unitatea ŞcolarĂ: colegiul economic administrativ...
TRANSCRIPT
1
FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA
Centrul de formare Iasi
Program de perfecţionare “Management european educaţional”
Portofoliu
Modul 2
Proiectarea, managementul şi evaluarea programelor
educaţionale Disciplina Obligatorie
Formator: Andreescu Magda
Cursant: Padurariu Emanuela Tatiana
Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ
Mai-iunie 2012
Disciplina:
2
APLICAŢII PORTOFOLIU:
1. Proiectaţi o sesiune de formare, ţinând cont de stilurile de predare.
2. Elaboraţi un set de criterii de evaluare pentru un program educaţional.
Proiectarea unei sesiuni de formare
1. Stilurile de predare
Ideea de „stil de predare", inclusiv de „stilistică didactică" constituie o cucerire relativ
recentă în teoria instruirii. Ea s-a impus, câştigând amploare şi profunzime, în ultimele decenii,
datorită multiplelor semnificatii teoretice şi practice pe care stilurile prezintă. Şi anume, acestea:
reprezintă o formă de manifestare a originalitătii în activitatea didactică;
au o valoare strategică, inspirând alegerea şi utilizarea preferentială a unor strategii. In
cadrul unui stil se pot pune în actiune mai multe tipuri de strategii, ceea ce facilitează
adaptarea instruirii la stilurile cognitive dominante la elevi. Altfel, pot să apară
dezarmonii de natură să creeze dificultaţi în invatare, perturbări şi chiar unele blocaje;
imbogatesc, practica şcolară, introduc variatie, favorizând o activitate mai vie, mai
nuantata în clasă;
induc comportamente variate de invaţare si cotribuie la modelarea stilurilor de munca
intelectuala la elevi;
o utilizare preferenţiala de stiluri poate sa semnaleze schimbari vizibile in sistemul de
valori ce ghideaza activitatea cu elevii, noi direcţii în practica şcolară capabile să
angajeze în mai mare masura gandirea şi imaginaţia, inventivitatea şi creativitatea, să
faciliteze depăşirea mai rapidă a unui eventual didacticism arid şi stereotip;
sugerează interpretarea predării drept abilitatea profesorului de a se comporta utilizând
diferite stiluri educationale în vederea atingerii obiectivelor.Ceea ce ar putea să însemne
că stilurile devin o necesitate în susţinerea unei prestaţii didactice de calitate şi eficienţă;
pot scoate la iveală şi supune verificării noi tipuri de competenţe pedagogice ceea ce ar
putea să contribuie la lărgirea bazei teoretice a formării profesional iniţiale şi continue a
personalului didactic.
În general, studiul stilurilor şi al factorilor care le generează imbogăţeşte percepţia
noastră despre procesul de invăţământ, ne ajută să inţelegem mai bine orientările şi direcţiile
noi ale dezvoltării calitative a invăţamântului. Pornind de la stilurile aplicate se poate ajunge
la aprecierea mai justa a valorii actului de predare. Ca orice stil personal, stilul de predare al
profesorului asigura un caracter personal al predarii, orienteaza predarea prin trasaturi
permanente, are valoare metodologica, operationala pentru situatiile problematice ale predarii
– invatarii. Stilul imprima pecetea personalitatii in rezolvarea problemelor, in orientarea
evolutiilor.
În functie de axarea activitatilor didactice fie pe rolul „dominant al profesorului“, fie pe
activitatile grupului distingem:
stilul de conducere autoritaritarista:
- hotararea si promovarea de catre profesor a tuturor tacticilor predarii, a modalitatilor de
lucru, a tehnicilor si etapelor activitatii care sunt comunicate si dirijate efectiv de catre el;
- profesorul structureaza timpul, initiativele nu sunt incurajate si nici admise;
3
- profesorul isi asuma o responsabilitate foarte mare in predarea si in dirijarea mersului
invatarii, il lauda ori il critica; el recompenseaza ori sanctioneaza atitudinile si rezultatele
instruirii elevilor, si se mentine la o anumita distanta de grup.
stilul definit prin conducerea democratica conditioneaza folosirea posibilitatilor de
participare a elevilor, a initiativei si experientei acestora; perspectiva si liniile de
desfasurare a activitatii de predare-invatare se definesc si decid prin cooperare si
conlucrare cu elevii; aceasta inseamna ca stilul profesorului se distinge prin faptul ca el
elaboreaza si propune mai multe variante de predare-invatare, elevii avand posibilitatea
sa aleaga; elevii au libertatea sa se asocieze cu cine doresc pentru a rezolva anumite
sarcini si probleme ale invatarii; profesorul prezinta criteriile comune de apreciere, de
laudare, de criticare pe care le respecta in comun cu elevii; el se comporta, intr-un fel, ca
un membru al grupului;
stilul definit prin „laissez-faire“ exprima un educator care se remarca prin „roluri“
pasive, prin indiferenta ori minimalizarea fenomenelor semnificative in procesul
instruirii; accepta deciziile elevilor; el considera ca intotdeauna este suficient ce preda,
cat preda si cum preda, fiind sigur ca elevii inteleg, acordandu-le insa ajutor la cererea
lor; au un minimum de initiativa in cea priveste formularea unor sugestii.
Efectele celor trei stiluri difera: multe comportamente de invatare mecaniciste, de tip
executorii disponibilitati spre agresivitate si rabufniri (- 1); (- 2) ofera rezultate mult mai
aceptabile din punct de vedere social, dar produce si rezultate superioare pe plan didactic. Nu
este insa concludent pentru toate situatiile.
Conducerea democratica poate furniza mentalitatea de participare voluntara, constiinta
caracterului facultativ al sarcinilor invatarii; stilul „laissez-faire“ este cel mai deficitar: nivelul
scazut al aspiratiilor si exigentelor pedagogice ale predarii, lasarea procesului didactic sa mearga
de la sine nu poate avea decat rezultate slabe in invatare si in conduita.
În fine, o şcoala care se pretinde a fi modemă nu îşi mai poate permite să perpetueze stiluri
anacronice, neperformante.
Stilurile de predare nu se identifică, totuşi, cu stilurile de conducere ale clasei de elevi, de
relationare profesor-elevi. Sunt de retinut, aşadar, stilurile:
academic sau discursiv (centrat pe transmitere, comunicare)/euristic (axat pe stimularea
căutării, experimentării, cercetării, descoperirii, de participare cot la cot cu cei care
invată);
raţional (bazat pe argumentatie ştiintifica şi evaluare sistematica, pe deliberare logică
într-o perspectivă temporară aşteptată)/intuitiv (axat pe intuitie, imaginatie, pe
cunoaşterea de sine, emotională, pe spontaneitate, măiestrie pedagogică, cu sentimentul
prezentului);
inovator (cu deschidere spre nou, spre inventie, creatie, originalitate,
ingeniozitate)/rutinier (rigid, cu inclinatie spre repetitie, fără altă reflectie sau punere în
chestiune, având ca pretext experienta proprie);
informativ/formativ (centrat pe dezvoltarea personalitătii elevilor, făcând continut un
instrument de exersare a gândirii specifice domeniului, valorifica maximal potentialul
educativ al continutului);
productiv (bazat pe gândire divergentă, critic, producere de
nou)/reproductiv(confomist, dogmatic, de imitatie);
profund\superficial;
independent (cu initiativă, întreprinzător, depăşeşte dificultătile, nu simte nevoia de
ajutor)/dependent (analiza greoaie a situatiei);
expozitiv/socratic (cu preferintă pentru dialog);
descriptiv/dialectic;
4
analitic/sintetic;
autoritar (centrat pe dirijare riguroasă)/centrat pe autonomie (independenta conferită
elevilor, pe spontaneitatea lor);
imperativ (exigent)/indulgent (nivel scăzut de exigentă);
afectiv sau empatic(apropiat, cald, atitudine empatică)/distant (rece, rezervat, autoritar);
autocontrolat sau autocenzurat (calculat întru toate, metodic)/spontan (impulsiv,
dezorganizat);
solitar(prefera munca de unul singur)/de echipă (lucrează în cooperare cu colegii);
axat pe profesor/axat pe elev;
elaborat/neelaborat (spontan);
motivant (compensatoriu, răsplăteşte eforturile, performantele, lauda)/ nemotivant (nu
stimulează curiozitatea, interesul, pasiunea, aspiratiile);
vechi (cu inclinatie spre forme standardizate)/nou (situat în actualitatea pedagogică,
dovedeşte flexibilitate, adaptabilitate la schimbări);
previzibiI \imprevizibil
Mosston distinge un număr de 11 stiluri didactice frecvent utilizate, ordonate după cum
urmează:
Stilul de comandă sau directiv, bazat pe autoritatea profesorului care comanda
succesiunea activitătilor; sau activitătile sunt impuse, în totalitate, prin intermediul
programării (a programelor-nucleu);
Stilul practic (bazat pe o explicatie precisă, apoi pe o executie prin imitatie din partea
subiectului);
Stilul de reciprocitate (bazat pe evaluarea reciproca, după criterii pregătite de profesor, ca
în cazul activitătii în echipă, a invatării în perechi);
Stilul de autocontrol (cu accent pe autonomia subiectului şi capacitătile sale de
autoevaluare);
Stilul de incluziune (de includere a elevului în îndeplinirea unor sarcini de niveluri
diferite, el fiind acela care decide la ce nivel se poate implica);
Stilul centrat pe descoperirea dirijată;
Stilul centrat pe descoperirea convergentă (menit să conduca la descoperirea solutiei unei
probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gândire critică);
Stilul centrat pe activitate divergentă, ce conduce gândirea pe traiectorii necunoscute,
neobişnuite, spre solutii inedite, spre creativitate;
Stilul bazat pe proiectarea programului individual (personal);
Stilul initiat de cel care invată (acesta având posibilitatea sa initieze experienţe proprii, sa
le proiecteze, să le exceute şi să le evalueze);
2. Instruirea diferentiata a elevilor - conceperea de aplicatii practice la disciplina
TIC/Informatica, prin prisma teoriei inteligentelor multiple.
In contextual actual al societatii si al sistemului de invatamant romanesc, aflate intr-o
continua schimbare, scoala trebuie să asigure dezvoltarea personala a adolescentilor.
Scoala traditionala se adreseaza în mod predominant inteligenţei matematice şi verbale, in
cadrul ei adesea copii sunt etichetaţi ca având dificultăţi de învăţare sau hiperactivitate, dar în
realitate acestia nu sunt implicaţi în învăţare printr-o sarcină adaptată tipului de inteligenţă.
Autorul Teoriei inteligenţelor multiple, pe care le-a definit în lucrarea The Frames of
Mind - Structurile spiritului, Howard Gardner, profesor de teoria cunoaşterii, educaţie şi
psihologie, la Universitatea Harvard, propune o nouă viziune asupra inteligenţei.
Autorul afirma ca “Inteligenta este abilitatea de a rezolva problema sau de a crea
produse, valorizate de catre una sau mai multe culturi”, ca toate fiintele umane au
inteligenta multipla si ca fiecare in divid poseda noua tipuri de inteligenta:
5
1) inteligenta verbal-lingvistica: abilitati verbale bine dezvoltate si sensibilitate la
sunete, ritmul si sensul cuvintelor.
2) Inteligenta logico-matematica: abilitatea de a gandi conceptual si abstract, ca si
capacitatea de a discerne modele logice sau numerice.
3) Inteligenta muzicala: abilitatea de a produce si aprecia ritm si timbru.
4) Inteligenta spatio-vizuala: capacitatea de a gandi in imagini si reprezentari, de a
vizualiza cu acuratete si abstract
5) Inteligenta kinestezica: abilitatea de a-si controla miscarile corpului si de
indemanare in manipularea obiectelor.
6) Inteligenta interpersonala: capacitatea de a detecta si raspunde in mod adecvat la
starile, motivatiile si dorintele celorlalti.
7) Inteligenta intrapersonala: capacitatea de a fi constient si conectat la sentimentele
interioare, valori, convingerisiprocese de gandire.
8) Inteligenta naturalista: abilitatea de a recunoaste si de a categoriza plante, animale
si alte obiecte din natura.
9) Inteligenta existentiala: sensibilitatesi capacitate de a aborda intrebari profunde
despre existent umana, cum ar fi: sensul vietii, de ce murim? si cum am ajuns pe
planeta asta?
Din această perspectivă, fiecare elev trebuie încurajat să utilizeze tipul de inteligenţă preferat
atunci când învaţă.
Experienţa acumulată de-a lungul anilor la catedră, precum şi reforma învăţământului
preuniversitar mi-a aratat că o formare performanta a cadrelor didactice trebuie să se bazeze pe
minim de vocaţie şi trebuie completată cu experienţa concretă în instruirea diferenţiată a
elevului.
Inteligenţele sunt în mod specific legate de conţinuturi. Aceste inteligenţe există datorită
tipurilor de conţinuturi informaţionale pe care le găsesc oamenii înviaţa de fiecare zi: informaţii
numerice, informaţii de localizare spaţială, informaţii despre oameni.
Atunci când vrem să elaborăm un plan de lecţie din perspectiva inteligenţelor multiple
trebuie să ne punem o serie de întrebări care să ne ajute să descoperim cum putem implica tot
mai multe inteligenţe la oră, mai ales că de multe ori reuşim să activizăm un număr minim de
abilităţi cognitive datorită conţinutului mai puţin permisiv al lecţiei.
Astfel de întrebări posibile sunt:
Cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit la ora de TIC?
Cum pot să include calcule, gândirea critică, clasificări în cadrul lecţii?
Cum pot să folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul în diferite momente
ale lecţiei?
Când pot să folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul înconjurător, muzica?
La ce moment al lecţiei ar fi potrivit un exerciţiu de învăţare bazat pemişcare,
dramatizare?
Când este important să utilizez timpul şi spaţiul de învăţare în mod individual?
Când folosesc lucrul înperechi şi grup mic şi care sunt criteriile pe baza cărora alcătuiesc
grupurile?
In proiectarea unei lecţii de TIC, la clasa a XI-a, pentru unitatea de invatare “Prezentarea şi
utilizarea informaţiilor în documente – Microsoft Word” sau „Prelucrarea datelor cu
ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel”, aplicarea teoriei inteligenţelor multiple se poate
face lucrând pe grupe, numărul acestora fiind, eventual, corespunzător numărului de inteligenţe
identificate in clasă.
Astfel lucrarea de fata isi propune sa prezinte proiectarea unei lectii si a aplicatiilor
concepute pentru tipul de lectie de formare a priceperilor şi deprinderilor, respectiv pentru
lectie de asimilare si dobandire de noi cunostinte.
6
Proiectarea unor sesiuni de formare
Unitatea de învăţământ: Colegiul Economic Administrativ
Data: 9 noiembrie 2011, Ora: 11:25 – 12:15
Clasa: a XI a
Profesor: Padurariu Emanuela Tatiana
PROIECT DIDACTIC UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Realizarea documentelor şi a prezentărilor folosind
informaţii de pe Internet (conform planurilor cadru aprobate prin OMECI nr. 3412 / 16.03.2009)
TITLUL LECŢIEI: Prezentarea şi utilizarea informaţiilor în documente – Microsoft Word
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de formare a priceperilor şi deprinderilor
LOCUL DE DESFASURARE: Laboratorul de informatică
UNITATEA DE COMPETENŢE (din componenţa Standardului de pregătire profesională / SPP)
Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei COMPETENŢE SPECIFICE:
Utilizează informaţii de pe Internet;
Organizează şi prelucrează informaţia folosind aplicatia Microsoft Word.
COMPETENTE DERIVATE:
Utilizeaza informatii de pe internet;
Prelucreaza informatia cu ajutorul tabelelor word, a instrumentelor de desenare;
Realizeaza importul obiectelor, tabelelor, graficelor, fişierelor de pe Internet sau din alte
documente;
Rezolva aplicaţii practice din domeniul propriu de activitate ce presupun utilizarea noţiunilor
dobândite.
STRATEGII DIDACTICE:
PRINCIPII DIDACTICE:
- Principiul participării şi învăţării active;
- Principiul asigurarii progresului gradat al performantei;
- Principiul conexiunii inverse.
METODE DE ÎNVĂŢARE:
- Metode de comunicarea orală: conversaţia, explicaţia.
- Metode activ participative: invatarea prin descoperire, problematizarea, exerciţiul,
exemplificarea.
FORME DE ORGANIZARE:
- Frontal şi individuala;
FORME DE DIRIJARE A ÎNVĂŢĂRII:
- Dirijată de profesor sau independentă;
- Instruirea programată şi învăţarea asistată de calculator.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
- Manuale şcolare: Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor (auxiliar la manualele
TIC clasele XI) MilosescuMariana, Editura Didactica Pedagogica
- Manuale electronice (www.office.microsoft.com/ro-ro/ excel/,www.idd.ugal.ro/
Tutoriate/msexcel.htm);
- documente electronice elaborate de profesor publicate pe platforma educationala
www.ThinkQuest.com sau la adresa: http://it-teacher11.blogspot.com/p/despre-firma-
de-exercitiu.html ;
7
- prezentare multimedia PowerPoint;
- reţea de calculatoare cu acces la Internet.
- fişe de lucru - aplicaţii practice (anexa)
- fisa de evaluare;
- fisa de autoevaluare - jurnal de invatare online;
RESURSE :
- oficiale : programa şcolară aprobată prin O.M.E.C. 4598 / 31.08.2004 ;
- temporale : 100 minute;
- psihologice : cunoştinţe dobândite de elevi până la această dată;
- materiale: materiale bibliografice ( manualul, prezentare PowerPoint); fişe de lucru;
set de aplicaţii;
- colectiv eterogen.
METODE DE EVALUARE :
- Evaluarea lucrarilor conform fisei de evaluare, a fiselor de autoevaluare si
interevaluare;
- Aprecierea verbală ;
- Chestionare orală;
- Observare sistematică a activitatii si atitudinii fata de sarcina trasata.
Momentele lectiei:
1. Moment organizatoric – 2 min
notarea absenţilor
repartizarea elevilor la calculator
verificarea resurselor materiale şi de soft necesare desfăşurării lecţiei (tablă, cretă,
funcţionarea staţiilor de lucru, funcţionarea sistemului de operare, a softului, mediu
Microsoft Office, reţea de calculatoare în bună funcţionare, acces la Internet).
2. Captarea atentiei – 2 min
anunţarea titlului lectiei, anunţarea obiectivelor urmărite
3. Formarea echipelor – 2 min
Colectivul clasei este împărţit în patru grupe în funcţie de talentul fiecăruia.
Fiecare grupă primeşte cartonaşul cu numele echipei.
Profesorul formeaza echipele astfel:
Nr.total elevi: 30
Nr.echipe: 4
Nr. membrii in echipa: 5
4. Derularea activitatiilor – 89 min
Profesorul solicita realizarea unui poster care face reclamă firmei de exercitiu parcurgand
succesiv cele doua activitati: Activitatea nr.1 si apoi Activitatea nr.2.
4.1. Activitate pe grupe:
a) Activitatea nr.1 - 20 min: Sarcina de lucru este comuna tuturor echipelor:
Cerinta:
Realizati un poster care sa prezinte firma de exercitiu, lipind pe o folie de
flipchart imagini, texte, grafice, etc. decupate din revistele primite.
Discutati cu colegii modalitatea de realizare a posterului, problemele pe care le-ati
intampinat in realizarea lui (se urmareste si diferentierea elevilor pe tipuri de inteligente
multiple).
Formulati concluzii, evidentiind necesitatea utilizarii calculatorului si a unui
program profesional pentru realizarea unui afis de promovare.
8
b) Activitatea nr.2 – 39 min: Sarcina de lucru este trasata in functie de stilul de
invatare preponderent al grupei respective, astfel:
Grupa: PROMO - Scriitorii –„Inteligenţa verbal- lingvistică”
Cerinta: Lucrati in echipa de promovare a firmei – Realizati
folosind aplicatia Microsoft Word:
un logo pentru firma;
enunturi pentru poster care sa evidentieze profilul firmei,
obiectului de activitate, produsele realizate de firma.
motivaţi importanţa realizarii lucrarii si prezentati oral
continutul lucrarii.
Grupa: DTP- Desingneri-„Inteligenţa spaţială”
Cerinta: Lucrati in echipa de promovare a firme – Realizati
folosind aplicatia Microsoft Word/ Publisher
Sigla firmei de exercitiu;
Un afis publicitar pentru firma.
Prezentati oral continutul lucrarii.
Grupa: Reporterii -„Inteligenţa interpersonală”
Cerinta:Sunteţi realizatorii unei emisiuni:
Realizeaza in Microsoft Word, un chestionar prin
care sa adresati câteva întrebări(minim 5) colegilor
voştri referitoare la firma de exercitiu, astfel incat sa
evidentiati obiectul de activitate al firmei si
produsele realizate.
Realizeaza, in Microsoft Word, o reclama si o stire
TV/radio care sa promoveze firma de exercitiu.
Prezentati oral continutul lucrarii.
Observatie: Utilizeaza în construirea enunţurilor, termini
specifici domeniului propriu de activitate.
Grupa: Evaluatorii -„Inteligenţa logico-matematică”
Cerinta: Faceti parte din conducerea firmei de exercitiu - evaluati comportamentul si activitatea
echipelor formate prin:
Realizarea, in Microsoft Word, a unor grile si a unor bareme
de evaluare (funcţie de activitatea trasata, comportamentul,
gradul de implicare a membrilor echipei).
Prezentati oral continutul lucrarii.
4.2. Activitate frontală - 5 min
Se prezintă posterul şi argumentele care au stat la baza realizării lui.
Cerinta:
Formulati concluzii privind realizarea unui afis de promovare raportat la cele
doua metode de realizare si la teoria inteligentelor multiple.
Pot fi supuse la vot cele mai reuşite argumentari
9
5. Completarea jurnalului de invatare – 4 min (anexa)
6. Tema pentru acasa – 1 min Rezolvati sarcina nr.1: cerinta postata pe blog http://it-teacher11.blogspot.com/
Consultati Suportul de curs si aplicatii practice (postat pe blog http://it-
teacher11.blogspot.com/)
Jurnal de invatare - Prezentarea şi utilizarea informaţiilor în documente –
Microsoft Word
„In diferite momente ale zilei,opreşte-te şi fă o mică evaluare.”
Completaţi spaţiile libere indicate:
Ce am învăţat azi?
Cum am învăţat azi?
Cum m-am simţit?
“Dacă înţelegi într-adevăr o problemă, răspunsul va ieşi la iveală fiindcă răspunsul
nu este separat de problemă.”
“Fiecare problemă rezolvată naşte o nouă problemă nerezolvată încă.”
“O problemă există doar atunci când există o diferenţă între ceea ce se întâmplă de fapt
şi ceea ce doreşti să se întâmple. ”
10
PROIECT DIDACTIC
UNITATEA ŞCOLARĂ: Colegiul Economic Administrativ Iaşi
DISCIPLINA: Tehnologia informatiei si a comunicatiilor
CLASA: a XI-a E
DATA: 30 mai 2012
CADRU DIDACTIC: Pădurariu Emanuela-Tatiana
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel
TEMA LECṬIEI: Functii financiare - Partea a II-a
Functii pentru obiective financiare
Functii pentru previziuni
TIPUL LECTIEI : Lectie de asimilare si dobandire de noi cunostinte
VARIANTA: Mixta
LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sala de laborator
UNITATEA DE COMPETENŢE (din componenţa Standardului de pregătire profesională /
SPP)
Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
COMPETENŢA GENERALA:
Organizează şi prelucrează informaţia.
COMPETENŢA SPECIFICA:
Prelucreaza informatia cu ajutorul functiilor financiare Excel
COMPETENTE DERIVATE:
Recunoaşterea situaţiilor în care este necesară utilizarea functiilor financiare Excel;
Cunoasterea sintaxei functiilor financiare si aplicarea corecta in aplicatii specifice
domeniului de activitate;
Identificarea avantajelor si dezavantajelor utilizarii functiilor financiare in aplicatiile
specifice domeniului de activitate;
NIVELUL INIŢIAL AL CLASEI:
Colectiv eterogen
Capacitatea de învăţare a elevilor: înaltă – 15 elevi; medie – 8 elevi; mică –1 elevi;
STRATEGII DIDACTICE:
Principii didactice
- principiul participării şi învăţării active;
- principiul asigurării progresului gradat al performanţei;
- principiul conexiunii inverse.
11
Resurse
Timp: 50 minute
Materiale: cretă, tablă, manual, calculator, Fişa de reflectie/Jurnal de invatare,
prezentare PowerPoint, Fişe de lucru, http://it-teacher11.blogspot.com/; Yahoo.mail;
blog-jurnal de invatare;
Procedurale:
- Metode de comunicare orală: expunerea, conversaţia;
- Metode de acţiune: exerciţiul, analiza problemei, invăţarea prin descoperire;
- Procedee de instruire: explicaţia în etapa de comunicare, invăţarea prin
descoperire prin rezolvarea de aplicaţii, conversaţia în etapa de fixare a
cunoştinţelor;
- Forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor sau prin materiale didactice;
grupe 2 elevi, frontală;
- Metode de evaluare: observarea şi aprecierea verbală; chestionare orală; set de
aplicaţii practice.
Bibliografie
- Manual “Tehnologia informatiei si a comunicatiilor”, clasa a XI-a , Mariana
Milosescu.
- Suport de curs http://it-teacher11.blogspot.com/
- “Modele de aplicatii practice Excel” culegere de aplicatii, Ed.SedcomLibris, Dinu
Airinei s.a.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
a. Moment organizatoric :
Pregătirea lecţiei
o întocmirea proiectului didactic;
o intocmirea unitatii de invatare;
o intocmirea prezentarii multimedia/
o publicarea materialelor: http://it-teacher11.blogspot.com/;
o pregatirea fiselor de lucru;
o pregătirea setului de aplicaţii demonstrative.
12
b. Structura lecţiei
Nr.
Crt.
Etapele lectiei Timp Continut instructiv -
educativ
Strategii didactice Evaluare
Metode si
procedee
Mijloace de
invatamant
Mod de
organizare
1. Organizarea şi
pregătirea clasei
2 min Verificarea calculatoarelor, a
conexiunii la Internet:
http://it-
teacher11.blogspot.com/
Verificarea prezenţei;
Verificarea existenţei
resurselor materiale.
Crearea unei atmosphere
propice invatarii
Conversatia Calculatoare Individual Observatia
2. Reactualizarea
cunostintelor
5 min Profesorul propune elevilor
sa completeze fisa de
verificare
Cere elevilor sa completeze
si folia de flipchart cu
sintaxa functiilor studiate in
ora anterioara (anexa1)
Conversatia
Exercitiu
Fisa
verificare
cunostinte
Colectiv
Obsevatia
Chestionare
orala
3. Captarea atenţiei clasei
1 min Profesorul adreseaza elevilor
intrebarea esentiala a lectie:
Microsoft Excel
ofera utilizatorului functii
pentru obiective financiare
si pentru previziuni?
Impreuna cu acestia
construiesc intrebarile
derivate:
Care sunt functiile pentru
obiective financiare?
Care sunt functiile pentru
previziuni? (anexa nr.2)
Conversatia Prezentare
multimedia
Power Point
sau
http://it-
teacher11.bl
ogspot.com/
Colectiv Chestionare
orala
13
Nr.
Crt.
Etapele lectiei Timp Continut instructiv -
educativ
Strategii didactice Evaluare
Metode si
procedee
Mijloace de
invatamant
Mod de
organizare
4. Dobandire de noi
cunostinte
15 min Profesorul prezinta:
Functii pentru obiective
financiare:
Functia RATE
Functia NPER
Functii pentru previziuni:
Functia NPV
Functia IRR
Profesorul prezinta pentru
fiecare tip de functie sintaxa,
rezultat intors.
Exemplifica prin exercitii
demonstrative modul de
aplicare a acestora in diferite
aplicatii practice asigurand
principiul progresului gradat
al performanţei; (anexa nr.3)
Explicatia
Conversatia
Analiza
problemei
Observatia
Fisa de
aplicatii
demo
Aplicatii
rezolvate in
Excel
Colectiv
Aprecierea
verbala
5. Formare si consolidare
de noi deprinderi
25 min Profesorul imparte clasa in
grupe de cate 2 elevi la
fiecare statie de lucru si
distribuie fisele cu aplicatii,
numerotand din 3 in trei
echipele. Solicita elevilor
parcurgerea fiselor si
incadrarea in timpul acordat.
Invăţarea prin
descoperire
prin
rezolvarea de
aplicaţii,
Fise de
lucru listate
cat si pe
platforma
profesorului
Grupe de 2
elevi
Chestionare
orala
14
Nr.
Crt.
Etapele lectiei Timp Continut instructiv -
educativ
Strategii didactice Evaluare
Metode si
procedee
Mijloace de
invatamant
Mod de
organizare
(anexa4)
Profesorul urmareste
activitatea elevilor furnizand
explicatii/ajutor acolo unde
este necesar.
Solicita elevilor numiti prin
sondaj sa isi prezinte
colegilor solutiile
corespunzatoare variantei
primite.
Conversaţia
în etapa de
fixare a
cunoştinţelor
Yahoo.mail
Aplicatii
rezolvate
Colectiv
Individual
Set aplicatii
practice
Aprecierea
verbala
6. Temă pentru acasă,
discutii, intrebari
2 min Profesorul prezinta tema
pentru acasa si ofera
indicatii (anexa 5)
Solicita elevilor sa
completeze jurnalul de
invatare din sectiunea
comentarii http://it-
teacher11.blogspot.com/
(anexa 5)
Ce am invatat azi?
Cum m-am simtit?
Cum am invatat?
Profesorul distribuie si
Jurnalul de reflectie pe
care elevii il vor completa ca
tema pentru acasa (anexa6)
Conversatia
Blog- jurnal
de invatare
Jurnal de
reflectie
Individual
18
Anexa nr. 4 –Formare de priceperi si deprinderi
Fisa de lucru nr.1
UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel
TEMA LECTIEI: Functii financiare - Partea a II-a
Functii pentru obiective financiare
Functii pentru previziuni
1. Rezolvati aplicatiile urmatoare:
Aplicatia nr.1 - Functia RATE: Pentru cumpararea unui utilaj se imprumuta de la banca
suma de 2.500 $. Stiind ca valoarea platii este de 130 $/luna si perioada de 2 ani sa se
determine rata lunara a dobanzii, precum si rata anuala a dobanzii.
Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Dacă s-au împrumutat 3 000.000 lei cu o dobândă de 20%
pe an şi se restituie lunar 200.000 lei, se cere să se determine în câte plăţi se va restitui suma
împrumutată.
Aplicatia nr.3 – Functia NPV: Pentru o investitie trebuie platiti 10 000 $ timp de 1 an. În
urmatorii trei ani se obtin venituri anuale de 3 000 $, 4 200 $ si 6 800 $. Dobânda anuala este
de 10%. Sa se calculeze valoarea neta actualizata a investitiei.
Aplicatia nr.4 - Functia IRR: O persoana vrea sa faca o afacere. Pentru inceperea afacerii
are nevoie de 70 000 $. Veniturile estimate din primii cinci ani sunt: 12000, 15000, 18000,
21000 si 26000 de dolari. Calculati rata interna de rentabilitate a investitiei.
2. Trimite aplicatiile pe adresa de e-mail a profesorului.
3. Discuta cu colegii si profesorul solutiile propuse (prezentate la videoproiector).
4. Vezi indicatii: http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-27052012-
01062012.html
SUCCES!
Mod de lucru: grupe 2 elevi
Timp de lucru: 25 min (5 min/aplicatie, 5 min prezentare)
19
Fisa de lucru nr.2
UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel
TEMA LECTIEI: Functii financiare - Partea a II-a
Functii pentru obiective financiare
Functii pentru previziuni
1. Rezolva aplicatiile urmatoare:
Aplicatia nr.1 - Functia RATE: Sa se calculeze dobanda care se percepe la un imprumut
de 30.000 lei acordat pe o perioada de 5 ani, daca se doreste ca rambursarile lunare sa fie de
1000 lei.
Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Aflati de cati ani este nevoie pentru a obtine o valoare
viitoare de 50.000 lei, in urmatoarele conditii:
Depunerea anuala: 3.500 lei,
Rata anuala a dobanzii: 11,20%
Aplicatia nr.3 - Functia NPV: Pentru o investitie trebuie platiti 10000 lei timp de 2 ani. În
urmatorii trei ani se obtin venituri anuale de 3 000 lei, 4 200 lei si 6 800 lei. Dobânda anuala
este de 7%. Sa se calculeze valoarea neta actualizata a investitiei.
Aplicatia nr.4 - Functia IRR: Un intreprinzator realizeaza o investitie initaiala de 250.000
lei. El asteapta sa obtina de pe urma acestei investitii, in urmatorii 4 ani, urmatoarele venituri:
35.000 lei, 37.500 lei, 25.000 lei si 35.000 lei. Sa se calculeze rata interna de trebuie
introdusa cu semnul “minus”, fiind o plata.
2. Trimite aplicatiile pe adresa de e-mail a profesorului.
3. Discuta cu colegii si profesorul solutiile propuse (prezentate la videoproiector).
4.Vezi indicatii: http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-27052012-
01062012.html
SUCCES!
Mod de lucru: grupe 2 elevi
Timp de lucru: 25 min (5 min/aplicatie, 5 min prezentare)
20
Fisa de lucru nr.3
UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel
TEMA LECTIEI: Functii financiare - Partea a II-a
Functii pentru obiective financiare
Functii pentru previziuni
1. Rezolva aplicatiile urmatoare:
Aplicatia nr.1 - Functia RATE: În cazul în care, se efectuează un împrumut bancar în
valoare de 30.000 lei pe operioadă de 2 ani şi se pot restitui lunar 1.700 lei, se cere să se
determine care ar fi cota dobânzii ce ar putea fi suportată în această perioadă.
Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Avem in cont 1500 RON si vrem sa ajungem la suma de
100.000 RON. Putem depune cate 250 RON pe luna, iar banca acorda o dobanda de 9%. Cate
depuneri lunare trebuie sa facem? Cati ani?
Aplicatia nr.3 - Functia NPV: Se achiziţionează un utilaj cu 43.000.000 lei (cu sumă
împrumutată), iar dobânda de piaţă este de 20% anual. Prin exploatarea utilajului se obţin
următoarele profituri, pe patru ani: 19.000.000 lei, 18.000.000 lei, 17.000.000 lei, 14.000.000
lei. La finele celor patru ani, utilajul este vândut cu suma de 14.500.000 lei. Se cere să se afle
care este valoarea netă actuală a utilajului.
Aplicatia nr.4 - Functia IRR Pe baza datelor din tabelul de mai jos, să se calculeze varianta
optimă pentru investirea unei sume într-o companie publicitară, prin care se estimează
obţinerea veniturilor conform tabelului. Dobânda pe piaţă este de 40% pe an.
2. Trimite aplicatiile pe adresa de e-mail a profesorului.
3. Discuta cu colegii si profesorul solutiile propuse (prezentate la videoproiector).
4. Vezi indicatii: http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-27052012-
01062012.html
SUCCES!
22
Anexa 6 - Jurnal de reflectie COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IASI
NUME SI PRENUME ELEV………………………………….. CLASA: a XI-a E
UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel
JURNAL DE REFLECTIE Activitatea nr.15
1. Functii pentru obiective financiare
2. Functii pentru previziuni
Compleaza jurnalul urmator raspunzand in zonele indicate:
REFLECTIA… Incep sa studiez despre…………………………………………………………, incepand de la………
Scopul meu este sa ajung sa………………………………………………………………………………….
Ma intereseaza ideea despre…………………………………………………………………………………
Ma documentez
Nu inteleg
Caut informatii despre…………………………………………………………………………………………..
Unde?
Informatiile le gasesc aici
Aplic informatiile in practica…………………………………………………………………………………. Cum?
Informatiile imi sunt necesare………………………………………………………………………………
Astăzi am reuşit să...............................................................................................
Dificultăţile cele mai mari le-am întâmpinat la........................................................
Cum mă simt azi:
Compleaza jurnalul cu alte concluzii si reflectii pe care nu le regasiti in tabel, pentru a va stimula auto-formarea!
SUCCES!
Functii financiare LA CE MA GANDESC
?
23
Criterii de evaluare pentru un program educaţional
1. Evaluarea programelor/ proiectelor educaţionale - Scurt istoric
Evaluarea modernă de programe sociale a apărut în anii '60, insa se stie ca încercări aparţinând
acestui domeniu au fost iniţiate încă din secolul al XIX-lea astfel:
in 1833, in Europa apare un studiu evaluativ, descoperit de Weiss, si care demonstreza
măsura în care programele educaţionale au determinat scăderea ratei delicvenţei juvenile.
Concluzia studiului a fost că nu există nici o corelaţie între program şi rata delicvenţei.
în 1845, in America de Nord, a fost efectuat un studiu evaluativ prin care au fost administrate
teste scrise pentru toate disciplinele de bază din şcoală ("Boston Survey"). Rezultatele acestor
studii nu au fost însă valorificate.
La începutul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o mişcare favorabilă testelor psihologice şi
educaţionale, impunându-se ideea ca testele au o legitimitate şi că oferă informaţii relevante.
Un moment important în dezvoltarea evaluării programelor educaţionale, în ordine cronologică,
este localizat temporal în anii '30 - '50 şi este caracterizat prin dezvoltarea modelului evaluării
centrate pe obiective (R. Tyler) şi prin mişcarea în favoarea acreditării unităţilor de învăţământ.
În deceniile 6, 7, 8, se înregistrează o schimbare de optică la nivelul evaluării: scade interesul
pentru obiective si pentru instrumentele de testare, pentru măsurare şi creşte interesul pentru
conceptualizarea evaluării.
Anii '80 - '90 se caracterizează:
- prin consolidarea bazelor teoretice ale evaluării programelor sociale si educaţionale,
- prin dezvoltarea unor programe de pregătire a evaluatorilor - "profesionalizarea
evaluării",
- preocupări pentru metaevaluare, pentru definirea unor standarde de apreciere a evaluării
programelor sociale si educaţionale.
În Europa, evaluarea programelor educaţionale s-a dezvoltat la începutul anilor '80, în contextul
integrării europene.
În România, domeniul evaluării programelor educaţionale se află la început, deoarece obiectul său -
programele educaţionale - au apărut în urmă cu aproximativ un deceniu. Primele evaluări de
programe au fost cele realizate cu asistenţă internaţională (de ex., programul Phare). Primul program
care a cuprins şi o componentă de monitorizare şi evaluare a fost PAEM - Programul de Măsuri
Active pentru Combaterea Şomajului, administrat de Fundaţia Internaţională pentru Management, în
perioada 1994-1997.
2. Delimitări conceptuale şi metodologice
Evaluatorii definesc diferit unii termeni sau interpretează diferit anumite abordări. Evaluarea
este, în general, o activitate de echipă, de aceea o armonizare a accepţiunilor termenilor, strategiilor
şi modelelor teoretice este necesară, în vederea ameliorării comunicării şi colaborării. Este important
24
ca membrii echipei să împărtăşească o viziune comună asupra procesului de evaluare, astfel încât
activităţile lor să fie complementare în atingerea aceloraşi scopuri.
Întrebările generale recomandate echipei de evaluatori pentru a preveni şi diminua diferenţele de
abordări teoretice şi metodologice sunt descrise în continuare.
Ce este evaluarea?
Există moduri diferite de a defini evaluarea:
determinare a gradului de realizare a obiectivelor;
culegere de informaţii pentru adoptarea unor decizii;
apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program;
Evaluarea înseamnă "aprecierea sistematica a operaţiilor şi/sau a rezultatelor unui program sau
unei politici, raportate la un set de standarde explicite sau implicite, un mijloc care contribuie la
îmbunătăţirea programului sau politicii" (Carol Weiss, 1998). Din perspectiva altor autori, evaluarea
înseamnă, acumularea sistematica de fapte, pentru a oferi informaţii despre realizările unui program
in raport de efort, eficacitate si eficienţă, în fiecare stadiu al dezvoltării lui" (Trippodi, Fellin,
Epstein, pag.12). Aceiaşi autori consideră evaluarea ca fiind o "tehnică managerială care furnizează
feedback informativ administratorilor programelor" (idem, pag.7). Prin urmare, evaluarea reprezintă
un proces de apreciere a valorii, meritului si calităţii unui proces, produs sau rezultat.
Ce evaluăm (care este obiectul evaluării)?
Obiectul evaluării îl constituie:
componentele programului (obiective, resurse umane, materiale, procedurale (strategii de
acţiune) si de conţinut, populaţia-ţintă, timpul, sistemul managerial si propriul sistem de
evaluare);
proiectul programului;
implementarea programului;
rezultatele, efectele (impactul programului).
Care sunt funcţiile şi scopurile evaluării?
oferă informaţii pentru adoptarea de decizii: utilitatea - evaluare formativă
controlul calităţii - evaluare sumativă
dezvoltă cunoştinţe noi (apropiere de cercetare). Daniel Stufflebeam nu este de acord cu
apropierea dintre cele două concepte, fiind de părere că dezvoltarea de cunoştinţe noi este
apanajul cercetării şi că asemănarea celor două activităţi creează dificultăţi.
Evaluarea serveşte unor scopuri diferite, care presupun criterii de evaluare diferite sau cel puţin
ierarhizări diferite ale criteriilor. Evaluatorii ar trebui să menţioneze şi să explice clar scopurile
evaluării, iar metaevaluarea să analizeze consensul, claritatea şi implicaţiile acestora. Rolul evaluării
se manifesta in trei direcţii, după cum susţine Chelimsky: controlul calităţii programului, ameliorarea
sa si, din punct de vedere epistemic, acumularea de noi cunoştinţe teoretice in acest domeniu.
Ce întrebări va adresa evaluarea?
25
În mod tradiţional, evaluarea va adresa întrebări privind rezultatele unui program sau proiect
educaţional, dar nu trebuie să se rezume la acestea, ci să se intereseze şi de scopurile programului, de
proiectul/ strategia de implementare, de activităţile propriu-zise. Metaevaluarea poate analiza
întrebările care au fost adresate, dacă sunt cele adecvate, dacă sunt complete etc.
Ce informaţii sunt necesare?
Este important să culegem date cantitative şi calitative, de la diferite categorii de beneficiari. Este, de
asemenea, foarte important echilibrul dintre descrieri, observaţii, judecăţi şi recomandări.
Cui serveşte evaluarea?
Care este audienţa, care sunt categoriile de beneficiari ai rezultatelor evaluative?
Care sunt aşteptările şi nevoile de informare ale publicului?
De regulă, există mai multe categorii de beneficiari ai evaluării, iar nevoile lor de informare sunt
diferite. De exemplu, evaluarea unei inovaţii educaţionale sau evaluarea unor programe şcolare
interesează profesorii, elevii, părinţii, factorii de decizie, politicienii, managerii şcolari, editorii,
sponsorii, cercetătorii şi nu în ultimul rând, cetăţenii - plătitori de taxe şi impozite.
Prin urmare, proiectul unei evaluări trebuie să reflecte diferitele categorii de public, nevoile,
interesele şi aşteptările lor şi modalităţile prin care se încearcă răspunsul la aceste nevoi. Dacă aceste
aspecte sunt lăsate la voia întâmplării, este foarte probabil ca evaluarea să eşueze în a răspunde
nevoilor diferitelor categorii de beneficiari. Un raport de evaluare proiectat să răspundă nevoilor
unor beneficiari nu va fi la fel de util şi altei categorii de public ţintă.
Un exemplu în acest sens îl constituie evaluarea unui program de ameliorare a accesului la educaţie
al copiilor defavorizaţi, iniţiat în Statele Unite în 1967. Două categorii de persoane interesate de
evaluarea acestui proiect - educatorii şi politicienii, aveau aşteptări foarte diferite: educatorii erau
interesaţi de "cum" pot reuşi proiectele individuale de acest tip, iar politicienii de "ce" s-a realizat în
ansamblu, "cât" s-a realizat din ceea ce s-a propus.
Comisia de evaluare a decis asupra tipurilor de aşteptări şi a întrebărilor evaluative, fără a acorda
atenţie nevoilor de informare diferite. Pe baza rapoartelor de evaluare realizate de fiecare şcoală în
parte, comisia de evaluare a încercat elaborarea unui raport integrator, fără a ţine seama de faptul că
un singur raport de evaluare nu ar fi fost suficient de comprehensiv sau de adecvat fiecărei categorii
de beneficiari. Rezultatul a fost dezastruos, însă a demonstrat importanţa identificării şi analizei
nevoilor de informare.
Culegerea datelor şi elaborarea raportului sunt direct influenţate de nevoile de informare, interesele
şi aşteptările beneficiarilor. Dacă evaluatorii acordă atenţie acestor aspecte, există premise pentru a
satisface criteriile de relevanţă, importanţă, scop şi timp.
3. Criterii de evaluarea unui program educational care are ca tematica- proiectarea, implementarea si evaluarea unui soft educational:
Programul sa contina obiective definite de asa maniera incat sa duca la posibilitatea masurarii
performantelor elevului;
Prezentarea obiectivelor sa fie facuta pe baza unui curriculum(programa);
26
Structura programului sa se refere la :
o Activitati de recuperare integrate in program;
o Trimiteri la paginile anterioare pentru reactualizarea cunostintelor;
o Existenta ramificatiilor secundare pentru alegerea gradelor de dificultate ale
programului.
o Existenta unui meniu detaliat;
o Utilizarea unei grafici adecvate suportului vizual.
Cuantumul exercitiilor sa se reflecte prin:
o Varietate de exemple, probleme si exercitii care sa faca apel la achizitiile anterioare;
o Varietate de aplicatii propuse pentru aprofundarea notiunilor achizitionate prin softul
educational.
- Evaluarea raspunsurilor la itemi sa corespunda prin:
o Existenta explicatiilor pentru fiecare raspuns gresit;
o Furnizarea unui comentariu (de catre program)chiar in cazul unui raspuns neasteptat din
partea utilizatorului;
o Existenta unor pre-teste inaintea predarii noilor cunostinte care sa furnizeze elevului
indicatiile necesare alegerii drumului de parcurs din meniul programului;
o Calitatea post-testelor(in functie de obiectivele propuse) dn materia predata;
o Notarea realizata de program in functie de utilizatorul vizat;
o Inregistrarea performantelor obtinute de elev si facilitatile comunicarii lor catre
profesor si elev;
Raporturile softului cu elevul sa fie identificate prin:
o Gradul de solicitare a elevului;
o Controlul utilizatorului relativ la propria instruire(ritm, intrerupere, intoarcere,
repetare)
4. Criterii de evaluare – Proiectul naţional „Şcoala Europeană”
Criteriu/subcriteriu - Punctaj maxim pe criteriu
1. Coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare cu politica
generală a instituţiei şcolare 25p
1.1 În ce măsură este corelată tematica activităţilor de cooperare cu misiunea şcolii?
1.2. În ce măsură activităţile derulate în cadrul proiectelor/ programelor comunitare se regăsesc în
planurile manageriale anuale?
1.3. În ce măsură se regăsesc obiectivele prezentate în formularul de candidatură (la pct. 5 şi 7) sunt
corelate cu obiectivele strategice din proiectul de dezvoltare instituţională?
2. Integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare în
programul curent al şcolii 20p
2.1 În ce măsură sunt utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare produsele rezultate din
activităţile/proiectele/ programele comunitare?
2.2 În ce măsură activităţile derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare sunt integrate în
programul şcolii?
3. Asigurarea egalităţii de şanse 15p
3.1 În ce măsură egalitatea de şanse se regăseşte printre valorile promovate de şcoală?
3.2 Activităţile derulate în cadrul proiectelor/ programelor comunitare vizează asigurarea egalităţii
de şanse atât în constituirea grupurilor ţintă cât şi în implicarea acestora în derularea proiectelor
27
4. Varietatea disciplinelor de studiu (ariilor curriculare) implicate / activităţilor şcolare şi
extraşcolare 15p
4.1. Câte dintre ariile curriculare sunt reprezentate în activităţile derulate în cadrul proiectelor/
programelor comunitare?
4.2. Activităţile de cooperare europeană vizează diversificarea domeniilor care privesc activitatea
educativă şcolară şi extraşcolară?
5. Continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/ proiecte/programe comunitare
5p
5.1 În ce măsură a fost asigurată sustenabilitatea activităţilor/ proiectelor/ programelor comunitare
5.2 În ce măsură activităţile /proiectele / programele comunitare derulate au generat dezvoltarea altor
tipuri de activităţi de cooperare?
6. Strategie şi modalităţi de implementare şi evaluare 15p
6.1 În ce măsură instituţia are o strategie (obiective, planificare, evaluare) de implementare a
proiectelor/programelor comunitare?
6.2 În ce măsură instituţia are o strategie (obiective, planificare, evaluare) de implementare a
proiectelor/programelor comunitare?
7. Strategia şi modalităţi de valorizare (diseminare şi exploatarea rezultatelor /produselor
25p
7.1 În ce măsură instituţia are o strategie de valorizare a activităţilor/ proiectelor/programelor
comunitare?
7.2 Activităţile de valorizare sunt variate şi se regăsesc detaliate, în documentele de organizare şi
implementare a proiectelor/ programelor derulate de şcoală?
7.3 Produsele finale sunt utilizabile la nivelul comunităţii educaţionale
lărgite?
8. Dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană 30p
8.1 În ce măsură este reflectată dimensiunea europeană a educaţiei în cultura organizaţională a
şcolii?
8.2 Cât de semnificativ este impactul activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor
comunitare asupra elevilor, profesorilor, părinţilor, comunităţii locale? ilustrativ
8.3 În ce măsură diversitatea proiectelor/programelor sprijină dezvoltarea dimensiunii europene în
şcoală?
9. Calitatea documentelor de candidatură 30p
9.1 Calitatea portofoliului ilustrativ (relevanţa conţinutului portofoliului pentru
activităţile/proiectele/programele comunitare derulate)
9.2 Calitatea şi coerenţa documentelor manageriale (proiect de dezvoltare instituţională, planuri
manageriale anuale).
Total maxim 200 puncte