uniunea europeanĂ guvernul romÂniei inovaŃie în...

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministerul AdministraŃiei şi Internelor

InovaŃie în administraŃie Programul OperaŃional "Dezvoltarea CapacităŃii

Administrative”

COD SMIS 2440

1 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


CUPRINS

CAPITOLUL 1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ – NECESITATE ŞI

RAłIONALITATE ..............................................................................................................3

CAPITOLUL 2. CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII COMUNITĂłILOR

DIN ROMÂNIA, STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE........................................7

CAPITOLUL 3. ..................................................................................................................27

COORDONATE REGIONALE PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNITĂłILOR

RURALE DIN CADRUL REGIUNII SUD VEST OLTENIA .........................................27

CAPITOLUL 4. ..................................................................................................................40

CONTEXTUL JUDEłEAN PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI PĂUŞEŞTI-

MĂGLAŞI ..........................................................................................................................40

CAPITOLUL 5. ..................................................................................................................51

SITUAłIA EXISTENTĂ LA NIVEL LOCAL ÎN COMUNA PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI..51

CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT...................................................................................72

CAPITOLUL 7. ..................................................................................................................81

DIRECłIILE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI ...............81

CAPITOLUL 8. ................................................................................................................104

PLANUL DE ACłIUNI AL COMUNEI PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI .................................104

CAPITOLUL 9. ................................................................................................................126

SURSE DE FINANłARE DISPONIBILE ......................................................................126

CAPITOLUL 11. ..............................................................................................................157

PARTENERIATE OPORTUNE .....................................................................................157


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


CAPITOLUL 1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ – NECESITATE ŞI

RAłIONALITATE

Un proces de dezvoltare locală are, conform literaturii de specialitate, trei faze esenŃiale şi

are drept rezultat creşterea calităŃii vieŃii cetăŃenilor conturând o viziune situată într-un

orizont de timp mediu şi lung:

AdministraŃia publică locală se plasează în centrul tutoror aspectelor care Ńin de calitatea vieŃii cetăŃenilor, întrucat deŃine pârghiile de acŃiune conferite de legislaŃie prin prerogative şi atribuŃii specifice în domeniile cheie de dezvoltare economică, socială sau culturală a unei comunităŃi, aflându-se în interacŃiune cu toŃi actorii ce acŃionează şi pun în mişcare aceste sectoare de dezvoltare.

În România prezentului, comunităŃile locale întâmpină necesităŃi şi probleme din ce în ce mai diverse şi mai dificile care afectează calitatea vieŃii oamenilor din spaŃiul respectiv, în timp ce capacitatea administrativă exercitată la acest nivel ramâne încă inadecvată rezolvării acestora. Motivele sunt diverse, de la lipsa experienŃei necesare la nivelul planificării strategice prin care se evaluează priorităŃile sociale, economice şi de mediu ale comunităŃii şi din care rezultă implementarea unui plan concret de activităŃi, până la probleme ce Ńin de managementul resurselor umane sau nivelul dotărilor materiale.

Ameliorarea acestor probleme nu se poate asigura decât printr-un proces continuu de dezvoltare locală care să ia în considerare aspecte diverse - atât asigurarea unor servicii publice mai bune şi mai ieftine pentru populaŃie, unor drumuri comunale care să asigure accesul cu drumurile de rang superior, îmbunătăŃirea infrastructurii rurale în general, valorificarea potenŃialului agricol, a celui turistic, formarea şi reconversia resurselor umane devenite elemente de dezvoltare economică etc dar şi valorificarea elementelor tradiŃionale, culturale şi a specificităŃii locale. NecesităŃile sunt deci complexe şi multiple, cerând alocări financiare, materiale şi umane însemnate, deci implicit depasirea unor constrangeri legate de lipsa acestora.

Planificarea

startegică

Evaluarea

Implementarea

oferă o imagine completă

pentru întregul proces şi este un

instrument important care ajută

la luarea deciziilor

activităŃile conduc

la atingerea

obiectivelor

analiza

rezultatele

obŃinute


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Problematica dezvoltării unei comunităŃi aduce deci în prim-plan diversitatea şi complexitatea domeniilor sale care se află în relaŃie cu cel puŃin trei aspecte esenŃiale: descentralizarea administraŃiei publice, competitivitatea economică şi contextul actual marcat de criza economică internaŃional dar şi de cerinŃele pe care România trebuie să le îndeplinească în noua sa calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Pe fondul procesului de descentralizare care caracterizează sistemul administraŃiei publice româneşti, administraŃia publică locală (A.P.L.) devine un practic resort de eficienŃă de care depinde bunăstarea localităŃii, jucând acest rol atât ca furnizor de politici de dezvoltare cât şi ca factor care asigură coeziunea comunităŃii şi mediilor economic, cultural şi asociativ. O strategie de dezvoltare trebuie să aibă sprijinul tuturor segmentelor societăŃii civile, comunităŃii oamenilor de afaceri, mediului instituŃional şi mai ales cetăŃenilor, care trebuie să asigure unul dintre cele mai importante input-uri şi să asigure validarea acesteia printr-un feed-back cât mai reprezentativ.

În realitate, resursele financiare disponibile sunt limitate, şi nu pot fi suficiente pentru rezolvarea tuturor nevoilor identificabile local. De aceea, localităŃile, cu sprijinul tuturor actorilor menŃionaŃi mai sus, trebuie mai întâi să îşi definească situaŃia existentă, să îşi analizeze resursele de care dispun, să identifice problemele de rezolvat, dar să îşi şi stabilească priorităŃile, să indice posibilităŃi de rezolvare şi apoi să caute finantare, să caute să-şi asocieze propriul interes cu al altora, să convingă potenŃialii parteneri de beneficiile unui

Societate Civilă Mediu Privat CetăŃeni InstituŃii

A.P.L.

PROCES DE DEZVOLTARE LOCALĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


eventual parteneriat. SoluŃia este alocarea raŃională şi eficientă a resurselor în domeniile care pot produce cea mai mare valoare adaugată şi impactul cel mai semnificativ asupra vieŃii comunităŃii. Iar instrumentul pentru analiza şi interconectarea acespor aspecte complexe este strategia de dezvoltare locală - un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare, cu identificarea direcŃiilor de dezvoltare specifice, şi a acŃiunilor punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraŃiei publice locale.

Strategia de dezvoltare locală se defineşte astfel că fiind instrumentul de lucru al administraŃiei publice locale, şi este, prin esenŃa sa, agreat de întreaga comunitate ca urmare a supunerii la dezbateri publice. În aceeaşi măsură, o strategie reprezintă un instrument de lucru pus la dispoziŃia tuturor factorilor interesaŃi în progresul economico-social al localităŃii, iar pe de altă parte, fixează traiectoria evoluŃiei printr-o succesiune de proiecte ce urmează a se concretiza într-o listă finală de acŃiuni pentru o perioadă multianuală.

LocalităŃile, ca orice alt actor al mediului social-economic, se regăsesc într-o competiŃie care poate deveni acerbă pentru atragerea de resurse umane, financiare, investitori sau alte tipuri de resurse. Pe fondul autonomiei locale, unităŃile administrativ teritoriale pot şi trebuie să acŃioneze în interesul lor chiar dacă nu pot fi susŃinute în totalitate de către administraŃiile regionale sau naŃionale, întrucât interesele la acest nivel corespund în mod negociat intereselor tuturor localităŃilor din regiunea sau Ńara respectivă. Desigur, dezvoltarea unei localităŃi nu se realizează individual, ci se raportează contextului judeŃean, regional, naŃional, care au propriile coordonate de dezvoltare adoptate deja.

Vorbim aici de documente strategice şi programatice cum sunt Planul NaŃional de Dezvoltare al României pentru perioada 2007 – 2013, a Planului de Dezvoltare Regională, adoptat la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, reprezentând repere faŃă de care viziunea de dezvoltare a unei localităŃi se ghidează, dar cu prioritizarea specificului local. Astfel, este nevoie de o abordare strategică a dezvoltării locale, întrucât este vital a gândi dezvoltarea localităŃii într-o manieră structurată pornind de la problemele locale.

În privinŃa instrumentelor structurale sau de tip structural, fondurile sunt alocate adeseori în absenŃa unor liste de proiecte eligibile stabilite prin strategii de dezvoltare sectoriale trasate la nivel central. În acest context, strategiile autorităŃilor publice pot juca un rol proeminent în accesarea finanŃărilor disponibile, calitatea acestora având implicaŃii directe asupra proiectelor prioritare, ca de exemplu demonstrarea faptului că o propunere este încadrată în strategia locală sau existenŃa raspunsului cu privire la temele orizontale (dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse şi societatea informaŃională), chestiuni centrale pentru procesul de selecŃie şi evaluare a proiectelor. Procesul de consultare necesar justificării proiectului va fi dificil şi de durată, în cazul în care consultarea publică nu a fost realizată în mod corespunzător pentru elaborarea strategiei. Ca urmare, dezvoltarea gandită la nivelul unei localităŃi reprezintă punctul de plecare, pilonul pe care se pot clădi strategiile de dezvoltare durabilă, capabile să ofere cadrul propice absorbŃiei fondurilor europene. Orice comunitate locală modernă trebuie să aibă o viziune strategică asupra dezvoltării sale viitoare, fără de care se poate ajunge la activităŃi administrative şi manageriale haotice, în cadrul cărora se pot rata oportunităŃi şi


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


consuma neraŃional resurse preŃioase. Programele şi proiectele funcŃionează bine doar atunci când au fost cuprinse într-o startegie coerentă, coordonatoare.

Pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a întregului său teritoriu şi pentru a reduce disparităŃile de dezvoltare existente între diferitele sale regiuni, Uniunea Europeană acŃionează într-o gamă largă de politici economice şi sociale, utilizând instrumente financiare sau de intervenŃie care se dovedesc benefice pentru statele membre. În principal este vorba de politica agricolă şi dezvoltare rurală şi fondul social, fondul de dezvoltare regională şi fondurile de coeziune cărora le sunt alocate 80% din resursele bugetare ale Uniunii, constituite pe principiul solidarităŃii.

Momentul în care toate localităŃile româneşti vor avea o strategie de dezvoltare locală sau vor fi incluse într-o strategie de dezvoltare a unei AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară va constitui momentul cel mai propice al conceperii şi negocierii unei strategii de dezvoltare la scară naŃională, strategie căreia să nu-i mai impute nimeni lipsa de conectivitate între diferitele paliere administrative. Este de dorit ca acest moment să se petreacă anterior momentului 2013 când vom avea un nou exerciŃiu bugetar european.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


CAPITOLUL 2. CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII COMUNITĂłILOR DIN ROMÂNIA, STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE

2.1. Contextul european După 1 ianuarie 2007, comunităŃile locale din România trebuie să se integreze şi să se dezvolte într-un context european caracterizat de dualitate, oferind pe de o parte oportunităŃi de dezvoltare, fiind, pe de alte parte, foarte competitiv şi restrictiv.

În acest context, elaborarea unei strategii de dezvoltare economică şi socială este mai mult decât necesară în stabilirea direcŃiilor de dezvoltare a comunităŃilor, în special cele rurale care au posibilităŃi de dezvoltare restrânse.

În Uniunea Europeană comunităŃile rurale au o pondere de 92%, fiind însă caracterizate de o calitate a vieŃii mult inferioară comunităŃilor urbane. În viziunea europeană, satul are următoarele funcŃii principale:

• funcŃia economică care garantează satisfacerea de nevoi alimentare, venituri corespunzătoare comparabile cu profesiile liberale şi protecŃia mediului;

• funcŃia ecologică, orientată spre conservarea de resurse naturale, biotipuri (spaŃii verzi), mediu, peisaj, biodiversitate;

• funcŃia socio-culturală, menită să asigure şi să lărgească viaŃa asociativă locală.

Pentru o lungă perioadă de timp timp, Europa a considerat că politicile rurale se suprapun politicilor agrare şi sectorului agricol. Începând cu anul 2000 şi odată cu adoptarea Strategiei Lisabona, spaŃiul rural este definit ca una dintre valorile fundamentale şi definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită şi promovată. În prezent politicile de dezvoltare rurală sunt caracterizate de adaptarea principiilor de dezvoltare durabilă, integrată şi multisectorială la realităŃile Europei.

Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeană în cea mai dinamică şi competitivă

economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă cu locuri

de muncă mai multe şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socială şi respect pentru mediu

până în 2010 a fost adoptată de către Consiliul European în anul 2000.

În actualul context economic, dezvoltarea competitivităŃii locale şi regionale este un obiectiv vital pentru a permite Uniunii Europene să facă faŃă următoarelor provocări: disparităŃile socio-economice apărute după fiecare val de aderare; globalizarea; revoluŃiile tehnologice; progresul economiei şi al societăŃii bazate pe cunoaştere; îmbătrânirea populaŃiei europene şi creşterea imigrării.

Pentru a răspunde aşteptărilor cetăŃenilor Uniunii Europene, Consiliile europene de la Lisabona şi Goteborg au definit o strategie foarte largă care doreşte să dinamizeze competivitatea Uniunii, având în vedere o creştere durabilă a acesteia. În perioada de


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


programare 2000-2006, diversele instrumente ale politicii de coeziune au contribuit, direct sau indirect, la strategia Lisabona având un impact major asupra competitivităŃii regiunilor şi ameliorând condiŃiile de viaŃă ale cetăŃenilor săi într-o manieră substanŃială.

Comisia europeană a prezentat în februarie 2005 o strategie revizuită în scopul stimulării creşterii şi creării de locuri de muncă, având ca scop revitalizarea agendei Lisabona – agenda reformei economice a Uniunii Europene din 2000. Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie să cuprindă obiectivele de la Lisabona şi de la Goteborg şi să devină un vector important al realizării acestora prin programele de dezvoltare regională şi naŃională. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a adoptat în iulie 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru perioada 2007 - 2013 pentru ridicarea nivelului competitivităŃii şi al creşterii Uniunii Europene lărgite.

Obiectivul central al Strategiei Lisabona, revizuit în 2005, vizează creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Atingerea acestui obiectiv e condiŃionată de stabilirea unor priorităŃi economice şi sociale comune pentru toate statele membre şi finanŃarea lor din bugetul Uniunii Europene. Pentru perioada de programare financiară 2007-2013, Uniunea Europeană dispune de un buget de aproximativ 860 miliarde de euro pentru finanŃarea politicilor economice şi sociale, prin instrumente financiare sau de intervenŃie – acolo unde aceste acŃiuni se dovedesc benefice pentru statele membre.

Politicile europene elaborate la nivel înalt au început să Ńină cont din ce în ce mai mult de politicile de la nivel local, astfel încât dezvoltarea rurală presupune, înainte de toate, informare. Zona rurală a început să fie privită nu doar ca o problemă, ci şi ca o oportunitate de viitor. Dezvoltarea spaŃiului rural trebuie să se realizeze într-un context socio-economic şi ecologic mai larg, motiv pentru care preocuparea pentru diversificarea activităŃilor din mediul rural este în continuă creştere.

Politicile europene relevante pentru spaŃiul rural sunt, în primul rând, Politica Agricolă Comună, Politica pentru Pescuit şi Politica de Coeziune.

Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene este destinată zonelor rurale şi are drept scop asigurarea unei pieŃe alimentare stabile. Modelul european de agricultură a fost definit formal în 1997 într-o perioadă de provocări noi pentru agricultura europeană, legate în principal de extinderea UE spre Ńările central şi est europene, competiŃia internaŃională în creştere şi constrângerile financiare interne.

Modelul european de agricultură cuprinde un set de valori împărtăşite de statele membre ale Uniunii Europene. Agenda 2000 a propus o agricultură multifuncŃională, durabilă, competitivă, care să menŃină peisajele, să conserve natura şi să aducă o contribuŃie cheie la vitalitatea vieŃii rurale, răspunzând în acelaşi timp îngrijorărilor consumatorilor şi cererilor privind calitatea şi siguranŃa alimentelor, protecŃia mediului şi bunăstarea animalelor.

În esenŃă, Politica Agricolă Comună presupune o agricultură durabilă din punct de vedere economic, ecologic şi social, având în centrul său conceptul de multi-funcŃionalitate. Dincolo


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


de provocările curente cărora PAC trebuie să le facă faŃă, inclusiv necesitatea simplificării şi descentralizării, orientarea spre piaŃă a agriculturii europene rămâne un fapt asumat de ultimele reforme.

Totuşi, posibilităŃile schimbărilor structurale sunt diferite în diferitele zone ale Europei. În promovarea acestora, şi în general a dezvoltării spaŃiului rural, măsurile de dezvoltare rurală sunt de o importanŃă deosebită, fiind alocate sume semnificative în acest scop în ultimii ani.

Regulamentul Consiliului 1290/2005 privind finanŃarea politicii agricole comune a creat cadrul legislativ pentru înfiinŃarea a două fonduri europene pentru agricultură şi anume FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), destinat finanŃării măsurilor din pilonul 1 (politicile de piaŃă) şi FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) pentru finanŃarea programelor de dezvoltare rurală din cadrul pilonului al II-lea al Politicii Agricole Comune. Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secŃiunea Garantare şi respectiv Orientare. FEGA şi FEADR constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC):

• FEGA intervine pentru susŃinerea pieŃelor agricole • FEADR finanŃează programele de dezvoltare rurală

FinanŃarea programelor de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013 are, aşadar, următoarele puncte tari:

• un buget de 88 miliarde euro, respectiv aproximativ 21% din totalul fondurilor pentru PAC până în 2013

• un singur fond pentru administrarea acestui buget, separat de cel „agricol”; • un set complex de măsuri pentru dezvoltare rurală; • un sistem solid care să asigure o abordare strategică (prin planuri strategice) şi

echilibrate (prin plafoane minime de cheltuire pe diferitele axe ale politicii) a programelor rurale.

Ghidul strategic comunitar pentru programarea dezvoltării rurale în perioada 2007-2013 defineşte scopurile Politicii Agricole Comune în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală şi fixează priorităŃile dezvoltării rurale pentru respectiva perioadă. Dezideratele dezvoltării rurale sunt practic datorate schimbărilor PAC şi anume:

- dezvoltarea rurală devine la fel de importantă ca politica de piaŃă (proporŃia de finanŃare dintre cei doi piloni fiind în creştere pentru pilonul II - dezvoltare rurală);

- rolul multifuncŃional pe care-l joacă fermele în modelul european de agricultură ; - deviza noii perioade de finanŃare: “o puternică performanŃă economică merge mână în

mână cu o utilizare durabilă a resurselor naturale”; - politicile de dezvoltare rurală se concentrează pe trei zone cheie: economia

agroalimentară, mediul înconjurător şi economia rurală în sens larg;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


- politica de dezvoltare rurală contribuie la dezvoltare durabilă a teritoriului european, prin sprijinul pe care îl oferă zonelor rurale în atingerea potenŃialului lor de locuri atractive pentru investiŃii, muncă şi viaŃă.

PriorităŃile dezvoltării rurale în perioada 2007-2013 cunoscute sub denumirea de axe, sunt:

� îmbunătăŃirea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier; � îmbunătăŃirea mediului înconjurător şi a peisajelor; � îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi încurajarea diversificării; � creşterea capacităŃii locale pentru ocupare şi diversificare.

Pentru primele trei axe se propune un “meniu” cu 37 de măsuri, din care fiecare stat membru alege ceea ce i se potriveşte, axa LEADER oferind cadrul general şi modalităŃile de acŃiune la nivelul comunităŃilor locale. Principalele măsuri puse la dispoziŃia statului membru sunt:

Pentru Axa 1: ÎmbunătăŃirea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier:

1. Măsuri pentru diseminarea cunoştinŃelor şi îmbunătăŃirea potenŃialului uman, prin:

� formare profesională şi acŃiuni de informare (inclusiv diseminarea cunoştinŃelor ştiinŃifice şi a practicilor inovatoare);

� instalarea tinerilor fermieri; � pensionarea timpurie a fermierilor şi a muncitorilor agricoli; � utilizarea serviciilor de consiliere de către fermieri şi de către proprietarii de pădure; � instituirea unor servicii de administrare, sprijin şi consiliere a fermelor, precum şi a

unor servicii de consiliere în sectorul forestier.

Dezvoltare rurală 2007-2013

Axa LEADER

AXA 1 COMPETITI-

VITATE

AXA 2 MEDIU ŞI MANAGE-MENTUL

PĂMÂNTULUI

AXA 3 DIV. EC +

CALIT. VIEłII

Un singur set de reguli de programare, finanŃare, monitorizare şi control

Un singur fond pentru dezvoltare rurală


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


2. Măsuri de restructurare şi dezvoltare a capitalului fizic, precum şi de promovare a inovaŃiei, prin:

� modernizarea exploataŃiilor agricole; � îmbunătăŃirea valorii economice a pădurilor; � creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere; � cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese şi tehnologii în sectoarele agricol,

alimentar şi forestier; � îmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii necesare evoluŃiei şi adaptării sectoarelor

agricol şi forestier; � refacerea potenŃialului de producŃie agricolă afectat de catastrofe naturale şi instituirea

unor acŃiuni de prevenire corespunzătoare.

3. Măsuri pentru îmbunătăŃirea calităŃii producŃiei şi a produselor agricole prin:

− sprijinirea fermierilor în vederea adaptării la standardele impuse, adoptate pe baza legislaŃiei comunitare;

− încurajarea fermierilor să participe la schemele de calitate alimentară; − sprijinirea grupurilor de producători în activităŃile de informare şi promovare pentru

produsele care fac obiectul unor scheme de calitate alimentară.

4. Măsuri tranzitorii pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia;

Pentru Axa 2: ÎmbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural

1. Măsurile privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole, prin:

� plăŃi pentru fermierii din zonele montane pentru a compensa handicapurile naturale; � plăŃi pentru agricultorii din zonele care prezintă handicapuri, altele decât zonele

montane; � plăŃi Natura 2000 şi plăŃi aferente Directivei 2000/60/CE; � plăŃi de agro-mediu; � plăŃi pentru bunăstarea animalelor; � sprijin pentru investiŃii neproductive.

2. Măsurile privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere, prin:

� sprijin pentru prima împădurire a terenurilor agricole; � sprijin pentru prima instalare a sistemelor agro-forestiere pe terenuri agricole; � sprijin pentru prima împădurire a terenurilor neagricole; � plăŃi Natura 2000; � plăŃi de silvo-mediu; � sprijin pentru reconstituirea potenŃialului forestier şi adoptarea unor măsuri de

prevenire;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� sprijin pentru investiŃii neproductive.

Pentru Axa 3: Calitatea vieŃii în mediul rural şi diversificarea economiei rurale

1. Măsuri de diversificare a economiei rurale, în special:

� diversificarea spre activităŃi neagricole; � sprijinul pentru înfiinŃarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor, pentru promovarea

spiritului întreprinzător şi consolidarea mediului economic; � promovarea activităŃilor turistice.

2. Măsuri de îmbunătăŃire a calităŃii vieŃii în mediul rural:

� servicii de bază pentru economie şi pentru populaŃia rurală; � renovarea şi dezvoltarea satelor; � conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural.

3. O măsură pentru asigurarea formării şi informării agenŃilor economici din domeniile care intră sub incidenŃa axei 3.

4. O măsură privind dobândirea de competenŃe şi animarea în vederea elaborării şi punerii în aplicare a unei strategii locale de dezvoltare.

Pentru a patra axă: “Leader” se are în vedere abordarea pe bază de:

� Strategii locale de dezvoltare pe zone rurale clar definite la nivel subregional; � Parteneriate public-private la nivel local, („grupuri de acŃiune locală”); � O abordare ascendentă în elaborarea şi punerea în aplicare a strategiilor locale de

dezvoltare; � O abordare conceptuală şi implementarea multisectorială a strategiilor, bazate pe

interacŃiunea dintre actorii şi proiectele din diverse sectoare ale economiei locale; � Punerea în aplicare a unor abordări inovatoare; � Punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare; � Încurajarea şi interconectarea parteneriatelor locale.

Politica de coeziune dispune de un buget de 347,4 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, cifră care reprezintă 35% din bugetul comunitar, precum şi cea mai mare investiŃie de acest fel din istoria Uniunii Europene.

Politica de coeziune se bazează pe solidaritatea financiară a statelor membre, adică pe redistribuirea unei părŃi din bugetul comunitar către regiunile mai puŃin prospere. Neaplicarea unei politici de coeziune viguroase pentru eradicarea decalajelor determină costuri măsurate în pierderea bunăstarii personale şi sociale, dar şi în termeni economici, prin scăderea potenŃialului real de venit şi a standardului de trai, pierderi care se pot propaga asupra întregii comunităŃi europene.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente între regiunile din Uniunea Europeană, decalaje care provin din deficienŃele structurale care afectează factorii-cheie ai competitivităŃii, respectiv: dotarea inadecvată cu capital fizic şi uman (infrastructură şi resurse umane), insuficienŃa capacităŃii de inovare, a sprijinului pentru întreprinderi şi nivelul scăzut de capital de mediu (un mediu natural sau urban poluat).

Strategia şi resursele politicii de coeziune sunt, pentru perioada 2007-2013 grupate pe trei obiective: convergenŃă, competitivitate şi cooperare, urmărirea priorităŃilor fiind realizată într-un cadru mai simplificat şi mai transparent decât cel din perioada de programare 2001-2006.

• Obiectivul ConvergenŃă urmăreşte să accelereze convergenŃa statelor membre şi regiunilor cu dificultăŃi de dezvoltare, îmbunătăŃind condiŃiile de creştere şi de ocupare a forŃei de muncă prin mărirea şi îmbunătăŃirea calităŃii investiŃiilor în capitalul fizic şi uman, dezvoltarea inovaŃiei şi a societăŃii bazate pe cunoaştere, adaptarea la schimbările economice şi sociale, protecŃia şi îmbunătăŃirea mediului precum şi a eficienŃei administrative.

Obiectivul ConvergenŃă se adresează regiunilor al căror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitară, respectiv un număr de 84 de regiuni situate în 17 state membre, cuprinzând 154 de milioane de locuitori. Sumele alocate obiectivului se ridică la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de 81% din suma totală, repartizate după cum urmează: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenŃa obiectivului „ConvergenŃă”, 14 miliarde pentru regiunilor care se află în etapa de suspendare progresivă a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplică în cazul a 15 state membre.

Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007 - 2013:

ConvergenŃa susŃine dezvoltarea economică integrată la nivel regional şi local şi durabilă prin mobilizarea capacităŃilor locale şi diversificarea structurilor economice; se adresează regiunilor unde PIB/locuitor este sub 75% din media Uniunii Europene;

Competitivitatea regională şi ocuparea forŃei de muncă se adresează statelor membre şi regiunilor care nu au fost eligibile pentru obiectivul ConvergenŃă pentru a se adapta schimbărilor economice şi sociale, globalizării şi tranziŃiei către o societate bazată pe cunoaştere;

Cooperarea teritorială europeană urmăreşte dezvoltarea de activităŃi economice, sociale şi de mediu transfrontaliere, prin intermediul strategiilor comune în favoarea dezvoltării teritoriale durabile.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Pe lângă aceste politici sectoriale care angrenează resurse financiare uriaşe, Uniunea Europeană aşează în centrul acŃiunilor sale şi o serie de politici orizontale.

Principalele politici orizontale ale Uniunii Europene sunt cele referitoare la mediu / dezvoltare durabilă, societate informaŃională / inovaŃie şi oportunităŃi egale. În ultima perioadă, aceste politici sunt completate de alte aspecte orizontale care privesc creşterea economică şi ocuparea forŃei de muncă, mai buna legiferare, multilingvismul şi schimbările climatice.

Uniunea Europeana s-a implicat în protecŃia mediului înconjurător abia în anii ’70, când problema a devenit de interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calităŃii vieŃii, limitarea poluării, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al raŃionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în 1982 mediul devenind o politică de sine stătătoare.

Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieŃii acum şi pentru generaŃiile viitoare, integrează obiective imediate şi pe termen lung, acŃiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu, toate fiind inseparabile. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene îşi propune obiective şi acŃiuni clare, legate de şapte priorităŃi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi energia curată; transportul durabil; consumul şi producŃia durabile; conservarea şi managementul resurselor naturale; sănătatea publică; incluziunea socială, demografia şi migraŃia; săracia.

Problema schimbărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani datorită efectelor generate de acestea: creşterea temperaturii globale, seceta, inundaŃiile, incendiile, nivelul ridicat al emisiilor de dioxid de carbon şi necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, faŃă de nivelul acestora în 1990, reducerea consumului de enregie cu 20% şi un prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor regenerabile până în 2020 (20, 20, 20).

În cadrul societăŃii informaŃionale, tehnologiile informaŃionale şi de comunicaŃie (TIC) reprezintă un sector major al activităŃii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanŃă vitală pentru creşterea eficienŃei şi competitivităŃii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană

Procentele de finanŃare ale obiectivelor în cadrul

Politicii de Coeziune pentru 2007-2013:

347 mld. Euro

Cooperare Teritorială

ConvergenŃă

Competitivitate


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


urmăreşte să asigure accesul cetăŃenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de comunicaŃii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaŃionale şi puŃin costisitoare. Fiecare cetăŃean trebuie să aibă cunoştinŃele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informaŃională, Uniunea Europeana punând un accent sporit pe educaŃia pe tot parcursul vieŃii ca o componentă de bază a modelului social european.

Prevederile comunitare referitoare la oportunităŃi egale / şanse egale / creştere economică şi ocupare a forŃei de muncă se regăsesc în Politica socială şi de ocupare a forŃei de muncă, având două componente de bază: Strategia Europeană pentru Ocupare şi Agenda Socială. În cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, statele membre adoptă în comun linii directoare pentru ocupare care vin în sprijinul politicilor naŃionale de a atinge obiectivele de ocupare totală a forŃei de muncă, de a îmbunătăŃi calitatea şi productivitatea muncii şi de a întări coeziunea socială şi teritorială. Agenda Socială acoperă măsurile menite să creeze noi locuri de muncă, să lupte împotriva sărăciei şi să promoveze egalitatea de şanse pentru toŃi. Implementarea politicii sociale este susŃinută de două agenŃii europene: AgenŃia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă şi FundaŃia Europeană pentru ÎmbunătăŃirea CondiŃiilor de ViaŃă şi de Muncă.

CONCLUZIE:

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre şi de a reduce disparităŃile dintre regiuni. AcŃiunea prin aceste fonduri este dublată şi de contribuŃia statelor membre implicate. În plus, aceste fonduri sunt cofinanŃate, în principal, din resursele publice ale statelor membre, la care se adaugă şi contribuŃia financiară din sectorul privat, contribuŃie încurajată în multe cazuri şi cu tendinŃă de creştere.

Fondurile Uniunii Europene funcŃionează pe principiul solidarităŃii financiare, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru contribuie la constituirea (formarea) bugetului Uniunii. Fondurile colectate prin bugetul Uniunii Europene de la statele membre sunt redistribuite către regiunile mai puŃin prospere şi către grupurile sociale în dificultate.

În perioada 2007-2013 României îi sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de euro. Programele de finanŃare vor fi finanŃate prin resursele financiare ale politicilor europene, respectiv prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European (FSE), Fondului de Coeziune (FC), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP). 2.2. Fonduri europene disponibile

Politica Agricolă Comună şi Politica de Pescuit se finanŃează prin următoarele fonduri:

�� Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA): FinanŃarea măsurilor prin FEGA se efectuează prin co-gestiunea dintre State membre şi Comisie şi în manieră centralizată la nivel comunitar:


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� restituirile fixate pentru exportul produselor agricole către Ńări terŃe; � intervenŃiile destinate reglementării pieŃelor agricole; � plăŃile directe către agricultori prevăzute în cadrul politicii agricole comune; � anumite acŃiuni de informare şi promovare a produselor agricole pe piaŃa internă a

ComunităŃii şi în Ńările terŃe, realizate de Statele membre.

��Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), reglementat prin Regulamentul nr. 1698/2005 privind sprijinul de dezvoltare rurală, revizuit în octombrie 2006, finanŃează investiŃii pentru creşterea competitivităŃii în agricultură şi silvicultură, protecŃia mediului, ameliorarea calităŃii vieŃii şi diversificarea activităŃilor economice în spaŃiul rural. FEADR completează acŃiunile naŃionale şi regionale asigurând împreună cu statele membre coerenŃa şi compatibilitatea obiectivelor economice sau sociale.

�� Fondul European pentru Pescuit (FEP) susŃine dezvoltarea durabilă a sectorului de pescuit şi a zonelor de coastă unde acest sector este preponderent. În afară de finanŃarea înnoirii flotei şi investiŃiilor industriale, fondul finanŃează măsuri pentru căutarea de noi pieŃe şi sectoare alternative de activitate. AcŃiunile finanŃate prin FEP sunt: ajustări ale efortului în sectorul pescuitului; modernizarea flotei; dezvoltarea de ferme de pescuit; protecŃia zonelor maritime; facilităŃi în porturile de pescuit; procesarea şi marketingul produselor de peşte; promovarea produselor.

Pe drumul parcurs de România după intrarea în UE la începutul anului 2007, deplina integrare în politica agricolă comună a Uniunii Europene se numără printre cele mai importante priorităŃi. În prezent însă, doi factori decisivi, şi anume capacitatea administrativă de aplicare a politicilor agricole şi capacitatea de absorbŃie a sectorului pentru a putea efectiv profita de oportunităŃile de integrare în piaŃa comună a UE, reclamă în continuare multă atenŃie şi acŃiune privind politicile din partea decidenŃilor.

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanŃată prin instrumentele structurale, care pentru perioada 2007-2013 au fost stabilite după cum urmează:

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR); 2. Fondul Social European (FSE); 3. Fondul de Coeziune (FC);

�� Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European (abrogă Regulamentul 1783/1999).

FEDR este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitatea Europeană, contribuind la reducerea diferenŃei între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi la recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puŃin favorizate, inclusiv zonele rurale şi urbane, zonele industriale în declin precum şi zonele afectate de un handicap


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


geografic sau natural, precum şi regiunile insulare şi zonele muntoase, zonele cu densitate mică a populaŃiei şi regiunile de frontieră.

Principalele tipuri de investiŃii care se pot finanŃa prin FEDR sunt:

� investiŃii productive care contribuie la crearea şi salvarea locurilor de muncă, în special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investiŃiile efectuate îndeosebi în IMM-uri;

� investiŃii în infrastructuri; � dezvoltarea potenŃialului autohton prin măsuri de susŃinere a dezvoltării

regionale şi locale.

Aceste măsuri cuprind asistenŃa şi serviciile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, crearea şi dezvoltarea instrumentelor de finanŃare precum capitalul de risc, fondurile de împrumut şi de garanŃie, fondurile de dezvoltare locală, subvenŃiile la dobândă, conectarea la reŃea, cooperarea şi schimbul de experienŃă între regiuni, oraşe şi factorii sociali, economici şi de mediu relevanŃi.

�� Fondul Social European (FSE) este reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene (abrogă Regulamentul nr. 1784/1999). Prin intermediul FSE se promovează măsuri de reducere a şomajului şi de integrare profesională. FSE urmăreşte promovarea ocupării forŃei de muncă în statele Membre, fiind principalul instrument prin care Uniunea Europeană finanŃează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. Fondul Social European este implementat sub obiectivul convergenŃă, în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a ForŃei de Muncă şi se concentrează pe patru domenii de intervenŃie principale:

1. Creşterea adaptabilităŃii lucrătorilor şi a întreprinderilor, încurajând astfel educaŃia şi formarea profesională pe parcursul vieŃii şi creşterea investiŃiilor în resursele umane de către înteprinderi, în special pentru lucrătorii slab calificaŃi sau în vârstă, prin dezvoltarea competenŃelor, diseminarea tehnologiilor informaŃiei şi comunicării, a învăŃământului on-line, a tehnologiilor care respectă mediul;

2. ÎmbunătăŃirea accesului la un loc de muncă şi inserŃia durabilă pe piaŃa muncii a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi a persoanelor inactive, prevenirea şomajului, prelungirea vieŃii active, încurajând modernizarea şi consolidarea instituŃiilor pe piaŃa muncii, aplicarea unor măsuri preventive, îmbunătăŃirea accesului la un loc de muncă şi creşterea numărului de femei la angajare, creşterea angajării emigranŃilor şi integrarea lor, facilitarea mobilităŃii geografice şi integrarea transfrontalieră a pieŃei muncii;

3. Intensificarea incluziunii sociale prin combaterea discriminării şi facilitarea accesului pe piaŃa muncii a persoanelor dezavantajate, precum şi a persoanelor confruntate cu excluderea socială sau cu abandonul şcolar precoce, minorităŃile, persoanele cu handicap, precum şi persoanelor care acordă servicii de ajutor persoanelor dependente, încurajând acceptarea diversităŃii la locul de muncă.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


4. Promovarea parteneriatului pentru reforma în domeniile ocupării şi ale incluziunii sociale, ceea ce include formarea profesională, acŃiunile de conectare la reŃea, consolidarea dialogului social şi activităŃile efectuate simultan de partenerii sociali.

�� Fondul de Coeziune (FC), reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene, finanŃează proiecte în domeniul protecŃiei mediului şi reŃelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează îmbunătăŃirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

Domeniile de intervenŃie ale Fondului de Coeziune sunt:

� reŃele trans-europene de transport; � proiecte majore de infrastructură de mediu; � domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în ceea

ce priveşte protecŃia mediului (eficienŃă energetică şi energie regenerabilă, sisteme de transport în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial şi maritim, sisteme de transport intermodal şi interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban şi transport public ecologic).

Pentru FEDR, FSE, FEADR şi FEP rata maximă a intervenŃiei Uniunii Europene este de 75%, iar pentru FC 80% sau 85% din totalul costurilor eligibile. Pentru România, rata maximă de intervenŃie este de 85% în cazul celor cinci fonduri.

Regula n+3 şi n+2 este o regulă pentru cheltuirea fondurilor comunitare, pe care trebuie să o respecte toate statele membre; astfel, angajamentele de plată, pentru un program, asumate în anul n, trebuie efectuate efectiv până la sfârşitul celui de-al doilea an (n+2). Pentru România, până în 2009, se va aplica regula n+3 (cheltuielile trebuie făcute până la sfârşitul celui de-al treilea an). Începând din 2010 se aplică regula n+2.

Regula n+2 şi n+3 a fost introdusă atât pentru a întări controlul financiar asupra fondurilor comunitare şi a accelera utilizarea lor cât şi pentru realizarea impactului pe care aceste fonduri le au în dezvoltarea economică şi socială. Pentru statele care nu respectă regula, fondurile pentru anul următor se reduc cu acea sumă care a fost angajată şi necheltuită.

Regula n+2 / n+3 reprezintă o regulă specifică fondurilor de post-aderare. Alte reguli specifice acestor fonduri, în comparaŃie cu asistenŃa financiară de preaderare, cuprind alocarea pe programe multianuale (7 ani); managementul descentralizat (naŃional) al fondurilor; sume alocate semnificativ mai mari; procente de cofinanŃare mai mici, dar de o valoare mai mare; operarea pe principiul rambursării.

Fondurile Uniunii Europene funcŃionează pe principiul solidarităŃii financiare, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru contribuie la constituirea (formarea) bugetului Uniunii. Fondurile colectate prin bugetul Uniunii Europene de la statele membre sunt redistribuite către regiunile mai puŃin prospere şi către grupurile sociale în dificultate.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Art.158 din Tratatul ce instituie Comunitatea Europeană prevede că „în scopul promovării unei dezvoltări armonioase, Comunitatea Europeană trebuie să ia măsuri care să conducă la întărirea coeziunii sale economice şi sociale.” Prin urmare, fondurile structurale şi de coeziune au rolul de a reduce disparităŃile în dezvoltarea economică şi socială dintre statele membre, precum şi dintre regiunile Uniunii Europene, îmbunătăŃi funcŃionarea pieŃei unice a Uniunii Europene şi de a promova şi dezvolta stabil şi durabil Uniunea Europeană.

Principiile de programare ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune:

A. Complementaritate: acŃiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să contribuie la operaŃiunile naŃionale corespondente;

B. Parteneriat: acŃiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între Comisie şi statele membre, împreună cu autorităŃi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanŃarea, monitorizarea şi evaluarea asistenŃei financiare, iar statele membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanŃi la diferite stadii ale programării;

C. Subsidiaritate: fondurile structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisia Europeană. Principalele priorităŃi ale programelor de dezvoltare sunt definite de autorităŃile naŃionale/regionale în cooperare cu Comisia Europeană, dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităŃilor naŃionale şi regionale;

D. AdiŃionalitate: ajutorul comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale statelor membre. Bugetele programelor de dezvoltare pot include atât fonduri europene cât şi fonduri naŃionale din surse publice sau private;

E. Compatibilitate: operaŃiunile finanŃate prin fonduri structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului Uniunii Europene, precum şi cu politicile şi acŃiunile comunitare, inclusiv regulile privind concurenŃa, achiziŃiile publice, protecŃia mediului, promovarea egalităŃii între bărbaŃi şi femei;

F. Programare: acŃiunea comună a Uniunii Europene şi a statelor membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanŃare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete;

G. Concentrare: fondurile structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăŃi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


RelaŃiile dintre obiectivele politicii de coeziune şi instrumentele structurale

Obiective Instrumente structurale ConvergenŃa FEDR FSE Fondul de Coeziune Competitivitatea regională şi ocuparea forŃei de muncă

FEDR FSR

Cooperarea teritorială europeană

FEDR

Infrastructură, inovare,

InvestiŃii, etc

Pregătirea vocaŃională, ajutoare pentru creşterea ocupării, incluziunea socială, etc

Infrastructura de mediu şi de transport, energii alternative

Pe lângă fondurile alocate în cadrul celor trei politici majore - Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună şi Politica Comună pentru Pescuit, sunt disponibile alte 350 de programe comunitare de acŃiune. Acestea sunt gestionate direct de către Comisia Europeană şi la ele au acces toate cele 27 de state membre.

2.3. Documente strategice naŃionale În vederea accesării oportunităŃilor disponibile începând cu 1 ianuarie 2007, Guvernul României a elaborat documente strategice naŃionale care să răspundă atât orientărilor strategice comunitare (creşterea atractivităŃii pentru investiŃii şi muncă, inovare, locuri de muncă mai multe şi mai bune), cât şi specificului naŃional. Rezultatul a fost constituirea unui context strategic naŃional care are drept obiectiv recuperarea din decalajul de dezvoltare pe care România îl înregistrează în prezent faŃă de celelalte state membre.

Primul document strategic naŃional, care reprezintă baza procesului programatic şi însumează totalitatea demersurilor realizate de Guvern pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare, este Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013.

Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvernul României şi elaborat într-un larg parteneriat, în scopul orientării dezvoltării socio-economice a României, în conformitate cu Politica de Coeziune. Planul NaŃional de Dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială, menit să ofere o concepŃie coerentă şi stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorităŃi de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanŃă cu principiul programării fondurilor structurale.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Planul NaŃional de Dezvoltare are rolul major de a alinia politica naŃională de dezvoltare la priorităŃile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.

Totodată, Planul NaŃional de Dezvoltare reprezintă un instrument de prioritizare a investiŃiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităŃilor şi obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenŃie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Planul NaŃional de Dezvoltare a fost creat pentru a stabili direcŃiile de alocare a fondurilor publice pentru investiŃii care au cele mai importante efecte asupra dezvoltării economice şi sociale durabile, şi pot produce valoare adăugată.

Sursele de finanŃare disponibile acŃiunilor de diminuare a decalajelor de dezvoltare faŃă de Uniunea Europeană şi a disparităŃilor interne pot fi fonduri de la bugetul de stat, bugetele locale, etc. – surse interne sau fonduri structurale şi de coeziune, fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe, etc. – surse externe. În vederea atingerii obiectivelor strategice de dezvoltare au fost corelate toate aceste surse, astfel încât structura finanŃării Planului NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 se prezintă după cum urmează:

Fondurile comunitare - 43%. Surse publice naŃionale (centrale şi locale, inclusiv credite IFI) - 48% Surse private (cofinanŃări private aferente fondurilor comunitare) - 9%

Programarea financiară a Planului NaŃional de Dezvoltare a condus la o sumă estimativă globală de aproape 58,7 miliarde euro, sumă care este disponibilă României pentru dezvoltare în vederea creşterea convergenŃei cu Uniunea Europeană în perioada 2007-2013.

Programarea financiară globală a PND 2007-2013 (milioane euro)

PriorităŃi ale PND 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

P1. Competitivitate 651,48 620,72 793,14 882,76 842,95 761,25 682,12 5.234,43

P2. Infrastructura de transport 2.094,99 2.517,48 2.465,25 2.071,29 1.819,84 1.832,20 1.853,75 14.654,79

P3. Mediu 753,18 898,70 1.099,11 1.160,45 1.069,54 810,78 806,23 6.597,98

P4. Resurse umane 711,65 912,51 1.297,08 1.317,59 1.313,22 1.115,85 940,72 7.608,60

P5. Dezvoltare rurală 1.585,56 1.757,72 2.200,96 2.335,49 2.395,08 2.445,15 2.517,37 15.237,32

P6. Dezvoltare regională 1.294,79 1.280,99 1.397,96 1.336,37 1.342,35 1.344,55 1.342,97 9.339,98

Total 7.091,65 7.988,12 9.253,50 9.103,95 8.782,98 8.309,78 8.143,16 58.673,10


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Tot în contextul integrării în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, Guvernul a elaborat, în conformitate cu prevederile noului acquis comunitar privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, un alt document strategice naŃional, şi anume Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă (CSNR).

Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă reprezintă un document de planificare strategică pe termen mediu a asistenŃei financiare nerambursabile a Uniunii Europene – fondurile structurale şi de coeziune. Elaborarea sa a avut la bază Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul României în luna decembrie 2005. Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă este susŃinut exclusiv din Fondurile Structurale şi de Coeziune şi cofinanŃarea naŃională aferentă, în timp ce Planul NaŃional de Dezvoltare include şi alte finanŃări (programe de investiŃii naŃionale şi locale, credite externe, fonduri europene pentru dezvoltare rurală şi pescuit, etc.).

Principalele probleme identificate în analiza socio-economică a Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă al României sunt următoarele:

� Infrastructura:

• dezvoltarea insuficientă şi starea degradată a infrastructurii de transport rutier, feroviar, naval şi aerian afectează accesibilitatea la nivel naŃional şi regional;

• furnizarea insuficientă şi necorespunzătoare cu standardele europene a utilităŃilor publice de bază precum alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea;

• dezvoltarea insuficientă a infrastructurii de management al deşeurilor; • necesitatea unor investiŃii semnificative în vederea protecŃiei mediului şi prevenirii

efectelor negative ale dezastrelor naturale (inundaŃii, eroziune costieră); • intensitatea energetică ridicată şi utilizarea ineficientă a energiei.

� Competitivitatea economică:

• orientarea economiei către sectoare cu valoare adăugată redusă; • productivitatea scăzută a muncii; • bază redusă de IMM-uri productive, infrastructură inadecvată de sprijinire a afacerilor

şi acces dificil la finanŃare; • mediu de afaceri încă dificil şi dezvoltarea insuficientă a antreprenoriatului; • investiŃii reduse în infrastructura de cercetare–dezvoltare şi deficienŃe în aplicarea

rezultatelor cercetării în economia reală / neconcordanŃa între nevoile reale ale pieŃei şi activitatea de cercetare-dezvoltare;

• dezvoltarea incipientă a societăŃii informaŃionale şi a infrastructurii de comunicaŃii şi tehnologiile informaŃiei;

• insuficientă valorificare a potenŃialului turistic regional.

� Capitalul uman:


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


• dezvoltarea insuficientă a sistemului de educaŃie şi pregătire profesională, însoŃite de o slabă dezvoltare a infrastructurii educaŃionale;

• neconcordanŃa între oferta educaŃională şi abilităŃile cerute pe piaŃa muncii, precum şi cele necesare unei economii moderne, bazate pe cunoaştere;

• nivel ridicat al şomajului, în special a şomajului de lungă durată şi în rândul tinerilor; • inegalitate de şanse şi probleme de incluziune socială a grupurilor vulnerabile pe

piaŃa muncii; • infrastructură şi servicii sociale şi de sănătate slab dezvoltate.

� Capacitate administrativă:

• capacitate instituŃională redusă a administraŃiei publice centrale şi locale faŃă de cerinŃele unei dezvoltări economico-sociale durabile;

• lipsa unui management public modern.

� Dimensiunea teritorială:

• existenŃa unor disparităŃi de dezvoltare semnificative inter şi intra-regionale şi rămânerea în urmă a unor regiuni datorită slabei dezvoltări a acestora;

• declinul masiv al centrelor urbane şi diminuarea rolului de catalizator pentru dezvoltarea zonelor adiacente;

• slabă dezvoltare şi atractivitate a zonelor rurale şi concentrarea excesivă pe activităŃi agricole;

• necesitatea dezvoltării cooperării la nivel european în vederea creşterii rolului României în spaŃiul european, precum şi pentru dezvoltarea zonelor de lângă graniŃă.

Analiza acestor probleme a condus la formularea următoarelor obiective specifice:

o Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene; o Creşterea competitivităŃii pe termen lung a economiei româneşti; o Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România; o Consolidarea unei capacităŃi administrative eficiente; o Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.

În vederea atingerii acestor obiective specifice, Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă are stabilit drept obiectiv reducerea disparităŃilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creşteri suplimentare de 15% a PIB până în anul 2015.

În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice au fost formulate şase priorităŃi naŃionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

• Creşterea competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; • Protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului; • Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi

întărirea capacităŃii administrative; • Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităŃii în sectorul agricol; • Diminuarea disparităŃilor de dezvoltare între regiunile Ńării.

Deşi în anul 2004 România avea un PIB/locuitor de 31% din media Uniunii Europene, s-a estimat că s-ar putea recupera până în anul 2013 aproape 10 puncte procentuale din acest decalaj şi să se ajungă la un PIB/locuitor de aproximativ 41% din media Uniunii Europene.

PriorităŃile Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă au fost formulate ca răspuns strategic la problemele economice actuale, în scopul creării oportunităŃilor identificate ca fiind necesare. Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă vizează armonizarea tuturor acestor priorităŃi într-o strategie coerentă, care să fie adecvată pentru România, să se conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategiei de la Lisabona obiectivelor de la Göteborg, respectiv creşterea competitivităŃii, ocuparea deplină şi protecŃia durabilă a mediului şi să aibă ca efect dezvoltarea economică şi creşterea numărului de locuri de muncă.

Deoarece nu este un instrument de management, Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă descrie foarte general sistemul de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune în România, cu accent pe acŃiunile avute în vedere pentru asigurarea unui management eficace şi eficient al acestor fonduri. Alocarea acestor fonduri se face prin intermediul Programelor OperaŃionale, care detaliază domeniile de finanŃare care corespund priorităŃilor naŃionale şi ale Uniunii Europene.

CorespondenŃa priorităŃilor PND pe politicile comunitare este prezentată mai jos:


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Programele OperaŃionale sunt instrumentele de management pentru realizarea obiectivelor Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă 2007-2013, prin intermediul unor intervenŃii specifice.

Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă reprezintă strategia globală de utilizare a instrumentelor structurale, pe când Programele OperaŃionale reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR.

Obiectivele Politicii Agricole Comune au fost transpuse într-un alt document strategic naŃional - Planul NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală. Planul NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală reprezintă documentul-cadru în baza căruia România stabileşte politicile şi acŃiunile de dezvoltare pentru perioada 2007–2013 în domeniile agricol, silvic şi economia rurală precum şi proiectele de investiŃii în infrastructură, dezvoltare şi renovare a satelor româneşti. FinanŃarea Planului NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală va fi realizată atât din surse externe - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cât şi din surse interne - bugetul naŃional.

Planul NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală reprezintă instrumentul de referinŃă pentru elaborarea programării Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, fiind pus în aplicare prin programele de dezvoltare rurală.

Structura Planului NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală este următoarea:

• Analiza situaŃiei economice, sociale şi de mediu şi stabilirea indicatorilor de bază;

PND 2007-2013

POLITICA DE COEZIUNE

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

POLITICA DE PESCUIT

Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă

Plan NaŃional Strategic de Dezvoltare Rurală

Plan NaŃional Strategic de

Pescuit

Programe operaŃional

e

Program NaŃional Dezv.

Program operaŃional pescuit


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


• Strategia generală de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013, în cadrul căreia se prezintă continuitatea cu programul SAPARD 2000-2006, priorităŃile potrivit Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi contribuŃia la obiectivele Lisabona;

• Strategia pe axe prioritare (scopuri strategice, cuantificarea obiectivelor şi sinergia dintre axe);

• ConcordanŃa Planului NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală cu alte programe comunitare;

• Organizarea reŃelei naŃionale rurale; • Analiza SWOT.

Cele patru direcŃii majore de dezvoltare stabilite în cadrul Planului NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală al României sunt:

• Creşterea competitivităŃii din sectoarele agricol şi forestier; • ÎmbunătăŃirea mediului natural în spaŃiul rural; • ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale; • Dezvoltarea de parteneriate public/privat organizate în Grupuri de AcŃiune Locală.

Cu un nivel de dezvoltare mult mai scăzut decât media Uniunii Europene, România este eligibilă sub obiectivul ConvergenŃă al Politicii de Coeziune. Cu un total al fondurilor europene alocate pentru perioada 2007-2013 de peste 30 de miliarde de euro (din care 19,667 miliarde reprezintă fonduri structurale şi de coeziune, iar restul alocări financiare pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a economiei rurale), şi o contribuŃie semnificativ mai mică în comparaŃie cu sumele alocate, România este un beneficiar net al politicilor comunitare.

Aceste 30 de miliarde de euro reprezintă o oportunitate numai în măsura în care procesul de programare este transpus în practică şi corespunde capacităŃii administrative existente la nivel local şi regional, altfel există riscul de a deveni contributor la bugetul Uniunii Europene.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


CAPITOLUL 3.

COORDONATE REGIONALE PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNITĂłILOR RURALE DIN CADRUL REGIUNII SUD VEST OLTENIA

Prezentare generală

Localizare. Regiunea Oltenia este situată în zona de sud vest a României şi este compusă din cinci judeŃe: Dolj, Gorj, MehedinŃi, Olt şi Vâlcea. Regiunea ocupă o suprafaŃă de 29.212 kmp, respectiv 12,25% din suprafaŃa totală a României.

Localizarea Regiunii Oltenia este favorabilă în special pentru economie şi pentru turism. CarpaŃii şi Dunărea formează în nordul şi sudul regiunii graniŃe naturale ale regiunii. Dunărea reprezintă o resursă regională importantă şi urmăreşte graniŃa cu Bulgaria şi cu Serbia pe o distanŃă de 417 km. GraniŃa de nord a regiunii este la o distanŃă de circa 200 km de Timişoara; distanŃa între Craiova şi Bucureşti este de 230 km.

Regiunea Oltenia se învecinează la sud cu Bulgaria, la est cu regiunea istorică Muntenia (azi Regiunea Sud Muntenia), la nord cu Transilvania (Regiunea Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) şi cu Serbia (Republica Federativă Serbia - Muntenegru).

Dunărea are o importanŃă strategică fiind un coridor pan-european pentru tranzitul de mărfuri dintre Europa Centrală, Europa de Vest, Marea Neagră, regiunea Caucaziană, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat.

InexistenŃa unui pod peste Dunăre în sudul regiunii îngreunează traficul de frontieră, prin cele două puncte vamale cu Bulgaria (Calafat – Vidin şi Bechet – Oreahovo) tranzitul făcându-se exclusiv cu bacul, ceea ce creează mari întârzieri şi dificultăŃi operatorilor de transport de mărfuri şi turiştilor. Prin urmare, majoritatea operatorilor de transport de mărfuri preferă să traverseze Dunărea peste podul de la Giurgiu, ocolind astfel regiunea.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Tranzitul spre Serbia-Muntenegru este mai fluid, datorită existenŃei podului peste Dunăre de la PorŃile de Fier şi a preponderenŃei graniŃelor terestre existente în regiunea Banat.

Relieful regiunii oferă un profil diversificat în ceea ce priveşte altitudinea: la sud Câmpia Dunării – altitudine 50 m, la nord şi la vest MunŃii CarpaŃi – altitudine maximă pe teritoriul regiunii aproximativ 2400 m, pe o distanŃă de circa 200 km diferenŃa de nivel fiind semnificativă.

RepartiŃia teritorială după formele de relief oferă o imagine relativ echilibrată, cuprinzând munŃi, câmpii, dealuri şi podişuri. MunŃii, bogaŃi în resurse (în special cărbune şi lemn) au favorizat dezvoltarea mineritului şi exploatările silvice. Industria minieră a cauzat probleme majore de mediu şi restructurarea sa a dus la tensiuni sociale severe şi la şomaj. Relieful din partea de sud a regiunii favorizează agricultura, Oltenia fiind una din regiunile agricole tradiŃionale din România.

ReŃeaua hidrologică, alături de configuraŃia reliefului, conferă regiunii rolul energetic principal în România, prin exploatarea potenŃialului apelor curgătoare care traversează regiunea: fluviul Dunărea, râurile Jiu şi Olt. Pe teritoriul Olteniei se află complexele hidroenergetice PorŃile de Fier (MehedinŃi) şi Lotru-Olt (Vâlcea). Aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului funcŃionează două dintre cele mai mari centrale termoelectrice din România: Rovinari şi Turceni. ProducŃia de energie termoelectrică împreună cu activităŃile miniere creează probleme substanŃiale asupra mediului, probleme care au un impact mare asupra standardului de viata al locuitorilor din regiune.

Structura economiei regiunii Sud-Vest Oltenia

Structura economică a regiunii Sud-Vest Oltenia este consecinŃa atât a potenŃialului economic natural, cât şi a tradiŃiei economice existente în regiune.

PotenŃialul economic natural este dat de resursele agricole bogate (dimensiunea terenului agricol, precum şi calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntaşe între terenurile arabile ale României), hidroenergetice (71,57% din totalul producŃiei hidroelectrice naŃionale, în 2001) şi termoenergetice (27% din totalul producŃiei termoelectrice naŃionale, în 2001). Aceste resurse sunt distribuite diferit în interiorul regiunii: judeŃele din sud (Dolj şi Olt în special, MehedinŃi) sunt preponderent agricole, MehedinŃi şi Vâlcea se remarcă prin resurse hidroenergetice, Gorj prin resurse termoenergetice.

MunŃii, acoperiŃi de păduri şi păşuni alpine, constituie un important potenŃial turistic şi hidroenergetic, încă insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat în cărbune, minerale metalice şi nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale etc. VegetaŃia forestieră ce acoperă teritoriul regiunii este formată din foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei) până la 1000 - 1400 m şi conifere (brad, molid, pin, zadă), până la 1800 m. Fauna şi flora este bogată şi variată.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Cu un procent al populaŃiei rurale peste media naŃională (117%), Regiunea Sud-Vest Oltenia este marcată de dependenŃa de agricultură, aceasta îmbrăcând forma unei agriculturi de subzistenŃă, practicată de o populaŃie rurală îmbătrânită şi de către cei disponibilizaŃi din mediul urban. Având o contribuŃie redusă la formarea produsului intern brut regional şi o productivitate scăzută, această ramură economică este caracterizată de fărâmiŃarea terenurilor şi lipsa mijloacelor şi a metodelor moderne de producŃie.

Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistra la finele anului 2003 un produs intern brut total de 179.313,8 miliarde lei preŃuri curente, în creştere cu 37.9% în raport cu anul 2002. PIB-ul total al Regiunii SV Oltenia reprezenta la nivelul anului 2003 doar 9,08% din valoarea PIB naŃional, ocupând ultimul loc între regiuni. În anul 2003, nivelul PIB/locuitor în regiune se situa pe locul 6 între regiuni, fiind uşor superior regiunilor Nord-Est şi Sud-Muntenia, însă semnificativ inferior valorilor înregistrate în Regiunea Bucureşti-Ilfov şi Vest.

ContribuŃia judeŃelor regiunii la formarea PIB regional, la nivelul anului 2003, indică o pondere de 28,44% a judeŃului Dolj (50.996,40 mld. lei), urmat de 23,32% (41.826,10 mld. lei) judeŃul Gorj, 19,95% (35.774,80 mld. lei) judeŃul Vâlcea, 15,73% (28.208,7 mld. lei) judeŃul Olt şi 12,56% (22.507,8 mld. lei) judeŃul MehedinŃi.

Valoarea investiŃiilor străine directe în regiunea SV Oltenia în anul 2004 a fost de 405 mil. euro, reprezentând 2,7% din valoarea naŃională a investiŃiilor străine directe. Dinamica acestui indicator în raport cu anul 2003 indică o creştere cu 14,08%, Regiunea SV Oltenia plasându-se pe penultimul loc între regiuni în atragerea investiŃiilor străine directe, înaintea Regiunii Nord Est. Scăderea ponderii investiŃiilor străine directe în regiune din totalul investiŃiilor realizate la nivel naŃional (de la 3,7% în 2003 la 2,7% in 2004) denotă menŃinerea unei atractivităŃi regionale foarte scăzute din punct de vedere investiŃional, datorate stării precare a dotărilor infrastructurale de bază (în special transport, utilităŃi şi ICT) şi a calităŃii slabe a mediului de afaceri (mediul politic şi administrativ, sectorul privat - dezvoltarea antreprenorială regională se află în 2003 pe ultimul loc între regiunile României, atât ca densitate (număr de unităŃi locale), ocuparea forŃei de muncă şi cifră de afaceri, în toate sectoarele industriei, comerŃului şi serviciilor).

Economia Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia înregistra la finele anului 2004 un număr total de 31.149 unităŃi locale active, în creştere cu 9,4% (+ 2684 unităŃi locale active) faŃă de anul anterior, reprezentând 7,70 % din total naŃional de 404.339 unităŃi.

DistribuŃia unităŃilor locale active pe clase de mărime arată că majoritatea se situau în clasa 0-9 salariaŃi (89,3% în anul 2004 şi 88,4% în anul 2003), fiind urmate de cele cu 10-49 salariaŃi (8,0% în anul 2004 şi 8,7% în anul 2003), 50-249 salariaŃi (2,1% în anul 2004 şi 2,2% în anul 2003) şi cele cu 250 de salariaŃi şi peste (0,6% în anul 2004 şi 0,7% în anul 2003).

Pe principalele activităŃi ale economiei naŃionale, ramura predominantă care contribuia cu peste 50% la totalul unităŃilor locale active este cea de comerŃ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreŃinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


(58,8% în anul 2004 şi 61,3% în anul 2003), fiind urmată de industrie (13,0% în anul 2004 şi în anul 2003), tranzacŃii imobiliare, închirieri şi activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor (8,5% în anul 2004 şi 7,2% în anul 2003), transport, depozitare şi comunicaŃii (5,8% în anul 2004 şi 5,4% în anul 2003), hoteluri şi restaurante (5,1% în anul 2004 şi la fel şi în anul 2003), construcŃii (5,1% în anul 2004 şi 4,8% în anul 2003) şi alte activităŃi (3,7% în anul 2004 şi 3,2% în anul 2003).

Clasificarea unităŃilor locale active pe forme de proprietate relevă în anul 2004 comparativ cu anul 2003, scăderea proprietăŃii majoritare de stat (de la 1,0% în anul 2003 la 0,8% în anul 2004) şi creşterea proprietăŃii majoritare private (de la 99,0% în anul 2003 la 99,2% în anul 2004). Din totalul de 257 unităŃi locale active existente în anul 2004 în proprietatea majoritară de stat (285 în anul 2003), 47,1% se aflau în ramura industriei (44,6% în anul 2003).

În cadrul proprietăŃii majoritare private, peste 70% din unităŃile locale active se găseau în ramurile: comerŃ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreŃinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice (59,2% în anul 2004 şi 61,8% în anul 2003) şi industrie (12,7% în anul 2004 şi 12,7% în anul 2003).

După forma juridică, la nivelul anului 2004, unităŃile locale active din industrie, construcŃii, comerŃ şi alte sectoare de activitate au fost în proporŃie de 92,1% societăŃi cu răspundere limitată (90,7% în anul 2003), 4,5% societăŃi pe acŃiuni (5,1% în anul 2003), 3,3% alte tipuri de societăŃi cooperatiste şi necooperatiste (4,1% în anul 2003) şi doar 0,1% au fost regii autonome (0,1% în anul 2003).

DistribuŃia unităŃilor locale active în anul 2004 pe judeŃele componente ale regiunii, clasifică pe primul loc judeŃul Dolj (11.390 unităŃi locale active), fiind urmat de Vâlcea (6.092 unităŃi locale active), Gorj (5.306), Olt (4.884) şi MehedinŃi (3.477).

Din punct de vedere al densităŃii întreprinderilor (număr de întreprinderi/1000 de locuitori populaŃie activă - 15-59 ani), se remarcă o creştere relativă a acesteia începând cu anul 2001. Notă distinctă face densitatea întreprinderilor mari, care după o perioadă de descreştere (1997-2001), s-a stabilizat începând cu anul 2002 la valoarea de 0,14 unităŃi la mia de locuitori cu vârsta cuprinsă între 15-59 ani.

Prin comparaŃie cu celelalte regiuni de dezvoltare, precum şi cu nivelul naŃional, regiunea este într-o situaŃie defavorabilă ca densitate, pe locul 6 din 8, devansând doar regiunile N-E şi Sud. Raportarea întreprinderilor la suprafaŃa regiunii o plasează pe ultimul loc între regiuni, cu 21,35 întreprinderi la 1000 locuitori activi faŃă de media naŃională de 28.88 (anul2004).

PiaŃa muncii din regiunea Oltenia a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică constând în reducerea populaŃiei active şi a populaŃiei ocupate, menŃinerea şomajului la valori relativ ridicate dar şi creşterea şomajului de lungă durată şi creşterea populaŃiei inactive. Impactul fenomenelor demografice asupra evoluŃiei resurselor de muncă (scăderea natalităŃii, menŃinerea mortalităŃii ridicate, creşterea migraŃiei externe) a fost însoŃit de efecte economice cum ar fi restructurarea economică, recesiune care a accentuat


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


migraŃia urban-rural şi ocuparea în agricultura de subzistenŃă, dezvoltarea pieŃei muncii informale sau constituirea unui segment important de populaŃie inactivă.

În judeŃele Gorj şi Vâlcea, reducerea populaŃiei ocupate a fost mai drastică în principal datorită restructurării industriei extractive, faŃă de alte judeŃe unde impactul restructurării nu a fost aşa mare (Olt şi Dolj). PopulaŃia ocupată era în anul 2004 de 1.039 mii persoane (11,4% din nivelul naŃional). Situată pe locul al II lea în context naŃional, regiunea de dezvoltare Sud - Vest Oltenia avea, la nivelul anului 2004, o scădere de 10 puncte procentuale faŃă de nivelul anului 1999, o rată de ocupare de 59,9%, pentru intervalul 15 - 64 ani, superioară cu 2 puncte procentuale celei naŃionale, dar sub media EU 25 de 63,3 %. Scăderea continuă a ratei de ocupare este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanŃă economică şi competitivitate.

DistribuŃia populaŃiei ocupate pe sectoare de activitate evidenŃiază implicarea acesteia în activităŃi agricole într-o proporŃie semnificativă - 47,7% în 2004, în scădere totuşi faŃă de 1999, când ocuparea în agricultură a fost de 56.9%. Această scădere nu este însă suficient de mare în comparaŃie cu media EU-25 din 2003 care era de numai 5,5%.

O creştere sensibilă a avut loc în domeniile industrie şi construcŃii de la 20,9% în 1999 la 24,5% în 2004, sub media EU 25 din anul 2003 de 25.5%. În domeniul serviciilor se observă o creştere de 5,6% în anul 2004 faŃă de anul 1999, sub media naŃională (34,5%) sau cea europeană (69,2%).

În conformitate cu legislaŃia în vigoare, regiunea Oltenia are trei zone defavorizate, zone care au fost în mod special afectate de restructurarea industrială şi în particular de crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela şi Motru, toate localizate în judeŃul Gorj, cu o suprafaŃă totală de 1.282 kmp.

Infrastructura de transport

Regiunea SV Oltenia este traversată de 3 Axe prioritare ale reŃelei europene de transport (TEN-T):

• Axa prioritară 7 (rutieră) – fostul Coridor Pan-european IV; • Axa prioritară 18 (fluviul Dunărea) – fostul Coridor Pan-european VII; • Axa prioritară 22 (feroviară).

ReŃeaua de cale ferată

La 31 decembrie 2004 Oltenia dispunea de o reŃea de căi ferate de 990 km, reprezentând 9% din totalul naŃional. Liniile electrificate au o lungime de 505 km, reprezentând 51% din lungimea cailor ferate ce străbat regiunea (faŃă de 35,9% media naŃională), iar liniile ferate duble reprezintă 241 km (24,35% din totalul regiunii, comparativ cu 26,8% media naŃională). Densitatea căilor ferate în regiune este cea mai mică din Ńară – 34 km/1000 km².


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Principala magistrală de cale ferată este Bucureşti - Timişoara şi traversează regiunea de la est la vest fiind şi singura linie dublă din regiune. A doua ca importanŃă este Craiova – Simeria şi traversează regiunea de la sud la nord. Acestea sunt singurele linii electrificate. Alte linii importante sunt Craiova – Calafat, Strehaia – Motru, Craiova - Piatra-Olt – Râmnicu Vâlcea. Piatra Olt este nod de cale ferată, având legaturi directe cu Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Caracal -Corabia. Toate acestea sunt linii simple, neelectrificate. Toate oraşele importante din regiune au staŃii de cale ferată.

Un dezavantaj major al regiunii îl constituie faptul că nu există punte de trecere a frontierei pe calea ferată la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia şi la Calafat şi Corabia spre Bulgaria.

ReŃeaua rutieră

Regiunea Sud Vest Oltenia este traversată de patru drumuri europene:

� E70: La Coruña - Bordeaux - Torino - Zagreb - Beograd - Timişoara - Craiova - Caracal - Alexandria - Bucureşti - Ruse – Trabzon - Poti;

� E79: Miskolc - Debrecen - Oradea - Brad - Deva - Petroşani -Craiova - Vidin - Botevgrad - Sofija -Serres – Thessaloniki;

� E81: Mukaceve - Halmeu - Satu Mare - Cluj-Napoca - Sebeş -Sibiu – Râmnicu Vâlcea - Piteşti – Bucureşti;

� E574: Bacău - Oneşti - Braşov - Piteşti – Craiova.

Oltenia are o reŃea totală de şosele de 10.480 km (13,2% din totalul naŃional), din care 2.043 km sunt drumuri naŃionale (13% din total drumuri naŃionale) şi 8.437 km drumuri judeŃene şi comunale (13,2 % din totalul naŃional). Nu există autostrăzi sau drumuri expres. Densitatea reŃelei rutiere regionale – 35,9 km/kmp - este uşor mai ridicată decât media naŃională – 33,3 km/km²-, mai puŃin în Dolj unde este de 29,9 km/kmp, însă relativ bine dezvoltată în celelalte judeŃe ale regiunii (Gorj – 39,3 km/kmp, Olt – 37,1 km/kmp, MehedinŃi 37,6 km/kmp şi Vâlcea 37,6 km/kmp).

Există puncte rutiere de trecere a frontierei la Drobeta-Turnu Severin spre Iugoslavia, la Calafat şi Bechet spre Bulgaria (numai cu bacul).

În regiunea Sud Vest Oltenia există un singur aeroport situat în Craiova. Deoarece Craiova este situată la o distanŃă de numai de 200 km de Bucureşti, dezvoltarea aeroportului nu a fost considerată o prioritate, fiind preferată dezvoltarea traficului rutier sau feroviar. Dotarea tehnică a Aeroportului Craiova permite operarea în regim de Aeroport InternaŃional, având în vedere cele mai recente lucrări de modernizare.

Căi navigabile interne

Dunărea reprezintă o cale de transport pe apă internaŃională care se întinde de la Marea Neagră la Sulina, via Belgrad în Serbia, CroaŃia, Budapesta în Ungaria, Bratislava în Slovacia şi Viena în Austria, până la izvorul său în MunŃii Pădurea Neagră în Germania. Lungimea sa


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


totală este de 2.845 km. Este navigabilă până la km 2.411, la Bamberg de unde se conectează la Rin via canalul Bamberg/Kelheim de 171 km în lungime. Dunărea face parte din axa prioritara TEN-T-18: axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-Dunăre.

Pe Dunăre, regiunea are 5 porturi fluviale în oraşele Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet şi Corabia.

Infrastructura edilitară

ReŃeaua de distribuŃie a apei potabile

Lungimea reŃelei de alimentare cu apă a regiunii Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc între regiuni), 8,8 % din totalul naŃional de 44.987 km.

Regiunea Oltenia are în total cel mai mic număr de localităŃi alimentate cu apă din România.

ReŃeaua de canalizare

Lungimea reŃelei de canalizare regională este de 1.466 km. Aceasta reprezintă doar 8,37% din lungimea reŃelei de canalizare la nivel naŃional (17.514 km), regiunea Oltenia fiind pe ultimul loc.

ReŃeaua de distribuŃie a gazului natural

La nivelul anului 2004 lungimea reŃelei de furnizare a gazelor naturale era de 1.706 km. Aceasta reprezintă numai 2,72 % din lungimea reŃelei de gaze naturale la nivel naŃional (25.879 km) şi plasează regiunea Oltenia pe penultimul loc în Ńară, înaintea Regiunii Sud Est.

Energie termică şi electrică

Cu un număr de 21 de localităŃi în care se distribuie energie termică, Oltenia se plasează pe locul 6 în România după regiunile Centru – 29, Nord Est – 29, Sud - 28, Sud-Est – 24 şi Vest – 23.

Energia electrică are o reŃea de distribuŃie de 52.716 km şi deserveşte o zonă de 41.828 kmp, fiind interconectată la reŃeaua de transport de înaltă tensiune a Ńării şi la celelalte reŃele de distribuŃie naŃionale. În anul 2002 vânzarea de energie electrică a fost 6.828.043 MWh, din care 14% a fost furnizată consumatorilor casnici. În luna octombrie 2001 în regiune erau înregistraŃi 917.039 clienŃi.

ReŃeaua de telefonie fixă

Dintre toate regiunile, în perioada 2000 – 2004 Oltenia avea cel mai mic număr de abonamente la telefonia fixă la suta de locuitori, respectiv 15, media pe Ńară fiind de 20 de posturi telefonice la 100 locuitori. Anul 2002 a fost ultimul în care firma RomTelecom a


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


deŃinut monopolul pe piaŃa telefoniei fixe, din 2003 apărând şi alŃi operatori pe piaŃă, ceea ce a condus la diversificarea ofertelor, a tipurilor de abonamente şi prin urmare şi la creşterea numărului de abonaŃi.

Infrastructura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formată din două parcuri industriale operaŃionale, situate în judeŃul Dolj (Craiova) şi în judeŃul Gorj (Sadu) şi un parc industrial greenfield la Corabia, precum şi 5 incubatoare de afaceri.

EducaŃie

Calitatea educaŃiei şi a reformei educaŃionale sunt afectate de infrastructura insuficientă, de motivaŃia personalului (salarii foarte mici) şi de situaŃia materială slabă a populaŃiei, cu consecinŃe directe în scăderea continuă a numărului populaŃiei şcolare.

Dacă în anul şcolar 1990/1991 populaŃia şcolară era de 519.128, în anul 2004/2005 era de 452.674, în scădere cu 12,8%. PopulaŃia şcolară reprezintă aproximativ 19,53 % din totalul populaŃiei regiunii. Regiunea SV Oltenia se situează pe penultimul loc în ceea ce priveşte numărul celor cuprinşi într-o formă de învăŃământ, înaintea Regiunii Vest, comparativ cu media naŃională.

Infrastructura educaŃională preuniversitară cuprinde 471 grădiniŃe, 796 şcoli primare şi gimnaziale, 150 licee, 5 şcoli pentru învăŃământul profesional şi de ucenici, 8 şcoli de învăŃământ postliceal. Numărul elevilor care revin la un cadru didactic a fost în anul şcolar 2004/2005 de 13,08 în învăŃământul primar şi gimnazial şi de 12,31 în învăŃământul liceal.

Şcolile profesionale şi instituŃiile de învăŃământ superior nu oferă facilităŃi şi mijloace moderne de instruire, deşi au legături bune cu întreprinderile locale şi, prin urmare, ar exista potenŃial de plasare a tinerilor absolvenŃi. Numărul de elevi înscrişi în învăŃământul profesional şi tehnic în perioada 2004-2005 a fost de 27.957, dintre care aproximativ 35% fete.

În regiunea Oltenia funcŃionează un număr de 3 universităŃi de stat (2 în Craiova – Universitatea din Craiova şi Universitatea de Medicină şi Farmacie şi 1 în Târgu Jiu – Universitatea de Stat Constantin Brâncuşi) şi 4 private (2 în Craiova, 2 în Râmnicu Vâlcea), cu un număr total de 43.819 studenŃi în anul universitar 2004/2005.

Universitatea Craiova este a cincea mare universitate din Ńară, cu peste 25.000 studenŃi înscrişi la 15 facultăŃi şi 2 colegii. Din 1996, numărul studenŃilor la aceasta universitate înregistrează o tendinŃă crescătoare, de la 16.000 studenŃi în 1996– cu o creştere de peste 36% în 7 ani. Această tendinŃă este semnificativă în special dacă se ia în considerare distanŃa relativ mică între Bucureşti şi Craiova / Slatina / Râmnicu Vâlcea, distanŃă care poate determina un număr mare de studenŃi să se deplaseze în capitală.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Resurse umane şi piaŃa muncii

Conform datelor furnizate de Institutul NaŃional de Statistică, la 1 iulie 2004, Regiunea SV Oltenia avea o populaŃie de 2.317.636 locuitori, reprezentând 10,7% din populaŃia totală a României, în scădere cu 0,50% faŃă de anul 2003.

La nivelul regiunii evoluŃia populaŃiei totale continuă trendul descendent manifestat după recensământul din ianuarie 1992: în anul 2004, faŃă de anul 1992, populaŃia regiunii a scăzut cu 135.639 persoane, reprezentând 5,53 % din populaŃia la nivelul anului 1992. Analiza dinamicii populaŃiei totale a regiunii SV Oltenia între ultimele două recensăminte ale populaŃiei, pune în evidenŃă un proces continuu, de descreştere anuală, soldul variaŃiei pe durata întregii perioade de analiză fiind de 126723 persoane, respectiv 5,16%.

Densitatea populaŃiei la nivelul anului 2004 este sub media naŃională (79,7 faŃă de 91,2). JudeŃele MehedinŃi, Gorj şi Vâlcea sunt mai slab populate, având o medie mult sub cea naŃională, pe când Doljul şi Oltul depăşesc, respectiv se apropie de această valoare. Există 3 mari zone izolate în regiune unde satele se găsesc la peste 30 km de primul oraş, ceea ce influenŃează într-o măsură negativă infrastructura, atât cea de transporturi şi utilităŃi, cât şi cea managerială.

EvoluŃia structurii populaŃiei Regiunii SV Oltenia pe grupe de vârstă relevă apariŃia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaŃii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeŃelor componente, datorită ratei scăzute a natalităŃii, care contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaŃiei tinere.

DistribuŃia pe medii de rezidenŃă a populaŃiei totale în anul 2004 a pus în evidenŃă preponderenŃa populaŃiei rurale cu un număr de 1.222.864 persoane (52,76%), faŃă de populaŃia din mediul urban, care însumează 1.094.772 persoane (47,24 %). Acest fenomen este în parte o consecinŃă a tradiŃiei agricole a regiunii cât şi o cauză a prăbuşirii activităŃilor industriale şi disponibilizărilor masive de personal provocate de restructurarea unor întreprinderi sau sectoare, care au drept efect migraŃia populaŃiei (în special persoanele în vârsta) dinspre oraşe spre sate.

Dinamica populaŃiei regiunii SV Oltenia pe medii rezidenŃiale, indică totuşi o creştere a populaŃiei urbane începând cu anul 2002, după o lungă perioadă de scădere, fenomen pozitiv, în măsură să genereze efecte pozitive aşteptate în privinŃa scăderii ocupării în agricultura de subzistenŃă şi a creşterii productivităŃii muncii.

Principalele tendinŃe identificate în ceea ce priveşte forŃa de muncă a Regiunii Sud-Vest sunt:

� Scăderea continuă a ratei de ocupare este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanŃă economică şi competitivitate;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� Rata de ocupare pe vârste relevă faptul că grupa de vârstă 15-24 ani are cea mai mică rată de ocupare în comparaŃie cu grupele de vârsta 25-54 ani şi 55-64 ani, inserŃia pe piaŃa muncii pentru această grupă de vârstă fiind mult mai dificilă;

� Cele mai multe persoane ocupate se află în agricultura de subzistenŃă, ceea ce nu reprezintă o soluŃie viabilă pe termen lung;

� În totalul populaŃiei ocupate, ponderea majoritară revine salariaŃilor; � Din punct de vedere al ponderii şomerilor înregistraŃi la AgenŃiile JudeŃene pentru

Ocuparea ForŃei de Muncă, pe nivele de instruire, se observă că cei care au cele mai mari dificultăŃi de inserŃie şi adaptare pe piaŃa muncii sunt cei cu studii primare, gimnaziale şi profesionale, cu un nivel de calificare scăzut sau fără calificare;

� Se previzionează în continuare dezechilibre pe piaŃa muncii de-a lungul perioadei 2005- 2013, prognozându-se o ofertă superioară cererii la nivel regional şi judeŃean.

Mediul

Intensitatea activităŃilor economice a condus la poluarea continuă a apei, aerului, solului şi subsolului regiunii SV Oltenia, după cum urmează:

� Dolj: poluări ale aerului în zonele IşalniŃa, Podari şi Calafat; � Gorj: poluări ale solului în zonele cu exploatări miniere; � Olt: poluări ale solului în zonele cu exploatări de petrol; � Vâlcea: sol afectat de eroziune, în adâncime şi la suprafaŃă, alunecări de teren şi

eroziuni de mal, exploatări de steril.

Solul regiunii este degradat de conŃinutul redus şi foarte redus de fosfor şi azot, de aciditatea puternică şi moderată, de compactarea solului, poluare cu petrol şi pesticide, etc.

În ceea ce priveşte apele freatice, în unele zone din mediu rural persistă concentraŃii relativ ridicate de amoniu, nitraŃi şi nitriŃi, influenŃând negativ calitatea apei potabile şi contribuind la afectarea sănătăŃii populaŃiei la nivelul zonelor afectate.

Problemele de protecŃie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele de activitate: economice, sociale si politice. Proiectele realizate au vizat îndeosebi aspecte legate de gestionarea deşeurilor cum ar fi: implementarea sistemului de colectare selectivă şi transportul în condiŃii corespunzătoare a deşeurilor, construirea de noi depozite, construirea unor staŃii de transfer.

Zone critice care necesită reconstrucŃie ecologică se găsesc în judeŃele:

� MehedinŃi: Baia de Aramă – EM Mărăşeşti, Clisura Dunării – Chiuveta Lacului de acumulare, comuna Halânga – Termo Drobeta; comuna Simian – EM Valea Copcii; comuna Floreşti – EM Zegujani.

� Vâlcea: zona carierei de calcar de la Costeşti – BistriŃa, albia râului Lotru în zona Cataracte şi perimetrul învecinat haldei de terasit rezultat de la exploatarea


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


zăcământului de mică, zonele cu eroziuni de teren stabilizate, apărute în urma defrişărilor, zonele montane unde s-au executat "tăieri la ras" şi trebuie împădurire.

� Olt: zona comunelor Ianca – Potelu – Ştefan cel Mare (deşertificare).

Zone critice sub aspectul degrădarii solurilor se găsesc în judeŃele:

� Dolj: zona nisipurilor din stânga Jiului recunoscută în triunghiul Sadova-Bechet-Corabia” (fenomen de deşertificare şi extindere a zonei de aridizare – secetă frecventă);

� MehedinŃi: alunecări active în Orşova, Dubova, SviniŃa, EselniŃa, MalovăŃ, Comăneşti, Tâmna;

� Gorj: perimetrele exploatărilor miniere şi a haldelor de steril; � Vâlcea: degradarea solurilor se manifestă prin reactivarea unor zone cu

potenŃial de alunecare şi eroziuni produse de apele de suprafaŃă.

Strategia de Dezvoltare Socio-Economică 2007-2013

Obiectivul general al strategiei constă în reducerea disparităŃilor de dezvoltare între regiunea Sud-Vest Oltenia şi celelalte regiuni ale Ńării, în scopul creşterii nivelului de trai al cetăŃenilor, obiectiv care poate fi atins prin:

• Crearea de noi locuri de muncă având în vedere scăderea numărului de lucrători din agricultură şi alte câteva sectoare industriale;

• Creşterea atractivităŃii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăŃirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenŃialului turistic;

• Creşterea competitivităŃii regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii şi calificarea resurselor umane.

Pentru realizarea obiectivelor prevăzute sunt stabilite următoarele priorităŃi:

� Sprijin pentru creşterea competitivităŃii economice în sectorul privat

Prin intermediul unui set de trei măsuri, această prioritate regională va urmări susŃinerea investiŃiilor productive (utilaje şi tehnologii noi) care să asigure adaptarea calităŃii producŃiei la standardele pieŃei europene; în mod complementar vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing şi management în IMM-uri şi turism) şi investiŃiile pentru dezvoltarea reŃelelor de întreprinderi şi asociaŃiilor profesionale.

Deoarece inovarea reprezintă premisa dezvoltării economice, se vor urmări stimularea inovării şi transferului tehnologic prin finanŃarea activităŃii de cercetare dezvoltare produsă/achiziŃionată de întreprinderi, asigurarea serviciilor specializate de transfer tehnologic şi consultanŃă pentru cercetare oferite de instituŃiile de transfer tehnologic şi inovare, acordarea de sprijin pentru integrarea şi adaptarea soluŃiilor e-business cu aplicaŃiile de tip e-Guvernare în vederea reducerii decalajului informaŃional în regiune.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii regionale

Prioritatea vizează reducerea deficitului infrastructurii, urmărind îmbunătăŃirea competitivităŃii sistemului regional şi calităŃii vieŃii în regiune. IntervenŃia va contribui la:

� îmbunătăŃirea infrastructurii de transport (drumuri, aeroporturi, porturi, căi ferate); � îmbunătăŃirea infrastructurii sociale şi de educaŃie prin modernizarea şi dotarea instituŃiilor de învăŃământ de toate nivelurile, a unităŃilor sanitare şi serviciilor medicale; � crearea şi îmbunătăŃirea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a infrastructurii aferente acestora; � dezvoltarea şi extinderea infrastructurii utilităŃilor (alimentare cu apă, reŃeaua de canalizare apă, alimentare cu gaze naturale) şi a infrastructurii energetice (reŃele de transport şi capacităŃi de producŃie a energiei electrice şi termice); � reabilitarea mediului urban, conservarea resurselor culturale şi arhitectonice din regiune, inclusiv a celor localizate în zonele urbane şi sub-urbane; � creşterea capacităŃii regionale de a furniza servicii pentru afaceri şi instituŃii publice; � îmbunătăŃirea infrastructurii de cercetare-dezvoltare.

� Dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice

Prioritatea vizează dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice şi intense acŃiuni de promovare. Strategia regională vizează creşterea atractivităŃii regiunii prin dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă, ca urmare a valorificării moştenirii culturale şi resurselor naturale şi a îmbunătăŃirii calităŃii infrastructurii de cazare şi de agrement. Creşterea vizibilităŃii regiunii se va realiza prin crearea şi editarea de pliante, broşuri, alte categorii de documentaŃie de prezentare şi extinderea afacerilor în turism prin crearea de servicii-suport în sprijinul afacerilor în turism şi de reŃele de asociaŃii profesionale în domeniul turismului.

� Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi îmbunătăŃirea serviciilor sociale

Accentul va fi pus pe stabilirea unor relaŃii mai bune între cercetare, educaŃie de nivel înalt şi educaŃie vocaŃională, pe de o parte, şi economia regională pe de alta parte. Strategia regională vizează asigurarea creşterii capacităŃii de angajare şi a ocupării prin adaptarea forŃei de muncă la necesităŃile pieŃei muncii şi societăŃii şi economiei bazate pe cunoaştere, prin aceasta combătându-se şi sărăcia şi excluderea socială.

� Dezvoltarea zonelor rurale şi montane

Dezvoltarea zonelor rurale şi montane vizează diversificarea economiei rurale prin diversificarea activităŃilor non-agricole, sprijinul pentru crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor, încurajarea activităŃilor turistice; îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în mediul rural prin dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaŃie, renovarea şi dezvoltarea satelor,


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


conservarea patrimoniului rural, pregătire profesională, îmbunătăŃirea competenŃelor de management şi implementare a strategiilor locale de dezvoltare; dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataŃiilor forestiere prin utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere; creşterea competitivităŃii agriculturii şi silviculturii şi adaptarea ofertei la cerinŃele pieŃei; promovarea iniŃiativelor locale prin încurajarea acŃiunilor de tip “LEADER”, asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii.

� ProtecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului

Se are în vedere îmbunătăŃirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de lucrări în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (realizarea unor poldere, lucrări de îndiguire, regularizarea cursurilor de apă, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor informaŃionale pentru avertizare-alarmare în timp real a populaŃiei, elaborarea hărŃilor de risc la inundaŃii şi introducerea lor în planurile de urbanism general, realizarea cu prioritate de amenajări, lacuri de acumulare, lucrări de desecare - drenaj); dezvoltarea colectării diferenŃiate a deşeurilor menajere şi a deşeurilor industriale şi reutilizarea acestora; managementul deşeurilor (construirea/reabilitarea staŃiilor de epurare a apelor uzate, construirea/modernizarea facilităŃilor de apă şi apă uzată în zone specifice, dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de deşeuri); protejarea biodiversităŃii (dezvoltarea şi managementul habitatelor şi faunei comunitare) şi a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industriale şi militare poluate.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


CAPITOLUL 4.

CONTEXTUL JUDEłEAN PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI

4.1. Prezentare generală

Localizare

JudeŃul Vâlcea este localizat în partea central-sudică a României, în Regiunea Sud-Vest Oltenia. JudeŃul Vâlcea se întinde pe o suprafaŃă de 5.765 kmp, reprezentând 2,4% din suprafaŃa totală a Ńării şi numără o populaŃie de 413.570 locuitori.

JudeŃul Vâlcea se învecinează cu judeŃele Alba şi Sibiu în partea de nord, cu judeŃul Argeş în est, cu judeŃul Olt în partea de sud şi sud-est, cu judeŃul Dolj în sud-vest, judeŃul Gorj în vest şi judeŃul Hunedoara în partea de nord-vest.

Structura administrativă

JudeŃul Vâlcea cuprinde 89 de unităŃi administrativ-teritoriale, după cum urmează:

� 2 municipii (cu 15 localităŃi componente şi sate aparŃinătoare): Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani;

� 9 oraşe (cu 54 de localităŃi componente şi sate aparŃinătoare): Băbeni, Bălceşti, Băile Govora, Băile Olăneşti, Berbeşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu şi Ocnele Mari.

� 78 de comune cu 528 de sate aparŃinătoare.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


ReşedinŃa judeŃului este municipiul Râmnicu Vâlcea, situat la confluenŃa râurilor Olt şi Olăneşti, la poalele dealurilor Capela, Petrişor şi CetăŃuia.

Analiza structurii pe tipuri de localităŃi pune în evidenŃă faptul că din totalul de 606 localităŃi, preponderente sunt localităŃile rurale – 91,7% faŃă de 8,3% localităŃi urbane.

Majoritatea comunelor se încadrează în categoria cu 6-8 sate (40%), sau cu 4-5 sate (circa 28%). Numărul mare de sate este o caracteristică a judeŃului Vâlcea. Numărul mediu este de 6,8 de sate la o comună, cu mult peste media pe Ńară de 5 sate la o comună.

Relief

Prin aşezarea sa geografică, judeŃul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief, dispuse în trepte de la nord la sud, în următoarea structură: 33% munŃi (inclusiv depresiunea Loviştea), 20% dealuri şi depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane şi 2% lunci. DiferenŃa de nivel este de 2274 m, între vârful Ciortea – 2274 m şi Lunca Oltului – 152 m.

Defileele râurilor Olt şi Lotru străbat munŃii Cozia, CăpăŃânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng. Aici, între masivele de munŃi, se află una din cele mai mari depresiuni intramontane, cunoscută sub numele de łara Loviştei. Două treimi din suprafaŃa judeŃului este ocupată de Podişul Getic şi SubcarpaŃii Getici, cu altitudini care descresc de la 800 la 400 de metri. Cea mai sudică formă de relief este Platforma OlteŃului, dincolo de care începe Câmpia Română (judeŃul Dolj).

Râul Olt străbate judeŃul pe o distanŃă de 135 km, având ca afluenŃi râurile Lotru, Olăneşti, BistriŃa, LuncavăŃ, Cerna, OlteŃ, Topolog. Bazinul hidrografic aflat în partea dreaptă a râului Olt cuprinde aproape toată suprafaŃa judeŃului. ReŃeaua hidrografică mai cuprinde:

� Lacurile glaciare: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul LatoriŃei; � Lacurile artificiale amenajate pe Lotru şi Olt pentru hidrocentrale: Vidra, Brădet,

Cornet, Călimăneşti, Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăviteşti, Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani;

� Lacul sărat de la Ocnele Mari.

Istoric

Materialele arheologice, informaŃiile marilor învăŃaŃi ai lumii antice, vestigiile şi monumentele istorice atestă în judeŃul Vâlcea primele urme ale existenŃei umane încă din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiuleşti (comuna Tetoiu ) transformă judeŃul într-unul din locurile cu cele mai vechi urme de viaŃă şi locuire umană din România - aproximativ 2.000.000 ani.

Prima menŃiune a judeŃului Vâlcea apare pe data de 8 ianuarie 1392 în Cronicile Mănăstirii Cozia, unde se păstrează încă Hrisovul semnat de Mircea cel Bătrân, fiind primul judeŃ atestat documentar.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Prima atestare documentară a municipiului Rm. Vâlcea datează din 4 septembrie 1388, când Mircea cel Bătrân menŃiona într-un hrisov că se află în „oraşul domniei...numit Râmnic”. Sigiliul oraşului datează din 1505 fiind, după cum arată istoricul A. SacerdoŃeanu, „unul

dintre cele mai vechi sigilii orăşeneşti din łara Românească”.

Numeroase documente arată că prin judeŃ au trecut Mihai Viteazu, Matei Basarab, Doamna Chiajna, Constantin Brâncoveanu, tatăl lui Mihai Viteazul Pătraşcu cel Bun, Radu cel Frumos, Radu Paisie.

La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea s-a intonat pentru prima dată cântecul Deşteaptă-te, române! compus de Anton Pann, pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluŃiei şi sfinŃirea stindardelor libertăŃii naŃionale.

Clima

Clima este temperat-continentală, puternic influenŃată de fragmentarea accentuată a formelor de relief, de expunerea versanŃilor, de regimul de radiaŃie solară şi de vânturi.

Valorile temperaturii medii anuale înregistrează o scădere de la sud la nord, în funcŃie de relief, variind între 10,4° C în Lunca Oltului, 9° C în regiunea sub-carpatică şi sub -2° C în zona montană.

Valoarea medie a precipitaŃiilor anuale variază funcŃie de altitudine între 500-600 mm în Lunca Oltului, la 700-800 mm în regiunea sub-carpatică şi peste 1200 mm în zona montană.

Resurse naturale

Subsolul judeŃului Vâlcea este bogat în resurse minerale diverse: petrol, gaze naturale, sare, lignit, pegmatite cu cuarŃ, feldspat şi mică albă, calcar, cărbune, argile, ape minerale şi ape geotermale. Apele minerale de la Călimăneşti, Băile Olăneşti şi Băile Govora sunt recunoscute în Ńară şi străinătate pentru proprietăŃile lor curative în tratarea afecŃiunilor aparatului digestiv, a diabetului, gutei, afecŃiunilor renale, dermatologice sau a celor reumatismale.

JudeŃul are două staŃiuni montane, Voineasa şi Vidra, situate pe Valea Lotrului, o staŃiune turistică de interes local - Horezu şi 3 din cele 9 staŃiuni balneoclimaterice din România - Călimăneşti, Băile Olăneşti şi Băile Govora.

Solurile sunt foarte diverse: brune acide, brune, litosoluri, soluri humicosilicatice – în zona montană, la brune luvice, brune eumezobazice, vertisoluri, erodiosoluri şi/sau regosoluri în dealurile subcarpatice şi piemontane.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Fondul forestier cuprinde o suprafaŃă de 267.424 ha. Pădurile, păşunile şi fâneŃele reprezintă aproape 47% din suprafaŃa judeŃului. Pădurile se găsesc 50-55% în regiune de munte, 40% în regiunea de deal şi 5-10% în regiunea de câmpie - luncă.

JudeŃul Vâlcea se caracterizează şi prin existenŃa resurselor naturale bogate şi diverse care stau la baza dezvoltării activităŃilor economice. Astfel, pentru agricultură, 43% din suprafaŃă este propice culturii vegetale în zona de câmpie, terenuri pentru pomicultură în zona de deal – aproximativ 6% din suprafaŃă, păşuni şi fâneŃe - aproximativ 25% din suprafaŃă, pentru zootehnie în zona de munte şi deal.

Pe râul Olt sunt construite 14 hidrocentrale, cu o putere instalată de aproximativ 500 MW, iar pe râul Lotru, la Ciunget, se află cea mai puternică hidrocentrală din România, cu o cădere de 980 m şi o putere instalată de 510 MW.

Infrastructura

Infrastructura de transport a judeŃului cuprinde 203,4 km de căi ferate şi 2.167 km de drumuri publice din care 559 km de drumuri naŃionale.

Densitatea drumurilor publice este de 37,6 km/100 kmp, peste media naŃională de 33,5 km/kmp şi cea regională de 35,9 km/kmp. Drumurile din judeŃul Vâlcea însumează aproximativ 1638 km, cu 634 km (29%) drumuri publice modernizate.

JudeŃul este traversat de un tronson al Coridorului IV Pan-European de trasnport rutier pe direcŃia Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu.

Un număr de 7 drumuri naŃionale şi/sau europene traversează judeŃul. Zona de nord a judeŃului este traversată pe direcŃia est – vest de DN 67 (Râmnicu Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu), importantă arteră rutieră de acces care leagă/intersectează trei drumuri europene de mare circulaŃie turistică: E 81 - la Râmnicu Vâlcea, E 79 – la Târgu Jiu şi E 70 la Drobeta Turnu Severin.

Spre nord, la limita cu zona montană, judeŃul este traversat pe direcŃia est – vest de DJ 665 care se desprinde din DN 67 în oraşul Horezu şi leagă între ele toate aşezările submontane (Vaideeni, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna), după care accede în E 79, în apropierea localităŃii Curtişoara. Este un drum de mare atractivitate peisagistică, care pune în valoare patrimoniul cultural al satului oltenesc din Oltenia de sub Munte.

Nordul judeŃului Vâlcea este străbătut pe direcŃia est–vest de DN 7A. De la nord la sud se prefigurează trei rute principale :

� DN 64 care leagă Râmnicu Vâlcea de Drăgăşani şi este o cale de acces în judeŃul Olt către drumul european E 574;

� DN 65C, un drum central care împarte judeŃul Vâlcea în aproximativ două jumătăŃi egale şi face legătura între oraşele Horezu şi Bălceşti;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� Sudul judeŃului este străbătut pe direcŃia est – sud –vest de DN 67B.

Calea ferată străbate judeŃul de la nord la sud, pe o singură linie neelectrificată. La Băbeni se desprinde o ramificaŃie spre Berbeşti - Alunu, zonă unde se exploatează cărbunele. De asemenea, în 1948-1949 s-a construit o cale ferată cu ecartament îngust de la Brezoi la Voineasa, pentru transportul buştenilor din exploatările forestiere.

Nu există conexiune directă de la Râmnicu Vâlcea la Piteşti sau Bucureşti. Calea ferată Vâlcea-Vâlcele nu a fost finalizată din cauza alunecărilor de teren şi ulterior a fost abandonată. Acest tronson urma să decongestioneze traficul pe ruta Bucureşti - Braşov, să scurteze distanŃa dintre Arad şi Bucureşti, iar pe plan local să realizeze legătura feroviară rapidă între Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Valea Oltului şi Sibiu.

Alimentarea cu apă prin instalaŃii centralizate se realizează în toate cele 11 localităŃi urbane şi 29 de comune din cele 78 existente în prezent. ReŃeaua de alimentare cu apă deserveşte 8 localităŃi urbane şi 17 localităŃi rurale din judeŃ.

ReŃeaua de alimentare cu apă are o lungime de 746 km şi deserveşte 144.541 locuitori. Consumul total de apă pentru populaŃie este de 3.053.264 mc, respectiv 21,2 mc/locuitor.

Canalizarea apelor uzate se realizează prin instalaŃii centralizate în toate cele 11 localităŃi urbane şi în 9 comune din cele 78. ReŃeaua de canalizare este extinsă în 15 localităŃi şi are 273,019 km, din care 234,264 km (85,81%) în mediul urban şi 38,755 km (14,19%) în mediul rural.

LocalităŃile urbane sunt în totalitate alimentate cu energie electrică. În mediul rural există o singură localitate rurală total neelectrificată – schitul Pahomie cu 12 gospodării. Numărul total al gospodăriilor neelectrificate din mediul rural numără 295 de gospodării, puterea necesară pentru electrificarea lor fiind de 238 kW. Pentru electrificarea acestora sunt necesari 32 km extinderi racorduri de 20 kV, 29 posturi noi de transformare şi 13 km extinderi racorduri de 1 kV.

Economie şi industrie

JudeŃul Vâlcea se bazează pe o economie prezentă în majoritatea sectoarelor, cu preponderenŃă în turism, industrie, agricultură, transporturi, comerŃ şi servicii.

În industria judeŃului, dezvoltată în principal pentru valorificarea resurselor solului şi subsolului, se regăsesc domenii de activitate necesare unei dezvoltări economico-sociale echilibrate: chimie, petrochimie, construcŃii de maşini, energetică, exploatarea cărbunelui, a petrolului şi a gazelor naturale, exploatarea şi prelucrarea lemnului, construcŃiile industriale şi civile, industria uşoară şi alimentară.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


La Ocnele Mari este unul din cele mai mari zăcăminte de sare gemă din Europa. În partea vestică a judeŃului se extrage cărbune energetic, iar în sudul judeŃului se extrage petrol asociat cu valorificarea gazelor naturale.

Chimia are două unităŃi emblematice pentru întreaga industrie românească: S.C. OLTCHIM S.A. şi UZINELE SODICE GOVORA S.A, cu peste 70 de produse diferite (sodă caustică şi praf, PVC, insecticide, alcooluri, policarbonaŃi, pesticide etc).

Industria constructoare de maşini produce echipamente pentru industria petrochimică, industria constructoare de maşini, elemente hidraulice etc. Reprezentative sunt societatea comercială cu capital mixt româno-francez - VILMAR S.A., ROłI AUTO S.A. Drăgăşani şi HERVIL S.A.

Vâlcea este un important centru de producŃie de energie electrică al Ńării; amenajările de pe râurile Olt şi Lotru reprezintă cele mai mari amenajări hidroenergetice de pe râurile interioare, cu o putere instalată de peste 1000 MW, din care 510 numai la staŃia Lotru-Ciunget.

Cu o bogată tradiŃie este industria de exploatare a pădurilor şi de prelucrare a lemnului. SocietăŃile comerciale, în totalitate cu capital privat, produc mobilă, panouri din plăci aglomerate, binale, etc. În acest sector se manifestă o accentuată tendinŃă de modernizare prin asimilarea în fabricaŃie a tehnologiei de fabricaŃie a lemnului stratificat.

Industria uşoară este reprezentată prin fabrici producătoare de încălŃăminte şi îmbrăcăminte din piele şi înlocuitori, textile şi materiale neŃesute. Industria alimentară prelucrează în vederea comercializării produse din lapte, carne, panificaŃie, fructe şi legume, fructe de pădure.

Agricultura judeŃului Vâlcea este una tradiŃională, care are la bază micro-exploataŃii, cu mecanizare redusă. Cel mai bine reprezentate sectoare sunt cel pomicol (pruni, meri, aluni, nuci) şi viticol (vinuri şi struguri de masă, în special în zona Drăgăşani), în special datorită reliefului deluros şi climei potrivite.

Alte culturi importante sunt cele de cereale (porumb, grâu, orz) şi cele de legume.

Terenurile agricole deŃin 43% din suprafaŃa judeŃului, 56% fiind păşuni şi fâneŃe naturale, 36% terenuri arabile, 6% livezi şi 2% vii.

Turism

Datorită aşezării sale geografice, judeŃul Vâlcea beneficiază de caracteristicile unei zone turistice complexe.

Ariile naturale protejate din judeŃ cuprind: Buila VânturariŃa – 4186 ha, Cozia – 17.100 ha, Frumoasa, munŃii Făgăraş, Nordul Gorjului de Est (comunele Malaia şi Vaideeni), Oltul


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Mijlociu, Parâng (rezervaŃiile Căldarea Gâlcescu, Miru Bora şi Iezerul LatoriŃei), Târnovu Mare – LatoriŃa (Pădurea LatoriŃa).

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a III-a - zone protejate menŃionează că în judeŃul Vâlcea se găsesc aproximativ 615,5 hectare zone naturale protejate, printre care Piramidele din Valea Stăncioiului, Piramidele de la Slătioara, Avenul Piciorului Boului, Peştera Liliecilor, Peştera cu Lac, Peştera cu Perle, Jnepenişul Stricatul, Muntele Stogu, RezervaŃia paleontologică Goleşti etc.

De asemenea, potrivit Listei monumentelor istorice, anexă la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr.2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, în judeŃul Vâlcea există 798 de monumente, între care un monument UNESCO – Ansamblul Mănăstirii Hurezi, dintre care:

� biserici din lemn, schituri, biserici şi ansambluri mănăstireşti – Hurezi, Cozia, Arnota, BistriŃa, Govora, Turnu, Surpatele, Frăsinei, Cornetu, Dobruşa, Stănişoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn, schiturile Ostrov, Iezer, Pahomie, Pătrunsa etc;

� fortificaŃii dacice - Buridava antică, complex de aşezări civile aflate în jurul unor înălŃimi fortificate, cu terase, palisade şi turnuri de apărare - oraşul Ocnele Mari, localitatea OcniŃa;

� necropole şi zone sacre - epoca fierului - Necropolă tumulară de incineraŃie - comuna Costeşti, satul Costeşti;

� castre şi aşezările civile aferente; fortificaŃii romano-bizantine - Castrul roman Arutela (în punctul "Poiana Bivolari") de lângă oraşul Călimăneşti Căciulata;

� cule, conace şi case boiereşti.

JudeŃul Vâlcea are o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naŃional în municipiul Râmnicu Vâlcea, oraşele Băile Govora, Băile Olăneşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu, Ocnele Mari şi comunele Alunu, Bărbăteşti, Berislăveşti, Boişoara, Budeşti, Bujoreni, Buneşti, Câineni, Costeşti, Dăeşti, Frânceşti, Goleşti, Goranu, Lungeşti, Mateeşti, Măldăreşti, Mihăeşti, Perişani, Pietrari, RacoviŃa, Runcu, Sălătrucel, Slătioara, Stoeneşti, Ştefăneşti, Tomşani, Vaideeni, Vlădeşti, Voiceşti.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2006 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staŃiunilor turistice au fost atestate ca staŃiuni turistice de interes naŃional oraşele Băile Govora, Băile Olăneşti şi Călimăneşti-Căciulata - judeŃul Vâlcea şi comuna Voineasa, respectiv ca staŃiune turistică de interes local oraşul Horezu.

Bază materială turistică cuprinde peste 11.000 locuri de cazare în hoteluri, vile, campinguri, cabane, moteluri, baze de tratament balnear şi o extinsă reŃea de localuri de alimentaŃie publică. În zona montană, Voineasa este în curs de transformare din staŃiune de odihnă în staŃiune pentru practicarea sporturilor de iarnă, a turismului de agrement sau de aventură.

Patrimoniul construit mai cuprinde muzee şi case memoriale, iar cel imaterial este reprezentat de o cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiŃionale, zone


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


folclorice, tradiŃii, obiceiuri. Cocoşul de Hurez a devenit în ultimii ani eveniment internaŃional.

Deşi judeŃul Vâlcea ocupă locul 3 pe Ńară din punct de vedere al capacităŃii de cazare funcŃionale (3,9% din capacitatea de cazare din România şi 70,7% din Regiunea Sud-Vest Oltenia) şi locul 2 pe Ńară din punct de vedere al numărului de înnoptări, sectorul turistic a înregistrat tendinŃe descrescătoare la toŃi indicatorii: capacitate de cazare, turişti cazaŃi, înnoptări etc.

TendinŃele descrescătoare sunt atenuate de turismul social practicat de persoanele care vin să trateze diferite afecŃiuni în staŃiunile balneoclimaterice. Acest segment de turişti este caracterizat prin cheltuieli reduse în perioada sejurului şi prin număr mic de activităŃi recreaŃionale practicate (drumeŃii, vizite la obiective) din cauza mobilităŃii fizice reduse şi ofertelor reduse de practicare organizată a activităŃilor de agrement.

• Cultură şi artă

Muzeul JudeŃean Vâlcean cuprinde 9 secŃii: Muzeul de Istorie a JudeŃului Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Simian", Casa Memorială Anton Pann, Muzeul Satului Vâlcean - Bujoreni, Complexul Muzeal Măldăreşti, Memorialul Nicolae Bălcescu, Muzeul Viei şi Vinului Drăgăşani, Muzeul de Arheologie şi Artă Religioasă Gheorghe Petre-Govora, ColecŃia de Artă Plastică Alexandru Bălintescu de la Costeşti.

Filarmonica Ion Dumitrescu, Teatrul Anton Pann, Teatrul Municipal Ariel, o galerie de artă aparŃinând filialei locale a Uniunii Artiştilor Plastici, precum şi centrele culturale municipale şi rurale, completează tabloul cultural al judeŃului Vâlcea.

• ÎnvăŃământ

JudeŃul Vâlcea dispune de peste 700 unităŃi de învăŃământ: grădiniŃe, şcoli primare, şcoli gimnaziale, scoli speciale, şcoli profesionale, licee, învăŃământ superior de stat şi privat.

FaŃă de anul 2002 populaŃia şcolară a scăzut cu aproape 11% (58.2018 elevi înscrişi în anul 2005 faŃă de 65.195 elevi înscrişi în anul 2000).

• Sport

Activitatea sportivă a judeŃului cuprinde mai toate disciplinele. Sporturile cele mai atractive sunt atletismul, baschetul, fotbalul şi handbalul. JudeŃul Vâlcea are 20 de cluburi sportive, dintre care cel mai cunoscut este Clubul Oltchim Râmnicu Vâlcea. Echipa de handbal feminin a clubului este multiplă campioană naŃională şi câştigătoare a unor importante trofee internaŃionale.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Dotările sportive cuprind sală de sport, Arenele Traian, complexul sportiv Zăvoi, FundaŃia Română pentru Tineret – în Râmnicu Vâlcea, 6 terenuri de sport în mediul urban şi 60 de terenuri de sport şi 8 săli de sport în mediu rural.

Mediu

Principalele surse de poluare din judeŃ sunt:

� Platforma Chimică Râmnicu Vâlcea Oltchim, USG, CET, Vilmar; � Depozitul de zgură şi cenuşă al CET Govora; � Zona industrială a SC Elvila sucursala Carpatina Râmnicu Vâlcea; � Exploatările de cărbune de suprafaŃă de la Berbeşti-Alunu; � Exploatarea de calcar de la BistriŃa.

Principalele surse de poluare a apei sunt reprezentate, în principal, de S.C. Oltchim S.A. şi S.C. Uzinele Sodice Govora S.A. Sursele de poluare a solurilor: S.C. Oltchim S.A., S.C. Uzinele Sodice Govora S.A., S.C. CET Govora SA, Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, Exploatarea Minieră Berbeşti.

JudeŃul Vâlcea ocupă locul întâi pe Ńară din punct de vedere al alunecărilor de teren, conform unui studiu al Academiei Române de ŞtiinŃe Agricole şi Silvice, suprafaŃa afectată fiind de 38.720 hectare.

Riscurile naturale cuprind alunecări de teren şi eroziuni de suprafaŃă în zona subcarpatică şi eroziuni de adâncime în zona reliefului colinar pe principalele fire de vale cu caracter torenŃial. O zonă cu eroziune de adâncime este cea de-a lungul culoarului Oltului, de la Râmnicu Vâlcea la Drăgăşani.

Alte tipuri de degradări ale solului cuprind depozite de deşeuri (menajere, industriale, şlamuri, mixte şi miniere), sărături, poluări cu hidrovarburi, înmlăştiniri etc.

InundaŃiile au drept cauze ploile abundente, cu debite mari şi de mică durată, căzute în zone neapărate împotriva inundaŃiilor.

Resurse umane

PopulaŃia judeŃului Vâlcea era la 1 iulie 2007 de 411.576 locuitori, cu o densitate de 71,4 locuitori/kmp. JudeŃul are o densitate relativ mică, sub media naŃională dar apropiată de media regională.

Pe grupe de vârstă Anul Total 0 – 14 ani 15 – 59

ani 60 ani şi peste

Raport de dependenŃă demografică

2001 431.132 76.639 264.111 90.382 63% 2002 419.635 72.260 258.586 88.789 62%


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


2006 413.511 62.286 262.370 88.855 58% 2007 411.576 61.736 263.409 86.431 56%

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Vâlcea, 2008

În 2006, natalitatea judeŃului era mult sub media naŃională, în principal datorită valorii extrem de reduse a acestui indicator în mediul rural. Rata mortalităŃii are valori mai crescute în 2002 faŃă de 1992, cu tendinŃe de scădere în 2006 faŃă de 2002. Sporul migrator pozitiv cel mai accentuat îl au comunele din jurul municipiului Râmnicu Vâlcea.

Resursele de muncă ale judeŃului Vâlcea cuprindeau în 2006 245,1 mii de persoane, dintre care 129,5 mii bărbaŃi şi 115,6 mii femei. PopulaŃia activă număra 175,3 mii persoane, din care 166,9 mii populaŃie ocupată şi 8,4 mii şomeri. Cea mai mare pondere a populaŃiei inactive este în mediu rural - peste 60% din totalul populaŃiei inactive a judeŃului şi circa 40% din populaŃia totală a judeŃului.

PopulaŃia ocupată este predominantă în activitatea de prelucrare (65%), construcŃii (20%), producŃia şi distribuŃia energiei electrice (8 %) şi industria extractivă (7%).

Structura populaŃiei ocupate după statutul profesional: 70% salariaŃi, 2/ patroni, 5% lucrători pe cont propriu, 21% lucrători familiali în gospodărie proprie.

Rata şomajului era în 2006 de 4,8 % (sub media naŃională de 5,2%), în scădere faŃă de 2002 când a fost 11,2% (mult peste media naŃională de 8,4%). Din cei 8.434 de şomeri în anul 2006, 3900 erau femei (46,24%).

DirecŃiile de intervenŃie identificate în Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a JudeŃului Vâlcea 2009 – 2013 sunt următoarele:

Domeniul 1 Resurse naturale şi protecŃia mediului

• Managementul deşeurilor industriale şi menajere; • Management-ul zonelor împădurite, al ariilor naturale protejate, al terenurilor

degradate şi al terenurilor acoperite cu vegetaŃie forestieră din afara fondului forestier; • Prevenirea catastrofelor naturale; • Dezvoltarea economică durabilă; • Managementul lucrărilor agricole;

Domeniul 2: ActivităŃi economice, mediu de afaceri, tehnologie şi ocupare

� Dezvoltarea activităŃilor economice productive � ActivităŃile economice agricole şi silvice � Dezvoltarea serviciilor şi parteneriatelor public-private în turism � Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare pentru sprijinirea activităŃilor

economice


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� Dezvoltarea politicilor de ocupare şi pregătire profesională şi managerială pe piaŃa forŃei de muncă

� Abordări strategice în domeniu

Domeniul 3: Turismul

� Servicii de calitate şi pachete turistice integrate � Promovarea turismului � Dezvoltarea şi diversificarea turismului prin parteneriate

Domeniul 4: Resurse umane şi servicii (educaŃie, formare profesională, sănătate, asistenŃă socială, administraŃie publică, activităŃi culturale)

� Formare profesională continuă � Sănătate publică şi servicii medicale � Sisteme de gestionare şi administrare a serviciilor � ÎnvăŃământ adaptat nevoilor pieŃei � Servicii sociale � Sprijinirea parteneriatelor � AdministraŃie publică

Domeniul 5: Infrastructură şi utilităŃi

� Modernizarea şi reabilitarea reŃelei de transport rutier � Modernizarea şi reabilitarea reŃelei de transport feroviar � ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii în zonele turistice � Modernizarea şi reabilitarea sistemului de alimentarea cu apă şi canalizare � Dezvoltarea şi eficientizarea sectorului energetic


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


CAPITOLUL 5.

SITUAłIA EXISTENTĂ LA NIVEL LOCAL ÎN COMUNA PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI

5.1. Prezentarea generală a localităŃii

Comuna Păuşeşti - Măglaşi este situată în judeŃul Vâlcea, la 10 km nord-vest de municipiul Râmnicu Vâlcea şi 10 km distanŃă de Băile Olăneşti.

FaŃă de alte oraşe mai apropiate, comuna Păuşeşti-Măglaşi se află la următoarele distanŃe:

a) Curtea de Argeş 30 km; b) Drăgăşani 54 km; c) Piteşti 64 km; d) Slatina 85 km;

Localitatea, având o suprafaŃă de 3.200 ha, se învecinează în partea de vest cu comunele Stoeneşti şi Buneşti, la sud cu oraşul Ocnele Mari, la est cu comuna Vlădeşti, iar la nord cu oraşul Băile Olăneşti. Comuna este străbătută de un drum naŃional şi două drumuri judeŃene, ceea ce reprezintă un avantaj din punct de vedere al accesibilităŃii, însă nu dispune de o staŃie CFR, cea mai apropiată aflându-se la 12 km

distanŃă de centrul comunei, în municipiul Râmnicu Vâlcea.

În urma reorganizării administrativ-teritoriale a Ńării din 1950, comunele Păuşeşti-Măglaşi şi Sărăcineşti s-au unificat, primind numele de Păuşeşti-Măglaşi. Centrul civic al comunei s-a stabilit pe teritoriul fostei comune Păuşeşti-Măglaşi unde se afla deja un local construit cu o jumătate de secol în urmă, local care în prezent serveşte ca reşedinŃă Consiliului Local al comunei. Astfel, în prezent, comuna se compune din satele Vlăduceni, UlmeŃel, Coasta, Pietrari şi Valea Cheii şi are centrul administrativ în Păuşeşti-Măglaşi.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Aşezare şi relief

Din punct de vedere geografic, localitatea este aşezată în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe şoseaua care leagă oraşul Băile Olăneşti de municipiul Râmnicu Vâlcea, respectiv la intersecŃia paralelei 45°51’ latitudine nordică cu meridianul 24°16' longitudine estică.

În Păuşeşti-Măglaşi se pot separa următoarele formaŃiuni geologice:

- la suprafaŃă există cuvertura cuaternară constituită din argile şi nisipuri pe versanŃii văii şi din pietrişuri în zona terestră a râului Olăneşti;

- dealurile de la partea mediană a versanŃilor până la coamă sunt constituite din nisipuri şi pietrişuri, resturi ale fostului Podiş Getic, erodat de ape în timp geologic. Aceste depozite acumulează apa din precipitaŃii şi o cedează la bază, ca izvoare de coastă sau pânză continuă;

- sub cuvertura cuaternară şi sub depozitele de nisip urmează un orizont marnos, cenuşiu, stratificat, cu înclinare S-E 17°. Acest orizont constituie roca de bază a zonei şi se întâlneşte în zona terasei Olăneşti la 6-8 m adâncime.

Comuna se află în depresiunea şi aria colinară care este cunoscută încă din secolul trecut drept una dintre cele mai populate zone ale Ńării, în judeŃul Vâlcea aflându-se o treime din totalul satelor din Oltenia. La vest de râul Olt, această zonă se continuă până la Valea OlteŃului, unde trecerea spre înălŃimile munŃilor se face printr-o serie de muncele cu înălŃimi între 900 m şi 1000 m. Sub aceste muncele, spre sud către Podişul getic, complexul zonei subcarpatice este compus dintr-un şir de dealuri înalte aparŃinând formaŃiunilor mio-pliocene cutate, care se înşiră de la vest spre est: Dealul Buneştilor, Dealul PurcăreŃu, Dealul Cheii. Partea vestică a văii prezintă versanŃi abrupŃi iar culmile Coasta Coparului şi Coasta Mare sunt împădurite. Aceleaşi caractere le prezintă şi Dealul Smeurăt. În partea estică, versantul văii se termină cu coamele Dealului Lacu Frumos, Dealul Poiana Piciu, Dealul Mosoroasa.

În comună există zone prezentând riscuri naturale, respectiv degradări ale terenului - alunecări de terenuri şi pârâuri care produc eroziuni la ploi torenŃiale. În zona dealurilor subcarpatice predomină procesele de degradare specifice modelării actuale a terenului, adică eroziunea de suprafaŃă, de adâncime şi alunecările. Astfel, pe tot cuprinsul comunei au fost efectuate lucrări de protecŃie, deoarece pe pantele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produc alunecări de teren. Pârâurile necesită lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor prin îndiguiri. Pe râul Olăneşti este construit un 1 km de dig pe ambele maluri, în amonte de podul din centrul comunei.

În comuna Păuşeşti-Măglaşi predomină un sol lutos.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Caracteristici hidrologice

Localitatea Păuşeşti-Măglaşi este străbătută pe direcŃia E-V de valea râului Olăneşti, care la Valea Cheii primeşte principalul afluent pe partea dreaptă, pârâul Cheia, apoi în centrul civic al comunei - pârâul Debrădet şi apoi pârâul Coasta. Pe cursul mijlociu al pârâului Olăneşti se afla satele Valea Cheii, Păuşeşti-Măglaşi, Vlăduceni, Pietrari, iar pe cel al pârâului Cheia se afla satul Valea Cheii. Debitele râului Olăneşti sunt variabile în timp, fiind influenŃate de cantităŃile de precipitaŃii căzute în zonă; debitul minim este de 500 litri/sec. şi maxim 150 mc/sec.

Pânza de apă freatică este cantonată în depozitul de terasă a râului Olăneşti, puŃurile de apă din zonă se alimentează din acest orizont. Alt orizont, care este uneori concentrat iar alteori lipseşte, se află sub cuvertura argiloasă-nisipoasă de pe versanŃii văii. Pe versanŃi, pânza este alimentată de către izvoarele create din depozitele de nisip de pe coamele dealurilor. În orizontul marnos există ape puternic mineralizate.

Clima

Aşezată în regiune de dealuri şi înconjurată de pădure, comuna Păuşeşti-Măglaşi se încadrează în specificul climei temperat-continentale cu patru anotimpuri distincte, cu veri călduroase şi ierni blânde, în care stratul de zăpadă nu depăşeşte 0,5 m. Rareori zăpada a ajuns la 1 m, cu precădere în luna februarie. Cea mai scăzută temperatură înregistrată aici n-a depăşit - 29°C - de obicei în luna ianuarie, iar cea mai ridicată temperatură este în luna iulie, fără a fi depăşit vreodată +39°C. Temperatura medie anuală este de +10°C.

Vânturile bat din diferite părŃi ale Ńării. În timpul iernii predomină circulaŃia aerului rece dinspre E sau N-E. Viteza medie a vântului este de 9,7 m/s. Se observă două maxime ale vitezei vântului, una la sfârşitul toamnei şi începutul iernii, iar alta primăvara provocată de deplasarea, în aceste perioade, a frontului de aer polar.

Fauna şi vegetaŃia

Dintre animalele sălbatice care trăiesc în această zonă, cele mai reprezentative sunt lupul şi ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariŃie, ca şi jderul de pădure. Alte animale sălbatice întâlnite pe aria comunei sunt: iepurele, vulpea, viezurele, veveriŃa, dihorul, nevăstuica şi, în ultimii ani, porcul mistreŃ şi căprioara.

Formele de relief şi condiŃiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetaŃii bogate. Pe unele platouri predomină gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arŃar, carpen, tei, plop, măr şi păr pădureŃ şi, izolat, câte un fag bătrân. Din flora pajiştilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


5.2. Istorie şi tradiŃii

Comuna este atestată documentar încă din anul 1453, într-un act de danie prin care domnul łării Româneşti, Vladislav Dan cedează boierilor Stan şi Vladimir satele Păuşeşti, Vladimireşti, Foleşti, Coşani şi Zătreni, pentru serviciile aduse şi le scuteşte de unele dări, cum ar fi vama porcilor, vama stupilor, cositul fânului. În anul 1612, comuna este atestată documentar cu denumirea de Păuşeşti-Măglaşi.

În colecŃia Muzeului de arheologie şi artă religioasă Gheorghe Petre - Govora se află vestigii arheologice din epoca neolitică găsite pe teritoriul comunei, în albia pârâului Valea de Brădet – un ciocan-topor din piatră şlefuit şi perforat.

Un moment de referinŃă în istoria localităŃii este anul 1864, când, prin reforma din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sunt împroprietăriŃi Ńăranii săraci din satul Sărăcineşti cu câte 2,5 hectare de teren din moşia mănăstirii.

Mai târziu, în 1877, comuna participă la susŃinerea războiului de independenŃă cu ostaşi şi ofrande pentru armată. În acest război, în comuna Păuşeşti-Măglaşi şi-au dat viaŃa eroii Cumpănaşu Nicolae, Gâjulete Gheorghe, Nicolaescu Ilie, Stătescu Gheorghe.

În luptele purtate în trecătorile MunŃilor CarpaŃi şi pe frontul din Moldova în timpul primului război mondial, şi-au pierdut viaŃa un număr de 194 de eroi - locuitori ai comunei Păuşeşti-Măglaşi. În cel de-al doilea război mondial, alŃi 124 de eroi ai comunei şi-au jertfit viaŃa pentru libertate.

În memoria lor, în comună au fost ridicate Monumentul eroilor - în cinstea eroilor din Măglaşi, Monumentul eroilor - în cinstea eroilor din satul Vlăduceni şi Monumentul Eroilor din Centrul Civic al comunei.

Despre existenŃa celor mai vechi monumente de cult din satele care compun comuna Păuşeşti-Măglaşi, istoriografia face numeroase consemnări, cum ar fi, de exemplu, cea despre biserica Sărăcineşti (Valea Cheii). În lucrarea lui I. Popescu Cilieni "Biserici, târguri şi date din judeŃul Vâlcea", întocmit pe baza unei categrafii din 1840 a Episcopiei Râmnicului, aflăm că în Păuşeşti-Măglaşi erau biserici construite în secolul al XVII-lea, al XVIII-lea şi al XIX-lea.

Astfel, în satul Valea Cheii, găsim Biserica Mănăstirii Sărăcineşti fondată în anul 1688, o biserică de zid, ctitorie a episcopului Ştefan al Râmnicului şi a lui Tănase Păuşescu, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Ansamblul monahal de la Sărăcineşti este reprezentativ pentru arta şi arhitectura religioasă de la sfârşitul secolului al XVII-lea, din łara Românească şi se compune din: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (terminată la 23 septembrie 1688), Turnul clopotniŃă (1692), zidul de incintă şi corpurile de chilii. Biserica a rămas nepictată până în 1717-1718, când episcopul Damaschin al Râmnicului, sprijinit, între alŃii de Ioan Arhimandritul de la Hurezi, a încredinŃat lucrarea unor meşteri aparŃinând renumitelor echipe de zugravi de la Hurezi. Biserica Mănăstirii Sărăcineşti urmează prototipul consacrat în


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


secolul al XIV-lea de Mănăstirea Cozia (planul triconc, cu turla înălŃată deasupra naosului pe o baza pătrată. Cu o scurtă întrerupere (1873-1913), când biserica devine filiala a parohiei Cheia, iar chiliile adăpostesc şcoala primară, aşezământul îşi păstrează caracterul monahal până în anul 1960, când ansamblul primeşte abuziv funcŃiunea de spital de boli neuropsihice şi azil de bătrâni. În prezent, Mănăstirea Sărăcineşti adăposteşte o obşte de maici aflată sub păstorirea Prea SfinŃitului Gherasim – Episcopul Râmnicului. Biserica din satul Chiciora a fost fondată în anul 1780; este o biserică de zid, ctitorie a diaconului Ion Tavelea Păuşescu, a lui Radu Brănescu, popa Radu Vlăduceanu, a diaconului Pătru şi a logofătului Radu Vlăduceanu, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”.

Biserica din satul Coasta este fondată în anul 1829 şi este o biserică de zid, ctitorie a familiei Ceauşu cu hramul „Sfântul Nicolae”.

ConstrucŃia este un monument istoric bisericesc reprezentativ pentru secolul al XIX-lea. Începutul zidirii se consideră a fi anul 1826, iar finalizarea la 13 noiembrie 1829. Realizarea picturii a început în anul 1829 şi s-a terminat în august 1833, fiind executată în stil bizantin “în frescă”.

În 2009 s-a realizat de către parohie o expertiză tehnică autorizată şi au fost realizate o serie de proiecte vizând reabilitarea clădirii, cum ar fi renovarea vechiului zid împrejmuitor al bisericii (2007-2009), înnoirea

mobilierului din interiorul bisericii (2009), renovarea turlei bisericii, capela mortuară "Adormirea Maicii Domnului" – lucrare în curs de realizare (2010).

Biserica din satul Pietrari - fondată în anul 1855 – este o biserică de zid, ctitorie a popii Ioan Dragomir şi a lui Constantin I. Oprea, cu hramul „Sfântul Nicolae”.

Biserica veche din satul Vlăduceni, fondată în anul 1744, a avut drept ctitori pe Constantin Malache Onisitor şi monahul Şerban Vlăduceanu. Biserica avea hramul „SfinŃii ÎmpăraŃi Constantin şi Elena” şi a fost dărâmată în 1894. Biserica nouă din satul Vlăduceni, fondată în 1903, este o biserică de zid, ctitorie a lui Petre Marinescu, cu hramul „SfinŃii ÎmpăraŃi Constantin şi Elena” şi SfinŃii Apostoli Petru şi Pavel.

Toate monumentele istorice de pe raza comunei sunt semnalizate cu plăcuŃe informative care respectă prevederile Ministerului Culturii şi Patrimoniului NaŃional, fiind aprobate de DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural NaŃional Vâlcea.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Comuna îşi păstrează moştenirea sa culturală acumulată de-a lungul istoriei, menŃinând vii tradiŃiile şi obiceiurile care îi definesc identitatea. Astfel, cele mai des întâlnite obiceiuri populare sunt:

• Ursătoarea noilor născuŃi

• OraŃii de nuntă (bradul de nuntă)

• Colindele din ajunul Crăciunului (colindeŃ de Crăciun şi de Anul Nou)

• „Aolica mare” de lăsata secului în postul Paştelui

• Descântece de deochi

• „Paparuda”

În data de 15 august, în fiecare an se organizează Târgul NaŃional - „Bâlciul de Sfânta Mărie” - unde se pot admira produsele meşterilor populari:

• Împletitul paporniŃelor

• łesutul covoarelor şi a macatelor

• Cusutul cămăşilor înflorate

• ConfecŃionatul şi arsul cărămizilor

• Cuptoare de var

• Olăritul

• Dogăritul

Această sărbătoare atrage mulŃi vizitatori care sunt locuitori ai comunelor învecinate şi nu numai. Aceştia vin atât în pelerinaj la Mănăstirea łigăneşti cât şi pentru procurarea de diferite obiecte de uz casnic şi gospodăresc ce se comercializează în incinta târgului.

5.3. PopulaŃia

În cadrul recensămintelor populaŃiei, s-a observat în ultimii ani o creştere a populaŃiei de la 3.831 locuitori la 4.029 locuitori, dintre care mai mult de 95% sunt de naŃionalitate română, iar restul de naŃionalitate rromă. PopulaŃia este grupată în 2.920 gospodării, fiind împărŃită pe categorii de vârsta şi sex, precum şi pe satele componente, după cum urmează:

19832046

PopulaŃiePaușești-Măglași

femei

barbati


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Împărtirea pe sate componente884

717

443674

191

1154Pausesti-MaglasiVladuceni

Ulmetel

Coasta

Pietrari

Valea Cheii

Până în anul 2001, populaŃia nu a avut o creştere simŃitoare, întrucât majoritatea tinerilor căsătoriŃi se stabileau fie în municipiul Râmnicu Vâlcea, fie în alte oraşe, comuna fiind situată în zona preorăşenească. După acest an, populaŃia comunei a înregistrat o tendinŃă crescătoare, întrucât factorii care au favorizat migraŃia spre oraşe au pierdut mult din importanŃă, aceştia nemaifiind esenŃiali pentru influenŃarea dinamicii populaŃiei rurale. Astfel, a avut loc o creştere a stabilităŃii teritoriale a populaŃiei şi o redresare uşoară a parametrilor mişcării naturale (creşterea natalităŃii), concomitent cu o încetinire a ritmului de migrare spre urban.

5.4 Organizarea teritoriului SuprafaŃa comunei Păuşeşti-Măglaşi este de 32 km2, reprezentând 0,55% din suprafaŃa judeŃului, suprafaŃă care după modul de folosinŃă este împărŃită astfel:

a) SuprafaŃă agricolă: 1815 ha b) SuprafaŃă neagricolă: 1340 ha


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


AGRICOL NEAGRICOL TOTAL

ARABIL PASUNI FÂNEłE VII LIVEZI PĂDURI APE DRUMURI CURTI/ CONSTR. NEPROD.

TOTAL 226 957 502 0 130 1138 48 39 71 44

3.155,00

% 57,53 42,47 100,00

Comuna Păuşeşti-Măglaşi se caracterizează printr-o zonă centrală (sat Păuşeşti-Măglaşi), care concentrează funcŃiuni administrative şi de servire, înconjurată şi penetrată de zonele de locuit, urmând apoi o serie de unităŃi de comerŃ, intercalate între zonele de locuit şi nucleul central, cu caracter rural, dezvoltate tentacular în lungul drumurilor.

Fondul de locuit este alcătuit din locuinŃe individuale de tip rural, cu loturi în imediata apropiere. Zonele de locuinŃe se caracterizează printr-o densitate medie şi prin prezenŃa a numeroase terenuri libere care pot fi mobilate cu construcŃii. Starea construcŃiilor este în general bună. Regimul de înălŃime este în majoritate de P şi P+1 (izolat).

În cazul comunei Păuşeşti-Măglaşi, politica de dezvoltare dusă de autorităŃile locale este şi una de conservare şi modernizare a bazei valoroase (zona centrală cu funcŃiuni complexe), dar şi de încercare de amplificare a teritoriului intravilan existent, funcŃie de prognoza economică şi prognoza demografică. AutorităŃile locale au înregistrat în permanenŃă creşterea necesarului de locuinŃe, fenomen social de importanŃă majoră care se suprapune peste o intensificare a acŃiunilor economice cu profil specific.

Ca urmare, în ultimii ani a fost emis un număr semnificativ de autorizaŃii de construire, după cum se observă mai jos:

ANUL Nr. AutorizaŃii 2007 88 2008 79 2009 113

(1 iunie) 2010 23

Teritoriul comunei Păuşeşti-Măglaşi este străbătut de drumuri care se încadrează în următoarele categorii:

- un drum naŃional - DN 64 – care face legătura comunei cu oraşul Băile Olăneşti şi municipiul Râmnicu-Vâlcea pe o lungime de 7 km;

- două drumuri judeŃene: DJ 651 Păuşeşti-Măglaşi – Stoeneşti – Horezu (3 km asfaltat şi 4 km balast) şi DJ 654 Păuşeşti-Măglaşi – Cheia ( 2 km – asfaltat);

- o reŃea de 35 drumuri comunale.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


ReŃeaua de drumuri din localitate are o lungime totală de 40 km, din care lungimea totală a drumurilor asfaltate este de numai 10 km, în ultima perioadă cheltuindu-se o sumă de 17.280 lei din bugetul local pentru investiŃii în asfaltare.

La nivelul comunei Păuşeşti-Măglaşi se remarcă o creştere a indicelui de motorizare, circulaŃia auto în cadrul comunei cât şi în relaŃia cu teritoriul judeŃean şi naŃional fiind forma cea mai accesibilă de comunicaŃie şi circulaŃie.

Pe raza comunei nu există spaŃii verzi sau parcuri. Există un singur loc de joacă în incinta unei grădiniŃe din comună.

5.5 EducaŃie

În comuna Păuşeşti-Măglaşi există 2 şcoli generale şi două grădiniŃe:

•••• Şcoala cu clasele I-VIII Achim Popescu Păuşeşti-Măglaşi •••• Şcoala cu clasele I-VIII Valea Cheii •••• GrădiniŃa cu program normal Păuşeşti-Măglaşi •••• GrădiniŃa Valea Cheii

Şcoala cu clasele I-VIII Achim Popescu Păuşeşti-Măglaşi

În şcoală predau în prezent 19 cadre didactice, dintre care 4 provin din mediul rural.

În cadrul şcolii există o bibliotecă şcolară dotată cu o sală de lectură şi un laborator echipat cu 20 de calculatoare şi 1 videoproiector. Calculatoarele din laborator nu sunt conectate la internet, însă se află în implementare un proiect care are ca obiectiv conectarea la internet a şcolii, cu ajutorul Inspectoratului Şcolar Vâlcea. În şcoală există un cerc de ecologie şi este în curs de derulare un proiect cu RezervaŃia Naturală Buila-VânturariŃa.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Din punctul de vedere al celorlalte facilităŃi destinate elevilor, instituŃia nu deŃine teren sau sală de sport, şi nici nu este dotată cu un mijloc de transport pentru elevi.

Clădirea şcolii necesită reabilitare exterioară, înlocuirea geamurilor cu ferestre termopan acolo unde nu există şi reabilitarea acoperişului, în interior existând centrală termică. În ceea ce priveşte amenajările interioare, clădirea se află într-o stare bună, iar sălile de clasă sunt dotate corespunzător.

Şcoala cu clasele I-VIII Valea Cheii

Clădirea acestei şcoli a fost reabilitată în cadrul unui proiect finanŃat din fonduri Phare.

În şcoală predau în prezent 11 cadre didactice, în număr mai mare decât în anul anterior. Dintre acestea, 2 cadre provin din mediul rural.

Din graficele prezentate se observă că pe lângă tendinŃa descrescătoare a numărului de elevi înscrişi în cadrul acestor două unităŃi de învăŃământ, se înregistrează şi o reducere a promovabilităŃii, aspecte care afectează în mod negativ procesul educaŃional, în special în contextul unui ritm demografic pozitiv. În ultimul an şcolar a fost înregistrat un total de 6 abandonuri din numărul de elevi cuprinşi în ciclul gimnazial şi primar.

În ceea ce priveşte măsurile de îmbunătăŃire a procesului educaŃional prin derularea unor proiecte de către şcoală sau prin implicarea în diverse parteneriate, este de menŃionat faptul că 9 elevi ai Şcolii cu clasele I-VIII Achim Popescu sunt incluşi în proiectul „Şcoala Viitorului - Împreună pentru o societate bazată pe cunoaştere” – proiect derulat la nivel judeŃean pentru copiii cu rezultate deosebite la matematică, proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Obiectivul general al proiectului este îmbunătăŃirea nivelului de educaŃie din judeŃul Vâlcea, în perspectiva pregătirii elevilor pentru o societate şi o economie bazate pe cunoaştere, prin ameliorarea decalajului existent între elevii proveniŃi din medii sociale diferite.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


De asemenea, elevi din clasele VI-VII sunt incluşi în proiectul „Paşi către viitor - dezvoltarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară”, proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Proiectul are ca obiectiv general îmbunătăŃirea serviciilor de informare, consiliere şi orientare şcolară în judeŃul Vâlcea, în vederea creşterii participării la educaŃie, a dezvoltării personale şi profesionale a elevilor, conform aspiraŃiilor şi aptitudinilor individuale, adaptate cerinŃelor societăŃii în schimbare.

GrădiniŃa cu program normal Păuşeşti-Măglaşi Până în anul 2009, grădiniŃa funcŃiona într-o clădire veche, care necesita multiple lucrări de reabilitare, înlocuirea instalaŃiei electrice, schimbarea acoperişului etc. De asemenea, clădirea nu avea grup sanitar propriu, fiind deservită de unul din cele două grupuri sanitare care funcŃionează în incinta căminului cultural, clădire care se află la aproximativ 50 m distanŃă faŃă de grădiniŃă.

Lucrările au fost finalizate în anul 2009, astfel că în prezent clădirea se află într-o stare foarte bună, fiind introdusă apa curentă şi amenajate toalete moderne pentru copii. Pentru toate cele patru clase s-a achiziŃionat mobilier nou. În plus, clădirea beneficiază de încălzire centralizată prin montarea unei centrale termice.

GrădiniŃa Valea Cheii

GrădiniŃa funcŃionează în clădirea Şcolii Valea Cheii.

În aceste instituŃii de învăŃământ preşcolar, evoluŃia numărului de copii înscrişi la grădiniŃe în ultimii ani la nivelul comunei se păstrează relativ constant.

La nivelul întregii comune, în cadrul unităŃilor de învăŃământ profesează 35 de cadre didactice dintre care: 22 profesori, 8 învăŃători şi 5 educatoare, din totalul acestora 26 persoane nu au domiciliul în comună.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


5.6 Cultură

În comună nu sunt organizate evenimente locale, nu se sărbătoreşte ziua comunei şi nu există un ansamblu folcloric sau publicaŃii locale.

Pe raza comunei există 2 cămine culturale, ambele clădiri fiind nefuncŃionale:

• Căminul Cultural din satul Păuşeşti-Măglaşi • Căminul Cultural din satul Valea Cheii

Căminul Cultural din satul Păuşeşti-Măglaşi

A fost inaugurat în anul 1954 şi este situat în centrul comunei, într-o clădire cu nivel P+1, care necesită reabilitare, lucrări de reparare a acoperişului, instalarea unui sistem de încălzire centralizată. Căminul nu dispune de alimentare cu apă, instalaŃia electrică nu funcŃionează la capacitate normală şi necesită înlocuire.

În anul 1974 clădirea a fost extinsă cu un spaŃiu folosit în prezent ca sală pentru organizarea nunŃilor. În anul 2009 a fost finalizată amenajarea a două grupuri sanitare în interiorul clădirii, care deservesc şi grădiniŃa cu program normal Păuşeşti-Măglaşi. La parterul clădirii este amenajată o sală de spectacole, cu scenă şi lojă; există, de asemenea, scaune din lemn, care trebuie însă înlocuite.

În cadrul căminului cultural funcŃionează Biblioteca Comunală „Antim Petrescu”, denumită după episcopul Râmnicului şi al Noului Severin (1875-1919), în cadrul căreia este amenajată şi o sală de lectură. Biblioteca beneficiază de un fond de carte de aproximativ 12.000 volume din literatura română şi străină. Biblioteca din comună este inclusă în proiectul Biblionet prin care se vor achiziŃiona 6 calculatoare şi se va schimba sediul bibliotecii, în vederea amenajării unei săli de lectură de capacitate mai mare. Biblionet este un program cu o durată de cinci ani care va facilita accesul gratuit al cetăŃenilor la informaŃie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Prin cursurile de formare şi tehnologia furnizată, Biblionet va ajuta bibliotecile să asigure servicii în comunităŃile locale sub forma unui parteneriat între IREX, AsociaŃia NaŃională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), autorităŃile locale şi naŃionale şi bibliotecile din Ńară. Pentru a-şi atinge acest obiectiv, Biblionet se va concentra pe patru componente principale ale programului:

•••• Facilitarea accesului public la informaŃie. •••• Furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari •••• Promovarea valorii bibliotecilor pentru comunităŃi •••• Asigurarea sprijinului guvernamental

Căminul Cultural din satul Valea Cheii se află şi el într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări de reabilitare totală.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


5.6 Sănătate şi asistenŃă socială

Pe raza comunei funcŃionează

• Un cămin spital de bolnavi cronici - secŃia Psihiatrie 2 – în satul Vlăduceni; • Un dispensar medical – în satul Păuşeşti-Măglaşi; • Un punct sanitar veterinar – în sat Păuşeşti-Măglaşi.

Căminul spital de bolnavi cronici are o capacitate de 85 de locuri, dintre care 83 sunt ocupate.

În cadrul dispensarului medical uman există un cabinet stomatologic în care profesează un medic stomatolog şi două cabinete medicale individuale (doi medici de familie la care sunt înscrişi aproximativ 1.500, respectiv 2.000 de pacienŃi). În cadrul dispensarului lucrează trei asistenŃi medicali.

Clădirea se află în proprietatea Consiliului Local, însă spaŃiile aferente sunt concesionate medicilor care îşi desfăşoară activitatea în dispensar, în baza unui contract de concesiune încheiat pe o perioada de 15 ani, până în anul 2019.

Clădirea necesită reabilitare, iar cabinetele medicale necesită dotare cu echipamente medicale. Încălzirea dispensarului se realizează prin sobe cu material lemnos.

Tot în clădire funcŃionează o farmacie, singura de pe raza comunei.

În cadrul punctului sanitar veterinar, funcŃionează un cabinet veterinar cu un medic, un tehnician veterinar şi un tehnician însămânŃător artificial.

Primăria nu dispune de un serviciu autorizat de asistenŃă socială, serviciile fiind nespecializate. PrestaŃiile sociale acordate de primărie sunt ajutorul social, ajutorul de deces, alocaŃia familială complementară şi de susŃinere pentru familia monoparentală, ajutor pentru încălzire.

În ceea ce priveşte asistenŃa socială, în anul anul 2010, 33 de persoane au primit ajutor social în baza Legii Venitului Minim Garantat, în anul 2009 - 27 de familii, în perioada 2007-2008 acesta acordându-se unui total de 970 familii. În prezent, există 160 de familii în cazul cărora venitul pe membru de familie se află sub nivelul minim de 460 lei, dintre acestea 90 fiind familii monoparentale.

În evidenŃele primăriei, există un număr de 136 persoane vârstnice cu venituri sub 600 lei (4% din totalul populaŃiei).

În anul 2008, în comună exista un număr de 61 şomeri, însă în prezent numărul acestora aproape s-a dublat, existând un număr de 101 şomeri ceea ce reprezintă aproximativ 3% din total populaŃie.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


În comună există 110 persoane cu dizabilităŃi, dar nu şi structuri pentru asistenŃa acestora.

Cele 200 de persoane de etnie rromă se confruntă cu probleme sociale grave, ca de exemplu fenomenul de abandon şcolar şi plecarea părinŃilor în străinătate, furturi etc.

În ultimul an au fost semnalate două cazuri de violenŃă casnică, însă în realitate fenomenul este mult mai răspandit.

Serviciile cu caracter primar derulate de primărie pentru copii şi bătrâni sunt activităŃi de identificare a nevoilor acestor categorii, activităŃi de informare despre drepturi şi obligaŃii, activităŃi şi servicii de consiliere.

5.7 Servicii şi utilităŃi publice

Alimentare cu apă şi canalizare

Pentru alimentarea cu apă a comunei, există o sursă sigură şi anume pârâul Cheia.

În anul 2008, Consiliul Local al comunei cetăŃenilor a depus spre finanŃare un proiect de alimentare cu apă şi canalizare menajeră a comunei, solicitând o finanŃare nerambursabilă în valoare de 2.500.000 euro din FEADR, în cadrul Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală, Măsura 3.2.2.

Proiectul a fost aprobat şi în prezent este în curs de implementare, având termen de finalizare data de 27.04.2011.

Prin proiect este prevăzut a se realiza o lungime a reŃelei de alimentare cu apă de 7.5 km şi a reŃelei de canalizare de 5 km.

Lucrările propuse în cadrul acestui sistem de alimentare cu apă sunt dimensionate în funcŃie de consumurile specifice de apă:

• pentru populaŃia comunei; • pentru adăpatul animalelor; • pentru instituŃiile publice; • pentru industria mică.

Lucrările propuse prin proiect sunt:

A. Gospodăria principală

• rezervor tampon; • staŃie de clorare; • conductă de refulare; • rezervoare de înmagazinare;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


• conducte de distribuŃie.

B. Gospodăria secundară

• rezervor tampon; • conductă de refulare; • rezervoare de înmagazinare apă; • conducte de distribuŃie.

Canalizarea se va realiza prin colectarea apelor uzate de un canal din tuburi de beton simplu, cu diametre variind între 300-500 mm, canal colector care va conduce aceste ape la o staŃie de epurare cu o treaptă mecanică.

În anul 2008, 800 de locuinŃe din comună aveau acces la apă în sistem propriu, iar 959 nu deŃineau acces la apa potabilă în propria curte sau la poartă.

Alimentarea cu energie electrică

În anul 2008, 1759 locuinŃe erau conectate la reŃeaua de electricitate.

În prezent, comuna Păuşeşti-Măglaşi este alimentată cu energie electrică pe medie tensiune din linia Jiblea, cu buclare în judeŃul Argeş.

Din anul 1990 au fost eliminate în totalitate restricŃiile impuse anterior consumului casnic. AchiziŃionarea de pe piaŃa liberalizată a unor aparate electrocasnice interzise anterior cu puteri unitare mari, dar necesare şi dorite de populaŃie, au dus la o creştere evidentă a consumului de energie electrică în consumul casnic. Cu toate acestea, datorită stagnării producŃiei în special în mediul rural, există disponibil de putere în sistem. ReŃeaua electrică este de tipul aerian pe stâlpi din beton ca şi posturile de transformare. ReŃeaua de medie tensiune este parŃial alimentată în buclă exceptând posturile de transformare răspândite, racordate radial prin fidere aeriene.

Puterea instalată maximă pentru comuna Păuşeşti-Măglaşi este de 700 KVA, distribuită pe şase posturi de transformare dar, întrucât un post de transformare nu poate fi încărcat decât până la capacitatea de 75- 80% din putere, rezultă o putere maximă absorbită de cca.520 KVA. Având în vedere suprafaŃa localităŃilor componente, distribuŃia locuinŃelor în teritoriu şi numărul mare de locuinŃe cu consumuri relativ mici, această putere poate satisface aproximativ 1000 locuinŃe, fapt care se apropie de realitate fără a fi necesar un spor de putere.

Lungimea reŃelei de iluminat stradal este de 30 de km, din care în ultimii ani au fost executaŃi 10 km, reprezentând o investiŃie de aproximativ 80.000 lei, pentru următorii ani fiind prognozată construirea altor 8 km de reŃea.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


ReŃelele de internet şi de telecomunicaŃii

În 2002, reŃeaua telefonică a localităŃii era formată dintr-o centrală telefonică manuală cu circuite telefonice aeriene montate pe stâlpi de lemn sau beton. Dat fiind numărul mic de abonaŃi, datorat în special capacităŃii centralei, s-a realizat schimbarea acesteia cu una automată, numărul de abonamente telefonice crescând până la 757 în anul 2005.

ReŃeaua de televiziune prin cablu este mai greu de realizat, fiind o investiŃie relativ mare, în principal datorită răspândirii în teritoriu a localităŃilor componente. InvestiŃia, deşi nu este imposibilă pentru locuinŃele situate în zonele mai dens construite, presupune o investiŃie specifică foarte mare, condiŃionată ca iniŃial să se pornească cu un număr redus de programe.

Comuna are acces la internet prin cablu.

ReŃeaua de alimentare cu gaze naturale

În comuna Păuşeşti-Măglaşi există reŃea de alimentare cu gaze naturale, dar pentru asigurarea necesarului întregii localităŃi sunt necesare lucrări de extindere, după cum urmează:

3,6 km reŃea existentă Satul Pietrari 1 km necesar extindere 1,2 km reŃea existentă Satul Coasta 3,5 km necesar extindere 1,6 km reŃea existentă Satul UlmeŃel 1,8 km necesar extindere 3,3 km reŃea existentă Satul Vlăduceni 3,5 km necesar extindere 3,6 km reŃea existentă Sat Păuşeşti-Măglaşi 2,5 km necesar extindere 4,5 km reŃea existentă Satul Valea Cheii 1,2 km necesar extindere 17,8 km reŃea existentă TOTAL: 13,5 km necesar extindere

În prezent, doar 60 de gospodării sunt racordate la reŃeaua de alimentare cu gaze naturale.

În comuna Păuşeşti-Măglaşi, alimentarea cu gaze naturale rămâne un obiectiv de viitor în atenŃia instituŃiilor locale, obiectiv care reprezintă un factor determinant în dezvoltarea din punct de vedere economic al comunei şi ridicarea nivelului de trai a locuitorilor comunei.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Serviciul public de salubritate

Depozitarea necontrolată a deşeurilor şi/sau dejecŃiilor constituie o sursă majoră de poluare şi degradare a terenurilor. Problema deşeurilor este tot mai acută datorită creşterii cantităŃii acestora, până în prezent negăsindu-se soluŃii corespunzătoare.

În prezent, se depun deşeuri pe marginea drumurilor, pe albiile cursurilor de apă, în păduri şi pe terenurile agricole. Depozitarea necontrolată a deşeurilor constituie o sursă majoră de poluare şi degradare a terenurilor. Problema deşeurilor devine acută datorită creşterii cantităŃii acestora, de aceea reprezintă o prioritate urmărirea şi interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor menajere, concomitent cu derularea unor campanii de conştientizare a locuitorilor.

Comuna a fost inclusă ca partener în proiectul „Sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor în zona comunei Dăeşti”, proiect depus spre finanŃare în cadrul Programului Phare 2006 Coeziune Economică şi Socială „Schema de investiŃii pentru sprijinirea iniŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu, asociindu-se în vederea promovării şi implementării proiectului cu Consiliul JudeŃean Vâlcea, consiliile locale ale oraşelor Băile Olăneşti şi Ocnele Mari şi consiliile locale ale comunelor Dăeşti, Berislăveşti, Budeşti, Bujoreni, Goleşti, Muereasca, Runcu, Sălătrucel şi Vlădeşti. Proiectul nu a primit finanŃare, astfel încât serviciul de colectare a deşeurilor a fost concesionat în anul 2006 către operatorul economic SC URBAN SA, pe o perioadă de 8 ani. Fiecare gospodărie a încheiat un contract cu operatorul economic menŃionat, contract care prevede colectarea deşeurilor o dată pe săptămână. La nivelul comunei, este organizat un serviciu public de salubritate, în al cărui regulament de organizare şi funcŃionare sunt cuprinse următoarele activităŃi:

a) precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepŃia celor cu regim special;

b) măturatul, spălatul, stropirea şi întreŃinerea căilor publice; c) curăŃarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menŃinerea în funcŃiune a acestora

pe timp de polei sau de îngheŃ; d) colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite

de la populaŃie, instituŃii publice şi operatori economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc);

e) colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităŃi de construcŃii şi demolări;

f) dezinsecŃia, dezinfecŃia şi deratizarea.

Serviciul public de administrare a domeniului public şi privat a fost înfiinŃat prin hotărâre a consiliului local în anul 2010, concomitent cu aprobarea angajării a 5 persoane din rândul şomerilor cu domiciliul în comună, cu contract de muncă pe perioadă determinată, potrivit ConvenŃiei încheiată cu AJOFM Vâlcea, în vederea satisfacerii nevoilor de refacere şi întreŃinere a infrastructurii, de ecologizare a unor lucrări edilitare şi comunitare.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Serviciul a fost înfiinŃat pentru realizarea următoarelor lucrări edilitare:

• curăŃarea şanŃurilor şi rigolelor; • lucrări de întreŃinere a drumurilor comunale şi săteşti; • decolmatarea podeŃelor, şanŃurilor şi rigolelor; • colectarea deşeurilor de pe albiile pârâurilor Olăneşti, Cheia, Valea de Brădet,

Valea de Case; • colectarea deşeurilor de la coşurile publice şi transportarea acestora în spaŃiul

special amenajat; • plantări de flori, arbuşti; • cosirea ierbii de pe domeniul public al drumurilor comunale; • curăŃirea vegetaŃiei de pe drumurile comunale care încurcă circulaŃia.

Serviciul de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă – funcŃionează cu un număr de 44 de voluntari, la care se adaugă şeful serviciului. Cei 44 de voluntari nu sunt remuneraŃi, aceştia primind din partea consiliului local o scutire la plata taxelor şi impozitelor.

Serviciul este organizat în următoarea structură:

• un şef compartiment;

• un compartiment pentru prevenire, cu un număr de 11 specialişti voluntari, care au ca principală atribuŃie prevenirea apariŃiei stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă pe întreg teritoriul

sectorului de competenŃă; • o formaŃie de intervenŃie având 33 voluntari; • cercuri „Prietenii pompierilor”.

Serviciul Voluntar pentru SituaŃii de UrgenŃă funcŃionează într-un spaŃiu cu destinaŃie specială din cadrul Primăriei Păuşeşti-Măglaşi.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Transportul public

Printr-o hotărâre a consiliului local s-a aprobat înfiinŃarea în cadrul Primăriei comunei Păuşeşti-Măglaşi a Serviciului de transport public de persoane în regim de taxi şi de închiriere, concomitent cu aprobarea caietului de sarcini în vederea selectării operatorului de transport.

În prezent, pe raza comunei există transport public asigurat de operatorul de transport Antares, care efectuează transport pe ruta Râmnicu Vâlcea – Băile Olăneşti. Transportul este efectuat cu microbuze având capacitatea de 30 de locuri, care circulă cu o frecvenŃă de 30 minute. Pe raza comunei există 7 staŃii pentru microbuze.

5.8 SituaŃia economică locală

Activitatea economică din comună este reprezentată în următoarele sectoare :

• prelucrarea lemnului • prelucrarea produselor din panificaŃie • alimentaŃie publică / restaurante • prestări servicii • agricultură

IniŃiativa particulară se manifestă în toate domeniile de activitate (servicii, comerŃ), iar în sfera producŃiei se rezumă la ateliere de mică producŃie. Prin utilizarea spaŃiilor de producŃie existente se pot dezvolta activităŃile meşteşugăreşti şi artizanale, sau se pot diversifica activităŃile.

Principala funcŃiune economică o constituie agricultura (pomicultura şi silvicultura) în sectorul privat şi mai puŃin în sectorul de stat, zona fiind caracterizată printr-un potenŃial deosebit de ridicat pentru pomicultură. Fondul forestier se află în administraŃia Ocolului Silvic Rm. Vâlcea şi în sector privat. Un număr de 1.940 din cele 2.920 gospodării au în proprietate mai puŃin de 2 hectare de teren agricol, practicând o agricultură de subzistenŃă, ceea ce reprezintă un dezavantaj prin prisma obiectivelor actuale de dezvoltare ale politicii agricole europene. Specific comunei este şi sectorul zootehnic, respectiv creşterea animalelor:

a) bovine: 380 capete; b) ovine/caprine: 700 capete; c) cabaline: 98 capete; d) porcine: 750 capete; e) păsări: 6000 buc; f) familii de albine: 400.

PotenŃialul pomicol al zonei poate fi exploatat prin înfiinŃarea unor centre moderne de colectare şi prelucrare a fructelor, în fostele incinte ale CAP, în prezent desfiinŃate.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Principalul agent economic de pe raza comunei Păuşeşti-Măglaşi este S.C. Sanovita S.R.L., care pe lângă sediul social din comună, mai are 3 puncte de lucru în Arad, Bucureşti şi comuna Movila din judeŃul IalomiŃa. Obiectul de activitate al acestei companii este reprezentat de procesarea, ambalarea şi distribuŃia produselor alimentare naturale.

Firma are în total 120 de angajaŃi, iar la sediul social din Păuşeşti sunt angajate 20 de persoane dintre locuitorii comunei.

În vederea dezvoltării, firma intenŃionează să extindă clădirea existentă pentru a include activităŃi de producŃie proprie, aspect condiŃionat de extinderea reŃelei de alimentare cu apă pe strada UlmeŃel, unde este amplasat sediul firmei.

În prezent comuna Păuşeşti-Măglaşi nu dispune de dotări turistice dar dispune de o serie de obiective turistice (monumente de arhitectură) care pot prezenta interes turistic şi de aceea zona poate permite dezvoltarea agro-turismului.

5.9. AdministraŃia publică locală

Aparatul propriu al Primăriei funcŃionează cu un număr de 21 de funcŃionari, dintre care 4 au studii superioare. Dotările Primăriei sunt la un nivel mediu, în inventarul acestei instituŃii aflându-se 11 calculatoare, dintre care 4 laptopuri, 1 copiator, 2 faxuri, un program de Contabilitate, un program aferent serviciului de Impozite şi Taxe. O parte dintre calculatoare sunt conectate la Internet (operatorul RCS&RDS şi Romtelecom). Prin accesarea Programului OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative, Primăria a primit finanŃare pentru proiectul „Întărirea capacităŃii administraŃiei publice locale a comunei Păuşeşti-Măglaşi, judeŃul Vâlcea, pe principiile dezvoltării durabile, în concordanŃă cu nevoile şi aspiraŃiile comunităŃii”, proiect care are o valoare eligibilă de 654.374,50 lei.

Proiectul are mai multe componente, după cum urmează:

� elaborarea strategiei de dezvoltare a localităŃii; � modernizarea sălii de şedinŃe a primăriei; � dotarea cu calculatoare, video-proiectoare, microfoane şi mobilier nou � instruirea salariaŃilor aparatului administrativ

Instruirea angajaŃilor se realizează prin 4 module de cursuri, dintre care 3 acreditate CNFPA, destinate creşterii nivelului de pregătire profesională a angajaŃilor Primăriei:

Modul curs Grup Ńintă 1. Dezvoltare durabilă şi management financiar orientat spre performanŃă

14 cursanŃi (personal din Primărie, aleşi locali şi cadre didactice din cadrul Şcolii Achim Popescu)

2. Manager al sistemelor de management de mediu (acreditat CNFPA)

14 cursanŃi (personal din Primărie, aleşi locali şi cadre didactice din


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


cadrul Şcolii Achim Popescu) 3. Manager de proiect (acreditat CNFPA) 14 cursanŃi (personal din Primărie,

aleşi locali şi cadre didactice din cadrul Şcolii Achim Popescu)

4. Expert achiziŃii publice (acreditat CNFPA) 14 cursanŃi (personal din Primărie, aleşi locali şi cadre didactice din cadrul Şcolii Achim Popescu)

Ca urmare, deşi prin organigramă Primăria nu are prevăzută funcŃionarea unui departament specializat în derularea proiectelor europene, o parte din aceşti funcŃionari au beneficiat de instruirea necesară pentru realizarea managementul de proiect.

Comuna este membră a mai multor asociaŃii cu alte unităŃi teritoriale formate în scopul dezvoltării unor proiecte şi activităŃi comune:

1. AsociaŃia „Valea Olăneşti”, din care fac parte localităŃile Vlădeşti, Păuşeşti-Măglaşi, Băile Olăneşti şi Muereasca;

2. AsociaŃia de dezvoltare intercomunitară Vâlcea – asocierea municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeŃul Vâlcea în vederea accesării fondurilor europene;

3. AsociaŃia de dezvoltare intercomunitară „Apa Vâlcea”; 4. Asocierea Consiliului Local al comunei Păuşeşti-Măglaşi cu Consiliul JudeŃean

Vâlcea, consiliile locale ale oraşelor Băile Olăneşti şi Ocnele Mari şi consiliile locale ale comunelor Dăeşti, Berislăveşti, Budeşti, Bujoreni, Goleşti, Muereasca, Runcu, Sălătrucel şi Vlădeşti în vederea promovării şi implementării proiectului „Sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor în zona comunei Dăeşti în cadrul Programului Phare 2006 Coeziune Economică şi Socială „Schema de investiŃii pentru sprijinirea iniŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu.

În prezent, se preconizează constituirea viitoarei Zone Metropolitane Râmnicu Vâlcea, formată şi din localităŃile Bujoreni, Budeşti, Dăeşti, Goleşti, Mihăeşti, Muereasca, Păuşeşti Măglaşi, Runcu şi Vlădesti şi oraşele Băile Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti şi Ocnele Mari . Viitoarea zonă metropolitană va depăşi 200.000 de locuitori şi va concentra peste 50% din activitatea economică a judeŃului Vâlcea.

Perspectiva actuală ale încadrării sale în Zona Metropolitană Rîmnicu Vâlcea prezintă un imens avantaj pentru comuna Păuşeşti Măglaşi, întrucât dezvoltarea zonelor metropolitane în general facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional astfel încât prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre centru şi aria limitrofă provocate de dispersarea (sau marginalizarea, izolarea unor aşezări lipsite de oportunităŃi), în planul structurii demografice, sociale şi economice, de dezechilibrele legate de transportul în comun, finanŃarea infrastructurii, rezervele de spaŃiu pentru locuit şi comerŃ, înlăturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunătăŃire a calităŃii vieŃii populaŃiei.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT

� PUNCTE TARI � PUNCTE SLABE Aşezare, cultură, condiŃii climatice şi de relief

� DistanŃă mică (10 km) de reşedinŃa judeŃului – municipiul Râmnicu Vâlcea

� Apropiere de două oraşe în care turismul este foarte dezvoltat: Ocnele Mari şi Băile Olăneşti

� Apropierea de Parcul NaŃional Buila VânturariŃa

� Accesibilitate rutieră bună (un drum naŃional şi două drumuri judeŃene)

� ExistenŃa serviciilor de transport în comun

� ExistenŃa investiŃiilor în lucrări de protecŃie împotriva riscurilor naturale

� ReŃea hidrografică bogată, cuprinzând 3 pârâuri şi 1 râu, care străbat 4 din cele 6 sate ale comunei

� Numeroase surse de apă pretabile irigaŃiilor şi organizării unor zone de agrement

� ExistenŃa unei faune diverse

� Forme de relief şi condiŃii pedoclimatice care favorizează dezvoltarea unei vegetaŃii bogate

� Relief şi climă favorabile odihnei şi agrementului

� ExistenŃa unor aşezăminte religioase de mare valoare, puncte de atracŃie potenŃiale în turismul cultural – religios, semnalizate prin plăcuŃe informative

� ExistenŃa unei identităŃi culturale prin menŃinerea tradiŃiilor şi obiceiurilor

� Organizarea anuală a Târgului NaŃional - „Bâlciul de Sfânta Mărie”.

� Lipsa accesului facil la transport feroviar

� Zone prezentând riscuri naturale, respectiv degradări ale terenului

� PrezenŃa pericolului de inundaŃii

� Specii din fauna locală pe cale de dispariŃie: lupul, ursul, jderul de pădure

� Punctele de interes cultural şi activităŃile tradiŃionale nu sunt promovate

� Exploatarea insuficientă a meşteşugurilor tradiŃionale în scopul dezvoltării serviciilor conexe

PopulaŃie şi organizarea teritoriului

� TendinŃă demografică în creştere începând cu anul 2001

� Starea proastă a reŃelei


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� Procent relativ scăzut al populaŃiei vârstnice

� Acces la reŃeaua de drumuri naŃionale şi judeŃene

� Zone de locuinŃe caracterizate printr-o densitate medie

� ExistenŃa a numeroase terenuri libere în zonele de locuinŃe

� Starea construcŃiilor în general bună

� Politică de dezvoltare a autorităŃilor locale orientată spre conservare şi modernizare

locale de drumuri comunale

� Lipsa totală a spaŃiilor verzi şi parcurilor

Cultura

� ExistenŃa unei biblioteci şcolare dotată cu o sală de lectură şi un laborator echipat cu 20 de calculatoare şi 1 videoproiector

� ActivităŃi şcolare diversificate, existenŃa unui cerc de ecologie

� Şcoala Valea Cheii şi grădiniŃele funcŃionează în clădiri reabilitate, cu dotări corespunzătoare

� ÎmbunătăŃirea procesului educaŃional prin derularea unor proiecte de către şcoală sau prin implicarea în diverse parteneriate

� Biblioteca Comunală „Antim Petrescu” beneficiază de un fond de carte important şi este inclusă în proiectul Biblionet.

� Şcoala Achim Popescu nu este conectată la internet

� InstituŃiile de educaŃie nu deŃin terenuri sau săli de sport

� Nu există mijloace de transport pentru elevi

� Clădirea şcolii Achim Popescu se află într-o stare proastă, necesitând reabilitare

� TendinŃă descrescătoare a numărului de elevi

� Reducerea promovabilităŃii şcolare în ultimii ani

� În comună nu sunt organizate evenimente locale, nu se sărbătoreşte ziua comunei şi nu există un ansamblu folcloric sau publicaŃii locale

� Cele două cămine culturale sunt nefuncŃionale

Sănătate şi asistenŃă socială

� ExistenŃa unor cadre medicale specializate

� ExistenŃa unui singur cabinet stomatologic la


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� Asigurarea serviciilor de sănătate prin cabinete de medicină de familie, stomatologie şi farmacie

� Punct sanitar veterinar cu personal calificat

peste 4000 de locuitori

� Grad redus de dotare a cabinetelor medicale

� Stare proastă a clădirii dispensarului

� InexistenŃa unor structuri asociative non-profit care să furnizeze servicii sociale

� Lipsa centrelor de plasament, de recuperare sau a altor forme de instituŃii furnizoare de asistenŃă socială

� TendinŃă crescătoare a numărului de şomeri în ultimii doi ani

� 4% din populaŃie sunt batrâni cu venituri sub 600 lei

� Creşterea numărului de familii asistate social în ultimii ani

� Număr mare de persoane cu dizabilităŃi (110)

� Probleme sociale care caracterizează persoanele de etnie romă

� În cadrul aparatului propriu nu există un serviciu de asistenŃă socială.

Servicii şi utilităŃi publice

� Atragerea unei finanŃări nerambursabile în valoare de 2.500.000 euro din FEADR, în cadrul Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală, Măsura 3.2.2 pentru sistemul de apă şi canalizare

� Racordarea în întregime la reŃeaua de alimentare cu energie electrică

� ReŃea de alimentare cu gaze insuficient dezvoltată

� Grad redus de conectare a gospodăriilor la reŃeaua de alimentare cu


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� Acces la internet

� Acces la sistem de telecomunicaŃie fixă printr-o centrală telefonică automată

� ReŃea de alimentare cu gaze naturale

� ExistenŃa unui serviciu public de salubritate organizat la nivel local şi concesionarea serviciului de colectare a deşeurilor către un agent economic autorizat

� ExistenŃa unui serviciu de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă, care are un grad de dotare cu echipamente bun, şi un număr suficient de voluntari

gaze naturale

� ReŃea de iluminat public insuficient dezvoltată

� InexistenŃa surselor de energie „verde”

� Acces dezechilibrat la facilităŃile telecomunicaŃiilor

� Utilizare redusă a internetului

� Deşeuri prezente pe marginea drumurilor, cu efect negativ asupra agrementului

� Deşeuri prezente pe albiile cursurilor de apă, potenŃial pericol de inundare

� Deşeuri prezente în păduri şi terenuri agricole având ca rezultat degradarea terenurilor respective

� Conştientizare redusă a populaŃiei referitoare la colectarea selectivă

Economie

� Domenii diversificate de activitate economică

� PotenŃial pomicol ridicat

� ExistenŃa unor resurse în domeniul silviculturii:

� ExistenŃa resurselor care pot sta la baza dezvoltării şi diversificarii serviciilor şi producŃiei agricole

� ExistenŃa unui agent economic important (Sanovit) pe teritoriul comunei

� PotenŃial turistic (agro/ecoturism, cultural-religios, potenŃial pentru pescuit, turism de week end)

� PreponderenŃa agriculturii de subzistenŃă

� Dezvoltarea insuficientă a sectorului consultanŃei agricole

� Lipsa de atractivitate pentru agenŃii economici, potenŃiali investitori

� Lipsa dotărilor turistice

� Insuficienta punere în


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� ExistenŃa unor obiceiuri, tradiŃii şi meşteşuguri care pot face obiectul dezvoltării unor activităŃi economice la nivel local (produse meşteşugăreşti, artizanale etc).

valoare a moştenirii cultural-istorice a comunei, prin neintroducerea obiectivelor existente în circuite turistice şi insuficienta promovare a acestora

� Nivel redus al spiritului antreprenorial local şi al cunoştinŃelor în domeniul gestionării afacerilor în rândul populaŃiei tinere datorită lipsei unor programe de formare şi reconversie a forŃei de muncă.

AdministraŃie publică

� Preocupare pentru investiŃii în infrastructura de bază

� Receptivitate faŃă de programele cu finanŃare nerambursabilă

� Colaborare susŃinută cu reprezentanŃii sectorului consultanŃei

� Capacitate administrativă în creştere a aparatului propriu al primăriei, prin accesarea unor fonduri structurale în cadrul POS DCA prin care se va realiza instruirea personalului, dotarea Primăriei şi elaborarea strategiei de dezvoltare locală

� ExistenŃa personalului instruit în domeniul managementului de proiect la nivelul aparatului propriu

� Asocierea cu alte unităŃi administrativ-teritoriale în scopul dezvoltării unor proiecte şi activităŃi comune

� Declararea municipiului Râmnicu Vâlcea pol de dezvoltare urbană.

� Procent redus de funcŃionari cu studii superioare – 20%

� Grad insuficient de dotare şi informatizare a administraŃiei publice locale

� Site funcŃional, cu adresă nereprezentativă

� Conectare parŃială la Internet

� Lipsa unui departament specializat în derularea proiectelor europene

� Preocupare redusă pentru cooperarea internaŃională şi schimbul de experienŃă cu administraŃii publice din alte regiuni europene.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� OPORTUNITĂłI � AMENINłĂRI

� Contextul actual în care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are acces la fonduri nerambursabile în valoare de 30 miliarde de euro prin politica de dezvoltare regională, politica agricolă comună şi de pescuit

� Modificarea legislaŃiei fiscale care permite suportarea cheltuielilor neeligibile cu TVA aferent proiectelor cu finanŃare nerambursabilă de către bugetul de stat

� Modificarea prevederilor legale în sensul posibilităŃii autorităŃilor locale de a contracta credite pe termen lung

� Modificarea prevederilor legale privind creşterea gradului de îndatorare al administraŃiilor publice locale

� Adoptarea de către Guvernul României a unui act normativ privind acordarea de garanŃii guvernamentale pentru cofinanŃarea proiectelor europene

� IniŃiativă legislativă pentru adoptarea unui act normativ care să reglementeze parteneriatul public privat

� Stabilirea unui cadru strategic la nivel naŃional pentru actuala perspectivă financiară prin care s-au stabilit priorităŃi de dezvoltare pe baze parteneriale şi consultative, Ńinându-se cont de priorităŃile regionale, şi în cadrul căruia dezvoltarea spaŃiilor rurale deŃine locul principal, alături de domeniul transporturilor

� Efortul actorilor regionali şi autorităŃilor judeŃene de a stabili priorităŃi de dezvoltare la aceste nivele, Ńinând cont atât de oportunităŃile existente cât şi de specificul local, pentru a se asigura premisele unei absorbŃii ridicate a fondurilor europene

� Complementaritatea politicilor de coeziune şi agricole comune astfel încât comunităŃile rurale să poată beneficia de fonduri nerambursabile în domeniile care prezintă cele mai stringente necesităŃi

� Aprofundarea procesului de descentralizare în toate

� InsuficienŃa fondurilor de la bugetul local al autorităŃii locale pentru investiŃii proprii şi pentru a asigura fondurile necesare contribuŃiei locale, cheltuielilor neeligibile şi cheltuielilor finanŃate din instrumente structurale sau de tip structural care vor fi decontate ulterior

� Creşterea cotei TVA

� Procedurile de implementare a proiectelor finanŃate din fonduri comunitare sunt complicate şi necesită un volum documentar de anvergură

� ConcurenŃa exercitată de alte autorităŃi locale la nivel local, regional şi naŃional

� Proceduri greoaie în domeniul achiziŃiilor publice, care necesită un timp îndelungat şi prezintă vulnerabilitate în faŃa pârghiilor de contestare, care pot bloca aceste proceduri

� Suspendarea depunerii proiectelor pe ai multe domenii de intervenŃie în cadrul programelor operaŃionale

� Suspendarea / întreruperea / diminuarea unor programe


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


sectoarele de activitate şi mai ales în ceea ce priveşte procesul decizional în administraŃia publică locală

� Crearea cadrului legal, prin republicarea legii 215/2001 a administraŃiei publice locale, pentru crearea asociaŃiilor de dezvoltare intercomunitară şi a altor forme de asociere între comunităŃile locale

� ExistenŃa unor programe de cooperare cu alte autorităŃi locale şi regionale din state membre

� Oportunitatea formării Grupurilor de AcŃiune Locală în cadrul Axei IV Leader care determină creşterea capacităŃii actorilor locali de impulsionare a dezvoltării durabile şi a coeziunii comunităŃilor rurale

� Extinderea sectorului serviciilor de consultanŃă dedicat oportunităŃilor de finanŃare pentru administraŃia publică locală

� ExistenŃa unor programe de finanŃare nerambursabilă prin care comunităŃile rurale pot să acceseze fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii proprii

� ExistenŃa unor programe operaŃionale dedicate dezvoltării resurselor umane şi creşterii capacităŃii administrative

� Încurajarea finanŃărilor pentru activităŃi inovative sau pentru activităŃi eficiente economic şi cu efecte favorabile asupra mediului înconjurător

� ExistenŃa unor programe de finanŃare prin care se urmăreşte creşterea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier şi pentru îmbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural

� ExistenŃa unor finanŃări nerambursabile pentru creşterea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi în special pentru renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

� Formarea Zonei metropolitane Râmnicu Vâlcea

� Declararea municipiului Râmnicu Vâlcea pol de

naŃionale de finanŃare ca urmare a crizei economice mondiale

� PercepŃia adeseori incorectă a cetăŃenilor faŃă de administraŃia publică şi neîncrederea în actul administrativ

� Cadrul legislativ care prezintă instabilitate şi incoerenŃă

� Avertizări ale Comisiei Europene la adresa României (activarea clauzei de salvgardare în domeniul agriculturii (reducerea cu 25% a fondurilor acordate), declanşarea unor proceduri de infrigement

� Instabilitatea macroeconomică

� Lipsa culturii antreprenoriale

� Lipsa capitalului de susŃinere a investiŃiilor în economie

� Procesul redus de modernizare şi restructurare al agriculturii

� Fragmentarea exploataŃiilor agricole

� Fenomenul corupŃiei şi economia subterană

� Valorificarea insuficientă a potenŃialului existent


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


dezvoltare urbană

� Diversificarea activităŃii economice (dezvoltarea serviciilor, a industriei mici şi mijlocii, eficientizarea şi reconversia locurilor de muncă în funcŃie de necesităŃi)

� Noi facilităŃi acordate pentru stimularea înfiinŃării de IMM-uri la sate, în special pentru tinerii sub 35 de ani

� Dezvoltarea şi diversificarea relaŃiilor de parteneriat cu primării din Ńară şi străinătate

� Interes şi potenŃial ridicat pentru agroturism şi turism ecologic

� Cererea ridicată de produse agricole ecologice coroborată cu potenŃialul crescut pentru practicarea unei agriculturi ecologice

� PosibilităŃi de promovare a produselor locale tradiŃionale (alimentare şi nealimentare)

� ExistenŃa unei legislaŃii care sprijină agenŃii economici (facilităŃi la angajarea absolvenŃilor, la perfecŃionare propriilor angajaŃi etc.)

� Diversificarea oportunităŃilor de creditare pentru micii producători

� ExistenŃa unor programe de finanŃare europene pentru dezvoltarea mediului de afaceri

� Stimularea investiŃiilor productive (utilaje şi echipamente cu nivel ridicat de productivitate) care pot creşte competitivitatea

� Programe naŃionale pentru reabilitarea termică a clădirilor care va contribui la creşterea confortului termic

� Promovarea şi dezvoltarea parteneriatelor în furnizarea serviciilor sociale

� Posibilitatea de a stabili parteneriate strategice cu instituŃiile din judeŃ.

� Creşterea şomajului

� Migrarea forŃei de muncă

� Lipsa oportunităŃilor de angajare

� Creşterea gradului de sărăcie pentru anumite categorii ale populaŃiei

� Abandonul şcolar

� Descentralizarea administrativă care înseamnă finanŃarea cheltuielilor din bugetul local, buget insuficient în momentele de criză economică naŃională şi internaŃională

� SubfinanŃarea educaŃiei ca urmare a descentralizării administrative

� ConcurenŃa zonelor turistice învecinate

� Preluarea unor modele greşite de dezvoltare a locaŃăŃilor cu destinaŃii de vacanŃă

� Nerealizarea unor proiecte din cauza dificultăŃilor legate de proprietatea terenurilor din zonele cu potenŃial de dezvoltare

� Reducerea investiŃiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare

� Legea sponsorizării nu prevede facilităŃi fiscale


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


pentru sponsorii evenimentelor culturale, artistice etc

� DispariŃia unor specii de faună şi floră

� Fragmentarea habitatelor şi întreruperea conectivităŃii longitudinale şi laterale (prin bararea cursurilor de apă şi îndiguirilor)

� Nerespectarea de către turişti şi localnici a regulilor de comportare şi exploatare a zonelor naturale

� ExistenŃa speculatorilor imobiliari care pun presiune asupra dezvoltării durabile a comunei prin stabilirea unor preŃuri artificiale pentru terenuri şi valorificarea acestora fără a Ńine seama de principiile dezvoltării durabile


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


În viitor, comuna Păuşeşti-Măglaşi va fi o localitate cu o mare atractivitate pentru turism şi locuit, în care cetăŃenii, turiştii şi vizitatorii vor dispune de condiŃii de viaŃă de calitate şi de un mediu înconjurător curat, beneficiind de toate serviciile publice necesare şi de o infrastructură tehnică, socială, culturală şi educaŃională la standarde europene, o localitate în care există toate condiŃiile pentru imbunătăŃirea afacerilor care nu afectează mediul, şi în care se dezvoltă, alături de o agricultură eficientă, şi sectorul serviciilor, comerŃului şi micii industrii, prin valorificarea resurselor proprii şi atragerea altora noi.

CAPITOLUL 7.

DIRECłIILE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI

Comuna Păuşeşti-Măglaşi deŃine multe resurse care pot acŃiona ca şi un motor generator de dezvoltare locală, dintre care menŃionăm potenŃialul deosebit determinat de localizarea acesteia, respectiv apropierea de capitala judeŃului Râmnicu Vâlcea, de două oraşe în care turismul este foarte dezvoltat - Ocnele Mari şi Băile Olăneşti precum şi de Parcul NaŃional Buila VânturariŃa, precum accesul rutier bun, dar şi de existenŃa unor condiŃii naturale propice relaxării şi agrementului, acestea consacrând localitatea ca zonă rezidenŃială dar şi potrivită turismului de week-end, de vânătoare, de pescuit, agroturismului sau chiar celui cultural – religios. Pentru a atinge însă toate condiŃiile necesare dezvoltării locale, administraŃia publică locală trebuie să se folosească de toate pârghiile la îndemâna sa pentru a asigura condiŃii de viaŃă de calitate.

Astfel putem contura o viziune de dezvoltare a comunei Păuşeşti-Măglaşi, înŃelegând prin aceasta o imagine inspirată a unui viitor dorit, un scop global şi durabil, servind ca fundament pentru procesul de planificare strategică.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Pentru susŃinerea realizării acestei viziuni, strategia de dezvoltare trebuie să contureze câteva direcŃii generale de dezvoltare, căi de urmat pentru administraŃia publică locală şi pentru toŃi factorii care pot contribui la dezvoltarea de ansamblu a localităŃii, astfel încât eforturile acestora să fie unite într-un mod constructiv, respectând principiile de bază ale dezvoltării.

Este foarte important să privim acest proces de dezvoltare locală şi din prisma includerii viitoare a comunei în Zona Metropolitană centrată în jurul oraşului reşedinŃă de judeŃ, întrucât direcŃiile de dezvoltare ale prezentei strategii pot fi uniformizate şi integrate în cele ale dezvoltării acestei Zone.

Pornind de la analiza SWOT detaliată anterior, am creat premisele pentru conturarea unui cadru strategic de dezvoltare locală în aşa fel încât, pe baza unor direcŃii generale de dezvoltare care să corespundă domeniilor de sprijin negociate între Guvernul României şi Comisia Europeană, să putem fixa acŃiuni concrete posibil de realizat la nivel local pe termen mediu şi lung.

1. CREŞTEREA ACCESULUI LA SERVICII PUBLICE DE BUNĂ CALITATE

2. DEZVOLTAREA SOCIO-CULTURALĂ A LOCALITĂłII 3. CREAREA CONDIłIILOR PENTRU DEZVOLTAREA ŞI

DIVERSIFICAREA SECTORULUI ECONOMIC 4. PROTEJAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR 5. CONSOLIDAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE LA NIVEL LOCAL

DirecŃiile dezvoltare vor putea fi urmate prin intermediul unor seturi de obiective şi a unor acŃiuni specifice pentru implementarea fiecăreia dintre ele, pe care le detaliem în continuare.

Obiectivul specific nr. 1

ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii rutiere a localităŃii

Comuna Păuşeşti-Măglaşi are avantajul de a avea acces la două drumuri judeŃene şi un drum naŃional, şi de a beneficia de servicii de transport în comun de bună calitate (aspect important având în vedere faptul că localitatea nu are acces direct la calea ferată) prin concesionarea acestui serviciu către un operator privat, însă reŃeaua de drumuri comunale se află într-o stare

DIRECłIA DE ACłIUNE NR. 1

CREŞTEREA ACCESULUI LA

SERVICII PUBLICE DE BUNĂ CALITATE


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


precară, mare parte a acestora nefiind asfaltate ceea ce determină un grad redus de accesibilitate a persoanelor, bunurilor şi serviciilor din interiorul comunei către exterior şi invers.

În acelasi timp, comuna dispune de un fond forestier şi agricol însemnat, infrastructura de acces la aceste exploataŃii putând fi reabilitată şi modernizată pentru crearea condiŃiilor de dezvoltare a acestor domenii economice, inclusiv pentru punerea în valoare a fondului silvic din punct de vedere turistic.

În urma analizei situaŃiei existente, propunem următoarele măsuri:

1. Modernizarea, reabilitarea şi mentenanŃa întregii reŃele de drumuri comunale

Numai 25% din totalul de 40 km de drumuri comunale au fost asfaltate până în prezent, accesibilitatea rutieră fiind, alături de cea de mediu, unul dintre cei mai importanŃi factori de atractivitate a unei localităŃi. Spatiul destinat parcărilor este de asemenea deficitar şi nu există spaŃii amenajate pentru circulaŃia bicicletelor.

Ca urmare, este necesară întocmirea documentaŃiilor tehnico-economice pentru pregătirea acestui tip de investiŃii, pornind cu o expertizare a stării actuale a drumurilor şi dimensionarea aproximativă a necesarului de fonduri, concomitent cu identificarea posbilităŃilor de reabilitare din bugetul propriu, prin programe guvernamentale sau din resurse ce pot fi solicitate anual administraŃiei judeŃene.

Având în vedere constrângerile bugetare actuale fireşti, este însă de o mare importanŃă pregătirea până la sfârşitul actualei perioade de programare (anul 2013), a unor DocumentaŃii de Avizare a Lucrărilor de IntervenŃii în conformitate cu normele şi prevederile legale în vigoare, astfel încât aceste proiecte să poată fi prevăzute în strategia de dezvoltare a judeŃului Vâlcea şi să devină astfel mature şi eligibile pentru finanŃare la momentul lansării noilor programe de finanŃare în următoarea perspectivă financiară europeană 2013-20120.

2. Amenajarea şi punerea în valoare a staŃiilor de transport în comun

În comună există 7 staŃii destinate transportului public. Consiliul Local poate lua în considerare includerea lucrărilor de amenajare a acestora într-un proiect mai amplu de reabilitare şi modernizare drumuri comunale, sau poate încheia contracte cu agenŃi economici privaŃi care vor amenaja staŃiile în schimbul utilizării acestora în scopul desfăşurării unor activităŃi comerciale sau în scopul amplasarii unor reclame.

3. ÎmbunătăŃirea drumurilor de acces către exploataŃiile agricole şi forestiere

InvestiŃiile în acest domeniu depind de forma de proprietate a terenurilor pe care acestea există sau se doresc a fi create.

Astfel, acŃiunile / proiectele care sunt recomandate în cadrul acestui obiectiv sunt:


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


� Modernizare/reabilitarea drumurilor comunale; � Reabilitare alei şi trotuare; � Amenajarea unitară a staŃiilor de transport în comun; � Realizare piste pentru biciclişti; � Realizarea unor pasarele pietonale în zonele cu trafic intens; � IniŃierea şi realizarea, în parteneriat cu serviciul PoliŃiei Rutiere a unor campanii de

educaŃie rutieră a participanŃilor la trafic; � AchiziŃia unor utilaje multifuncŃionale de întreŃinere stradală (curăŃarea zăpezii,

aspirarea frunzelor, măturare, stropire); � Amenajarea unor parcări în zona centrală a comunei.


Creşterea gradului de protecŃie şi siguranŃă al cetăŃenilor

Măsurile şi acŃiunile propuse în acest obiectiv specific urmăresc asigurarea condiŃiilor privind dezvoltarea sistematică a economiei comunei Păuşeşti Măglaşi şi îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, prin îmbunătăŃirea accesului la serviciile publice în contextul unei dezvoltări durabile.

Lipsa infrastructurii de iluminat duce la marginalizarea zonelor respective şi a locuitorilor care le populează, dar şi la concentrarea unui număr mare de infractori. Scăderea siguranŃei persoanelor va duce la izolare şi reducerea relaŃiilor cu viaŃa economică şi socială a comunei, degradarea zonelor şi transformarea acestora în zone problemă a comunei.

În prezent, fenomenul infracŃional din România se remarcă prin: complexitate şi comiterea unor noi genuri de infracŃiuni (criminalitatea informatică, falsurile şi pirateria comercială etc.), profesionalizarea şi specializarea infractorilor, prezenŃa faptelor de corupŃie şi amplificarea fenomenului criminalităŃii transfrontaliere. Crima organizată, migraŃia ilegală, corupŃia, criminalitatea economico-financiară, tâlhăriile, omorurile la comandă sau în scop de jaf, precum şi furturile din avutul public şi privat exercită o influenŃă negativă asupra calităŃii vieŃii cetăŃeanului şi siguranŃei publice.

O altă măsură de asigurare a protecŃiei cetăŃenilor comunei Păuşeşti Măglaşi o constituie crearea unui sistem de supraveghere video care va permite monitorizarea unor puncte de interes public bine stabilite în vederea creşterii nivelului de securitate al locuitorilor, a participanŃilor la trafic, ducând însă şi la uşurarea muncii specifice de detectare a eventualelor infracŃiuni şi a identificării făptaşilor, prin amplasarea unor camere de supraveghere în punctele de interes cum ar fi instituŃii publice, şcoli, grădiniŃe, străzi şi intersecŃii.

Sistemul de supraveghere video este un instrument eficient de culegere a datelor, de documentare, de stocare şi de suport în coordonarea acŃiunilor forŃelor de poliŃie.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Introducerea monitorizării principalelor străzi şi intersecŃii duce la scăderea stării infracŃionale prin descurajarea potenŃialilor infractori dar şi la reducerea încălcării normelor şi regulamentelor privitoare la circulaŃia autovehiculelor.

De asemenea, instalarea de camere video în apropierea instituŃiilor de învăŃământ duce la descurajarea fenomenului infracŃional şi a activităŃilor antisociale în zonele respective.

Creşterea gradului de protecŃie şi siguranŃă al cetăŃenilor duce la:

• creşterea gradului de accesibilitate în interiorul comunei - investiŃiile în infrastructura de iluminat public va facilita mobilitatea populaŃiei, bunurilor şi serviciilor, îmbunătăŃirea accesului pe timp de noapte, creşterea eficienŃei activităŃilor economice;

• creşterea gradului de siguranŃă a circulaŃiei - prin extinderea sistemului de iluminat se va asigura vizibilitatea pe timp de noapte;

• reducerea fenomenelor antisociale - prin asigurarea iluminatului public se vor reduce considerabil infracŃiunile, datorate în principal lipsei de vizibilitate pe timp de noapte.

În urma analizei situaŃiei existente, propunem următoarele măsuri:

1. Extinderea şi eficientizarea reŃelei de iluminat public

Iluminatul public comunal reprezintă o utilitate publică esenŃială pentru un standard de viaŃă şi de siguranŃă ridicat al locuitorilor unei comunităŃi şi pentru asigurarea securităŃii acestora prin reducerea gradului de infracŃionalitate.

În localitatea Păuşeşti-Măglaşi există o reŃea de iluminat public comunal pe lungimea a 30 km de drumuri, ceea ce nu acoperă întregul necesar al localităŃii. În programul de investiŃii al primăriei pentru următorii ani este prevazută execuŃia a încă 8 km, dintre care 2 km în anul 2010. Se recomandă continuarea acestor măsuri din fonduri proprii sau includerea lor în proiecte integrate de îmbunătăŃire a infrastructurii în următoarea perioadă de programare.

2. Instalarea unei reŃele de camere de monitorizare

Complementar, se recomandă instalarea unei reŃele de camere de luat vederi în cele mai importante locaŃii din comună, de asemenea în scopul creşterii gradului de siguranŃă al locuitorilor, în contextul dezvoltării zonei din punct de vedere turistic şi rezidenŃial.

3. Dotarea Serviciului de Voluntariat pentru SituaŃii de UrgenŃă

Consiliul Local al comunei Păuşeşti-Măglaşi a implementat, în calitate de partener, proiectul Dezvoltarea serviciilor de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă în zona municipiului Râmnicu-Vâlcea, alături de Consiliul Local al municipiului Râmnicu-Vâlcea, în calitate de beneficiar, şi în parteneriat cu Consiliul JudeŃean Vâlcea, InstituŃia Prefectului – JudeŃul


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Vâlcea şi cu Consiliile Locale ale oraşelor Băile Olăneşti şi Ocnele Mari şi ale comunelor Berislăveşti, Budeşti, Bujoreni, Dăeşti, Goleşti, Milcoiu, Muereasca, Păuşeşti-Măglaşi, Runcu, Sălătrucel şi Vlădeşti.

Proiectul a fost finanŃat prin Programul PHARE 2005-2006 Reforma Sectorului AdministraŃiei Publice, Componenta „Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraŃiei la nivel local” şi a avut ca scop perfecŃionarea capacităŃii sistemului instituŃional de asigurare a unui management eficient al situaŃiilor de urgenŃă.

Deşi în prezent serviciul existent beneficiază de dotări considerate suficiente, pe termen mediu şi lung şi în special în contextul dezvoltării continue din punct de vedere rezidenŃial şi turistic a localităŃii, creşterea gradului de echipare al acestuia cu autospeciale şi instrumentar specific precum şi instruirea permanentă a voluntarilor atât prin acŃiuni locale cât şi organizate în colaborare cu serviciul judeŃean – sunt acŃiuni extrem de importante pentru asigurarea siguranŃei cetăŃenilor comunei.

AcŃiunile care sunt recomandate în cadrul celor trei măsuri menŃionate sunt:

� Extinderea reŃelei de iluminat public cu 2 km în anul 2010; � Extinderea reŃelei de iluminat public cu 3 km în anul 2011; � Extinderea reŃelei de iluminat public cu 2 km în anul 2012; � Utilizarea becurilor ecologice şi a sistemelor inteligente de control a iluminatului

public; � Iluminarea corespunzătoare şi instalarea camerelor de supraveghere cu prioritate în

zonele în care se petrec infracŃiuni; � Instalarea camerelor de supraveghere în apropierea şcolilor şi grădiniŃelor; � Supravegherea video a instituŃiilor publice şi zonelor comerciale; � Supravegherea cu camere video a intersecŃiilor şi porŃiunilor de drum public foarte

aglomerate sau cu risc de producere a accidentelor; � Dotarea serviciului de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă cu echipamente specifice; � Instruirea periodică a voluntarilor, executarea unor simulări în parteneriat cu ISU

Vâlcea; � Campanii de informare şi conştientizare pentru creşterea capacităŃii locuitorilor de a

acŃiona responsabil în cazul apariŃiei unei situaŃii de urgenŃă.


Dezvoltarea reŃelei de alimentare cu gaze naturale

Deşi comuna beneficiază de o reŃea de alimentare cu gaze naturale, aceasta nu are o lungime

suficientă pentru a deservi întreaga suprafaŃă a localităŃii, fiind necesară construirea a încă 13,5 km de conductă. De asemenea, gradul de racordare al gospodăriilor este redus, datorită în principal costurilor ridicate şi existenŃei alternativei de utilizare a combustibilului solid lemnos şi disponibilităŃii acestuia, ceea ce reprezintă însă o acŃiune dăunătoare mediului înconjurător.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


De aceea, consiliul local poate lua în considerare măsuri care să impulsioneze gradul de racordare, ca de exemplu conştientizarea populaŃiei pentru protecŃia mediului înconjurător sau acordarea anumitor facilităŃi.

Obiectivul alimentării cu gaz al comunei reprezintă un factor determinant în dezvoltarea din punct de vedere economic al comunei şi ridicarea nivelului de trai al locuitorilor comunei, şi de aceea trebuie inclus în agenda de lucru a consiliului local ca prioritate pentru următorii ani.

Principalele măsuri/ acŃiuni care trebuie deci întreprinse sunt:

1. Extinderea reŃelei de alimentare cu gaze naturale a comunei 2. Măsuri de stimulare a creşterii gradului de racordare la reŃeaua de gaze naturale a

consumatorilor casnici şi economici

Obiectivele specifice care susŃin această direcŃie de dezvoltare sunt:


Crearea condiŃiilor de dezvoltare şi creştere a calităŃii procesului educaŃional

În comuna Păuşeşti-Măglaşi există două şcoli generale şi două grădiniŃe.

În ansamblu, există o uşoară tendinŃă descrescătoare a numărului de elevi înscrişi în cadrul celor două unităŃi de învăŃământ, înregistrându-se şi o reducere a promovabilităŃii, aspecte care afectează în mod negativ procesul educaŃional, în special în contextul unui ritm demografic pozitiv. În ultimul an şcolar au fost înregistrate şi abandonuri în rândul elevilor cuprinşi în ciclul gimnazial şi primar.

Una dintre şcoli (Valea Cheii) a fost reabilitată printr-un proiect Phare, iar cealaltă, respectiv Şcoala Achim Popescu, deşi destul de bine dotată, necesită reabilitări exterioare. Şcolile nu dispun de terenuri de sport şi nici de facilităŃi de transport elevi.

DIRECTIA DE ACłIUNE NR. 2

DEZVOLTAREA SOCIO-CULTURALĂ A LOCALITĂłII


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Se observă o preocupare pentru implicarea elevilor şi profesorilor în activităŃi extraşcolare (cerc ecologie) şi în proiecte de dezvoltare a resurselor umane, destinate creşterii calităŃii procesului de învăŃămant.

Multe dintre cadrele didactice nu au domiciliul în comună.

Astfel, se recomandă măsuri de îmbunătăŃire a calităŃii procesului educaŃional prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de învăŃământ, creşterea eficienŃei interne a şcolilor, reflectată în rata de cuprindere şcolară şi în rata de absolvire, îmbunătăŃirea cadrului de colaborare între unităŃile de învăŃământ implicate şi comunitatea din care fac parte, facilitarea comunicării între factorii implicaŃi (directorii de şcoli, cadrele didactice, reprezentanŃii administraŃiei publice locale, reprezentanŃii Inspectoratului Şcolar JudeŃean Vâlcea):

1. Lucrări de reabilitare a unităŃilor de învăŃămant; 2. Crearea unor terenuri de sport pentru elevi şi a unor locuri de joacă pentru

preşcolari; 3. Continuarea activităŃilor de dotare a unităŃilor cu material didactic şi IT, de

conectare la internet prin reŃele de broadband; 4. ActivităŃi de dezvoltarea resurselor umane din învăŃământ prin implicarea în

proiecte inlcusiv în parteneriat cu ceilalŃi actori locali, de exemplu:

o Dezvoltarea şi implementarea sistemului de asigurare a calităŃii în şcoli, inclusiv dezvoltarea/formarea personalului şi acŃiuni inovative;

o Formarea iniŃială şi continuă a cadrelor didactice şi a resurselor umane din unităŃile de învăŃământ din comună;

o Sprijin pentru debut şi dezvoltarea carierei didactice pentru profesorii din comună;

o Sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în educaŃie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

o Furnizarea serviciilor integrate de orientare şi consiliere pentru persoanele expuse riscului de părăsire timpurie a şcolii

o IniŃierea şi încurajarea parteneriatelor interşcolare judeŃene şi naŃionale; o ÎnfrăŃiri cu şcoli din străinătate şi organizarea de schimburi de elevi, profesori,

vizite de studiu; o Crearea unui sistem de recompensare anuală a elevilor cu performanŃe

deosebite, precum şi a cadrelor didactice care i-au îndrumat (acordarea de burse sau premii, titluri de excelenŃă, festivităŃi de premiere, publicitate, excursii, tabere);

o Implementarea unui program de constituire de parteneriate între unităŃile şcolare, în vederea folosirii în comun a resurselor (biblioteci, săli de sport);

o Implementarea unui sistem de susŃinere a copiilor dotaŃi pentru a nu abandona şcoala;

o Continuarea parteneriatelor cu Inspectoratul Şcolar JudeŃean şi participarea în proiecte educaŃionale.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


5. Asigurarea de facilităŃi pentru elevi şi cadre didactice, de exemplu cele legate de cazarea şi transportul cadrelor didactice navetiste, transportul elevilor, stimularea activităŃilor extraşcolare, etc..


Dezvoltarea culturală a localităŃii

În localitate există două camine culturale care necesită reabilitare şi asigurare cu utilităŃi, intr-unul dintre acestea funcŃionând şi o bibliotecă inclusă în proiectul Biblionet. În comună nu sunt organizate evenimente locale, nu se sărbătoreşte ziua comunei şi nu există un ansamblu folcloric sau publicaŃii locale. Moştenirea culturală a localităŃii este însa valoroasă, comuna având o istorie atestată încă de la 1453, mărturie stând monumente şi biserici.

Ca urmare, în comună se observă probleme cum sunt o infrastructură şi bază materială în declin, resurse financiare şi interes insuficiente pentru practicarea şi revitalizarea unor obiceiuri şi forme de exprimare culturală tradiŃionale, acces dificil la surse de informare (mass-media, cărŃi, internet etc.), abandonul practicilor tradiŃionale în favoarea “modernităŃii”.

Măsuri/ acŃiuni care pot fi realizate

1. Modernizarea, reabilitare, dotarea şi conectarea la internet a celor două cămine culturale

2. Punerea în valoare a celor două cămine prin utilizarea spaŃiilor acestora pentru activităŃi culturale, extraşcolare, de informare şi comunicare :

o ÎnfiinŃarea unui Centru multicultural, sau a unui Centru de informare culturală, eventual în cadrul bibliotecii

o Organizarea de spectacole, festivităŃi, cercuri şcolare etc

3. Consolidarea identităŃii culturale şi sporirea sentimentului de apartenenŃă la spaŃiul social-cultural pentru locuitorii comunei:

o Încurajarea unor manifestări în cadru organizat pentru punerea în valoare a tradiŃiilor şi obiceiurilor locale şi stabilirea unei zile a comunei;

o Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de cultură şi crearea unui Comitet consultativ pe probleme de cultură;

o Elaborarea unor programe pentru promovarea valorilor culturale locale; o Participarea la evenimente culturale judeŃene; o Dezvoltarea de parteneriate educaŃional – culturale; o Promovarea reŃelelor culturale şi susŃinerea culturii locale existente prin

sprijinirea artişilor locali; o Organizarea unei consultări publice pentru stabilirea unei zile care să devină

ziua comunei.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



Dezvoltarea serviciilor de asistenŃă sociale şi medicale

În comună funcŃionează un cămin spital de bolnavi cronici, un dispensar medical în care există 2 cabinete medici de familie şi o farmacie, şi un punct sanitar veterinar. Clădirea dispensarului este concesionată medicilor care îşi desfăşoară activitatea în incintă, şi se află într-o stare precară, necesitând reabilitare şi dotare.

Primăria nu dispune de un serviciu autorizat de asistenŃă socială, serviciile fiind nespecializate. În comună există 101 şomeri, 110 persoane cu dizabilităŃi, 200 persoane de naŃionalitate rromă, dar nu se oferă servicii sau centre dedicate acestor categorii de persoane defavorizate. De asemenea, este destul de răspândit fenomenul violenŃei casnice.

Ca atare, sunt necesare atât măsuri de reabilitare/ creare şi dotare a infrastructurii specifice, cât şi organizarea unor activităŃi de consiliere, informare, instruire, calificare, formare, alte forme de asistenŃă pentru persoanele defavorizate.

Astfel, se recomandă măsuri de dezvoltare în această direcŃie:

1. Reabilitarea, dezvoltarea şi dotarea unităŃilor de sănătate

Având în vedere că pentru reabilitarea şi dotarea unităŃilor spitaliceşti din mediul rural nu se acordă finanŃări nerambursabile prin PNDR sau prin instrumentele structurale în cadrul politicii de coeziune, propunem reabilitarea acestora din surse prin programe ale Ministerului SănătăŃii conform strategiei naŃionale în domeniu, sponsorizări etc.

AcŃiuni/ proiecte recomandate:

o Reabilitarea clădirii dispensarului; o Dotarea cabinetelor cu echipamente medicale; o Încheierea unui parteneriat / protocol pentru înfiinŃarea unui laborator de analize

medicale în comună.

2. Dezvoltarea infrastructurii sociale în zona şi a activităŃilor de asistenŃă socială

Având în vedere faptul că sectorul de asistenŃă socială nu este dezvoltat corespunzator, iar în comună nu este reprezentat nici sectorul non-guvernamental acreditat să furnizeze servicii sociale ar trebui luată în considerare construirea şi operarea, în cadrul unei AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară, a unui astfel de centru.

Se va urmări în primă fază încheierea unui parteneriat cu autorităŃile judeŃene din domeniul asistenŃei socială şi cu organizaŃii sau asociaŃii cu acest obiect de activitate, dar se recomandă crearea unui serviciu specializat în cadrul primariei.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


AcŃiuni/ proiecte recomandate :

o Parteneriate cu autorităŃile publice şi ONG-urile de profil pentru crearea unor programe de stimulare a serviciilor de îngrijire la domiciliu precum şi pentru alte activităŃi de asistenŃă;

o Construirea sau amenajarea unui centru multifuncŃional destinat persoanelor defavorizate;

o ÎnfiinŃarea unui centru pentru persoane vârstnice (de îngrijire, de zi, respiro, de locuinŃă temporară);

o Construirea de locuinŃe sociale pe terenurile Primăriei; o Înscrierea în programul „10 case pentru specialişti”; o Crearea unui program de măsuri concrete în vederea sprijinirii grupurilor supuse

riscului de excluziune socială (facilitarea accesului la locuinŃe, educaŃie, transport în comun, crearea unui after school sau centru de zi);

o ÎnfiinŃarea unui telverde pentru identificarea minorilor în dificultate şi prevenirea abandonului familial, abandonului şcolar, exploatarea sau traficul de copii;

o ÎnfiinŃarea unei cantine sociale; o Accesibilizarea trotoarelor şi acceselor în instituŃii pentru persoanele cu handicap.

3. Informarea şi conştientizarea populaŃiei sau a unor categorii specifice cu privire la păstrarea şi îmbunătăŃirea stării de sănătate publică, şi la prevenirea comportamentelor antisociale

AcŃiuni/ proiecte recomandate :

o Încheierea unor parteneriate cu instituŃiile de furnizare a serviciilor sociale în vederea derulării unor campanii de informare şi conştientizare adresate angajatorilor, pentru schimbarea atitudinilor sociale şi a stereotipurilor cu privire la grupurile vulnerabile;

o Parteneriate cu autorităŃile în domeniu şi medicii care profesează în comună pentru realizarea unor campanii privind consecinŃele consumului de droguri sau plante etnobotanice, igiena, sănătatea reproducerii, sănătate mintală, accidente şi prim ajutor, asistenŃă medicală;

o Program de promovare şi îmbunătăŃire a condiŃiilor igienico-sanitare din instituŃiile de învăŃământ;

o Revizuirea regulamentelor de organizare şi funcŃionare a instituŃiilor pentru includerea, dacă este cazul, a prevederilor legate de tratamentul egal al angajaŃilor, interzicerea discriminărilor de orice natură (sex, apartenenŃă la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilităŃi etc) şi includerea tuturor categoriilor considerate vulnerabile în legislaŃia românească: persoane de etnie rromă, persoane cu handicap, şomeri de lungă durată, tineri la prima angajare, femei susŃinătoare ale familiei etc, precum şi organizarea unor campanii publice de informare şi sensibilizare asupra problematicii abuzului, violenŃei şi a exploatării.

Principala funcŃiune economică a localităŃii o constituie agricultura - pomicultura şi silvicultura în sectorul privat şi mai puŃin în sectorul de stat, dar specific comunei este şi


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


sectorul zootehnic, respectiv creşterea animalelor. În comparaŃie cu potenŃialul pomicol ridicat, nu există centre de colectare şi prelucrare a fructelor, deşi se pot folosi în acest scop spaŃiile disponibilizate prin desfiinŃarea CAP-urilor.

IniŃiativa particulară se manifestă în toate domeniile de activitate (servicii, comerŃ), iar în sfera producŃiei se rezumă la ateliere de mică producŃie. Prin utilizarea spaŃiilor de producŃie existente se pot dezvolta activităŃile meşteşugăreşti şi artizanale, sau se pot diversifica activităŃile economice prin atragerea unor investitori, în special în contextul poziŃionării localităŃii în viitoarea zonă metropolitană, datorită apropierii de municipiul reşedinŃă de judeŃ. Nu trebuie neglijat nici caracterul de atractivitate al acestei comune ca şi spaŃiu pentru locuit, ceea ce implică necesitatea consolidării sectorului de prestări servicii pentru populaŃie.

În prezent comuna Păuşeşti-Măglaşi nu dispune de dotări turistice dar dispune de o serie de obiective (monumente de arhitectură, relief şi cadru natural) care pot prezenta interes turistic şi de aceea zona poate permite dezvoltarea agro-turismului, turismului de week-end, de vânătoare, de pescuit, cultural religios.

Astfel obiectivele specifice pentru dezvoltarea economiei locale sunt:


Dezvoltarea activităŃii turistice

În ceea ce priveste dezvoltarea turismului, în comuna Păuşeşti-Măglaşi trebuie încurajată participarea privată, în special. De aceea, aceasta strategie urmăreşte punerea în evidenŃă a posibilităŃilor pe care sectorul privat le are pentru a putea contribui la dezvoltarea pe ansamblu a comunei.

1. Dezvoltarea infrastucturii turistice şi a serviciilor conexe

În prezent, în comună trebuie încurajată crearea structurilor de cazare, respectiv a pensiunilor, cabanelor de vânătoare şi fermelor agro-turistice autorizate. Pe lângă veniturile semnificative care se aduc astfel bugetului local, va creşte atractivitatea comunei pentru


CREAREA CONDIłIILOR PENTRU DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA

SECTORULUI ECONOMIC


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


investitori determinând dezvoltarea unor activităŃi economice conexe, şi se vor oferi locuitorilor condiŃii mai bune pentru petrecerea timpului liber, se vor îmbunătăŃi ofertele pentru turismul de weekend pentru populaŃia întregului judeŃ şi a judeŃelor învecinate.

AcŃiunile care sunt recomandate:

o Reabilitarea/modernizarea spaŃiilor de cazare şi de alimentaŃie publică; o Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice şi a zonei verzi adiacente. o Realizarea unor parcări în centrul comunei şi lângă zonele cu obiective turistice; o Iluminarea şi semnalizarea obiectivelor turistice; o Reabilitarea mobilierului urban; o Amenajarea unei promenade pe râul Olăneşti pentru valorificare în scop turistic; o Amenajarea unui ştrand / aquapark cu căsuŃe pentru cazare, pentru turismul de sfârşit

de săptămână sau turiştii aflaŃi în staŃiunile din judeŃ; o Amenajarea unui centru public de recreere sportivă (bazin de înot, alei bowling, mese

de tenis, piste pentru biciclete şi role etc.)

2. Promovarea potenŃialului turistic:

Se recomandă crearea unui pachet de promovare a potenŃialului turistic al comunei prin colaborarea cu agenŃii de turism, asociaŃii şi fundaŃii, alte autorităŃi publice, pentru următoarele categorii de turism:

Turismul de agrement: datorită existenŃei pădurilor şi cursurilor de apă, există resurse pentru activităŃi de agrement.

Agroturismul: datorită cadrului natural şi activităŃilor agricole specifice se poate dezvolta acest tip de turism, în special prin amenajarea fermelor de subzistenŃă şi autorizarea acestora ca ferme agro-turistice.

Turismul cultural-religios: Monumentele de cult reprezintă un potenŃial turistic important, acestea fiind deja semnalizate prin placuŃe informative. Pot fi puse în valoare prin lucrări de îmbunătăŃire a accesului şi de amenajare peisagistică a locaŃiilor, şi pot fi incluse în circuite turistice mai ample, la nivel regional sau judeŃean.

În ceea ce priveşte promovarea potenŃialului turistic al localităŃii, se poate apela la centrul de informare turistică pe care Consiliul JudeŃean Vâlcea îl va realiza prin intermediul unui proiect finanŃat prin POR 2007-2013, în cadrul domeniului major de intervenŃie 5.3. De asemenea, staŃiunile din apropiere dispun de centre de informare turistică realizate prin finanŃare de la bugetul local sau bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

AcŃiunile care sunt recomandate:

o Realizarea unor parteneriate pentru punerea în valoare a patrimoniului moştenit; o Dezvoltarea unor pachete turistice „de sfârşit de săptămână" prin organizarea şi


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


promovarea unor evenimente specifice, de exemplu oferte culinare, muzică specifică, organizarea unor acŃiuni sau evenimente atractive;

o Dezvoltarea ecoturismului prin parteneriate cu Parcul NaŃional Buila VânturariŃa şi comunele învecinate.

o Extinderea reŃelei de panouri stradale pentru marcarea obiectivelor turistice şi a marcării intrărilor în oraş

o Realizarea unui studiu privind potenŃialul turistic al zonei şi posibilităŃile de dezvoltare turistică a zonei şi pentru identificarea şi promovarea unor produse turistice;

o Realizarea unor materiale de promovare a ofertei turistice, prin tipărituri (cataloage, albume, broşuri, pliante, reviste), promovarea prin mass-media, prin pagină web, participare la târguri şi expoziŃii de profil şi orice alte mijloace adecvate;

o Colaborare cu tur-operatorii din judeŃ pentru realizarea unor pachete turistice atractive şi promovarea ofertei turistice locale.


Dezvoltarea agriculturii

1. Măsuri de valorificare a potenŃialului pomicol şi al altor culturi

În primul rând, Ńinând cont de potenŃialul pomicol insuficient exploatat al zonei, este necesară crearea unuia sau mai multor centre de colectare, sortare, prelucare şi desfacere a fructelor, recomandându-se în acest fel forma de parteneriat public-privat.

De asemenea, trebuie încurajate următoare tipuri de acŃiuni aplicabile altor beneficiari decât cei publici, dar care, conjugate cu eforturile realizate de către consiliul local, contribuie la dezvoltarea de ansamblu a agriculturii în localitatea Păuşeşti-Măglaşi.

Se recomandă modernizarea exploataŃiilor agricole, beneficiari fiind persoane fizice autorizate, asociaŃii familiale autorizate şi persoane juridice constituite în conformitate cu legislaŃia în vigoare, care funcŃionează în domeniul agricol, cu excepŃia exploataŃiilor de subzistenŃă.

Pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole sunt necesare investiŃii corporale şi necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor agricole.

Pentru eficientizarea activităŃii agricole şi pentru a răspunde cerintelor Politicii agricole Comune, este necesară şi restructurarea şi transformarea fermelor de semi-subzistenŃă în exploataŃii orientate către piaŃă şi înfiinŃarea şi funcŃionarea administrativă a grupurilor de producători.

Se poate incheia un parteneriat strategic cu StaŃiunea de Cercetare Pomicolă Vâlcea în vederea sprijinirii cultivatorilor de fructe în procurarea materialului săditor de calitate.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Având în vedere potenŃialul pisciol al comunei, se poate recomanda şi înfiinŃarea unor crescătorii de peşte.

2. Măsuri de valorificare a potenŃialului silvic

De asemenea destinate altor beneficiari decat cei publici, se recomandă încurajarea următoarelor demersuri:

- Măsuri de creştere a valorii economice a pădurilor prin investiŃii în pădurile care se supun regimului silvic şi pentru care s-au elaborat amenajamente silvice, potrivit legislaŃiei naŃionale şi care sunt obligatorii (achiziŃia de material de plantat, lucrări de îngrijire şi administrare a arboretelor, lucrări de îmbunătăŃire a calităŃii solului din pădure, achiziŃia de maşini, utilaje, echipamente şi instalaŃii, gospodărirea pădurilor, inclusiv pentru activitatea de recoltare a produselor forestiere (lemnoase prin metode ecologice

- InvestiŃii pentru creşterea valorii adăugate a produselor forestiere - investiŃii corporale şi necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor forestiere.


Diversificarea activităŃilor economice

Sectoarele economice reprezentate în comuna Păuşeşti- Măglaşi pot fi dezvoltate şi diversificate datorită existenŃei resurselor necesare - materiilor prime şi forŃei de muncă, dar şi spaŃiilor disponibile. Sectorul agricol fiind predominant, producŃia obŃinută din culturi este folosită atât pentru nevoi proprii cât şi pentru comercializare. De asemenea, efectivele de animale şi existenŃa fondului forestier crează condiŃiile pentru dezvoltarea activităŃilor de prelucrarea şi comercializare a cărnii, laptelui şi altor produse, sau a unor ateliere meşteşugăreşti care utilizează produse animale.

Măsurile recomandate în cadrul acestei direcŃii sunt:

1. Dezvoltarea facilităŃilor de sprijinire a activităŃilor economice

Se recomandă organizarea unor târguri săptamânale ceea ce ar prezenta un potenŃial deosebit pentru dezvoltarea activităŃilor comerciale din zonă, întâlnind în acelaşi timp şi nevoile locuitorilor. Astfel, sunt necesare lucrări de amenajare a spaŃiilor destinate acestor târguri şi promovarea evenimentelor la nivelul judeŃului şi regiunii.

De asemenea, spaŃiile neutilizate apaŃinând fostelor CAP –uri se pot reabilita şi adapta necesităŃilor impuse de dezvoltarea unor activităŃi economice diversificate în aceste incinte.

AcŃiuni recomandate:


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


o Parteneriate public-private cu magazine alimentare / hypermarketuri / supermarketuri cu renume şi angajarea forŃei de muncă locale;

o Amenajări / reabilitări / dotări de spaŃii / structuri de sprijinire cu internet, utilităŃi pentru întreprinzători;

o Construirea / amenajarea de pieŃe agroalimentare (fixe sau mobile) cu producători locali, modernizarea şi diversificarea celor existente;

o Crearea unui centru de informare pentru investitori; o Amenajarea unui centru expoziŃional şi organizarea de târguri tematice.

2. Identificarea şi stimularea unor noi afaceri în mediul rural

Contextul socio-economic actual care caracterizează comuna Păuşeşti –Măglaşi permite identificarea unor posibile noi afaceri pe care primăria le poate populariza prin intermediul paginii de internet sau prin alte mijloace aflate la dispoziŃia sa, iar în funcŃie de condiŃiile concrete, instituŃia poate oferi facilităŃi pentru întreprinzători / investitori, inclusiv de ordin fiscal.

Astfel, recomandăm înfiinŃarea unor unităŃi de întreŃinere şi reparaŃii mecanice destinate utilajelor diverse aflate în proprietatea agenŃilor economici activi din agricultură.

Pentru deservirea populaŃiei comunei (în tendinŃa demografică pozitivă), dar şi a agenŃilor economici activi în vederea susŃinerii unei dezvoltări durabile a acestora, este nevoie de diversificarea sectorului de prestări servicii, aşa cum sunt serviciile bancare, notariale etc. Necesitatea este cu atât mai semnificativă, cu cât nevoia agenŃilor economici de a atrage resurse financiare este mai mare în contextul oportunităŃilor de finanŃare oferite în perioada actuală prin programul de dezvoltare rurală sectorului privat din mediul rural, în cadrul cărora condiŃiile de cofinanŃare şi de rambursare a cheltuielilor eligibile pot implica necesitatea unor credite sau împrumuturi bancare.


o ÎnfiinŃarea unei sucursale de bancă în comună o Modernizarea şi dotarea corespunzătoare unor spaŃii destinate târgurilor; o Crearea spaŃiului şi înfiinŃarea unui notariat; o ÎnfiinŃarea unui service auto şi a unui atelier reparaŃii tractoare, combine şi maşini agricole; o ÎnfiinŃarea unor staŃii de motorină, benzină, uleiuri, piese; o Preluarea, repararea, modernizarea spaŃiilor de la fostele CAP-uri şi transformarea lor în

unităŃi de deservire pentru populaŃie; o ÎnfiinŃarea unui atelier de procesare cheresterea; o ÎnfiinŃarea unui atelier de producŃie obiecte de artizanat din lemn; o ÎnfiinŃarea unui atelier pentru materiale de construcŃie din lemn; o ÎnfiinŃarea unui atelier de cizmărie; o ÎnfiinŃarea unui atelier de pielărie.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


3. Dezvoltarea capitalului uman

Pentru a asigura resurse umane calificate care să suŃină procesul de dezvoltare locală a comunei din punct de vedere economic, considerăm necesară stimularea unor măsuri de instruire, calificare sau formare a cetăŃenilor comunei - a tinerilor sau altor persoane care renunŃă la activitatea în agricultura de subzistenŃă.

Astfel, se propune colaborarea cu AJOFM Vâlcea şi cu organizaŃii non-profit acreditate pentru organizarea anumitor cursuri de formare şi reconversie, inclusiv în domeniul turismului. Pentru accesarea unor fonduri europene, se propune înfiinŃarea unui centru de formare şi calificare a resurselor umane la nivelul comunei sau în cooperare cu localităŃi învecinate.


o Realizarea de anchete de către parteneri în vederea stabilirii necesarului de informare, formare şi reconversie profesională astfel încât să se raspundă nevoilor de pe piaŃa muncii;

o Organizarea unor cursuri de reconversie profesională pentru persoanele active neocupate;

o Organizarea unor cursuri pentru dezvoltarea abilităŃilor antreprenoriale; o Organizarea unor cursuri de perfecŃionare şi formare profesională pentru populaŃia

activă implicată în activităŃi non-agricole; o Solicitarea unor finanŃări prin structura partenerială administraŃie publică - ONG în

cadrul POS Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Fondul Social European; o Organizarea unor cursuri destinate fermierilor de subzistenŃă pentru a-i orienta spre

alte activităŃi; o Organizarea de sesiuni/ campanii de informare cu privire la oportunităŃile pentru toate

aspectele legate de domeniul agricole (subvenŃii, programe de dezvoltare rurală,condiŃii de eligibilitate pentru primirea de diverse plăŃi, prezentare de modele de bună practică, asigurarea unor programe de schimburi de experienŃă etc.);

o Organizarea de cursuri de formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinŃe pentru beneficiari persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi industriei agro-alimentare. Furnizorii acŃiunilor de formare profesională precum şi al acŃiunilor de informare şi difuzare a cunoştinŃelor sunt entităŃi publice, sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulŃilor şi/sau informării şi difuzării de cunoştinŃe;

o Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanŃă pentru fermieri în vederea restructurării şi îmbunătăŃirii performanŃelor generale ale activităŃii acestora, consultanŃă furnizată de entităŃi publice sau private selectate;

o Instruirea şi formarea furnizorilor de servicii eco-turistice şi a ghizilor montani din rândul comunităŃilor locale;

o Formarea profesională a resurselor umane din domeniul turismului;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


DIRECTIA DE ACłIUNE NR. 4

PROTEJAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

o Parteneriate cu centrele de formare pentru organizarea de cursuri de calificare şi recalificare pentru persoanele beneficiare ale Legii 416, privind venitul minim garantat;

o Realizarea unui studiu privind tendinŃele prezente pe piaŃa muncii în vederea corelării acestora cu oferta, precum şi cu ofertei educaŃionale a instituŃiilor de învăŃământ;

o Organizarea de întâlniri cu reprezentanŃii mediului de afaceri pentru prezentarea facilităŃilor prevăzute în Legea nr. 76/2002, în ceea ce priveşte angajarea de personal din rândul şomerilor sau al persoanelor care mai au 3 ani până la pensionare;

o Organizarea unui târg local de oferte de muncă în parteneriat cu A.J.O.F.M.

În comuna Păuşeşti-Măglaşi, serviciul de salubritate a fost concesionat unui operator privat, fiecare gospodărie încheind un contract în acest sens cu operatorul privat respectiv, pentru o perioada de 8 ani.

În ceea ce priveşte infrastructura de apă şi canalizare, Consiliul Local are în implementare un proiect de alimentare cu apă şi canalizare menajeră a comunei, printr-o finanŃare nerambursabilă în valoare de 2.500.000 euro din FEADR, în cadrul Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală, Măsura 3.2.2.

În localitate nu există parcuri amenajate. Pe suprafaŃa localităŃii se întâlnesc zone prezentând riscuri naturale, respectiv degradări ale terenului - alunecări de terenuri şi pârâuri care produc eroziuni la ploi torenŃiale.

Pentru urmăriea acestei direcŃii de dezvoltare, sunt necesare măsuri care să urmărească îmbunătăŃirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.


ÎmbunătăŃirea accesului la infrastructura de apă şi apă uzată

Infrastructura tehnică, în special aprovizionarea cu apă, reŃeaua de canalizare şi alte reŃele locale, trebuie îmbunătăŃită şi adaptată nevoilor de schimbare, pentru a putea întâmpina


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


cerinŃele viitoare legate de o calitate de viaŃă ridicată în localitate.

Finalizarea proiectului cu finanŃare nerambursabilă aflat în derulare va avea efecte importante asupra stării de sănătate a populaŃiei şi protecŃia mediului înconjurător. Totuşi, proiectul trebuie să reprezinte un punct de plecare, consiliul local putând lua în considerare măsuri care să impulsioneze gradul de racordare, ca de exemplu conştientizarea populaŃiei sau acordarea anumitor facilităŃi.

Sunt recomandate următoarele măsuri pe termen mediu şi lung:

1. Extinderea reŃelei de alimentare cu apă şi canalizare pentru deservirea tuturor consumatorilor casnici sau industriali

2. Măsuri de management al apelor subterane şi de suprafaŃă 3. Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei

AcŃiunile care sunt recomandate în cadrul celor trei măsuri menŃionate sunt:

o Extinderea reŃelei de alimentare cu apă pentru a asigura accesul tuturor locuitorilor; o Extinderea reŃelei de canalizare pentru a asigura accesul tuturor locuitorilor la canalizare, o Construirea / reabilitarea staŃiilor de epurare; o Campanii de ecologizare a cursurilor de apă, în special primăvara, la topirea zăpezilor şi începerea ploilor torenŃiale; o Încheierea unui parteneriat cu AgenŃia de ProtecŃie a Mediului pentru publicarea pe site-ul Primăriei a informaŃiilor legate de gradul de poluare a apelor din zonă; o Editarea de materiale de informare privind consumul raŃional de apă, colectarea selectivă a deşeurilor, păstrarea cursurilor de apă curate etc; o Dotarea populaŃiei şi agenŃilor economici cu pubele pentru colectare selectivă; o AcŃiuni pentru atragerea copiilor şi tinerilor în activităŃi cu caracter ecologic, iniŃierea participanŃilor în voluntariatul pentru mediu.


Utilizarea energiilor alternative

EficienŃa energetică, utilizarea raŃională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor constituie cerinŃe cheie pentru durabilitatea serviciilor publice de utilităŃi. CerinŃele dezvoltării durabile sunt legate de eficienŃa energetică sporită a clădirilor, mijloace ecologice de transport, iluminat şi încălzit, astfel încât sunt prioritare următoarele măsuri pe termen mediu şi lung:

1. Reducerea pierderilor de energie termică; 2. Introducerea sistemelor ecologice de iluminat şi încălzit; 3. Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Principalele acŃiuni / proiecte care pot fi promovate de administraŃia locală în cadrul celor trei măsuri menŃionate sunt:

o Campanii de informare pentru reabilitarea termică a locuinŃelor de către populaŃie; o Reabilitarea termică a instituŃiilor; o Auditarea energetică a instituŃiilor publice locale; o ÎnfiinŃarea unor sisteme de alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare; o Introducerea panourilor solare şi transformarea instituŃiilor publice în clădiri

independente energetic; o Introducerea iluminatului ecologic stradal şi în instituŃii; o Introducerea mijloacelor de transport ecologice; o Realizarea unui studiu privind potenŃialul eolian al zonei; o Realizarea unui studiu privind introducerea centralelor pe biomasă sau rumeguş pentru

încălzirea instituŃiilor, având în vedere că în zonă sunt producători de mobilă; o Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei, în special la lansarea programelor

tip „Casa verde”; o Implementarea „achiziŃiilor verzi” în cadrul instituŃiilor publice; o Campanii de informare a populaŃiei referitoare la etichetarea produselor electrocasnice.


Conservarea şi protejarea cadrului natural

Localitatea dispune de un fond forestier important dar, în pofida potenŃialului rezidenŃial şi turistic, în comună nu există parcuri amenajate. Caracteristicile reliefului determină riscuri naturale de alunecări şi degradări. De aceea, se recomandă următoarele măsuri:

1. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale

Sunt necesare măsuri de realizare a unui managementul durabil al fondului forestier, de stabilizare a terenurilor degradate şi a terenurilor cu risc de alunecare, măsuri de includere a terenurilor în hărŃi cu zone de risc.

o Îndiguirea zonelor inundabile; o AcŃiuni de regenerare şi conservare a fondului forestier; o Împădurirea terenurilor degradate şi în curs de degradare; o Realizarea unor centuri verzi, perdele de protecŃie; o Consolidarea versanŃilor şi stabilizarea malurilor râului Olăneşti inclusiv prin

acŃiuni de împădurire;

2. Valorificarea cadrului natural

Sunt necesare lucrări peisagistice pentru punerea în valoare a cadrului natural şi creşterea atractivităŃii comunei. Crearea parcurilor este o masură care are de asemenea funcŃiuni sociale, oferind alternative de petrecere a timpului liber pentru locuitorii comunei, în principal


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


pentru cei tineri.

Se pot amenaja expoziŃii temporare sau permanente conŃinând diorame care să recreeze mediul natural specific zonei, respectiv fauna sau flora.

Principalele acŃiuni / proiecte în cadrul acestui obiectiv:

o Sprijinirea ONG-urilor pentru derularea de programe şi activităŃi dedicate tinerilor din localitate;

o Parteneriat cu AsociaŃia Kogayon pentru derularea unor activităŃi specifice turismului durabil;

o Amenajarea unor locuri de agrement / terenuri de sport / spaŃii verzi / parcuri, alternativă de petrecere a timpului liber pentru tineri;

o Popularizarea şi sprijinirea petrecerii timpului liber prin mişcare în mass-media locală, precum şi pe site-ul Primăriei;

o Organizarea unor târguri / locuri de desfacere a produselor naturale din zonă.

În vederea dezvoltării unei administraŃii publice eficiente, Consiliul Local Păuşeşti-Măglaşi trebuie să se transforme într-o instituŃie modernă, care să dispună de resurse umane bine pregatite şi care să utilizeaze metode şi instrumente inovative prin care să pună în practică deciziile administrative. Accesarea fondurilor nerambursabile prin POS Dezvoltarea capacităŃii administrative reprezintă un demers important de modernizare a instituŃiei, care trebuie transformat într-o preocupare continuă.

Astfel, obiectivele specifice ale acestei direcŃii de dezvoltare sunt:


Dezvoltarea resurselor umane din administraŃie

Recomandăm continuarea instruirii şi formării continue a personalului din primărie în domeniile specifice de activitate, şi acordarea unei atenŃii deosebite domeniului managementului proiectelor cu finanŃare nerambursabilă.


CONSOLIDAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE LA NIVEL LOCAL


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Pe termen mediu, pe măsură ce contextul economico-social va permite modificarea şi extinderea organigramelor primăriilor, este importantă urmărirea creării unui departament specializat în atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile, compus din personal instruit în acest domeniu. Recomandăm pentru atingerea acestui obiectiv implicarea persoanelor deja instruite în domeniu sau a celor care au acumulat experienŃă practică, atragerea tinerilor absolvenŃi de studii superioare, colaborarea cu sectorul asociativ, cu instituŃiile adminsitraŃiei publice judeŃene.

Având în vedere existenŃa infrastructurii educationale şi de sănătate în localitate, considerăm că este oportună şi accesarea unor fonduri nerambursabile care să ducă la creşterea capacităŃii administrative a managerilor acestor instituŃii în special în relaŃia cu administraŃia publică locală, în scopul creşterii calităŃii serviciilor oferite, în contextul descentralizării.

AcŃiunile identificate în cadrul celor două măsuri menŃionate sunt:

o Organizarea de cursuri de specializare a funcŃionarilor implicaŃi în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice;

o Module de pregătire profesională; o Training pentru funcŃionarii publici din administraŃia publică locală inclusiv pentru

reprezentanŃii autorităŃilor locale în consiliile de administraŃie ale şcolilor; o Training în domeniul evaluării performanŃelor serviciilor publice;


ÎmbunătăŃirea activităŃii de relatii publice

ÎmbunătăŃirea unei asemenea activităŃi este esenŃială şi necesită următoarele trei categorii de resurse:

• Resurse umane care să fie pregatite în domeniul legislaŃiei privind transparenŃa actului decizional şi liberul acces la informaŃiile publice. Recomandăm de asemenea organizarea unor întâlniri semestriale cu cetăŃenii comunei, sub forma unor dezbateri publice cu privire la stadiul investiŃiilor şi măsurile preconizate;

• ExistenŃa unor spaŃii adecvate, cu vizibilitate, având această destinaŃie • Echipare adecvată.

Validarea prezentei strategii va constitui un demers de succes în această directie, iar exerciŃiul căpătat cu această ocazie va fi foarte important în activităŃile administrative ulterioare.

Măsurile identificate în cadrul acestui obiectiv specific:

1. Creşterea transparenŃei şi credibilităŃii în faŃa cetăŃenilor 2. Dezvoltarea instituŃională


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440


Astfel, principalele acŃiuni / proiecte care pot fi promovate de administraŃia locală sunt următoarele:

o Amenjarea unei „cutii a primarului”, telverde, adresă e-mail pentru sesizări, propuneri ale cetăŃenilor;

o Organizarea unor dezbateri publice periodice; o Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi

reducerii barierelor administrative pentru cetăŃeni; o Actualizarea permanentă a paginii de internet a Primăriei; o ObŃinerea certificării ISO pentru servicii de administraŃie publică; o Semnalizarea prin panouri sau plăci informative a tuturor investiŃiilor realizate de către

administraŃia publică locală; o Comunicate de presă şi spoturi radio/tv prin care primăria să aducă la cunoştinŃa

comunităŃii toate investiŃiile majore realizate; o Crearea unei zone de dezvoltare (zona metropolitană) prin asocierea cu localităŃile din

apropierea municipiului Râmnicu Vâlcea pentru a coordona politicile de planning teritorial.


Modernizarea instrumentelor de lucru

Pentru asigurarea succesului şi eficienŃei unei administraŃii publice, este necesară implementarea unor sisteme inovative, cum ar fi aplicaŃii sau programe informatice pentru îmbunătăŃirea nivelului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, pentru managementul documentelor, pentru evidenŃa financiar contabilă etc., precum şi dotarea cu echipamente ITC, birotică.

Măsuri în cadrul obiectivului specific 3:

1. Modernizarea bazei materiale a administraŃiei publice locale. 2. Modernizarea bazei informatice a administraŃiei publice locale.

Cele mai importante acŃiuni / proiecte care pot fi realizate în cadrul acestui obiectiv sunt:

o AchiziŃionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăŃenilor la informaŃii de interes public;

o Implementarea unui sistem de management al proiectelor în sistemul informatic şi instruirea personalului implicat;

o Dotarea cu echipamente moderne, pachete software pentru eficientizarea activităŃii personalului administrativ.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440

104Proiect cofinanŃat din Fondul Social European

CAPITOLUL 8.

PLANUL DE ACłIUNI AL COMUNEI PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI

DIRECłIA DE DEZVOLTARE

OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI

RESPONSABIL / PARTENERI

SURSE DE FINANłARE

REZULTATE AŞTEPTATE

Modernizarea, reabilitarea şi mentenanŃa întregii reŃele de drumuri comunale

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

DocumentaŃii tehnice

30 km drumuri modernizate / reabilitate

Piste pentru bibliclişti

Pasarele pietonale

Amenajarea şi punerea în valoare a staŃiilor de transport în comun

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

Operatorii de transport / agenŃi economici

Cele 7 staŃii amenajate unitar şi corespunzător

CREŞTEREA ACCESULUI LA SERVICII PUBLICE DE BUNĂ CALITATE

ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii rutiere a localităŃii

ÎmbunătăŃirea drumurilor de

Consiliul Local

Bugetul local

Bugetul judeŃului Vâlcea

Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe naŃionale

Credite şi produse bancare

Parteneriate public-private cu operatorii de transport

PNDR 2007-2013 1 km drum de acces modernizat / an


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


acces către exploataŃiile agricole şi forestiere

Consiliul JudeŃean

Programe integrate de finanŃare din perioada de programare 2014-2020

Extinderea şi eficientizarea reŃelei de iluminat public

Consiliul Local

Operatorul de specialitate

8 km reŃea de iluminat în perioada 2010-2012

Instalarea unei reŃele de camere de monitorizare

Consiliul Local

Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie

Camere de supraveghere amplasate în puncte de interes precum: instituŃii publice, şcoli, grădiniŃe, străzi şi intersecŃii.

Creşterea gradului de protecŃie şi siguranŃă al cetăŃenilor

Dotarea Serviciului de Voluntariat pentru SituaŃii de UrgenŃă

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

InstituŃia Prefectului

Bugetul local




InvestiŃii proprii ale operatorului de specialitate

Programe integrate

Echipamente de specialitate

Sesiuni de instruire a voluntarilor

Campanii de informare a populaŃiei


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă

de finanŃare din perioada de programare 2014-2020

Extinderea reŃelei de alimentare cu gaze naturale a comunei

Consiliul Local


13,5 km de conductă de gaze

Dezvoltarea reŃelei de alimentarea cu gaze naturale

Măsuri de stimulare a creşterii gradului de racordare la reŃeaua de gaze naturale a consumatorilor casnici şi economici

Consiliul Local


Bugetul local



InvestiŃii proprii ale operatorului de specialitate


Programe integrate de finanŃare din

Creşterea cu 50% a gradului de racordare


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


perioada de programare 2014-2020

Lucrări de reabilitare a unităŃilor de învăŃământ

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

Inspectoratul Şcolar JudeŃean

Reabilitarea totală a celor 2 şcoli şi 2 grădiniŃe

Dotarea cu mobilier

Dotări de specialitate

Crearea unor terenuri de sport pentru elevi şi a unor locuri de joacă pentru preşcolari

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


2 terenuri de sport şi 4 locuri de joacă

DEZVOLTAREA SOCIO-CULTURALĂ A LOCALITĂłII

Crearea condiŃiilor de dezvoltare şi creştere a calităŃii procesului educaŃional

Continuarea activităŃilor de dotare a unităŃilor cu material didactic şi IT, de

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

Bugetul local




POR 2007-2013

POS DRU 2007-2013

Programe integrate de finanŃare din

Crearea în fiecare şcoală a cel puŃin unui laborator de informatică


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


conectare la internet prin reŃele de broadband


ActivităŃi de dezvoltarea resurselor umane din învăŃământ prin implicarea în proiecte inclusiv în parteneriat cu ceilalŃi actori locali

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


Casa Corpului Didactic

Schimburi de profesori şi elevi

Parteneriate cu alte şcoli din judeŃ, Ńară şi străinătate

Implementarea sistemului de asigurare a calităŃii în şcoli

Asigurarea de facilităŃi pentru elevi şi cadre didactice

Consiliul Local


Casa Corpului Didactic

perioada de programare 2014-2020

Programe comunitare în domeniul educaŃiei şi formării (Comenius)

Programe ale Băncii Mondiale, Băncii InternaŃionale pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare

Programe bilaterale

Sponsorizări

Decontarea abonamentelor de transport pentru profesori

Microbuze şcolare pentru transportul elevilor

Asigurarea locuinŃelor pentru cadrele didactice prin


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


programul „Renaşterea satului românesc-10 case pentru specialişti”

Modernizarea, reabilitare, dotarea si conectarea la internet a celor două cămine culturale

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

Biblioteca JudeŃeană

Biblioteca locală

Toate spaŃiile din cele 2 cămine culturale amenajate

Acces la internet în cel puŃin câte o sală din fiecare cămin cultural

Dezvoltarea culturală a localităŃii

Punerea în valoare a celor două cămine prin utilizarea spaŃiilor acestora pentru activităŃi culturale, extraşcolare, de informare şi comunicare

Consiliul Local

Inspectoratul Şcolar


Biblioteca locală

Bugetul local




Programe bilaterale

Programe ale unor

Un Centru multicultural, /Centru de informare culturală

5 Spectacole/ festivităŃi/ cercuri şcolare organizate


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Centrul Europe Direct

Consolidarea identităŃii culturale şi sporirea sentimentului de apartenenŃă la spaŃiul social-cultural pentru locuitorii comunei

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean




Biblioteca locală

fundaŃii

Sponsorizări

O strategie culturală şi un program de acŃiuni culturale

Un Comitet consultativ creat

Organizarea a cel puŃin 4 evenimente cultural-artistice specifice comunei anual

Organizarea zilei comunei, anual

Cel putin 5 parteneriate încheiate

Cel putin 6 participări anual la


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


ONG-uri cu profil cultural

Reabilitarea, dezvoltarea şi dotarea unităŃilor de sănătate

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

DirecŃia de Sănătate Publică

Reabilitarea căminului spital, a dispensarului medical şi a punctului sanitar veterinar

Dotarea cu echipamente medicale

Un laborator de analize medicale în comună

Dezvoltarea serviciilor de asistenŃă sociale si medicale

Dezvoltarea infrastructurii sociale în zonă şi a activităŃilor de asistenŃă socială

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

DGASPC Vâlcea

ONG-uri cu profil social

Bugetul local



Programe bilaterale

Programe ale unor fundaŃii

Sponsorizări

Programe / proiecte ale DSP, DGASPC, IJP

Centru multifuncŃional destinat persoanelor defavorizate

Centru pentru vârstnici

Centru de zi / afterschool pentru copii


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Cel putin 5 parteneriate cu ONG – uri

LocuinŃe sociale

LocuinŃe pentru specialişti

Un serviciu public de specialitate

Telverde

O cantină socială

Acces pentru persoanele cu handicap la instituŃii şi pentru circulaŃia pietonală

Informarea şi conştientizarea populaŃiei sau a unor categorii specifice cu privire la

Consiliul Local

Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie

4 campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei sau categoriilor de risc / an

Revizuirea ROF a instituŃiilor publice


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


păstrarea şi îmbunătăŃirea stării de sănătate publică, şi la prevenirea comportamentelor antisociale

PoliŃia Comunitară

DirecŃia de Sănătate Publică

DGASPC Vâlcea

ONG-uri cu profil social

CREAREA CONDIłIILOR PENTRU DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA SECTORULUI ECONOMIC

Dezvoltarea activităŃii turistice Dezvoltarea

infrastucturii turistice şi a serviciilor conexe

Consiliul Local

Camera de ComerŃ şi Industrie Vâlcea

AgenŃi economici

Bugetul local



POR 2007-2013

4 structuri de cazare construite / reabilitate / amenajate

Infrastructură de acces la obiectivele turistice, creată/ modernizată

Sistem de iluminare si semnalizare a obiectivelor turistice

Promenade pe râul Olăneşti


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Studiu de fezabilitate pentru amenajarea unui ştrand / aquapark

Studiu de fezabilitate pentru amenajarea unui centru public de recreere

Promovarea potenŃialului turistic

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


Operatori de turism / agenŃii

AgenŃi economici

PNDR 2007-2013


Materiale de promovare: film turistic, obiecte promoŃionale, broşuri, pliante, panouri stradale etc

Promovare pe site-uri specializate de turism

Studiu privind potenŃialul turistic al zonei

Parteneriate cu cel putin 6 tour-operatori

Dezvoltarea agriculturii Măsuri de

valorificare a Consiliul Local

Bugetul local Creşterea suprafeŃelor


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


potenŃialului pomicol şi al altor culturi

DirecŃia Agricolă şi de Dezvoltare Rurală

StaŃiunea de Cercetare Pomicolă Vâlcea

AgenŃi economici

cultivate cu puieŃi selecŃionaŃi

ÎnfiinŃarea unor noi exploataŃii agricole / pomicole

ÎnfiinŃarea de păstrăvării / ferme de peşte

Centru de colectare, sortare, prelucare si desfacere a fructelor

Măsuri de valorificare a potenŃialului silvic

Consiliul Local

Romsilva

AgenŃi economici



PNDR 2007-2013


Creşterea suprafeŃelor împădurite

ÎnfiinŃarea de ciupercării / plantaŃii cu fructe de pădure

Diversificarea activităŃilor economice Dezvoltarea

facilităŃilor de sprijinire a activităŃilor economice

Consiliul Local


Bugetul local

Bugetul de stat, programe guvernamentale,

SpaŃii reabilitate, renovate, conectate la internet şi utilităŃi

SpaŃii amenajate pentru atragerea unor supermarketuri / hypermarketuri


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


AgenŃi economici

Identificarea şi stimularea unor noi afaceri în mediul rural

Consiliul Local


AgenŃi economici

Creşterea numărului de agenŃi economici la nivel local

Creşterea numărului de locuitori angajaŃi pe plan local

Dezvoltarea capitalului uman

Consiliul Local


Centre de formare profesională

AgenŃi economici

programe naŃionale


POR 2007-2013

PNDR 2007-2013

POS DRU 2007-2013


Creşterea numărului de persoane care au urmat cursuri de perfecŃionare / calificare / recalificare

5 proiecte finantate prin FSE

PROTEJAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A MEDIULUI

ÎmbunătăŃirea accesului la infrastructura de apă şi apă

Extinderea reŃelei de alimentare cu apă şi canalizare pentru deservirea

Consiliul Local

Consiliul

Bugetul local

Bugetul judeŃului Accesul tuturor locuitorilor la alimentarea cu apă şi canalizare,


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


tuturor consumatorilor casnici sau industriali

JudeŃean

Operatorul regional de apă

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate

Măsuri de management al apelor subterane si de suprafaŃă

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


DirecŃia Apelor Olt

Ecologizarea cursurilor de apă

Managementul durabil al surselor de apă

Diminuarea ritmului de creştere a gradului de poluare a apelor

ÎNCONJURĂTOR

uzată şi îmbunătăŃirea colectării selective a deşeurilor

Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei

Consiliul Local şi instituŃiile de la nivel local (şcoli, bibliotecă)


Vâlcea



Fondul pentru mediu

POS Mediu 2007-2013

PNDR 2007-2013

Programe bilaterale

Programe integrate de finanŃare din perioada de programare 2014-

Editarea de materiale de informare

Dotarea populaŃiei şi agenŃilor economici cu pubele pentru colectare selectivă

AcŃiuni de informare


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


ONG-uri din domeniul protecŃiei mediului


2020 desfăşurate de Ziua Mediului – 5 iunie

AcŃiuni de informare desfăşurate de Ziua InternaŃională a Apei – 22 decembrie

Utilizarea energiilor alternative

Reducerea pierderilor de energie termică

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

AgenŃia de ProtecŃie a Mediului

AgenŃi economici


Bugetul local



Credite şi produse

Reabilitarea termică a instituŃiilor

Reabilitarea termică a locuinŃelor

Certificarea energetică a clădirilor

Creşterea eficienŃei energetice


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Introducerea sistemelor ecologice de iluminat şi încălzit

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


AgenŃi economici


Introducerea panourilor solare ca surse de încălzire şi preparare a apei calde pentru instituŃii şi pentru locuinŃe

Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei

Consiliul Local


Inspectoratul Şcolar ONG-uri

bancare

Fondul pentru mediu

POS CCE 2007-2013

Programe bilaterale


Editarea de materiale de informare

AcŃiuni de informare desfăşurate de Ziua Mediului – 5 iunie

AcŃiuni de informare


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


din domeniul protecŃiei mediului

desfăşurate de Ziua InternaŃională a Apei – 22 decembrie

Conservarea şi protejarea cadrului natural Reducerea

riscului de producere a dezastrelor naturale

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă


AgenŃia pentru ÎmbunătăŃiri Funciare

Bugetul local




Fondul pentru mediu

POS Mediu 2007-2013

PNDR 2007-2013

Perdele de protecŃie / centuri verzi

Împădurirea terenurilor cu risc de alunecare

Introducerea interdicŃiilor de construire în Planul Urbanistic General

Diguri de protecŃie împotriva inundaŃiilor


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Sistemul de Gospodărire a Apelor

DirecŃia Apelor Olt

ÎnfiinŃarea unor parcuri amenajate ca locuri de joacă şi recreere, creşterea suprafeŃelor zonelor verzi

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean



ÎnfiinŃarea a cel puŃin 2 parcuri

Creşterea cu 25% a suprafeŃei zonelor verzi în următorii 5 ani

Valorificarea cadrului natural

Consiliul Local

Consiliul

Programe bilaterale


Realizarea a 2 expoziŃii temporare / an


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


JudeŃean şi instituŃiile de cultură subordnate




Realizarea unei expoziŃii permanente / 2 ani

Parteneriate încheiate

CONSOLIDAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE LA NIVEL LOCAL

Dezvoltarea resurselor umane din administraŃie

Instruirea şi formarea continuă a personalului

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


Bugetul local


POS DRU 2007-

Certificate / diplome de participare / absolvire a cursurilor ECDL, de achiziŃii publice, etc


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Creşterea capacităŃii administrative a managerilor instituŃiilor publice

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


2013

PO DCA 2007-2013

Proiecte de instruire derulate de autorităŃi naŃionale, judeŃene

Certificate / diplome de participare / absolvire a unor cursuri de management financiar, cultural etc.

Creşterea transparenŃei şi credibilităŃii în faŃa cetăŃenilor

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean


Întâlniri periodice cu cetăŃenii

Creşterea gradului de informare publică

Creşterea gradului de participare a cetăŃenilor la luarea deciziilor

ÎmbunătăŃirea activităŃii de relaŃii publice

Dezvoltarea instituŃională

Consiliul Local

Consiliul JudeŃean

InstituŃia

Bugetul local


Programe naŃionale şi guvernamentale

Certificare ISO

Parteneriate / asociaŃii de dezvoltare intercomunitară / protocoale de colaborare


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Prefectului

Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea

Primăriile localităŃilor propuse a fi incluse în zona metropolitană

Programe bilaterale

Programe ale unor fundaŃii

Modernizarea bazei materiale a administraŃiei publice locale

Consiliul Local

Reabilitarea spaŃiilor de lucru

Dotarea cu mobilier

AchiziŃia de birotică Modernizarea instrumentelor de lucru

Modernizarea bazei informatice a administraŃiei publice locale

Consiliul Local

Bugetul local


PO DCA 2007-2013

Sponsorizări

AchiziŃia de echipamente IT noi

Upgradarea echipamentelor existente


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

COD SMIS 2440



OBIECTIVE SPECIFICE

MĂSURI/ ACłIUNI


SURSE DE FINANłARE


Conexiune la internet pentru fiecare angajat

Implementarea sistemului de semnătură electronică


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”

Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 126

CAPITOLUL 9.

SURSE DE FINANłARE DISPONIBILE

€ BUGETUL LOCAL

Legea administraŃiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că, în scopul asigurării autonomiei locale, Consiliul Local al comunei Păuşeşti-Măglaşi are dreptul să elaboreze şi să aprobe bugetul local al comunei, în condiŃiile legii. Hotărârile privind bugetul local şi hotărârile privind contractarea de împrumuturi se adoptă cu votul majorităŃii consilierilor locali în funcŃie.

Primarul exercită funcŃia de ordonator principal de credite, întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciŃiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local, iniŃiază, în condiŃiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităŃii administrativ-teritoriale.

Veniturile bugetului local se constituie din:

� venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuŃii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;

� sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; � subvenŃii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; � donaŃii şi sponsorizări.

€ BUGETUL JUDEłULUI VÂLCEA

În conformitate cu prevederile art. 33, alin. 3, lit. b din Legea privind finanŃele publice locale, nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul JudeŃean Vâlcea poate repartiza sume din cota de 22% din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul judeŃului pentru echilibrarea bugetelor locale, în vederea susŃinerii programelor de dezvoltare locală şi pentru proiecte de infrastructură, care necesită cofinanŃare locală.

€ BUGETUL DE STAT

Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiŃii finanŃate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual, în poziŃie globală, prin legea bugetului de stat. Din bugetul de stat şi din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanŃarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naŃional, judeŃean ori local.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


€ PROGRAME GUVERNAMENTALE

Guvernul României sprijină dezvoltarea locală printr-o serie de programe guvernamentale, care au avut un impact major asupra dezvoltării locale, dintre care cele mai importante sunt următoarele:

o Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi / sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor aprobat prin HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

o Programul alimentarea cu apă a satelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

o Programul guvernamental privind alimentarea cu apă la sate şi locuinŃe sociale conform HG nr. 687/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

o Proiectul sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staŃiilor de tratare a apei potabile şi staŃiilor de epurare a apelor uzate în localităŃi cu o populaŃie de până la 50.000 de locuitori;

o Programul naŃional de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii verzi în localităŃi;

o Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaŃiul rural; o Programul prioritar naŃional pentru proiectarea şi construirea de sedii pentru aşezămintele

culturale de drept public în localităŃile unde nu există astfel de instituŃii, în mediul rural şi mic urban;

o Renaşterea Satului Românesc - zece case pentru specialişti

Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi / sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare urmăreşte pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor comunale şi judeŃene care să conducă la extinderea posibilităŃilor de acces a populaŃiei la magistralele rutiere şi feroviare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de transport al persoanelor şi produselor prin mărirea vitezei de circulaŃie a vehiculelor, îmbunătăŃirea aprovizionării pieŃelor orăşeneşti cu produse agricole, facilitarea intervenŃiilor de urgenŃă în mediul rural.

Programul alimentarea cu apă a satelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare vizează introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localităŃile din mediul rural pentru a crea condiŃii de bază, necesare unui trai decent şi pentru a revitaliza unele zone defavorizate. Un alt obiectiv al programului este conştientizarea comunităŃii cu privire la necesitatea folosirii apei potabile din surse de alimentare centralizate precum şi educarea populaŃiei pentru a folosi raŃional sursele de apă.

Programul guvernamental privind alimentarea cu apă la sate şi locuinŃe sociale, conform Hotărârii Guvernului nr. 687/1997, cu modificările şi completările ulterioare


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


vizează îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii la sate, asigurarea alimentării cu apă a peste 1.700.000 locuitori din 894 localităŃi.

Proiectul sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staŃiilor de tratare a apei potabile şi staŃiilor de epurare a apelor uzate în localităŃi cu o populaŃie de până la 50.000 de locuitori vizează modernizarea, reabilitarea şi extinderea reŃelelor de distribuŃie a apei potabile, a staŃiilor de tratare a apelor, a sistemelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate, precum şi construirea de instalaŃii noi.

Programul naŃional de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii verzi în localităŃi urmăreşte ca obiectivele generale de dezvoltare şi modernizare a spaŃiilor verzi din localităŃi să se îndeplinească prin înfiinŃarea de noi parcuri, scuare şi aliniamente plantate, precum şi reabilitarea celor existente.

Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaŃiul rural vizează dezvoltarea şi modernizarea spaŃiului rural românesc, prin legarea zonelor în care se aplică programul, la reŃeaua de drumuri publice (comunale, judeŃene şi naŃionale), cu poduri, podeŃe şi punŃi pietonale, prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare, prin realizarea de platforme de gunoi, în conformitate cu planurile regionale de gestionare a deşeurilor, precum şi prin realizarea de baze sportive în baza unor proiecte tipizate.

Programul prioritar naŃional pentru proiectarea şi construirea de sedii pentru aşezămintele culturale de drept public în localităŃile unde nu există astfel de instituŃii, în mediul rural şi mic urban urmăreşte punerea în funcŃiune a unor aşezăminte culturale ce vor asigura desfăşurarea optimă a activităŃilor culturale din mediul rural şi mic urban prin organizarea unui nucleu de coeziune socială şi de interes informativ, punându-se accent pe dezvoltarea armonioasă a tinerilor, prin atragerea lor în activităŃi specifice (cluburi de şah, sală de lectură, bibliotecă, internet etc.).

Programul Renaşterea Satului Românesc - zece case pentru specialişti a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2010 şi prevede construirea a câte zece locuinŃe de serviciu în fiecare comună din România, locuinŃe care vor fi închiriate tinerilor specialişti care decid să îşi desfăşoare activitatea în localitatea respectivă şi nu deŃin în proprietate o locuinŃă în comună. LocuinŃele vor fi repartizate prioritar tinerilor specialişti cu vârsta sub 35 de ani, personalului didactic (minimum 50%), medicilor, asistenŃilor medicali şi poliŃiştilor. AutorităŃile locale vor pune la dispoziŃie terenuri de minimum 500 metri pătraŃi pentru construirea fiecărei locuinŃe, iar casele vor avea o suprafaŃă construită desfăşurată de 100 metri pătraŃi (pentru locuinŃele cu două camere) şi 120 metri pătraŃi (pentru cele cu trei camere).


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


€ PROGRAMUL OPERAłIONAL REGIONAL 2007-2013

Obiectivul strategic al Programului OperaŃional Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile şi echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor şi resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere, îmbunătăŃirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiŃii.

Programul OperaŃional Regional acoperă şase arii principale, denumite Axe Prioritare, cu un buget prestabilit, axe care sunt divizate în secŃiuni numite Domenii Majore de IntervenŃie.

Axele prioritare ale Programului OperaŃional Regional şi Domeniile Majore de IntervenŃie sunt următoarele:

Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere

Această axă prioritară are ca scop creşterea calităŃii vieŃii şi crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăŃirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.

În cadrul Axei prioritare 1 există un singur domeniu major de intervenŃie: DMI 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană, în cadrul căruia sunt prevăzute trei sub-domenii:

� poli de creştere, reprezentaŃi de şapte mari centre urbane (Iaşi, ConstanŃa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov) şi arealele de influenŃă ale acestora;

� poli de dezvoltare urbană, reprezentaŃi de municipiile Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, GalaŃi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş;

� centre urbane, reprezentaŃi de oraşe / municipii cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană.

Polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană au fost desemnaŃi prin Hotărârea Guvernului nr.998/2008 pentru desemnarea polilor naŃionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiŃii din programele cu finanŃare comunitară şi naŃională, cu modificările şi completările ulterioare.

Bugetul alocat Regiunii Sud Vest Oltenia pentru DMI 1.1.este de 191 milioane de euro.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 58 de proiecte în valoare de 99,6 milioane euro pentru centre urbane şi 7 proiecte în valoare de 31,1 milioane euro pentru poli de dezvoltare urbană.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


Axa Prioritară 2: ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale de transport

Obiectivul acestei axe îl reprezintă îmbunătăŃirea accesibilităŃii regiunilor şi mobilităŃii populaŃiei, bunurilor şi serviciilor, in vederea stimulării dezvoltării economice durabile.

În cadrul acestei axe prioritare există un singur domeniu major de intervenŃie respectiv 2.1 „Reabilitarea şi modernizarea reŃelei de drumuri judeŃene, străzi urbane-inclusiv construcŃia / reabilitarea şoselelor de centură”.

Bugetul alocat Regiunii Sud Vest Oltenia pentru DMI 2.1. este de 120,37 milioane de euro. Depunerea a fost suspendată începând cu data de 16.10.2008.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 33 de proiecte în valoare de 282,9 milioane euro şi au fost semnate 16 contracte de finanŃare în valoare de 120,8 milioane euro.

Axa Prioritară 3: ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale

Axa prioritară 3 vizează crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaŃiei cu servicii esenŃiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăŃirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educaŃie, sociale şi pentru siguranŃă publică în situaŃii de urgenŃă.

Domenii Majore de IntervenŃie:

3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate - obiectiv specific: îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii serviciilor de asistenŃă medicală şi repartizarea teritorial - regională echilibrată a acestora pe teritoriul Ńării, pentru asigurarea unui acces egal al cetăŃenilor la serviciile de sănătate.

3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale - obiectiv specific: îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii pentru serviciile sociale, prin sprijin acordat în mod echilibrat pe întreg teritoriul Ńării, pentru asigurarea unui acces egal al cetăŃenilor la astfel de servicii.

3.3 ÎmbunătăŃirea dotării cu echipamente a bazelor OperaŃionale de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă - obiectiv specific: îmbunătăŃirea capacităŃii de răspuns în situaŃii de urgenŃă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenŃie pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenŃii în situaŃii de urgenŃă.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă - obiectiv specific: îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii de educaŃie, a dotării şcolilor, a structurilor de cazare pentru studenŃi şi a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea unui proces educaŃional la standarde europene şi a creşterii participării populaŃiei şcolare şi a adulŃilor la procesul educaŃional.

Bugetul alocat pentru DMI 3.1: 23,83 milioane de euro. Depunerea a fost suspendată începând cu data de 22.02.2010.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 14 de proiecte în valoare de 39,5 milioane euro şi au fost semnate 4 contracte de finanŃare în valoare de 11,5 milioane euro. Bugetul alocat pentru DMI 3.2: 13,66 milioane de euro.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 27 de proiecte în valoare de 14,8 milioane euro şi au fost semnate 5 contracte de finanŃare în valoare de 2,4 milioane euro. Bugetul alocat pentru DMI 3.3: 13,66 milioane de euro.

Până la data de 31.05.2010 a fost depus şi contractat 1 proiect în valoare de 9,7 milioane euro. Bugetul alocat pentru DMI 3.4: 39,12 milioane de euro. Depunerea a fost suspendată începând cu data de 26.11.2009.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 42 de proiecte în valoare de 84,3 milioane euro şi au fost semnate 11 contracte de finanŃare în valoare de 22,9 milioane euro.

Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

Această axă prioritară vizează crearea şi dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, de importanŃă regională şi locală, reabilitarea siturilor industriale şi sprijinirea iniŃiativelor antreprenoriale regionale şi locale, care să faciliteze crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică durabilă.


4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor - obiectiv specific: crearea şi modernizarea structurilor regionale şi locale de sprijinire a afacerilor având ca scop atragerea investiŃiilor, revigorarea şi dezvoltarea economiilor locale şi regionale.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităŃi - obiectiv specific: reabilitarea siturilor industriale abandonate, intervenŃiile având ca scop atragerea investiŃiilor, revigorarea şi dezvoltarea economiilor locale şi regionale.

4.3 Sprijinirea dezvoltării micro-întreprinderilor - finanŃarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare şi redresare economică a zonelor aflate în declin, îndeosebi a oraşelor mici şi mijlocii, întrucât acestea creează locuri de muncă şi au flexibilitatea necesară să se adapteze cerinŃelor unei economii de piaŃă dinamice.

Bugetul alocat pentru DMI 4.1: 37,67 milioane de euro.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 12 proiecte în valoare de 32,7 milioane euro. Bugetul alocat pentru DMI 4.2: 32,31 milioane de euro.

Până la data de 01.05.2010 nu a fost depus niciun proiect, drept pentru care CMPOR a decis realocarea acestor fonduri în şedinŃa din 19.05.2010. Bugetul alocat pentru DMI 4.3: 25,2 milioane de euro.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 113 de proiecte în valoare de 14,6 milioane euro şi au fost semnate 30 de contracte de finanŃare în valoare de 2,9 milioane euro.

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului


5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe

Obiectivele acestui domeniu major de intervenŃie sunt:

� Creşterea importanŃei turismului şi culturii, ca factor care stimulează creşterea economică în regiuni, respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecŃiei mediului;

� Extinderea sezonului turistic; � Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenŃialului turistic cultural local şi

regional pe piaŃa turistică naŃională şi internaŃională.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


5.2 Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenŃial turistic

Obiectivele domeniului major de intervenŃie 5.2:

� Valorificarea resurselor naturale în scop turistic; � Diversificarea serviciilor turistice; � Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului

turiştilor şi a duratei sejurului;

5.3 Valorificarea potenŃialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităŃii regiunilor României ca destinaŃii turistice.

Obiectivele acestui domeniu major de intervenŃie sunt:

� Promovarea potenŃialului turistic românesc prin îmbunătăŃirea imaginii de Ńară, cu scopul de a promova România în străinătate şi de a creşte atractivitatea sa pentru turism şi afaceri;

� Crearea Centrelor NaŃionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) în scopul creşterii numărului turiştilor;

� Instituirea unui sistem integrat şi informatizat a ofertei turistice româneşti.

Bugetul alocat pentru DMI 5.1: 32,31 milioane de euro.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 11 proiecte în valoare de 42,2 milioane euro şi au fost semnate 6 contracte de finanŃare în valoare de 34,6 milioane euro.. Bugetul alocat pentru DMI 5.2: 32,36 milioane de euro. Depunerea a fost suspendată începând cu data de 19.05.2010.

Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 25 de proiecte în valoare de 56,8 milioane euro şi au fost semnate 5 contracte de finanŃare în valoare de 8,6 milioane euro. DMI 5.3 nu are alocare regională.

Până la data de 31.07.2010 au fost depuse 15 proiecte în valoare de 10,5 milioane lei şi a fost semnat 1 contract de finanŃare în valoare de 0,49 milioane lei.

Axa Prioritară 6: AsistenŃa tehnică acordă sprijin pentru implementarea transparentă şi eficientă a Programului OperaŃional Regional.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”



6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului OperaŃional Regional; 6.2 Sprijinirea activităŃilor de publicitate şi informare privind Programul OperaŃional Regional;

€ PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII ECONOMICE

Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităŃii întreprinderilor româneşti, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile şi reducerea decalajelor faŃă de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivităŃii Uniunii Europene.

Axele prioritare din cadrul POS CCE sunt:

� Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producŃie; � Axa Prioritară 2: Creşterea competitivităŃii prin cercetare, dezvoltare

tehnologică şi inovare; � Axa Prioritară 3: Tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor (TIC) pentru

sectoarele privat şi public; � Axa Prioritară 4: Creşterea eficienŃei energetice şi a securităŃii furnizării, în

contextul combaterii schimbărilor climatice � Axa Prioritară 5: AsistenŃa tehnică

Total alocări financiare 2007 - 2013 (milioane euro)

Fonduri alocate Fonduri europene Fonduri naŃionale

3.011,1 2.554,2 456,9

Axa prioritară 3 – Tehnologia InformaŃiei şi ComunicaŃiilor pentru sectoarele privat şi public” sprijină competitivitatea economică şi promovarea interacŃiunii între sectorul public şi întreprinderi / cetăŃeni prin valorificarea pe deplin a potenŃialului TIC.

Domeniul Major de IntervenŃie 3.1 SusŃinerea utilizării TIC vizează susŃinerea accesului la broadband şi consolidarea infrastructurii tehnologiei informaŃiei şi a comunicaŃiilor (TIC) şi facilitarea accesului public la aceasta în special în zonele de eşec al pieŃei – zone rurale şi mici urbane dezavantajate din punct de vedere al accesului la mijloacele moderne de comunicaŃii.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


Domeniul Major de IntervenŃie 3.2 Dezvoltarea şi creşterea eficienŃei serviciilor publice electronice urmăreşte sprijinirea competitivităŃii economice şi promovarea interacŃiunilor dintre sectorul public şi întreprinderi / cetăŃeni prin îmbunătăŃirea şi exploatarea pe deplin a potenŃialului TIC şi a aplicaŃiilor.

Domeniul Major de IntervenŃie 3.3 Dezvoltarea e-economiei are în vedere creşterea eficienŃei firmelor prin reorganizarea tuturor proceselor pe baza unui sistem informatic, introducerea de sisteme TIC moderne ce încurajează inovarea şi oferă sprijin pentru deciziile managementului, dezvoltarea comerŃului electronic, extinderea utilizării aplicaŃiilor de instruire on – line la nivelul mediului de afaceri.

€ PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenŃie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenŃei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului ConvergenŃă, pentru perioada de programare 2007 - 2013.

Axa prioritară 1: EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere are ca obiectiv general dezvoltarea rutelor flexibile de învăŃare pe tot parcursul vieŃii şi creşterea accesului la educaŃie şi formare prin furnizarea unei educaŃii iniŃiale şi continue moderne şi de calitate, incluzând învăŃământul superior şi cercetarea.

Domenii de intervenŃie:

� Acces la educaŃie şi formare profesională iniŃială de calitate; � ÎnvăŃământ superior de calitate; � Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi formare; � Calitate în FPC; � Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării.

Axa prioritară 2: Corelarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii are ca obiectiv general facilitarea accesului la educaŃie, creşterea ocupabilităŃii şi a nivelului educaŃional al resurselor umane, într-o abordare de tip pe tot parcursul vieŃii, în contextul societăŃii bazate pe cunoaştere.


� TranziŃia de la şcoală la viaŃa activă;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


� Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii; � Acces şi participare la formare profesională continuă.

Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităŃii lucrătorilor şi a întreprinderilor are ca obiectiv general promovarea culturii antreprenoriale, flexibilităŃii şi adaptabilităŃii prin sprijinirea forŃei de muncă şi a întreprinderilor competente, pregătite şi adaptabile.


� Promovarea culturii antreprenoriale; � Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaŃi pentru promovarea

adaptabilităŃii; � Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniŃiativelor pentru partenerii sociali şi

societatea civilă.

Axa prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare are ca obiectiv general creşterea calităŃii, eficienŃei şi transparenŃei serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare.


� Întărirea capacităŃii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare; � Formarea personalului propriu SPO.

Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare are ca obiectiv general facilitarea integrării pe piaŃa muncii a şomerilor tinerilor şi a şomerilor de lungă durată, atragerea şi menŃinerea unui număr mai mare de persoane pe piaŃa muncii, inclusiv în zonele rurale şi sprijinirea ocupării formale.


� Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare; � Promovarea sustenabilităŃii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte

dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forŃei de muncă.

Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale are ca obiectiv general facilitarea accesului pe piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei societăŃi incluzive şi coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăŃenilor.


� Dezvoltarea economiei sociale;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


� ÎmbunătăŃirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaŃa muncii; � Promovarea oportunităŃilor egale pe piaŃa muncii; � IniŃiative trans-naŃionale pe piaŃa inclusivă a muncii.

Axa prioritară 7: AsistenŃă tehnică are ca obiectiv general sprijinirea procesului de implementare a programului şi utilizarea efectivă a aportului financiar comunitar şi a co-finanŃării naŃionale prin:

� Unitatea AutorităŃii de Management performantă şi calificată şi un Organism Intermediar;

� Utilizarea strategică a evaluării; � CoerenŃa între acŃiuni, promovarea compatibilităŃii proiectelor realizate cu acquis-ul şi

politicile Uniunii Europene; � Promovarea obiectivelor şi operaŃiilor POSDRU.


� Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POSDRU; � Sprijin pentru comunicare şi promovarea POSDRU.

Alocarea financiară totală pe axe prioritare (milioane euro)

ContribuŃie UE ContribuŃie naŃională

FinanŃare totală

Rata cofinanŃării

Axa prioritară 1 797,8 193,9 991,7 80,44% Axa prioritară 2 911,7 79,6 991,3 91,97% Axa prioritară 3 450,1 69,4 519,6 86,63% Axa prioritară 4 176,6 58,8 235,5 75,00% Axa prioritară 5 476,4 66,9 543,3 87,68% Axa prioritară 6 540,6 103,3 644,0 83,94% Axa prioritară 7 122,7 40,9 163,6 75,00% Total 3.476,1 613,1 4.137,2

€ PROGRAMUL OPERAłIONAL DEZVOLTAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE

Programul OperaŃional Dezvoltarea CapacităŃii Administrative (PO DCA) contribuie la implementarea celei de-a patra priorităŃi de dezvoltare naŃională din Planul NaŃional de Dezvoltare 2007 – 2013 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităŃii administrative pentru a avea un impact pozitiv asupra administraŃiei publice, pentru a stimula dezvoltarea economică.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


Tema centrală a Programului OperaŃional Dezvoltarea CapacităŃii Administrative constă în creşterea încrederii în administraŃia publică, iar obiectivul general este reprezentat de creşterea eficienŃei administraŃiei publice în beneficiul socio-economic al societăŃii româneşti.

Obiective specifice:

1. ÎmbunătăŃirea managementului ciclului de politici publice; 2. ÎmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei furnizării serviciilor.

PO DCA este implementat prin intermediul a trei axe prioritare:

Axa prioritară 1: ÎmbunătăŃiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice are ca obiectiv prioritar contribuŃia la dezvoltarea sustenabilă a capacităŃii administrative publice din România, prin intermediul îmbunătăŃirilor structurale şi de proces ale ciclului de management de politici publice. Domenii de intervenŃie:

� ÎmbunătăŃirea procesului de luare a deciziei la nivel politico-administrativ. � Creşterea responsabilizării administraŃiei publice prin:

• ÎmbunătăŃirea sistemelor de raportare a performanŃei; • Dezvoltarea unei culturi a evaluării la nivel central şi local;

� ÎmbunătăŃirea eficacităŃii organizaŃionale.

Axa prioritară 2: ÎmbunătăŃirea calităŃii şi eficacitatea şi eficienŃei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare are ca obiectiv general îmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei serviciilor publice la nivel central şi local.

Domenii majore de intervenŃie:

� ÎmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei furnizării serviciilor � Sprijinirea procesului de descentralizare a serviciilor sectoriale

Axa prioritară 3: AsistenŃă Tehnică are ca obiectiv general contribuŃia la procesul de implementarea al Programului OperaŃional, inclusiv pregătirea pentru următoarea perioadă de programare, având ca scop utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor structurale şi a cofinanŃării naŃionale.


� Sprijinirea managementului general al PO DCA, inclusiv pregătirea următorului exerciŃiu de programare;

� Sprijinirea strategiei de comunicare şi promovare a PO DCA.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


Alocarea indicativă pe axele prioritare

ContribuŃie UE

(mil euro) ContribuŃie naŃională

(mil euro)

FinanŃare totală

(mil euro)

Rata cofinanŃării

UE Axa Prioritară 1. 116,4 20,5 137,0 85,00% Axa Prioritară 2. 83,2 14,6 97,8 85,00% Axa Prioritară 3. 8,3 2,7 11,0 75,00% Total 208,0 38,0 246,0

€ PROGRAME DE COOPERARE TERITORIALĂ

Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013

Programul ESPON 2013 este un program operaŃional în cadrul Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană al Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, pentru sprijinirea elaborării politicii privind coeziunea teritorială şi dezvoltarea armonioasă a teritoriului european prin furnizarea de informaŃii, statistici, studii, analize, strategii şi scenarii comparabile de dinamica teritorială, precum şi prin punerea în evidenŃă a potenŃialului şi posibilităŃilor de dezvoltare a regiunilor şi teritoriilor mai mari, cu scopul de a contribui la creşterea competitivităŃii, intensificarea cooperării teritoriale şi dezvoltarea echilibrată durabilă a teritoriului european.

Din care (milioane euro): Buget total – milioane euro

FEDR

% din total

Co-finantări naŃionale

% din total

TOTAL 45,4 100% 34,0 75% 11,4 25%

Programul de Cooperare TransnaŃională Sud Estul Europei

Obiectivul strategic general al programului constă în crearea de parteneriate transnaŃionale în domenii de importanŃă strategică, în scopul îmbunătăŃirii procesului de integrare teritorială, economică şi socială şi al sprijinirii coeziunii, stabilităŃii şi competitivităŃii.

Axele prioritare ale programului:

� Axa prioritară 1: Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


� Axa prioritară 2: ProtecŃia şi îmbunătăŃirea mediului înconjurător; � Axa prioritară 3: ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii; � Axa prioritară 4: Dezvoltare sinergiilor transnaŃionale ale zonelor cu potenŃial

Bugetul pe durata celor 7 ani de programare este de 245.111,97 milioane euro.

Programul de Cooperare Interregională INTERREG IV C

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special. Pe durata celor 7 ani de programare bugetul este unic pentru cele 27 state membre, la care se adaugă câte 3 milioane de euro contribuŃia celor două state partenere cu statut special.

Din care Buget total (milioane euro)

FEDR + confinanŃare naŃională FEDE ConfinanŃare naŃională

TOTAL 405,095 321,322 83,773

Obiectivul strategic general al programului constă în creşterea eficacităŃii politicilor de dezvoltare regională şi a contribuŃiei acestora la modernizarea economică şi întărirea competitivităŃii în Europa, în domeniile inovării, economiei cunoaşterii, mediului şi prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregională.

Axele prioritare ale programului sunt:

� Axa prioritară 1: Inovare şi economia cunoaşterii (Inovare, cercetare si dezvoltare tehnologică; Antreprenoriatul si IMM-urile; Societatea informaŃională; Ocuparea forŃei de muncă, capitalul uman si educaŃie) – 220,908 milioane euro;

� Axa prioritară 2: Mediu şi prevenirea riscului (Riscuri naturale şi tehnologice; Managementul apei; Managementul deşeurilor; Biodiversitatea şi conservarea patrimoniului natural; Energia şi transportul public durabil; Patrimoniul cultural şi peisajul) - 156,644 milioane euro;

� Axa prioritară 3: AsistenŃă tehnică – Sprijin pentru implementarea programului- 27,541 milioane euro.

Programul de Cooperare Interregională URBACT II

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană pot fi


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


considerate partenere în funcŃie de interesul exprimat (statele cu finanŃare IPA) precum şi alte state (cu finanŃare proprie) vecine cu Uniunea Europeană, care îşi exprimă oficial interesul de a participa în program.

Bugetul programului: (unic pentru 27 state membre pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă contribuŃia ElveŃiei şi Norvegiei):

Din care Buget total eligibil milioane euro

FEDR + cofinanŃare naŃională FEDR

CofinanŃarea naŃională ex-ante

TOTAL 14,50

România 0.154 Alte state partenere

67,82 53,32

14,346

Obiectivul strategic general al programului constă în satisfacerea necesarului de informaŃii în procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltarea urbană durabilă, prin care toate regiunile europene sunt ajutate să se adapteze viitoarelor circumstanŃe de dezvoltare.


� Axa prioritară 1: Oraşe promotoare ale creşterii economice şi ocupării forŃei de muncă;

� Axa prioritară 2: Oraşe Atractive şi Unite;

� Axa prioritară 3: AsistenŃa tehnică (asigură managementul şi implementarea programului)

Programul de Cooperare Interregională INTERACT 2007-2013

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre plus Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special.

Bugetul programului: (unic pentru 27 state membre pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă contribuŃia ElveŃiei şi Norvegiei):

Din care Buget total (milioane euro)

FEDR + cofinanŃare naŃională FEDR CofinanŃare naŃională

TOTAL 40 34 6


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


România 0,3 Alte state partenere 5,7

Obiectivul strategic general al programului constă în creşterea eficienŃei şi eficacităŃii

programelor şi proiectelor de cooperare teritorială în perioada de programare 2007-2013.


� Axa prioritară 1 – Dezvoltarea şi livrarea serviciilor (grupuri de intervenŃie: Resurse, Cooperare, Diseminare şi publicitate, Managementul calităŃii);

� Axa prioritară 2 – AsistenŃă tehnică.

€ FONDUL PENTRU MEDIU

Fondul pentru mediu reprezintă un instrument economico-financiar destinat susŃinerii şi realizării proiectelor de protecŃia mediului, în conformitate cu dispoziŃiile legale în vigoare în domeniul protecŃiei mediului.

Fondul de Mediu este gestionat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile prin AdministraŃia Fondului de Mediu. Fondul de Mediu finanŃează acŃiuni sub forma depunerii de proiecte însoŃite de documentaŃia tehnică aferentă realizată în prealabil (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, etc.).

Beneficiarii eligibili pentru Fondul de Mediu sunt: autorităŃi publice locale, operatori economici, organizaŃii neguvernamentale şi unităŃi de învăŃământ.

În cazul în care solicitantul este o unitate de învăŃământ, aceasta trebuie:

* Să aibă personalitate juridică (în cazul unităŃilor de învăŃământ fără personalitate juridică constituite ca structuri în cadrul unor unităŃi de învăŃământ cu personalitate juridică, cererea de finanŃare şi proiectul vor fi depuse de către aceasta, cu precizarea că implementarea proiectului va avea loc în cadrul unităŃii de învăŃământ fără personalitate juridică); * Să se afle în sistemul naŃional de învăŃământ (de stat sau particular acreditate); * Să susŃină din surse financiare proprii (în proporŃia acceptată de AFM) contribuŃia proprie (partea de cheltuieli eligibile nefinanŃate din Fondul pentru mediu şi cheltuielile neeligibile).

În cazul în care solicitantul este o administraŃie publică locală, aceasta trebuie:


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


* Să acŃioneze în nume propriu; * Să susŃină din surse financiare proprii (inclusiv prin credite bancare) contribuŃia proprie (partea de cheltuieli eligibile nefinanŃate din Fondul pentru mediu şi cheltuielile neeligibile).

Categorii de proiecte eligibile:

o prevenirea poluării; o reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; o reducerea nivelurilor de zgomot; o utilizarea de tehnologii curate; o gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; o protecŃia resurselor de apă, staŃiile de tratare, staŃiile de epurare pentru

comunităŃi locale; o gospodărirea integrată a zonei costiere; o conservarea biodiversităŃii; o administrarea ariilor naturale protejate; o educaŃia şi conştientizarea publicului privind protecŃia mediului; o creşterea producŃiei de energie din surse regenerabile; o reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; o reconstrucŃia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; o împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite

în condiŃiile legii; o închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier; o lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de

fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.

€ PROGRAMELE BILATERALE

MATRA este un program de finanŃare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda, compus dintr-o gamă largă de componente care sprijină procesul de transformare socială care are loc în Europa Centrală şi de Est. Unul din componentele programului MATRA este Programul de Granturi Mici acordate de Ambasadă (Matra Small Embassy Projects Programme), cunoscut şi sub denumirea de Matra-KAP, program implementat prin intermediul Ambasadei Regatului łărilor de Jos la Bucureşti.

Beneficiarii pot fi organizaŃii neguvernamentale (ONG-uri) cu personalitate juridică stabilite în România, autorităŃi publice locale, instituŃii şi agenŃii.

ActivităŃile care pot fi finanŃate în cadrul acestui program Ńin de administraŃie publică, ordine publică, informaŃii publice, drepturile omului, minorităŃi, protecŃia mediului, întărirea


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


capacităŃii ONG-urilor, politici sociale şi de ocupare a forŃei de muncă, sănătate, educaŃie, cultură, dezvoltarea de politici în vederea asigurării de locuinŃe.

Programul Matra-KAP se lansează anual. Sumele care se acordă sunt cuprinse între 9.000 de euro şi 15.000 euro. Beneficiarul sprijinului acordat trebuie să aibă, la rândul său, o contribuŃie financiară. Se acceptă şi contribuŃii în natură care o completează pe cea financiară.

Programul de Cooperare Norvegian (PCN) cu România este administrat de Norvegia, prin Innovation Norway în calitate de Administrator al Fondului, fiind destinat să contribuie la creşterea economică şi dezvoltarea durabilă în România.

SolicitanŃii eligibili sunt IMM-urile, organizaŃiile neguvernamentale şi administraŃiile publice locale. ActivităŃile eligibile se adresează cu prioritate următoarelor domenii şi subdomenii:

� Reducerea emisiilor de gaze, inclusiv implementarea comună a proiectelor sub protocolul Kyoto şi a altor emisii în aer şi apă;

� Reducerea poluării aerului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră; � Reducerea şi prevenirea poluării apei; � Managementul deşeurilor, tratarea apelor uzate şi depozitarea în siguranŃă a substanŃelor periculoase; � Promovarea unui transport urban care să nu dăuneze mediului.

� EficienŃa energetică şi energie regenerabilă;

� Promovarea eficienŃei energetice în sectoarele cheie, cum ar fi industrie, construcŃii, locuinŃe şi transport; � Promovarea energiei regenerabile; � Actualizarea sistemelor energetice şi de încălzire, inclusiv folosirea co-generării de energie electrică şi termică;

� Facilitarea producŃiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea;

� ÎmbunătăŃirea tehnologiei şi a proceselor (inclusiv soluŃii IT) în toate sectoarele; � ActivităŃi de promovare a protecŃiei mediului în sectorul turism; � Măsuri veterinare şi sanitare în cadrul producŃiei alimentare.

� Sănătatea.

AplicaŃiile necesită existenŃa unui parteneriat între entităŃile din România şi Norvegia, incluzând companii private şi publice, instituŃii private şi publice, autorităŃi publice, centrale şi regionale sau locale, ONG-uri, parteneri sociali. Oricare din


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


parteneri poate fi promotorul aplicaŃiei. Rata de finanŃare pentru proiecte variază între 250.000 si 5.000.000 euro, iar programul se reia anual.

€ AMBASADE, FUNDAłII, ORGANIZAłII

O serie de ambasade (Olanda, Canada, ElveŃia, Danemarca) derulează o serie de finanŃări pentru domenii dintre cele mai variate, cum ar fi îngrijirea copiilor, dezvoltare socială şi implicarea societăŃii civile în deciziile administraŃiei locale.

Guvernului Germaniei a investit sume semnificative în dezvoltarea oraşelor care au adăpostit comunităŃi săseşti importante, cum ar fi Timişoara sau Sibiu.

În perioada 1990-2006 Guvernul Statelor Unite a acordat României asistenŃă pentru dezvoltare în valoare de 562 milioane de dolari prin programe gestionate de AgenŃia Statelor Unite pentru Dezvoltare InternaŃională (USAID), Departamentul pentru Agricultură, Departamentul pentru ComerŃ, Departamentul de JustiŃie, Departamentul de Stat, Departamentul pentru Trezorerie, Biroul Federal de InvestigaŃii, Corpul Păcii, AgenŃia Statelor Unite pentru InformaŃii (USIA).

Principalele organizaŃii neguvernamentale străine care colaborează cu instituŃiile şi organizaŃiile româneşti în diferite sectoare de activitate sunt AgenŃia ElveŃiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, FundaŃia Charles Stewart Mott (SUA), AlianŃa pentru iniŃiative voluntare şi dezvoltare Allavida (Anglia).

Cele mai importante fundaŃii care finanŃează diverse iniŃiative ale instituŃiilor publice sau ale societăŃii civile sunt:

� FundaŃia Principesa Margareta (îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă ale copiilor, tinerilor, familiilor şi vârstnicilor aflaŃi în dificultate; creşterea capacităŃii instituŃionale a organizaŃiilor şi instituŃiilor care lucrează cu copii şi vârstnici; cultivarea creativităŃii şi talentului local);

� FundaŃia pentru Copii Ronald McDonald's; � FundaŃia Dinu Patriciu sprijină şi promovează educaŃia. Cu un buget anual de peste 7

milioane dolari, FundaŃia dezvoltă programe ample, susŃine peste 5700 de bursieri şi îşi propune să contribuie la revitalizarea valorilor sistemului educaŃional românesc;

� FundaŃia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României promovează valorile umane şi profesionale în domeniul tehnic, ştiinŃific, social, economic, dar şi educaŃional, cultural şi artistic. Începând din 2007 au fost demarate o serie de proiecte destinate identificării, susŃinerii şi promovării copiilor şi tinerilor talentaŃi prin derularea unor programe de dezvoltare a talentelor şi aptitudinilor;

� FundaŃia Soros România promovează modele pentru dezvoltarea unei societăŃi bazate pe libertate, responsabilitate şi respect pentru diversitate. Programele derulate vizează:


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


� advocacy şi susŃinere pentru funcŃionarea responsabilă şi eficientă a sectorului public; � combaterea discriminării şi construirea de modele pentru dezvoltare comunitară şi incluziune socială; � susŃinere pentru activism în cadrul societăŃii civile; � cercetarea socială şi producerea de expertiză pentru fundamentarea de politici publice mai bune.

� FundaŃia Bill şi Melinda Gates acordă finanŃări pentru informatizarea bibliotecilor publice din România, respectiv programul Biblionet în care este inclusă şi biblioteca locală.

€ INSTITUłII FINANCIARE INTERNAłIONALE

Banca Europeană de InvestiŃii (BEI) are personalitate juridică şi autonomie financiară şi contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii prin acordarea de finanŃări pe termen lung pentru proiecte specifice, respectând reglementările prudenŃiale bancare.

BEI finanŃează proiecte care au ca obiectiv promovarea politicilor Uniunii Europene şi implementarea Agendei Lisabona, a IniŃiativei Inovare 2010 de creare şi promovare a unei economii bazate pe cunoaştere. BEI împrumută până la 50% din valoarea unui proiect şi co-finanŃează investiŃiile împreună cu alte bănci (Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare).

În prezent, BEI a devenit cea mai importantă sursă de finanŃare internaŃională a proiectelor din noile state membre ale Uniunii Europene, dar şi pentru cele din regiunea Balcanilor. Aproape jumătate din sumele împrumutate au fost orientate către proiecte în domeniul transporturilor. Proiectele din sectorul industrial, de mediu şi telecomunicaŃii au absorbit aproape 15% fiecare, în timp ce 10% a fost împrumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sănătate şi educaŃie.

Banca Mondială Banca InternaŃională de ReconstrucŃie şi Dezvoltare (BIRD), numită Banca Mondială, a fost creată în 1946 pentru a sprijini reconstrucŃia Ńărilor care au suferit de pe urma războiului. Începând cu anul 1961 BIRD s-a dedicat exclusiv ajutorării pe termen lung a Ńărilor întârziate. BIRD oferă împrumuturi şi ajutoare dezvoltării Ńărilor cu venituri mijlocii şi mici, în care capitalurile atrase de iniŃiativa privată sunt insuficiente pentru necesităŃile de finanŃare ale dezvoltării, iar capitalurile obŃinute de către guverne obişnuiesc să fie atribuite pe criterii politice.

Banca Mondială se oferă ca un mijloc de finanŃare independent pentru completarea finanŃărilor necesare şi nu pentru substituirea finanŃărilor naŃionale. BIRD îşi obŃine fondurile


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


prin intermediul emisiunilor titlurilor de credit pe pieŃele financiare internaŃionale, la dobânzi concurenŃiale, încasând dobânzi foarte apropiate de cele ale pieŃei.

€ PRODUSE ŞI CREDITE BANCARE

BRD - Groupe Société Générale

BRD a dezvoltat programul de finanŃare EUROBRD pentru proiectele cu fonduri europene post-aderare prin care oferă soluŃii de finanŃare tuturor beneficiarilor de fonduri europene, fiind foarte flexibil în a se adapta necesităŃilor acestora.

ConsultanŃa oferită de specialiştii bănci cuprinde atât consultanŃă primară în ceea ce priveşte încadrarea proiectului pe cel mai bun program european sau naŃional de finanŃare, cât şi consultanŃă financiară, iar pentru redactarea planului de afaceri, a studiului de fezabilitate şi a cererii de finanatare BRD are încheiate protocoale de colaborare cu firme de consultanŃă specializate, în funcŃie de tipul proiectului.

Pentru administraŃiile publice locale, EUROBRD oferă următoarele produse bancare: EUROBRD APL InvestiŃii, EUROBRD APL Suport şi EUROBRD APL Linie/Credit de InvestiŃii.

Bancpost

Bancpost este una dintre cele mai importante bănci din România, având o echipă puternică de specialişti, o reŃea teritorială extinsă şi o gamă largă de produse şi servicii.

Bancpost a dezvoltat o serie de produse şi servicii inovatoare, cuprinzând consultanŃi pentru pregătirea documentele necesare pentru obŃinerea finanŃării, pachete de servicii financiare care includ de la credite de investiŃii până la linii de credit şi produse de trezorerie.

AsistenŃa din partea consultantului pe tot parcursul implementării proiectului cuprinde întocmirea dosarelor de achiziŃii bunuri, lucrări şi servicii, întocmirea dosarelor de rambursare a cheltuielilor, întocmirea raportărilor periodice şi altor situaŃii solicitate de organismele intermediare sau alte autorităŃi cu atribuŃii în domeniul fondurilor europene.

Banca Comercială Română

Banca Comercială Română (BCR) a lansat în luna august 2008 pachete de produse şi servicii destinate finanŃării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniŃiate de entităŃi publice şi/sau private. BCR a lansat în premieră pe piaŃa românească de profil o ofertă completă de produse şi servicii marca EU Office BCR pentru fiecare tip de investiŃie în parte.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


EU Office BCR este o structură specializată în domeniul finanŃărilor din fonduri europene înfiinŃată în cadrul BCR din anul 2006 care asigură o informare complexă şi completă cu privire la structurile europene şi oferă atât servicii de consultanŃă cât şi o gamă largă de produse destinate finanŃării sau cofinanŃării proiectelor de investiŃii. EU Office BCR este disponibilă şi la nivel teritorial, în toate cele opt zone de dezvoltare economico-socială ale României.

€ PROGRAMUL NAłIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

Planul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală reprezintă documentul-cadru în baza căruia România stabileşte politicile şi acŃiunile de dezvoltare pentru perioada 2007–2013 în domeniile agricol, silvic şi economie rurală, precum şi proiectele de investiŃii în infrastructură, dezvoltare şi renovare a satelor româneşti. FinanŃarea se realizează din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din bugetul naŃional având un cuantum total de mai mult de 9 miliarde euro.

Beneficiarii fondurilor alocate pentru agricultură, în funcŃie de tipul proiectului, pot fi: producători individuali, asociaŃii de fermieri, autorităŃi publice locale, companii cu capital privat, alte tipuri de organizaŃii (ONG-uri, etc.).

Planul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 a identificat patru direcŃii majore de dezvoltare (axe):

� Axa 1: Creşterea competitivităŃii din sectoarele agricol şi forestier � Axa 2: ÎmbunătăŃirea mediului natural în spaŃiul rural � Axa 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei

rurale � Axa 4: Dezvoltarea de parteneriate public-privat organizate în Grupuri de

AcŃiune Locală

Axa 1: Creşterea competitivităŃii din sectoarele agricol şi forestier

Obiectiv general: Creşterea competitivităŃii sectoarelor agro-alimentar şi forestier.

Obiective strategice şi balanŃa indicativă între priorităŃi:

1.1. ÎmbunătăŃirea competenŃelor fermierilor şi ale altor persoane implicate în sectoarele agroalimentar şi forestier, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploataŃiilor agricole, pădurilor şi unităŃilor de procesare – 277,7 milioane euro;

1.2. ÎmbunătăŃirea competitivităŃii fermelor comerciale şi de semisubzistenŃă şi asociaŃiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile – 2.281,2 milioane euro;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


1.3. Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile – 1.408,4 milioane euro;.

Obiective specifice prioritare:

1.1. Sprijinirea fermierilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agroalimentar şi forestier, pentru îmbunătăŃirea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la noul context.

1.2.1 Accelerarea adaptării structurale a agriculturii şi încurajarea fermelor de semi-subzistenŃă să pătrundă pe piaŃă. 1.2.2. Modernizarea exploataŃiilor agricole 1.2.3. Creşterea adaptării fermelor din punct de vedere economic şi de mediu. 1.3.1 Sprijinirea industriei agro-alimentare. 1.3.2 ÎmbunătăŃirea modului de gospodărire a pădurilor şi dezvoltarea produselor silvice.

Măsuri pentru atingerea obiectivelor specifice prioritare:

1.1.1 Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinŃe. 1.1.2 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanŃă pentru agricultori. 1.1.3 Utilizarea serviciilor de consiliere. 1.2.1 Instalarea tinerilor fermieri. 1.2.2 Pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor agricoli. 1.2.3 Modernizarea exploataŃiilor agricole. 1.2.4 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenŃă. 1.2.5 ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii. 1.3.1 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere. 1.3.2 ÎnfiinŃarea grupurilor de producători. 1.3.3 ÎmbunătăŃirea valorii economice a pădurii.

Axa 2: ÎmbunătăŃirea mediului natural în spaŃiul rural

Obiectiv general: ÎmbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural


2.1. Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii durabile – 1.100,9 milioane euro; 2.2. Conservarea şi îmbunătăŃirea stării resurselor naturale şi a habitatelor – 963,2 milioane euro;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


2.3. Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere – 229,4 milioane euro.


2.1.1 Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menŃinându-se astfel viabilitatea spaŃiului rural şi, de asemenea, menŃinându-se şi susŃinându-se activităŃile agricole durabile. 2.1.2 Să contribuie în zonele defavorizate - altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menŃinându-se astfel şi viabilitatea spaŃiului rural şi, de asemenea, menŃinându-se şi susŃinându-se activităŃile agricole durabile. 2.2.1 Să contribuie la dezvoltarea rurală durabilă prin încurajarea utilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue metode de producŃie agricolă, compatibile cu îmbunătăŃirea mediului, inclusiv a biodiversităŃii, a apei, a solului şi a peisajului rural. 2.2.2 Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reŃelei Natura 2000, pe baza obligaŃiilor ce revin din directivele privind protecŃia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice. 2.3.1 Creşterea suprafeŃei de pădure cu rol de protecŃie a apei, solurilor, împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcŃiilor recreative, pe baza rolului multifuncŃional al acesteia. 2.3.2 Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reŃelei Natura 2000, pe baza obligaŃiilor ce revin din directivele pentru protecŃia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice.


2.1.1 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată. 2.1.2 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană. 2.2.1 PlăŃi de agro – mediu. 2.2.2 PlăŃi Natura 2000 pe teren agricol. 2.3.1 Prima împădurire a terenurilor agricole 2.3.2 Prima împădurire a terenurilor non – agricole 2.3.3 PlăŃi Natura 2000 pe teren forestier

Axa 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Obiectiv general: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale.


3.1. MenŃinerea şi dezvoltarea activităŃilor economice, prin creşterea numărului de locuri de muncă – 752 milioane euro;


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


3.2. Creşterea atractivităŃii zonelor rurale – 1.709,3 milioane euro; 3.3. Dezvoltarea abilităŃilor şi stimularea conştientizării actorilor locali cu privire la importanŃa guvernanŃei locale – 12,4 milioane euro.


3.1.1 Diversificarea activităŃilor economice non-agricole din gospodăriile agricole şi încurajarea micilor întreprinzători în spaŃiul rural. 3.1.2. Crearea, îmbunătăŃirea şi diversificarea facilităŃilor şi atracŃiilor turistice. 3.2.1 Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale 3.2.2 ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului social, natural şi economic din spaŃiul rural 3.2.3 Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi natural rural 3.2.4 Crearea, îmbunătăŃirea şi diversificarea facilităŃilor şi atracŃiilor turistice 3.3 Dezvoltarea competenŃelor actorilor locali, pentru a stimula organizarea teritoriului.


3.1.1 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi (Măsura 312) 3.1.2 Încurajarea activităŃilor turistice (Măsura 313) 3.2.1 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (Măsura 322) 3.2.2 Încurajarea activităŃilor turistice (Măsura 313) 3.3.1 Dobândire de competenŃe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 341)

Axa 4: Dezvoltarea de parteneriate public-privat organizate în Grupuri de AcŃiune Locală

Obiectiv general: Demararea şi funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală.


4.1. Promovarea potenŃialului endogen al teritoriilor – 176,3 milioane euro; 4.2. ÎmbunătăŃirea guvernanŃei locale – 11,8 milioane euro pentru construcŃia parteneriatelor public-private şi 47 milioane euro pentru costuri de funcŃionare şi animare.


4.1.1 Participarea membrilor comunităŃilor rurale la procesul de dezvoltare locală şi încurajarea acŃiunilor inovative.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


4.1.2 Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentanŃii altor comunităŃi din interiorul sau exteriorul Ńării. 4.2 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvol

tare locală.


4.1.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 41). 4.1.2 Implementarea proiectelor de cooperare (Măsura 421). 4.2.1 ConstrucŃie parteneriate public-private (sub-măsura 431.1). 4.2.2 FuncŃionarea Grupurilor de AcŃiune Locală, dobândirea de competenŃe şi animarea teritoriului (sub-măsura 431.2).

CAPITOLUL 10. CONTACTE UTILE


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


INSTITUłIA/ ORGANIZAłIA DATE DE CONTACT

Institutii judeŃene

Consiliul JudeŃean Vâlcea Str. Gral. Praporgescu, nr.1, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea Tel.: 0250-732901, Fax: 0250-735617 E-mail: [email protected] Telverde: 0800.825.825

InstituŃia Prefectului Vâlcea Bvd. Tudor Vladimirescu 1, Rm. Vâlcea 240168, Telefon: 0250731168; Fax: 0250735729 E-mail: prefect(at)prefecturavalcea.ro

Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea

Str. Gen. Praporgescu, nr. 14 tel 0250/731016, fax 0250/731843 email: [email protected]

Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Vâlcea

Calea lui Traian nr. 95, Vâlcea Tel:0250-732.201 vl.politiaromana.ro [email protected]

Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă Vâlcea

Str. Decebal, nr. 7, RÂMNICU VÂLCEA, judeŃul Vâlcea Web: www.isuvl.ro

Inspectoratul Şcolar JudeŃean Vâlcea Casa Corpului Didactic

Râmnicu Vâlcea, Str. N. Bălcescu, Nr. 28 Telefon: 0350431571; 0350431575 Fax: 0350431576; 0350431578

Biblioteca JudeŃeană Vâlcea

strada Carol I, nr. 26, Râmnicu Vâlcea Telefon: 0250/739221; 0350/401794 Fax: 0250/739221 Internet: Site biblioteca: www.bjai.ro Email biblioteca: [email protected] Site "Îndrumare metodică": www.bibliotecivalcene.ro

Centrul Europe Direct

Telefon:0350/424540 Strada Carol I, nr 26 Biblioteca Antim Ivireanul Fax:0350/424540 www.cicvalcea.ro/europedirect.valcea [email protected] [email protected]

Centrul JudeŃean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiŃionale Vâlcea

Râmnicu Vâlcea, bd. Nicolae Bălcescu nr. 26A, cod 240192; tel.: 0250-737820; fax: 0250-730872 e-mail: [email protected]


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


DirecŃia de Sănătate Publică Vâlcea

Str. Decebal nr. 44, Râmnicu Vâlcea, tel 0250 747720, fax 0250 746504, email: [email protected]

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vilcea

Str. Tudor Vladimirescu, nr. 28, cod 240168, Râmnicu Vâlcea. Tel./Fax: 0250.734758, 0250.734270; Tel. RDS: 0350.401729, 0350.401730. Email: [email protected] sau [email protected]

PoliŃia Comunitară str. Str. Calea lui Traian, nr. 94 Râmnicu Vâlcea, CP 240101, telefon dispecerat 0250-711403, telefon Director 0250-7114010

AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Vâlcea

Tel:0250/735608, /414835


Str. Regina Maria, nr. 7 240151 Râmnicu Vâlcea, VÂLCEA Tel.: 0250/ 733449, 734200, 0350/ 401680 Fax: 0250/ 732836 Web:www.ccivl.ro E-mail: [email protected]

DirecŃia Agricolă şi de Dezvoltare Rurală

Email : [email protected] Tel. 0250/739.920 0250/747.498 Fax: 0250/730.614

AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie pentru Agricultură Vâlcea

Tel : 0250.820.011 ; 0743.116.685 ; 0729.168.562 Fax : 0250.820.011

StaŃiunea de Cercetare Pomicolă Vâlcea

Calea lui Traian nr. 464, Râmnicu Vâlcea

DirecŃia Silvică Râmnicu Vâlcea

Râmnicu Vâlcea, Strada Carol I, nr. 37 Telefon: 0250 73 58 40; 0250 73 58 41 Mobil: 0372 70 26 01; 0372 70 25 69 Fax: 0250 73 92 66 E-mail: [email protected] WEB www.silvavl.ro

AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Vâlcea

Str. Remus Bellu, nr.6 Valcea, cod 240156 www.apmvl.ro E-mail:[email protected] Tel: 0250/ 735 859 ; 0250/ 737 921 ; 0250/ 739 753


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


AdministraŃia Bazinală de Apă Olt

Str. Remus Bellu, nr. 6, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, Dispeceratul Central E-mail: [email protected] Telefon: +40 250 739 840 Fax: +40 250 738 255

ÎmbunătăŃirii Funciare (ANIF), Sucursala Dunăre-Olt, Unitatea administrativă Vâlcea

Tel : 0723.581.710 Fax : 0250.748.220

AgenŃii Regionale şi Ministere

Ministere şi agenŃii AgenŃia pentru dezvoltare regională Sud-Vest Oltenia www.adroltenia.ro Craiova, 200585 Unirii 19, cam. 86, 87, 40 Tel/Fax: 0040 251 412 780 Punct de Lucru Organism Intermediar POR Craiova, 200345 Unirii 86, Tell/Fax: 0040 251 530 036, 0040 251 530 026 Ministerul Economiei şi FinanŃelor Bd. Mircea Vodă, nr. 44, sector 3, Bucureşti Telefon: 021.302.52.00, Fax: 021.302.52.64

www.mefromania.ro Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi LocuinŃelor Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5 Tel: 037.211.14.09

www.mdlpl.ro Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Bd. LibertăŃii nr. 12, sector 5, Bucureşti Tel:021.316.02.15

www.mmediu.ro AgenŃia Regională de ProtecŃia Mediului Strada Petru Rareş, Nr. 1, Craiova, Dolj, Cod 200349 Telefon/ 0251-412616, 419357; 0351-428037, 428038; 0746248743

Fax: 0251-419035 www.apmdj.ro

AdministraŃia Fondului de Mediu Splaiul IndependenŃei nr. 294, Corp A, sector 6 Bucureşti Tel/Fax: 021.317.02.87, 021.317.02.89, 021.319.48.49, 021.319.48.50

www.afm.ro Ministerul Muncii, Familiei şi EgalităŃii de Şanse


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


Str. Dem.I.Dobrescu, nr.2-4, sector 1, Bucureşti Tel: 021.313.62.67, 021.315.85.56

www.mmssf.ro

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative PiaŃa RevoluŃiei nr.1 A, sector 1, Bucureşti Tel.: 021 / 303.70.80

www.mira.gov.ro Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului Str. Gen. Berthelot 28-30, sector 1, Bucureşti Tel: 021.405.62.00; 021.405.63.00

www.edu.ro Ministerul Transporturilor Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureşti Tel: 021.319.95.65, 021.319.95.39

www.mt.ro

AgenŃia NaŃională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România Str. Poteraşi nr. 11, sector 4, Bucureşti tel: 3362180, fax: 3361843

www.animmc.ro

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale B-dul Carol I, nr. 24, sector 3, Bucureşti, Tel:021-307-23-00

www.mapam.ro

Link-uri utile din UE Comisia Europeană http://www.europa.eu Parlamentul european http://www.europarl.europa.eu ReprezentanŃă Comisie Europeană în România http://www.infoeuropa.ro

Portaluri de informare privind oportunităŃi de finanŃare www.euractiv.ro www.granturi.ro www.finanŃare.ro www.fonduri-ue.ro www.fonduri-structurale.ro


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


CAPITOLUL 11.

PARTENERIATE OPORTUNE

Legea nr. 215/2001 a administraŃiei publice locale prevede ca un consiliu local are printre atribuŃiile principale, următoarele prerogative:

• hotărăşte, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanŃării şi realizării în comun a unor acŃiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

• hotărăşte, în condiŃiile legii, înfrăŃirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităŃi administrativ-teritoriale din alte Ńări;

• hotărăşte, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităŃi ale administraŃiei publice locale din Ńară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaŃii naŃionale şi internaŃionale ale autorităŃilor administraŃiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

În general la nivelul administraŃiei publice locale, parteneriatele se realizeaza între instituŃii similare sau cu reprezentanŃi ai societăŃii civile. În aceeaşi categorie putem menŃiona Parteneriatul public Privat – PPP, deşi acesta are propriile sale reguli de formare, în baza principiilor transparenŃei şi libera concurenŃă.

Parteneriatele implică o colaborare strânsă pe bază de dialog sistematic între diferiŃi actori şi este relevant pentru gradul de descentralizare care caracterizează întreaga politică de coeziune economică şi socială în Uniunea Europeană. Parteneriatele presupun adeseori implicarea actorilor relevanŃi precum: autorităŃile regionale, locale, urbane şi alte autorităŃi publice competente; parteneri economici şi sociali; orice alt organism considerat a fi în măsură să reprezinte societatea civilă, organizaŃiile civile şi organismele însărcinate cu promovarea egalităŃii dintre bărbaŃi şi femei.

Acestea din urmă îmbunătăŃesc gradul de coordonare a politicilor şi de adaptare la condiŃiile specifice locale; conduc la o mai bună utilizare şi orientare a proiectelor şi programelor; integrează preocupările societăŃii civile în exerciŃiile de planificare strategică printr-o participare democratică mai mare şi mai extinsă geografic; stimulează implicarea companiilor private în proiectele locale; promovează un grad mai mare de satisfacŃie faŃă de politicile publice.

www.granturi-phare-deseuri.ro www.europa.eu www.infoeuropa.ro


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


Parteneriatele comportă în general avantaje: o mai bună coordonare a activităŃilor, transparenŃă în acŃiunile întreprinse, dezvoltarea unei mai bune capacităŃi instituŃionale la nivel sectorial (este vorba despre activităŃi sau operaŃiuni dintr-un anumit domeniu/sector) şi teritorial; o mai bună absorbŃie a resurselor prin îmbunătăŃirea procesului de identificare a nevoilor, prioritizarea acestora la nivel regional, sectorial, de domeniu şi identificarea de soluŃii adecvate finanŃabile din fonduri europene şi o mai bună diseminare a informaŃiilor.

Parteneriatul la nivel local permite o mai bună identificare a problemelor comunităŃii, găsirea de noi resurse şi parteneri; depăşirea obstacolelor datorate lipsei de comunicare; o mai bună folosire a oportunităŃilor.

Având în vedere cele de mai sus considerăm că una din soluŃiile de îmbunătăŃire a activităŃii administraŃiei locale o reprezintă înfiinŃarea de parteneriate eficiente şi durabile între autorităŃile locale şi societatea civilă, în vederea identificării şi soluŃionării problemelor comunităŃilor.

Pentru o bună absorbŃie a fondurilor puse la dispoziŃia României este nevoie de proiecte multe, eligibile şi cu impact, administrate deschis şi transparent. Capacitatea de absorbŃie a fondurilor este cu atât mai mare cu cât există mai mulŃi beneficiari bine pregătiŃi pentru administrarea lor. Pentru aceasta, Ńările membre ale UE includ organizaŃiile neguvernamentale în rândul beneficiarilor de fonduri europene (ca aplicanti sau parteneri).

În acest sens, recomandăm identificarea unor organizaŃii non – guvernamentale şi iniŃierea unor acŃiuni comune cu administraŃia publică locală în cel puŃin următoarele domenii:

• Cultură şi educaŃie • Turism • Social • Mediu

Aceste domenii sunt considerate a fi relevante pentru dezvoltarea oricărei comunităŃi rurale în general, şi pentru comuna Păuşeşti – Măglaşi în special, date fiind caracteristicile acestei comune reieşite din analiza SWOT, dar şi structurii populaŃiei şi tendinŃelor demografice.

Aceste forme de asociere sunt recomandate în special a fi promovate în cadrul proiectelor cu finanŃare nerambursabilă.

Dorim să subliniem faptul că efectuarea de sponsorizări din bugetul public local către organizaŃii non-profit nu este posibilă conform reglementarilor legale în vigoare.

În vederea identificării unor parteneri oportuni în această categorie recomandăm:


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


• consultarea bazei de date care conŃine asociaŃiile, fundaŃiile şi organizaŃiile non-guvernamentale active la nivel judeŃean, şi care este constituită la nivelul InstituŃiei Prefectului JudeŃului Vâlcea şi Consiliului JudeŃean Vâlcea. InformaŃia poate fi solicitată de la departamentele de resort.

• punerea în practică a prevederilor legii 350/2005 privind regimul finanŃărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităŃi nonprofit de interes general.

Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea unui contract de finanŃare nerambursabilă în condiŃiile acestei legi, solicitanŃii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial – asociaŃii sau fundaŃii constituite conform legii - sau culte religioase recunoscute conform legii.

În ceea ce priveşte asocierea cu alte autorităŃi ale administraŃiei publice locale, se poate discuta de următoarele forme de asociere:

• construirea unei Zone Metropolitane, în special în scopul obŃinerii unor finanŃări prin FEDR.

• constituirea unei AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Recomandăm această formă de asociere în primul rând pentru obŃinerea finanŃării proiectelor în cadrul Măsurii 3.2.2., întrucât formarea unor asemenea asociaŃii reprezintă unica posibilitate pentru depunerea concomitentă a unor proiecte în cadrul acestei măsuri. De asemenea această formă de asociere este recomandată şi pentru obŃinerea finanŃărilor în cadrul Axei 2 a Programului OperaŃional Sectorial – Creşterea CapacităŃii Administrative - domeniul 2.2., în care majoritatea proiectelor se pot propune în cadrul ADI sau altor forme de asociere.

• asociere în cadrul Grupurilor de AcŃiune Locală.

O formă importantă de cooperare este cu autorităŃile publice care funcŃionează la nivel judeŃean:

- Parteneriate sau solicitarea de asistenŃă Consiliului JudeŃean Vâlcea, instituŃie care, în baza legii 215/2001 republicate are competenŃa de a acorda consultanŃă în domenii specifice, în condiŃiile legii, unităŃilor administrativ-teritoriale din judeŃ, la cererea acestora.

• DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Drepturilor Copilului Vâlcea, instituŃie în subordinea Consiliului JudeŃean, pentru activităŃi de asistenŃă socială

• AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Vâlcea în vederea derulării unor activităŃi legate de dezvoltarea resurselor umane, în calitate de


GUVERNUL ROMÂNIEI



Administrative”


furnizor autorizat de cursuri de formare şi reconversie profesională, care sunt gratuite pentru persoanele care nu dispun de venituri.

• Alte instituŃii enumerate şi exemplificate în capitolele anterioare.

În ceea ce priveşte parteneriatul public – privat (PPP), acesta poate duce la:

• realizarea, în totalitate sau parŃial a unui serviciu public proiectat, făcând apel la know-how-ul şi resursele sectorului privat

• utilizarea parteneriatului public-privat ca mijloc de realizare a obiectivelor şi proiectelor de infrastructură şi de administrare eficientă a serviciilor de utilitate publică.

Această cooperare public-privat oferă o serie de avantaje cum ar fi:

• Accelerarea realizării obiectivelor şi proiectelor de infrastructură programate • Conjugarea preluării responsabilităŃilor şi riscurilor sectorului privat cu

disponibilizarea serviciilor sectorului public şi efectuarea promptă a plăŃilor • Reducerea pe ansamblu a costurilor proiectelor • Stimularea îndeplinirii obligaŃiilor contractuale, asumate • ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor de utilitate publică • Generarea unor venituri adiŃionale, de interes pentru sectorul privat • ÎmbunătăŃirea managementului sectorului public prin expunerea serviciilor la

rigorile concurenŃei.

La baza selectării partenerilor privaŃi şi a încheierii contractelor de PPP stau următoarele principii:

• transparenŃa • tratamentul egal, nediscriminatoriu • proporŃionalitatea • recunoaşterea mutuală • libera concurenŃă

De asemenea, se recomandă parteneriate sau înfrăŃiri cu administraŃii publice locale sau regionale din alte state, bazate pe schimb de experienŃă şi proiecte comune, precum şi aderarea la organizaŃii internaŃionale ale instituŃiilor administraŃiei publice locale.

uniunea europeanĂ guvernul romÂniei inovaŃie în...

Documents