ungere mihai

7/30/2019 Ungere Mihai

1/18

Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovrii

Certificarea Conpetentelor profesionale Nivel 2

Mecanic Auto

Sistemul de ungere

Intocmit: Coordonator

Elev: Ing:

CUPRINSUPRINS


2/18

Capitolul I

ROLUL _____________________________________________________3

CONDIII IMPUSE________________________________5

CLASIFICARE____________________________________________6

PRI COMPONENTE_____________________________6

FUNCIONAREA__________________________________8

DERANJAMENTE I REMEDIERI_________________ 9

NTREINEREA___________________________________111

BIBLIOGRAFIE__________________________________________188


3/18

NOTA DE FUNDAMENTARE

Piesele conjugate ale motorului sunt in miscare relativa una fata de alta cu contactdirect intre unele suprafete. Deplasarea relativa a pieselor conjugate este insotita de oforta de rezistenta numita forta de frecare. Cu cat este mai mare frecarea, cu atat maiintens este procesul de uzura. Pentru marirea duratei de functionare a motorului estenecesara micsorarea frecarii.

Frecarea scade simtitor daca suprafetele in frecare ale pieselor sunt separate printr-un strat intermediar de lichid cu proprietati de ungere.In motoarele cu ardere interna, in functie de particularitatile constructive si de conditiilede lucru, piesele sint supuse mai multor frecari, si anume :irecari lichide(hidrodinamice), semilichide si la limita.

Daca suprafetele in miscare sant separate intre ele, printr-o pelicula de lubrifiant deo anumita grosime bine determinata pentru conditiile respecfive, atunci in interiorul peliculei de lubrifiant ia nastere o frecare lichida. Lagarele paliere si de biela alemotoarelor sint calculate pentru conditiile de lucru caracterizate prin frecare lichida.Din aceast cauz innd cont de importana major a instalaiei de ungere pentrufuncionarea motoarelor cu ardere intern, mi-am ales aceast tem pentru proiectulfinal de absolvire a nivelului 2 de calificare n meseria de mecanic auto


4/18

CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE

Rolul principal al instalatiei de ungere este reducerea fortelor de frecare si prinaceasta micsorarea uzurii si a pierderilor mecanice.

In functie de procedeul de aducere a lubrifiantului la suprafetele in frecare ale pieselor motorului, se deosebesc urmatoareIe sisteme de ungere :

ungerea prin stropire sau barbotaj ; ungerea prin presiune; ungere a prin picurare sau scurgere; ungere combinata (mixta); ungerca prin amestec,. Ungerea prin stropire sau barbotaj se caracterizeaza prin faptul ca uleiul

aflat in baia de ulei a motorului este antrenat de piesele mobile ale mecanismului biela-manilvela si improscat sub forma de picaturi spre piesele in frecare.

Intensitatea procesului de ungere prin stropire depinde de pozitiaautomobilului, de vilteza de rolatie a arborelui cotit si de nivelul uleiului in baie.

Ungerea prin presiune se caracterizeaza prin faptul ca uleiul este condos prin conducte in mod fortat de catre o pompa la toate locurile de ungere.

In acest fel se asigura debitarea cantitatii de ulei corespunzatoaresolicitarilor la care sunt supuse diferitele piese. Presiunea de lucru a unei astfel deinstalatii de ungere asigura in acelasi timp spalarea impuritatilor mecanice produse

prin uzarea pieselor in frecare si racirea acestora.

Ungerea prin picurare se produce prin scurgerea sau prelingerea uleiului de pe unele piese ale motorului aflate deasupra punctelor unse in acest mod. In exemplu de

ungere prin picurare il constituie tijele impingatoare ale supapelor, tachetii si camelemotoarelor la care uleiul iesit din lagarle axului culbutorilor se scurge spre baia de ulei.


5/18

Ungerea combinata sau mixta se caraterizeaza prin faptnl ca piesele cele maiimportante ale motorului se ung sub presiune, iar celelalte prin stropire sau prin picurare.

Sistemul de ungere este format din doua circuite de ulei ; unul principal si unul

secundar. Circuitui principal de ulei cuprinde : rezervorul de ulei, pompele de ulei,conductele prin care se deplaseaza uleiul spre punctele principale de ungere si suprafetede siguranta. Circuitul secundar cuprinde : filtrele de ulei si radiaiorul de racire.

Sistemul de ungere mai contine : aparatele de control pentru determinarea siindicarea presiuni, temperaturii, nivelului uleiului din carter si dispozitive de siguranta pentru prevenirea suprapresiuni in carter si conductele de ulei.

In functie de dispozitivul care formeaza rezervorul de ulei, sistemelor de ungere potfi : cu carterul uscat, si cu carterul umed.

Sistemul de ungere cu carterul uscat este caracterizat prin existenta unui rezervor special pentru ulei, carterul motorului fiind uscat.

Sistemul de ungere cu carierul umed - cel mai raspandit pe motnarele deautomobil se caracterizeaza prin aceea ca 90-95 din cantitatea totala de ulei se gasestein carterul inferior al motorului.


6/18

CAPITOLUL II.

2.0 ELEMENTELE COMPONENTE ALE INSTALAIEI DE UNGERE

1 conducta de ulei ;2 orificiul de intrare a uleiului la compresorul de aer ;3 tacheti;4 tija inpingatoare ;5 culbutorul;6 axul culbutorilor ;7 suportul axului culbutorilor ;8 - conducta de ulei ;9 conducta de ulei cu ajutaj de stropire;10 sunda manometrica pentru inregistrarea presiunii uleiului;11 -conducta principala de ulei ;12--- conducta de ulei pentru lagarele paliere ale arborelui cotit ;13 conducta de ulei dintre lagar palie al arborelui cotit si lagarul axului cucame;


7/18

14 conducta de ulei dintre lagaru palier si lagaru de biela;15 baia de,ulei motorului;16 sorb de ulei cu sita ;17 - radiatorul de ulei;18 conducta de ulei dintre filtrul de ulei si radiatorul de ulei;19 conducta de ulei dintre radiator si rampa de ulei a motorului;20filtru de ulei;21conducta de ulei dintre rampa si filtru;22conducta de ulei dintre baie si pompa de ulei;

23supapa de descarcare a presiuni uleiului;24pompa de ulei;25roata dintata de antrenare a pompei de ulei;26roata dintata intermediara;27pinionul arborelui cotit;28conducta de ulei pentru ungerea rotilor dintate ale distributiei.

2.1 Pompa de ulei

Pompa de ulei este actionata de pinionul arborelui cotit 27 prin roata dintata intermediara26 si roata dintata 25 montata pe axul pompei de ulei.

Uleiul aflat in baia de ulei 15 este absorbit de pompa de ulei 24 prin sorbul cu sita 16si conducta 22 si refulat prin conducta 21 in filtrul de ulei 20. Intre pompa de ulei si

filtru se gaseste supapa de descarcare 23, reglata astfel incat sa asigure uleiuluirefulat de pompa o presume de 4,3.10s N/m2

Uleiul filrat este impins, prin conducta 18 in radiatorul de ulei 17, unde este racit cuapa din instalatia de racire si, apoi, prin conducta 19, ajunge in conducta principalade ungere (rampa de ulei) a motorului 11. La partea posterioara a conductei principale de ulei se gaseste sonda manometrica 10 pentru inregistrarea presiunii

uleiului. Din conducta principala se ramifica conductele 12 prin care uleiul este transmis pentru

urgerea lagarelor paliere ale arborelui cotit si conductele 9 cu ajutorul de stropire, prin care uleiul este aruncat cu piutere in fundul pistoanelor in vederea raciriiacestora si al ungerii cilindrilor. De la palierele arborelui cotit, o parte din ulei esteinpins la fusurile de biela, prin conductele 14, executate in manetoane, iar o parte

este inpins prin conductele 13 la cele patru lagare ale arborelui cu came. De la palierul posterior al arborelui cu came uleiul este inpins prin conducta, 8 la


8/18

conduda din axul cuIbutorilor 6, in vederea ungerii lagarelor culbutorilor 5. De aicio parte din ulei se scurge in baia motorului prin gaurile tijelor impingatoare 4,ungind atat tijele cat si tacheti 3, iar o alta parte din ulei intra in orificiul 2 ; lalagarele arborelui cotit al compresorului si dupa aceea in baia de ulei a motorului

Ca pozitie, pompele de ulei pot fi: inecate in baie (sistem vechi); exterioare cu sorbflotant, lolosite la majoritatea motoarelor actuale.

Pompele de ulei pot fi cu roti dintate, cu palete si cu piston. Pe motoarele deautomobile se intalnesc numai pompe cu roti dintate. deoarece au o constructiesimpla si prezinta siguranta in functionare.

Din punct de vedere constructiv, pompele de ulei cu roti dintate pot fi:

cu pinioane cu angrenare exterioara (fig. 7.4);

cu pinioane cu angrenare interioara (fig. 7.5).

Dupa forma dintilor pinioanelor, acestea pot fi : cu dinti drepti sau cu dinti elicoidali.

2.2 Pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara

Este aplicata pe scara larga, prezinta siguranta in exploatare, realizeaza presiuni ridicatechiar la turatii scazute, are o constructie simpla, gabarit si masa reduse. Aceste pompe sunt insensibile la modificarile de viscozitate ale uieiului.

a elementele componente b modul de functionare

1 roata dintata de antrenare a pompei ;

2 capac exterior;3 pinion conducator ;


9/18

4 pinion condus;5 camera de aspiratie ;6 corpul pompei :7 orificiu de aspiratie

8 capac posterior ;9 surub de inchidere a supapei de suprapresiune;

10 arcul supapei de suprapresiune ;11 pistonul supapei de suorapresiune :12 orificiu de iesire a uleiului ;13 camera de refulare.

Pinionul conducator 3 este antrenat de pinionul 1 rotind pinionul condus 4 in sens invers.Uleiul este aspirat din baie prin canalul de aspiratie 7 in camera de aspiratie 5 sirefulat in camera 13 si apoi, prin orificiul 12 spre racitorul de ulei.

Pompa este prevazuta cu o supapa de suprapresiune montata in capacul posterior in paralel cu conducta de refulare. Ea este compusa din arcul 10, care impinge pistonasul 11 pentru a obtura un orificiu care este in legatura cu conducta derefulare. Strangerea arcului 10 este astfel reglata incat pistonul se ridica de pescaunul sau la o presiune a uleiului de (9,8.. .11,3)-105 N/m2.

Cand presiunea este mai mare uleiul se scurge prin supapa. direct in baia motorului.

2.3 Pompa cu roti dintate cu angrenare interioara

Principiul de functionare si schema constructiva pentru pompa de ulei a motorului Saviem797-05.

Pompa se compune din: pinionul-rotor 2 cu patru dinti, montat pe axul de antrenare,denumit si patrat ; roata dintata cu dantura interioara 3 cu cinci dinti, denumita si pentagon, si corpul pompei 4. Pinionul-rotor 2, antrenat de axul de antrenareangreneaza cu parte dintata cu dantura interioara 3, care,rotindu-se liber in corpul pompei, deschide si inchide alternativ orificiul 6, de absorbtie si orificiul 5 de

refulare a uleiuIui.


10/18

aelementele componente

b schema de functionare

1. capacul pompei

2. pinion motor

3. roata cu dinti interior

4. capac

5. orificiu de refulare a uleiului

6. orificiu de aspiratie

Cele doua roti sunt in contact continuu in mod succesiv cu toti dintii, in punctul derostogolire. Centrul celor doua rotoare este dezaxat cu jumatate din adincimeagolului dintre dinti. Datorita acestei dezaxari, pe partea de aspiratie a pompei,spatiile dintre rotoare se maresc continuu, iar pe partea de refulare se micsoreaza.

2.4 SORBUL POMPEI DE ULEI

Sorbul se monteaza in partea cea mai adinca a baii de ulei si este prevazut cu o sitacare retine impuritatile mecanice cele mai mari si care daca ar patrunde in pompa ar putea sa compromita fiinctionarea acesteia.

Dupa modul in care sunt construite si pozitia pe care o ocupa in baia de ulei sorburile pot fii:

--fixe sau inecate in baie

--plutitoare sau flotante

Sorburile fixe au fost lolosite la tipurile mai vechi de motoare.

Sorburile plutitoare sau flotante se caracterizeaza prin aceea ca pot sa-si modifice

pozitia in functie de variatia nivelului uleiului in baie.Principalul avantaj al acestui tip de sorburi il constitue faptul ca aspiratia uleiului se


11/18

produce in straturile superioate ale lubrifiantului care sunt in acelasi timp si celemai purificate.

Un inconvient care se manifesta in functionarea sorbului flotant in constitue faptul ca pedrumurile cu declivitati mari datorita inclinari baii deulei sorbul poate sa aspire aer prin sistemul de ungere.Sorbul plutitor se compune din plutitorul 3, sitafiltranta 2, si capacul 1.

Sorbul pompei efectueaza o filtrare primara a uleuilui,care nu poate sa patrunda in interiorul conductei 4decat trecand prin sita filtranta.

CAPITOLUL III

3.1 Filtrele de ulei

Uleiul n timpul funcionrii motorului cu ardere intern pierde din calitile sale datorit ptrunderii unor impuriti:

particule metalice rezultate n urma fenomenului de uzur; particule de praf care ptrund n motor odat cu aerul nefiltrat corespunztor la

admisie; impuriti rezultate n urma unui montaj i unei ntreineri necorespunztoare; impuriti ce se formeaz n carter; produse chimice rezultate n urma aciunii gazelor scpate n carter.

Datorit fenomenului de degradare a calitii uleiului ungerea este compromis antrenndamplificarea uzurilor i chiar apariia de avarii ale motorului.

Pentru a elimina efectele negative pe care la produc impuritile, n sistemul de ungere seintroduc elemente de filtrare care au rolul de curire.

Dup fineea filtrrii, filtrele de ulei se mpart n dou categorii: filtre de curire brut i


12/18

filtre de curire fin.

Filtrul de curire brut se monteaz n serie n circuitul de refulare al pompei de ulei, prin el trecnd ntreaga cantitate de ulei. Rezistena hidraulic este redus. Filtrul brut reine impuriti de dimensiuni cuprinse ntre 20100mm. Montajul n serieal filtrului impune prezena unei supape de siguran care s permitscurtcircuitarea filtrului n cazul mbcsirii acestuia.

Filtrul de curire fin se monteaz n paralel cu circuitul principal de ungere, cantitateade ulei care-l strbate este de 1015% din cantitatea de ulei din sistemul de ungere pentru a se evita pierderile hidraulice. Filtrul fin reine impuriti cu dimensiuni de pn la 5 mm. Dup filtrare uleiul este returnat n baia de ulei contribuind la

regenerarea acestuia.Dup gradul de filtrare, filtrele se pot clasifica n filtre statice i filtre dinamice.

Filtre statice

Reinerea impuritilor se realizeaz cu ajutorul unui element filtrant, care poate fi: sitmetalic, discuri metalice sau de hrtie, cu aciune magnetic sau active.

Fig.15.10. Filtru cu discuri a) cu discuri metalice; b) cu discuri din carton.


13/18

Filtrele cu sit metalic sunt utilizate n general pentru filtrarea uleiului nainte de intrarean pompa de ulei, dar i ca filtre de curire brut sau fin (pot reine impuriti pn la 5 mm).

Construcia elementului de filtrare se realizeaz dintr-un pachet de discuri n care sencorporeaz site i care montate formeaz ntre ele spaii suficient de mari pentruimpuritile reinute. Filtrele cu sit rein prin aderen i emulsiile gelatinoase.

Filtrele cu discuri (fig.15.10) au elementul filtrant dintr-un numr de discuri din metal saucarton de forme speciale aezate unele peste altele care formeaz interstiii detrecere a uleiului.

Impuritile de dimensiuni mai mari sunt reinute n exteriorul filtrant, iar cele dedimensiuni mici n spaiul dintre discuri.

Filtrul cu discuri metalice este prevzut cu elemente care asigur posibilitatea curirii

interstiiilor chiar n timpul funcionrii prin rotirea din exterior a pachetului dediscuri.

Filtrul cu discuri din carton se utilizeaz ca filtru fin.Filtrele cu element filtrant din hrtie (fig.15.11.) sunt utilizate pe scar larg, ele pot fi

utilizate att ca filtre de curire brut ct i ca filtre de curire fin n funcie dedimensiunile porilor hrtiei. Pentru a se mbuntii rezistena i proprietile de

aderen hrtia de filtru este impregnat cu diferite produse. Gabaritul acestor filtreeste redus datorit modului de construcie al elementului filtrant, hrtia de filtru

b)


14/18


15/18

Radiatorul de ulei

n timpul funcionrii motorului cu ardere intern, uleiul din instalaia de ungere preia o parte din cantitatea de cldur dezvoltat n motor. Pentru a se menine temperaturauleiului n limite acceptabile n circuitul de ulei se amplaseaz radiatorul de ulei.

Radiatoarele de ulei sunt construite n dou variante n funcie de agentul care preiacldura de la ulei: radiatoare rcite cu ap i radiatoare rcite cu aer.

Radiatoarele rcite cu ap (fig.15.13) asigur o temperatur stabil a uleiului,independent de turaie, sarcina motorului i temperatura mediului ambiant. La pornire asigur nclzirea uleiului, ceea ce permite o circulaie corect a acestuia

spre punctele de ungere.

Fig. 15.11. Filtru cu cartu filtrant din hrtieansamblu;b) funcionare normal; c) funcionare cnd filtrul este mbcsit


16/18

Radiatoare rcite cu aer (fig.15.14), au dimensiuni reduse i o construcie simpl.Temperatura uleiului nu este stabil din cauza fluctuaiilor de temperatur a

mediului ambiant. Nu asigur nclzirea uleiului dup pornire, de aceea pentru a se

evita suprapresiunea datorat rezistenelor hidraulice mari el este scurtcircuitat prinintermdiul unei supape de siguran. Arcul supapei este tarat s asigure odeschidere a acesteia la o diferen de presiune de 0,15...0,2 MPa.

Fig.15.13. Schimbtorul de cldur ulei-ap

Fig.15.14.Schimbtorul de cldur ulei-aer


17/18

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

1. Tuzu, C., Mooiu, C., Motoare Diesel, Editura Tehnic, Bucureti, 19712. Saviuc, S., Groza, Al., Metode i lucrri practice pentru repararea

automobilelor, Editura Tehnic, Bucureti, 19853. Cristescu, D., Rducu, V., Motorul pentru automobile i tractoare.

Construcie i tehnologie, Editura Tehnic, Bucureti, 19784. Chivulescu, C., Ionescu, G., Automobilul , Editura Tehnic, Bucureti, 19865. Dnescu, A., Moldovanu, G., Motoare cu ardere intern, Editura Didactic i

Pedagogic, Bucureti, 19806. Luca, V.,Organe de maini i mecanisme , Editura Didactic i Pedagogic,

Bucureti, 1975

7. www.east.utcluj.ro8. www.daciaclub.ro
http://www.east.utcluj.ro/http://www.daciaclub.ro/http://www.east.utcluj.ro/http://www.daciaclub.ro/


18/18

ungere mihai

Documents