 600 620 600 620
Grad de
ocupare
35
% 45% 58% 63% 35% 25% 25% 45%
Ptocentul
turistilor care
servesc masa
65
% 69% 75% 75% 60% 55% 45% 75%
Nr. Pachete de 141 186 270 294 126 85 68 210
3 mese/zi
vandute
Calculul veniturilor din servirea mesei:
Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie
Octombir
e Noiembrie Decembrie
Nr. Pachete de
3 mese/zi
vandute 141 186 270 294 126 85 68 210
Pret pachet 35 35 35 35 35 35 35 35
Total incasari
4935
6510 9450 10290 4410 2975 2380 7350
Calculul incasarilor totale
Luna Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec
Incasari Cazare 12534 16887 24255 26341 13133 8949 8658 18165
Incasari servire 3
ese/zi 4935 6510 9450 10290 4410 2975 2380 7350
Total incasari 17469 23397 33705 36631 17543 11924 11038 25515
Putem observa din grafic puternica fluctuatie a incasarilor, acestea fiind direct legate de
evolutia sezonului turistic. Se presupune ca acestea sunt mai mici la inceput corelate cu gradul de
ocupare.
Cresterea se produce odata cu atingerea varfului de sezon turistic, atat ca efect al cererii
mari pe piata, cat si ca urmare a preturilor practicate si a reducerilor practicate pentru copii si
pentru cei care revin la pensiune. Lunile octombrie si noiembrie prezinta un declin puternic,
odata ce sfarsitul ceoncediilor si a vacantei lasa libere turistilor doar zilele din weekend-uri. O
noua crestere apare in Decembrie, odata cu sarbatorile de iarna, turistii fiind atrasi in zona de
cantitatea de zapada si posibilitatile de ski si sanie de pe masivele Rarau si Giumalau. Dat fiind
faptul ca si copii sunt in vacanta in aceasta perioada, efectul cumulat este un grad mai mare de
ocupare.
Dupa o previziune a incasarilor, se dovedeste necesara si o previziune a costurilor, pentru
a putea determina daca exercitiul financiar aferent primului an se va solda cu profit sau pierdere.
Costurile implicate de desfasurarea activitatii sunt, dupa cum urmeaza :
Costul alimentelor
Luna Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec
Nr. Pachete de 3
mese/zi vandute 141 186 270 294 126 85 68 210
Costul
alimentelor/zi/turist 25 25 23 23 23 25 25 25
Total costuri 3525 4650 6210 6762 2898 2125 1700 5250
Costurile cu produse de igiena si curatenie
Luna Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec
Nr. Nopti de cazare
vandute 217 270 360 391 210 155 150 279
Cost
produse/zi/turist 5 5 5 5 5 5 5 5
Total costuri 1085 1350 1800 1955 1050 775 750 1395
Costurile cu utilitati si combustibil
Luna Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec
Electricitate 350 370 430 430 430 370 260 430
Cablu Tv 50 50 50 50 50 50 50 50
Internet 75 75 75 75 75 75 75 75
Combustibil 300 300 300 300 300 300 300 300
Gaz 150 150 150 150 200 280 480 750
Salubrizare 30 30 30 30 30 30 30 30
Total costuri 955 975 1035 1035 1085 1105 1195 1635
Costurile cu vanzari si promovare
Luna Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec
Total
incasari 17469 23397 33705 36631 17543 11924 11038 25515
Procent
incasari
realizate
pe baza
agentiilor
30 % 40 % 40 % 40 % 35 % 35 % 35 % 35 %
Incasari
realizate
pe baza
agentiilor
5240,7 9358,
8
13482 14652,4 6140,0
5
4173,4 3863,3 8930,25
Cost
agentii
(8% din
incasari
aduse)
419,25 748,7 1078,56 1172,19 491,2 333,87 309,06 714,42
Realizare
site web
500 0 0 0 0 0 0 0
Gazduire 10 10 10 10 10 10 10 10
site web
Publicitat
e
1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000
Total
Costuri
1929,25 1758,
7
2088,56 2182,19 1501,2 1343,87 1319,0
6
1724,42
Costuri Totale :
Luna Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi Dec
Costuri cu
alimente 3525 4650 6210 6762 2898 2125 1700 5250
Costuri cu
igiena 1085 1350 1800 1955 1050 775 750 1395
Costuri cu
combustibili
955 975 1035 1035 1085 1105 1195 1635
Costuri cu
promovarea
1929,25 1758,7 2088,5
6
2182,19 1501,2 1343,87 1319,06 1724,42
TOTAL
COSTURI
7494 8734 11134 11934 6534 5349 4964 10005
Evolutia Costurilor
Se poate observa ca cea mai mare pondere in costurile totale o au costurile alimentelor,
urmate, de costurile cu promovarea pe care s-a pus mare accent. Se poate observa si dependenta
de evolutia sezonului turistic, ele fiind strans legate de gradul de ocupare.
Contul de Profit si pierderi
Nr.
Crt.
Explicatii Realizari in perioada de raportare
31.12.2008 31.12.2009
1. Venit din vanzari de marfuri 0 48300
2. Venit din vanzari de produse si
servicii
0 128922
3. Cifra de afaceri 0 177222
4. Total venituri din exploatare 0 177222
5. Costul marfurilor vandute 0 33120
6. Cheltuieli utilitati si combustibil 0 7985
7. Lucrari si servicii executate de terti 0 13844
8. Impozite si varsaminte asimilate 0 0
9. Cheltuieli cu personalul 0 0
10. Alte cheltuieli de exploatare 0 10160
11. Cheltuieli cu amortizari 0 3300
12. Total cheltuili din exploatare 0 69448
13. Rezultat din exploatare 0 107774
14. Venituri financiare 0 0
15. Cheltuieli cu dobanzile 0 2546,88
16. Rezultatul financiar (14 - 15) 0 - 2546,88
17. Rezultatul curent al exercitiului 0 105227,12
18. Venituri exceptionale 0 0
19. Cheltuieli exceptionale 0 0
20. Rezultat exceptional 0 0
21. Venituri totale 0 177222
22. Cheltuieli totale 71994,88
23. Rezultat brut al exercitiului 0 105227,12
24. Impozit pe profit 0 16836,33
25. Rezultat net 0 88390,78
Estimarea pragului de rentabilitate
Pragul de rentabilitate defineste mivelul la care veniturile din vanzari devin egale cu
costurile acestora adica atunci cand profitul este zero.
Pentru previzionarea acestei idei de afacere am calculat pragul de rentabilitate in unitati fizice,
deoarece firma produce, ofera un singur tip de produs.
Pentru calcul am folosit urmatoarea formula: r ( uf ) = CF / (pu - cv)
cv = 94.472,62 lei
CF = 932.312.919,96 lei / an
pu = 1.000.000 lei / loc cazare pe zi
r ( uf ) = CF / (pu - cv ) = 1029,52 locuri cazare / an