Un jub i leu mil i tar .—Intrarea AA. IX . RR. Princinilor. Ferd inand şi Carol in Craiova. (Vezi expl.

2. — No. 2 8 . U N I V E R S U L L I T ERAU JiUilî, 1 2 P.i'ie i ' l t t

mm шши BE L A F S A f i

Discursul rostit In Camesra ungară de cont eue Stefan T i s z a , fetitul pr im ministru ;al Ungarie i , oeotmuă a fi discutat atu immal âe ргева rmnâ-nească de peste munţi, ci şi de presa maghiară şi austriaca. Cea mai mare parte a presei maghiare aprobă de-cbaraţiunile contelui Tisza asupra chestiune! naţionalităţilor; pe când ziarele vieneze, maî cu seamă cele social-creştine, condamnă şovinismul fostului prim ministru, despre care spun că Toeşte să calce pe urmele tatălui său, faimosul «zdrobitor al naţionalităţilor nemaghiare».

In mod demn şi energic a răspuns în Camera ungară deputatul román naţionalist, dr. Stefan Pop, care a redus la adevărata lor valoare toate aserţiunile îndrăzneţe ale contelui Tisza .

Ziarele române naţionaliste de peste munţi atacă pe contele Tisza, des­pre ca re aie că voeşte să reînvieze Vechiul partid liberal sub care Ro­m â n i i au suferit aprige persecuţiunî.

Profitând d e ocazie, aşa zisul par­tid român nmâerat din Ungaria îşi ridică din nou capul şi caută a juca. un rol preponderent în politica me-narchieî vecine.

Iată punctele niwgramulut pecafe iniţiatorii acestuî jfcrtid l-au риыеп-tat guvernului ungar" :

1 . Anularea ordonanţei сянЬпш Appony, privitoare la liiata.di pre­dare a' mva^mâolefeî ѵЛфяаеі Ш şcolile secondare; % grue î datorite de S a t şi preoţilor români ; U. : tuturor preceeeior ţoW&oe luptătorilor români; I. Cmm&mi e a nu se mal amestece' a* cfaentantiie ce privesc oele dauí Kàerïcî ro­m â n e ; o. Ajutorarea ревейЦіипеі româneşti sărace prin parcelarea şi arendarea, cu înlesnire âe fflată, a moşiilor şi pădurilor Sfartnhif: n. Nu­m i r e a românilor io adamis traţ ia co­mitatelor; 7 . в а ѵ е г ж й să uzeze Oe toată autoritare* sa astrală, ca presa maghiară ва івоеМвв c u campaniile de insulte ş i ataoneî nedrepte i a a -dresa гот&й1вг;$. înfiinţarea ш ш і organ proprio al parfiduluî moderat, pentru că гіанве româneşti subven­ţionate mat iernate -de .guvern n'ai realizat scopul c e şi-1 impusese .

Zadarnice samt zvârcolirile aoes&ar fii pierduţi аі neamtíhtí, căci ш п covârş i toare a fragilor noştri de p e s t e munţi este cu iteop şl suflet pentru programul partidului mtf/rongl román de sub vrednica preşedenţie" д v e n e ­rab i lu lu i luptător dr. G e e r ş e P n p d e Băseş t î , program care e ş l e a n j r a t e u bă rbă ţ i e şi credinţă de Ibiapalî.ste­gar i aï neamului, eeï § festteti ro ­m â n i naţionalişti din Camera angara : dr . T e o d o r Michali, dr. S t e f t m P o p , dr . N. oerban, d r . Al. Ѵ а н т - Ѵ о е -vod şt părintele Damian.

S p r e aceştia şi spre slnăl»ciia garda a luptătorilor de peste numţl sunt astăzi îndreptate privirile tutu­r o r bunilor şi vrednicilor Români din sti ávechia Dac ia Traiană !

C e r e t e U u .

u SFIITA f mmw

r pun aer. ca in laşul copilăriei 3. Şi de multe ori, în Clipele când

Nici intr'an oraş zilele de toamnă nu mi sau părut mai aurii, mal aulei, mal pl ine de farmecul neînţeles pe care ni-1 dă f luturarea uşoară a frun-

*} Din volumul «Amintiri şi Schiţe», ce v» apare in curmi in colecţia Bib'iio-ieeeî Steaoa».

zelor mele grijile se aştern par'că la îûndul su­fletului, ca nisipul într'un pahar cu apu, si lamura lui rămâne curată, a-tunci mintea сарШ aripi, p-mi sboară In tţara copilăriei, ca 'mtr'o primăvară. Şi tot trecutul, cn deeTătăaade luî, cu credinţa adâncă Ы Dumnezeii, cu dra-gostöB pentru pariaţi, pentru căsuţa mea, pentru buruenile şi câinele ce latră răguşit la poartă; toată această viaţă care a fost a mea, pe care am trăit-o cu inima, cu sângele şi simţi­rile mele, tot acest trecut se împli­neşte din nou, ticnit, ca un sfătuitor bătrân, ce-mî place să-mi şoptească la ureche.

— Haide, moşule, povesteşte-mi. ...«Cât de mic erai în furnicarul de

oameni ! Te ţinea bunica de mână şi cu kicetul, cu greu, ajungeai şi tu printre rândurile cele dintâi ale cre­dincioşilor.

«Afară, în ograda bisericuţei, racla de argint sticlea în razele soarelui de toamnă, şi din cer par'că, din pă­mânt, din toate părţile ţi se părea câ răsună corul heruvimilor pentru prea mărirea sfintei Paraschive.

«Fumul uşor în unde alburii,se înălţa împrăştiind mirosul de tămâe, şi, când cădeau cu toţii în genunchi, tű tra­gest încet fusta bunicăi, sa te aşezi p * ea. Şi ea-ţl spunea namai аШа : «Ascultă»! Şi iarăşi ascultai glasurile duioase, de argint. Apoi se ridicau co toţii, şi fie-care păşia sâ iee vata sfia-fitä. Şi cu ea te miruia feunSca pe .'#chi, pe frunte, pe девда. Iar clopo­tele din tot târgrtl se îngânau.

«Şi erai atât de mic, aşa de minu­nată ti se părea lomea din care se шеѵ&гвай $fasoräe de «ramă, că te ht>-^кяИ ea fii creminte întotdeauna. Eştai> smerit, împkticindu-te, din egrada явгіяеі Trei-firaebl.

«Seara mătuşa âmacxnda Щ jpove*-tt» «um an adus-o n e «fanta 4 ш Ţi-rigrad : «Oi dbfKprâece « ş l aa\fjár-tat-o, şi la toate n t s er i eëènb dm • щ. Ь poarta fie-сатеіа ве Uda jsefe ca pământul, de n'o mai ргйеаб urni Sin loc. Мшпаі f i Tretafcliíeie V a lă­sat dusa şi acole a тафав».

«far noaptea аааваі eantăaae хпве-reştl, şi Suada, Sanati , e n efcraznl Ш, venea şi te œiruia s e faţa cu vată sfinţită ; şd-fl a c e a f i ţ i e : «Cântă în-geeepae», şi Îndată îţi «ceteau arifâ іроіейе, c u m v fenş i ca i n реае, f i •cftnutl, f i аш-fï «аваашаі fiaenL, acht era de ihnen.

Har o á g u «na ica te-a Jnanfcat » -s a d e , te-a dus la Ыввгісі : araeee m-entei Sfintei, as aprinsese tovetaaanea de catifea de b a » іпвакаавв, e e tep*ee argintul, ca ceara, numai mufţitSt xă-m&seeeră d e a s w r a jărateciUBî.

яMinune! Miti-epolrtul cu preoţii eigenunciiiaţl cântau spre şeea ma­rama Sântei îfaraschtve, щ c k ţ o t e k sunau ; ântâiaşi detă al atait glasni d e moeenx al Mitroaolitalul loerf ckind

«An îngenuncbiat cu toţii. Şt «and, p e a&na ia ai eimţit iacriaaa nerkaate a ішпісві, щ etztd a3 v ixut pe taţi plângând, susetiil tím *'a deseane ca potirul unei flori, şi ai p ü n s faterrari care ţi-an lunecat pe buze, lacrimi cari in clipa aeeea, erau a ima&rtt-şanie. întâiaţ dati al Încercat, лв e u frică, ci cu itibne, puterea D n s a e -zeirei !...»

— Mal sfione-tni, mai apune-mi, moşule... Fiu fee maî aud. Te-aî dus, bătrâne ?...

Aşa ne sboară' gândurile, aşa se duce amintirea !... Şi cum aş vrea, Doamne, să încalţ ciubotele cu tăl­pile de fier, să iau toiagul fermecat, —pe cari mătuşa Smaranda trebue să mi le fi pâeţrat unde-va,—să pornesc înapoi, pe drumul vieţei şi spre ţara veşnic înflorită a copilăriei !...

Tresar. De unde vine glasul rău­tăcios care-mi şopteşte : «Haide, că­lătorule pribeag, nu mai rătăci pe •drumuri, mergi înainte».

î na in te ! . . . Em. G â r l e a n u

IM C E T A T E A fiflOBŢILOR Шсаіг І m a l i n u i t de c â t acolo, î n ce­

t a t ea ottflmeî .şi a tu re r i t , u n d e toţi s u i a de * potrivă ţ i u n d e n i m e n i n u a r e v r â e t ă , r r icäir i ш і a à u l t d e c&t acolo, іи c imit ireu h o g a t î a leapezï ai­ne, Înflorite cu slove p i o a s e , l a urn­áira c a s t a n i l o r îranugiarfeti o r i IE ve­c i n ă t a t e a să lc i i lo r s ă r a c e î n u m b r ă , — suf le tul tău c ă l ă to r î n c ă p r i n via­ţă, nu-ş î poa t e î m b i n a r u g ă c i u n e a m a î s i n g u r ş i m a î cucern ic , t r i m i ţ i n d-o solie în ţ a r a dumnezeeş t i l a r m o nil , d i n ca re o d i n i o a r ă a fost gon i t f ă r ă v i n a ş i t a r ă ş t i in ţă .

D a c ă gr i j i le m ă r u n t e o*î p a t i m i l e grele a u a d o r m i t î n suflet a m i n t i r e a cereş t i i î n r u d i r i , d a c ă u n d a b u c u r i a ! s 'a î n g r o p a t în î n tune r i c , îng i i i ţ i t ă de s t ă r u i n ţ l p ă m â n t e n e ş i s ter i le , da­că în p a l a t u l suf le tu lu i s ' au s t ins l ămpi le toa te , ş i a ţ î r ă m a s rătăcitori în n o a p t e ş i desnăde jde , veni ţ i , ven i ţ i cu toţ i i l a c ă p ă t â i u l celor m o r ţ i , ş i î n v ă ţ a ţ i d in nou іиЫгеа, m i l a ş i iu ­birea, r u g ă c i u n e a şi mi la . . . .

O suflete, cave te în torc i delà l u p t * os teni t ş i î nv ins , cu p a v ă z a sdrobitàf? ş i e a veslţnfrrhSe * u p t e , o suflete sta* şi ia t , n u te Î n d o i o s i n g u r ă c l ipă c a r fi î nce t a t î n r u d i i ea t a c u cerul! . Căci a s e m e n i i luv i i lo r d i n ţ ă r i ciu^ d»te, fcare-şî ţ ă m a u i e s c ari r ă s t i m p ourneaea, p i e r ind In півфііг і , petitnr" a eei m a l d e p a r t e d i n n e u la iveala, — tot a s t f e l , * eeflete s fâsi iat , . legătu-r a d i n t r e e M i n î a şi menisea t a . se face în adàncŒfi. nezărite de priviri pământene , dar рімчигеа- că lăuzit* de gând irea cea veşnie rodtâca ei-a tot-ştiuteUre...

ІміпШ *аееШ, care te ЬшяпС de (ia-v u f ê i e ац#Яіе aie «ceete i ІишІ, — нгіШе senină, oanu-te hf«neţt{ cu câoftece aaenwtoaae' s>i díesHweráarí

bogate, 1иѵеаіва«*здва-4е cu toate аоа&йаеіе ЫетЫ & v-ine de te m i -soană « «lţntt <fti moautea r a s l ţ gn jn -du-ţî ргічвйіе înflorite pe v-nştodele cruci d i n сіязЩГ. CuRipaneşte acdle> «e le vnemelniee ca «rte eteroe r ş i ѵегГ ee-ţl m e i r ă m â n e etiu bielşnejoi pla­ce r n , duj#ă ee-.al däruir taneţel itrăto-sul de cugetaase n i a i t nmet pi іапшеае.

RăsfraJîge-î î arări le a e i c x f a a n C 'a fanatel awíaes t í e l пеевмвеаае , şi l e jnechiaeiă atteï, ca să-ti povestească 4 k tăiat «e ler trecutî <вп viată l a ui-tace. Otacă e l e s'or l a i e a c c e asteniae d a r nai toCrânîte, ш а й е d a r nu apăi-aadanaáe fä vor c e i e »cJiüer, ám pti-sosuä fe-ricîriï, «кша Ьшжжй п И г . c a ре<Щ a l etenaûel саШвгы^ — а-Ш аіюасц е4 ѵ&ітв&ашіс de ntaeerne яяШ. ide а с ш в , c a d unda de Ітштй a Ahnieflitf t U a steabătut j x i a n e g r u l

adàiBCim:!, ^i hitnnericul a u o a cu -

Vol, auí le te p r i e t ene şi inka l su­rori risipifwrí d e vise şi рагіНипвгі, — «t vo i , c*raţ i b i r u i t de s t i nu l ф c a dansat v'atî i a b ă ţ i t , so ib iod aaa c a ­pa ane i s m g » № clipite пгчаівмгаіе veaenri d e noenc, — ѵевЩ, ѵеівЩ l a portüe eetaţU celei s f inte , «i chaatafí dkt Ш&ші aJkeie аавйаяпе, ce i e -c œ s c a c e i e n ic i duHure, « i c i

Ш я а } i a a l t a r u l s tcUaci tc« de l u ­m i n ă Tjeaaîinlită, ş i den cărţ i le ne­scrise ale trecut«klul, cit iţ i (n t a i n ă drereroasa poveste a eeler ce c a yoî a u iost ş i as tă-zl n u m a i s u n t , a celor ce a s e m e n e a vouă, d in şoapte fugare şi-aft împle t i t cu zor c â n t e c u l vieţ i i , p â n ă când c u n u n a viel a r m o n i i s 'a vestejit şi s c u t u r a t î n t ă c e r e a veşn ică şi rece.

I n t r a ţ i cucern ic i d a r n u şovă i to r i în t emplu l mor ţ i i , şi d u p ă ce veţî fi u m p l u t p a h a r u l med i t ă r i i cu l a c r i m i ş i d u r e r e , soibiţi-1 p â n ă la fund, c a în u r m ă să r ă s ă r i t ! m a l l u m i n o ş i d in ţ ă r â n a t r ecă toa re i înf lor i r i . . .

Atunc î c u n u n i a v o a s t r ă v a î n s e m n a o s ă r b ă t o a r e în n e m ă r g i n i r e , c â n d m o a r t e a în săş i v a t r imi t e în ţe leap­tă - ! b ine -cuvân ta re , celor doi că l ă to r i ce pr ibegesc p r i n l i m a n u r i s t r ă i ne de veşnicie, d a r ca re î n c u r â n d se vor în toa rce acolo u n d e s u n t a ş t ep ta ţ i f ă ră n e r ă b d a r e . . .

p l a t ă m ă n u n c h i u r i de cân tece odih­n i t o a r e şi risipirţl a r o m e ne dramuri l e a s p r e ş i adesea -e r l s te i i le a le шткяі, voï ca re n e î n s A ţ a ţ î m i n c i u n a -duIc* a u i t ă r i i . — vea i ţ ! şi ve l ca s i cule­ge ţ i î n ţ e l epc iune dea* e b e r u l « t a tue -lo r nezăr i t e d i n m a r e l e d i v a n a l tă-eer i î . . .

F i e c a r e d i n ml a r e d e p l â n s o un> b i u sfâBt£,o fericire aaoartă югі o s tea n e r ă s ă r î t ă îneA. Şi cine a l t u l o a r e şt ie să p l â n g ă m a î măes t r i t , de câ t acel c a r e n ' a î n v ă ţ a t n ic ioda tă? . .

Veniţ î şi p l â n g e ţ i , c â n t ă r e ţ i a ï lu­m e ! t r e c ă t o a r e , ş i u ş u r a ţ i astfel les­pezile r a i e o r i cruc i le s ă r ace , ca re acopăr pe fii pământulu i , — astăzi asemenea l u î ; veniţî şi p l ânge ţ i , voï sol i a ï v iselor eterne, ş i îmblânzi ţ i astfel fantoma cea funes tă ca r e tu l ­b u r ă s o m n u l obos i t u lu i pe ler in .

F a c e ţ i oe m u r i t o r i s ă în ţ e l eagă câ­t ă s o l e m n i t a t e a d u c e s ă r b ă t o a r e a m o r ţ e l , da i ' şi c â t de n e e r t ă t o a r e e p o r u n c a el, — p e n t r u ca f iecare s ă se g r ă b e a s c ă a smu lge vieţii tot biel-şugul l a come lo r bucur i i , ch ibzuind ca n ic î e c l i p ă de l u m i n ă să n u î n t â r ­zie şi n ic î o u m b r ă să n u coboare p r e a de vreene....

Şi -acnm, t a u m b r ă s f ân t ă de copil zgomotes , се-e ï asf in ţ i t î n a i n t e de a se face s e a r ă pe c ă r a r e a m ă r u n t u l u i tău d is t in , tu cea m a l scumpă şi asaî n e m â n g â i a t ă a m i n t i r e ce mi -a dăruit t r e cu tu l , — Jaeă o c l ipă jocul tău de pe riajistóa. Mimiaeasä a eeruhií, ş4 coiioar* IfMgä- п й в е , h i jurnl me« , In сіиіів gânduri lor inele.. . .

Attngţ^mt cu m â n aşi ţ a t a f tagedă «t rtteeroaeă ияшйезШйі fteriUnte — ei'n vreme oe nlânge-vop eeniP sufle­t u l u i m e û , aktról sărutarea ta de co­pii, sărutarea cea străină de plăcere dai isvorâta nuauaf d i n lumină şi sfînţeeie.

PaunşâBd, vot învăţa sS m ă rog pentru • tine.

Maldovana.

Suflete de poeţi , v i să to r i şi î ă u r a i l de vise voï, ca re n e ţ i n d e ţ l fă ră r ă s -

Murird timpii ét mtUMCi, ' Céná теіъаШісі rtUâceam, Un fluture de mrmăream,

Prin lunci.

ioiarnic «sieşi mtâ rechemi... Şi dmcd focul im «prins, in mmére рвШе і<а stins

De vremi.

NH~4ï aminti de zma când, Um trandafir ß~mm árumat, iar tu de jm І ч й гМіш,

Şi іишл ée réœre-тшя, Ca n vremnWdtticilar poveşti, Nu cuut» sâ te opreşti

In drum.

imváltti-ѵа еЫрпІ tău, tm umbrt palide şi reci?! Nepăsător atunci sa treci

Mereu.

Amuffttl s fiat ei primăveri O r /аепші mítsámü 'n fiwi Tu, m t «a ie sê ie 'nfion,

Ca tri...

Şi штішИгШ de-€í cent, Céaiea părerile de rád. Să-fi ia ашге généül tău

Avant.

In crânguri flêri n'o să mai strângi,

Ca ' n vremea scurtă de popas, Adio dar... Ţi-a mai rămes,

Să plângi... A . B a r e a s s

SFATURI CASNICE Barometru economic. — O ceaşcă de

cafea fierbinte e cel mai bun barome­tru, dacă iaşi să cadă în fundul el o bucată de zahăr şi te uiţi cuea ae arcă miciie băeicnţe de aer la suprafaţă. Dacă băşicuţele se adună in mijlocul ccştel însemnează t imp frumos ; dacă se aşaz.ă in ju ru l cesceî arată ploae, iar dacă se despar t fără să ia o pozi­ţie fixă inst-muează vreme scliimbă-cioasă.

i ï , 1 2 I u l i e 1 9 1 0 . UNIVERSUL LITERAR iNo. 2 8 . — 3

G A L E H I A F I G U R I L O R C O N T I M P O R A N E

D~l AL. C014STfl]4TIHESCU L I C Ă R I R I A L B A S T R E

de

M A X I M G O R K I

— Urmare — Nu vo iau să- l o m o a r e ş î s ' a u u i t a t

n u m a i r â z â n d î n ochi t lu i . D a r el, v ă z â n d aces t r ă s s 'a c u t r e m u r a t , a d u s m â i n i l e l a p iept , c ă u t â n d p a r c ă ceva acolo ş i d e o d a t ă a î i d i c a t o p ia ­t r ă şi s 'a repezi t cu o fur ie n e b u n ă a s u p r a o a m e n i l o r . Ei însa , ocoli ndu- i l o v i t u r i l e n u 1'au a t i n s ş i c â n d el , cu to tu l slei t a c ăzu t la p ă m â n t , s c o ţ â n d u n r ă c n e t de d u r e r o a s ă d is ­p e r a r e , au t jecut l a o p a r t e uitftn-du-se la el.

D e o d a t ă se r id i că , l u ă u n cuţ i t şi-1 î m p l â n t ă în piept. D a r c u ţ i t u l s 'a rup t in d o u ă p a r c ă a r fi lovit i n t r ' o p i a t r a .

Kl i a r s'a a r u n c a t jos şi s'a lovit cu c a p u l do p ă m â n t , i a r p ă m â n t u l p ă i ea ca se fereşte de lov i tu r i l e sa le , rn lânc iudu-sc pe locur i le u n d o voia І . а і т а să-şî zdrobea seu capu l .

— Nu poa l e s ă m o a r ă , z iceau oa­menii ' , buourrtndit-se de c h i n u r i l e lin J . a n a .

Ivi s'a ii d n s şi l-au l ă sa t s i n g u r , culcat Ja p ä i u ä n t . cu fa ţ a î n d r e p t a t ă înspre a l b a s t r u l c e ru lu i , undo dé­p a r i e d e p a r t e , se vedeau p l u t i n d , ca n iş te p u n t e neg re , v u l t u r i p u t e r n i c i . 7̂ 1 -o u i t a şi d in o c h i i ^ ă l se r â s f r â n -iiea a t â t a a m ă r ă c i u n e , î n c â t a t li p u t u i o t r ă v i o Iunie î n t r e a g ă cu ea. Şi a ş a a r ă m a s de a l u n e c a , cu l iber-t i i v vecinică şi u m b l â n d vecinie du­lia m o a r t e .

Si se tot duce , p r e t u t i n d e n i , î n lu­mp,! l a r g ă .

V i 7 . î . ca o umbră , a a j u n s şi în veei a r e să î ' ămâo aşa . N u m a i în­ţelege n ic î g r a i u l o a m e n i l o r n ic i fapte je lor , n imic .

Si u m b l ă necon ten i t , u m b l ă şi Câli ' i f .

Г.( î i 'are p a r t e de v ia tă şi m o a i t e a nu - i s u r â d e . Kl n ' a r e loc pe lume! Ve>:î. a ş a a fos! pedeps i t u n om pen-t r ' i t rufia sa

B ă t r â n a oftă şi c a p u l cî, p leca t p e p i - • ) ; ' . se l e g ă n ă de cà te-va or ï în pbip c iuda t . Mă u i t a i ia d â n s a . Se p ă r e . i că sr'iiniiil o învinge, i m î era ' aşa mi lă de d â n s a . Ll t imole cuv in te ]e ş p i N i i i i i n g l as r id ica t , a m e n i n ­ţate.] , ş i to tuş i se a u z ; în aces t g l a s o n u a n ţ ă de t eamă şi s u p u n e r e .

P e i . â r m se c â n t a î i i t r 'un fel c iuda t , î n t â i o vuco de b a r i t o n scotea t re i , pa t i ï sune te , pe u r m ă un a l t g l a s începu me lod ia d in nou , pe c â n d p r i m u l c â n t a î n a i n t e şi a ş a a început .a- t re ia , a p a t r a , a c iuceu voce. De oâu ' ,1 «ui cor ini rog zicea ace l a ş C.-'i l l t ê C .

Kiu ceva deosebit şi m i n u n a t de frum. •-. F i eca re g l a s femeiesc ră,-s i m a a pa r t e . încâ t îţi t ă cea impre ­s i a m u l t o r r âu le ţe a r g i n t i i c a re , j u ­c â n d z b u r d a l n i c , c u r g e a u in va lu l a-d â n o al voci lor b ă i b ă t e ş t i . în c a r e se c u f u n d a u , se desfăceau d in noii , r i -d i e ; ' , mlu-so sus . cu ra t e şi sen ine . B ă r b a ţ i i c â n t a u fără v i l i ra ţ iun l a ş a că : : ! i t -u r i lo lor puternice, s u n a u do­mol j o i - i - â poves t eau ceva f rumos şi t r n t i». c â n d cela femeieşt i p ă r e a u că - e îna l t ă , u n u l pe a l t u l , g r ă b i n d u -se. >ă spin. poves t i r ea î n a i n t e a bă r ­ba ţ i l o r şi ele s u n a u vesele, vioaie c i nişte clopoţel de a r g i n t .

De pu t e r eu c â n t e c u l u i n u se n i a î auzi -wijiitul va lu r i lo r .

Ai mai auzi i a ş a cân tec ? m ă î n t r e b ă I s e i g i l , r i d i c â n d u - ş î c apu l .

- Nici uda tă u ' an i auzi t a ş a ceva ti r ă - ; v , i n - i T şop t ind .

O e d şi eu şi n 'a i să-l auz i a-iu rea . Noi iub im câniec i le şi foţi simf'-m f rumoşi . N u m a i o a m e n i i fru­m o ş i p . i i c â n t a bine. Da. o a m e n i fru­moş i , ca re iube.se v ia ta . Şi no i m u l t ne m . i : iub im v i a ţ a .

П ' ; ' И е ia aceş t i oa ineu î . ca re cân ­tă , - u i v n u sunt oi t r u d i ţ i de m u n c a z i l e i ' De la a r ă t a r e a zor i lo r şi p â n ă în a m u r g ;iîî luc ra t , a c u m a r ă s ă ­r i t l i m a pe c â n d eî c â n t ă . Acei c a r i nu şti fi ce e ( r a i u l s ' a r fi culcat, de m u l t , p > e.'uid aceştia., c a r i îşî iubesc ѵі»Ъ. şi ş ' iu p i c i u l zilelor i n i m o a s e , - â l l t e .

— D a r s ä n f ü a i c a . î n g â n a i .

Actualul domn minis t ru al agr icul­tur i i şi domeni i lor face par te din acea seamă dc oamenii de m u n c ă pen t ru car i cele ma i înalte t repte sociale sun t tot atâtea popasur i , către cari m e r g cu s iguran ţa ce le dă datoria p u r u r e a împl in i ta , mer i tu l personal to tdeauna pus în vi leag,

Începând pr in a fi m e m b r u dis t ins al baroului bucureş t ean , î n care şi-a câştigat de mul t reputa ţ ia de bun j u ­r isconsul t , d. A l . Cui is tant inescu а iu t ra l de mul ţ i ani în viaţa poli t ică şi s'a afirmat curând ca m u n c i t o r de seamă, a devenit f runtaş , pa r l amen­tar de va/.ă, leader al majori tăţ i i în actualul Senat şi acum min i s t ru în ca­binetul prezidat de fiul aceluia faţă de care a pur ta t to tdeauna u n cult de discipol către m a e s t r u .

La depar t amentu l său, d. Al Con-stant inescu lucrează în r â n d cu toţi funcţionarii ' , aproape iu aceleaşi ore de, servic iu . In rezolvarea afacerilor depar tamentu lu i sau, depa r t amen t că­ruia de curând i-a reveni t sarcina e-n o n u ă de a reface aproape in în t re­g ime aşezământul munce l agricole, de­p a r t a m e n t care stă mal în contact ca nici altele cu imensa pătură ţă rănească ,

— S ă n ă t a t e a a j u n g e î n t o t d e a u n a p e n t r u v i a ţ a o m e n e a s c ă . Dacă a i a-vea b a n î n u i-aî î n t r e b u i n ţ a oare? Şi s ă n ă t a t e a e tot a ş a un d a t . Ş t i i t u ce a m făcu t pe c â n d e r a m t â n ă r ă ? î m p l e t e a m c h i l i m u r i de la r ă s ă r i t u l s o a r e l u i .şi p â n ă s e a r ă , a p r o a p e f ă r ă să m ă r id ic .

E r a m v ioae ca o r a z ă de s o a r e şi t r o b u i a m să staft n e c l i n t i t ă ca o p i a t r ă . Câte o d a t ă î m î t r o z n e a m ciola­nele de a t â t a s ta t . D a r c â n d v e n e a n o a p t e a a l e r g a m la ace la c a r e î m i e r a d r a g şi-1 l ă s a m să m ă s ă r u t e . N o u ă vers te e r a u p â n ă Ia el şi î n a p o i e r a n o u ă . Ş t i i cât face a s t a? Şi a ş a m ' a n i d u s t re i l u n i cât a ţ i n u t d r a ­gos tea n o a s t r ă : în f iecare n o a p t e e-rarn la el. Şi vezi p â n ă la ce v â r s t ă a m dus-o , mi -a a j u n s sânge le .

Val . şi cât a m iubit eii, câ te să­r u t ă r i a m da t şi câte a m p r imi t !

Mă u i t a m în fa ţa et. Oclii-Ï n e g r i e r a u t u r b u r i , a m i n t i r e a nu-I însufle­ţ i se . L u n a l u m i n a faţ-ft ei a p r o a p e n e a g r ă şi zbâ rc i t ă . îi v e d e a m buze le u s c a t e şi c r ă p a t e d e a s u p r a b ă r b i e i a scu ţ i t e , a cope r i t ă pe a l o c u i e a de p ă r c ă r u n t . Nacul îi e r a îneovoia t ca ciocul une i cucuvae . In locul obra j i ­lor a v e a ni^te g r o p i n e g r e ; pes te li­nu l ii' a t â r n ă u n s m o c de p ă r oenuşi i l

d. Al Coiis tauimesci i p u n e conş t i in­ciozitatea omului cunoscător al grelei lui sarc in i , aduce spiritul de dreptate şi de legalitate de care a t â rnă t emei ­nica aşezai e a nonei legislaţii agrare înfăptuită de actualul guvern l iberal .

Ca minis t ru al domenii lor statului , d-tuî Al Constanţ inescu i-a revenit acum în u rmă meri tul de a fi dat o î n d r u m a r e mai practică exploatări i în­tinselor domeni i pescăreşlf delà gu­rile Dunăr i i şi populaţia nevoiaşe a intregei ţari are a'l li mul ţumi toa re de a'l fi pus la î n d e m â n ă , cu mal bună rânduia lă şi în chip niaî econo­mic, u n a l iment cu care din v remur i îndepărtate era obişnui tă . In t r ' adevăr , chest iunea sistematizări i vânzăr i i pro­duselor bălţilor s ta tului , a fost de multă v r e m e grija tu turor economiş­tilor, şi nouile m a s u r i luate de actua­lul d o m n min i s t ru , m ă s u r i ce se arată a da atât de hune rezultate, const i tu-esc un nou meri t la activul d-sale.

D-l A l . Cons tan t inescu , o figură ab­solut s impat ică In l u m e a noas t ră po­litică, va r ă m â n e p e n t r u mul tă v r eme o frumoasă figură con t imporană .

Y g r e c

care se fu r i şase de sub b a s m a u a ro­şie, cu ca re b ă t r â n a îşi învel ise ca­pul. P ie l ea de pe ob raz , g â t ş i m â i n i e r a sub ţ i r e şi b r ă z d a t ă de s b â r c i t u r i . Te a ş t e p t a i ea la o m i ş c a r e a b ă t r â ­nei să se r u p ă a c e a s t ă piele, să . se s f ă râme şi să vezi î n a i n t e a ochi lor u n schelet gol cu ochi i n e g r i şi tur­bur i .

— Poves teş t e -mi c u m a i iubi t tu , o r u g a i .

Atunci ea începu d in nou cu vo-cea-i s c â r ţ â i t o a r e :

— L o c u i a m cu m a m a m e a la F a ­liţii, pe m a l u l B â r l a d u l u i . E r a m de cinsprezece a n i c â n d el a p ă r u î n t r ' o s e a r ă l a c a s a n o a s t i ă , cu l u n t r e a lui . E r a îna l t , voinic .şi vesel, cu m u s t ă c i o a r a n e a g r ă . S t ă t ea î n lun­tre şi s t r i g a l a n o i :

— Aveţi v in şi ceva de m â n c a r e , p e n t r u mine .

M ' a m d u s la g e a m şi a m văzu t p r i n r a m u r i l e f ras in i lo r , l â u l a l b a s t r u sub razele l une î ş i pe m â n d r u l flă­c ă u cu că inase a lbă , c i n g ă t o a r e l a t ă cu vâ r fu r i l e a t â r n a t e î n t r ' o p a r t e . El , cu un pic ior în l u n t r e şi u n u l pe m a l se l e g ă n a şi c â n t a : ,, M â n d r u Iii a s tă a c i ' ş i eu n ic i n 'o ş t i a n " . P a r c ă a r cu­noaş t e t oa t e fet<*le f r u m o a s e n u m a i pe m i n e m ' a r vedea p e n t r u p r i m a

o a r ă . I -am a d u s vin şi c a r n e :?e pur­cel, f i a i t ă i a r d u p ă p a t r u zili i-am da t şi fecioria mea . In fiecare n o a p t e r ă t ă c i a m î m p r e u n ă în l un t r e . El venea şi f luera ca u n şoarece de c â m p , i a r eu s ă r e a m pr in fe reas t ră în b r a ţ e l e l u i . El e r a p e s c a r de pe P r u t şi c â n d m a m a , m a i t â r z i u , a a-flat to tu l şi m ' a b ă t u t , el c ă u t a s ă m ă î n d u p l i c e c a să-l însoţesc, pe Du­n ă r e p â n ă î n Dobrogea . D a r a t u n c i nu mi -a m a i p lăcu t , căc i n u ş t ia de cal să c â n t e şi s ă m ă s ă r u t e , a l t ceva n imic . Mă d e s g u s t a s e m de d â n s u l . I n v r e m e a aceea co l inda pe acolo o cea tă de z l ă t a r i şi m u l t e fete îş i a v e a u ibovnici p r i n t r e ei. Ele d u c e a u o via­t ă veselă . Gâte u n a îşi a ş t e a p t ă iubi­tu l , c r ezând că a în funda t închisoa­r e a saü o fost o m o r â t Sn l u p t ă .

(Va u r m a ) .

Traducere do. I. V I l i . ş c K l e a i i u

— — • в —

De când mî-eşti dragă!...

Dc când nu-eş('t dragă, par'cá n crâng,

A strâns mai multe flori April. Şi por că mai cu 'ndemn le strâng. Când mi te laşi pe braţul stâng

Ca un copil

De când mi-eşlî draş/â, parcau nat Cavalu-mi cântă mai cu foc, Şi par'că-atunci din ochii tăi ftăsare n dornice văpăi.

Mai mult noroc.

De când mi-eşti dragă, par că n lunci

Mă poartă dorit n zori mai blând ; Şi. par'că mai cu drag тг-aruncï k/ori albe » drum, când după

funci Te iii cântând.

De când mi eşti dragă, par'că 'n hon

Mă prind mai mândru ca.'n poveşti Şi par'că nu-s ca min' fecoirî. Ş'o ia aprins după viori.

Când îmi zâmbeşti.

De când mi-eşti dragă-o clipă aş vrea

Să nună stai dusă din cătun; Că par'că-аіипсг, pe legea mea, M'abat din loc in loc, aşa.

Ca vn nebun.

De când mbeşti dragă, n calea la fii es zâmbind flăcăi mereu; Ci numai Sfântul de ar erta, Dar pentru tine m'aşi lupta

Cu Dumnezeii ! I*. D i i n e s c u

ft

SCKUTORIt VF.CHI

Fuga lui Mihnea nel râu in Ardeal

A L . O D O B L S C L

U n a n şi j u m ă t a t e t recuse de c â n d M i h n e a ţ i n e a c â r m a ţ ă r i i şi boer i i p r ibeg i , B a s a r a b i i şi a l ţ i i câ ţ i p u t u ­se să scape, d i n m â i n i l e t i r a n u l u i , — d u p ă m u l t e şi anevo ioase r u g ă m i n ţ i , d o b â n d i s e î n s fâ rş i t a j u t o r de la î m ­p ă r ă ţ i a t u r c e a s c ă . S u l t a n u l Baiaze t dase p o r u n c ă p a ş i i delà D u n ă r e ca să i n t r e cu oş t i re în ţ a r a R o m â n e a s c ă şi să aşeze în s c a u n u l Domnie i pe Vlad cel T â n ă r s a u V l ă d u ţ ă . fratele r ă p o s a t u l u i Radu -Vodă .

Deci, î n t o a m n a a n u l u i 1509, t re i p â l c u r i de oas te t u r c e a s c ă s t a g a t a să t r e a c ă D u n ă r e a , d in ca re u n u l , sub po runc i l e iu i Neagoe B a s a r a b , r ă s b i m a i î n a i n t e de celelal te în Ol­ten ia şi acolo se a d a o s e cu P a n d u r i i şi cu V â n ă t o r i i ce v e n e a u cu b u c u r i e s ă se î n c h i n e l a vechea lo r căpe ten ie .

T o a t e aces tea se auz ise , d a r n u lă-m u i i t e . la c u r t e a lu i M i h n e a şi Dom­n u l socoti de folos a t r im i t e î n cerce­t a r e pes te Olt pe fiul s ă u Mircea , cu vr-o câ ţ l -va ap roz i c redinc ioş i , dân-du-i şi pe logofătul Stoica ca să-l în­so ţească .

Mircea , t e m â n d u - s e a m e r g e de-я

4 . — No. 2 8 . UNIVERSUL LITERAR t u m , 12 Iulie 1910.

d r e p t u l în Râmnicu l -Vâ lce î şi nevo­ind a t r a g e nicî c h i a r t ipt i l la g a z d ă în oi a ş , m a l î n a i n t e de a fi aflat ce se petrece pe acolo, se opr i la m ă n ă s ­t i r e a Co tmeana , p u ţ i n m a î jos de fru­m o a s a vale a Lumin i lo r , pe Topolog. Sfinţise soare le d in dosul p i scur i lo r Cozieî, când el poposi în pac in i ca vâlcea u n d e s tă p i t i t ă m ă n ă s t i r e a , ca u n cuib, î n t r e m u n ţ î . La p o a r t ă e r a u n t u r n ce a c u m a s'a d ă i a m a t ; o g r a d a înch i să cu z idur i , înfă ţ i şa pe d i n ă u n t r u p a t r u ş i r u r i de ch i l ioare cu t inde lung î şi a i cui te ; în mij loc se a f la o b i se r icu ţă .

Aprozi i a ş e z a r ă vre-o d o u ă treî cor­t u r i în cur te ; i a r feciorul de D o m n şi c redinciosul Stoica, d u p ă o c ină de s i h a s t r u m a i mult. de cât c u m p ă t a t ă , merseră să se o d i h n e a s c ă în chi l ia s t a r i ţ u l u l ce s luj ia de a r h o n t ă r i e .

— . . P ă r i n t e , c â n d va toca de n o a p ­te , să t reacă cu toaca pe la u ş a noas ­t r ă , ca să m e r g e m şi noi la b i ser ică ;" — zise Mircea c ă l u g ă r u l u i ce-i înso­ţ ise cu fe l inaru l de la t r apeză r i e p â n ă la să laşu l lor.

C ă l u g ă r u l se gă t i a să se ducă : — , ,Blagosloveşte , p ă r i n t e " — îi spuse­ră.călă tor iL — , ,Domnul sa vă bla­goslovească , feţii mei!" — şi t r ă g â n d uşa chiliei, o închise cu c l an ţa .

Abia a p u c a s e însă să-i fure somnub c â n d de-odată o sumedenie de călu­g ă r i cu rasele ne-ncinse . cu pletele şi bărbi le zbâr l i te , deferă n ă v a l ă în chilie şi-i de ş t ep t a r ă cu aceste vor­be spuse pe să r i t e :

— „ F u g i . Măr i a -Ta , scaDă-ţi zile­le... Ne-aii că lca t hoţii!. . . . sun t la p o a r t ă o mie şi m a î bine ha rami r i î levinţ i , cu săneţele g a t a de foc şi cu paloşele goale. . . Zic că s u n t ai l u i Neagoe B a s a r a b şi cer să te d ă m pe Măr ia -Ta . . . Fă-ţ î p o m a n ă cu noi ; fă се-ï face şi eşî de aici,, că e va i şi j a ­le, de Măr i a -Ta şi de b i a t a m ă n ă s t i ­re.!"' '.

Aceste cuvinte spuse pe ne ră su f l a t e şi de m a i m u l ţ i deoda tă , făceau o

, l a r m ă care sperie şi ameţ i pe t icni ţ i i şi somnoroş i i că lă to r i .

— „Ce ziceţi? — cum? ce e?" — t n t r e b a u ei ului ţ i .

Dai p r i c ina e ra ne tedă; Neagoe. a f lând în R â m n i c că Mircea fiul lu i Vodă, a r f imas în conac n o a p t e a pe a s c u n s la schit la Co tmeana . să răpe-zise cu vână to r i i săî şi n ă p ă d i s e pe la miezul nopţei , ce rând să-î desch idă por ţ i le ; c ă lugă r i i s 'au t e m u t să n u î a c ă vre-o s t r i căc iune de va găs i pe v r ă j m a ş în z idur i le lor; de aceia , pl ini de spa imă , î n d e m n a u pe Mircea să fugă.

— „ D a i pe unde? — în t rebă aces ta . — de vreme 'ce ziceţi că lotr i i s t au la pnar-lă".

— „ I a t ă , pe aceas tă f e reas t r ă" - -tt r ă s p u n s e r ă , a r ă t â n d u - i o c r ăpă tu ­r ă î n g u s t ă ce da în p a r t e a p ă d u r i i .

— „ F u g a e ruş inoasă ! . . . " — cuge tă p i i n ţ u l , ză t icn indu-se la ideia de-a fugi f ă r ă de împot r iv i re .

— „ D a r e s ă n ă t o a s ă ! " — adaose în ţe lep tu l Stoica.

In m i n u t u l aces ta , s t r i gă tu l : — „Foc ! d ă m foc la m ă n ă s t i r e ! . . . " repe­ta t de m a î m u l t e sutp de g l a su r i , făcu pe c ă l u g ă r i să-şî p i a r d ă cu totul min ţ i l e ; eî î m p i n s e r ă pe bietul Mir­cea desculţ , f ă r ă căciulă , n u m a î în căma.şe şi cu b r â u l t â r â i n d p â n ă la

.fereastră-, şi-1 î m b r â n c i r ă jos; Stoica s ă r i d u p ă dânsu l . .

Ş i -amândoî , in î n t u n e r i c u l nopţeî , o l u a r ă de-a fuga p r in p ă d u i î .

Că lugă r i i . m â n t u i ţ i de pr imejd i -oşiî l o r . oaspeţ i , d e sch i s e r ă : por ţ i le P a n d u r i l o r î n v e r ş u n a ţ i . î n f u r i a in­trări, un i i d in t re aceş t ia a p u c a s e p e nevinovaţ i i c ă l u g ă r i de b a r b ă , d a r Neagoe se repezi î n c r u n t a t cu palo­şul la dânş i i : . — „ S ă n u s t r i ca ţ i pe n imen i ! " s t r igă el, î n ' gura m a r c şi cu r t ea se u m p l u de oaste . . Aprozii lui Mii cea, v ă z â n d u-se î m p r e s u r a ţ i de a t â t a g loa tă , imit se p r e d a r ă de bună-voic , a l ţ i i c e rcând să stea împot r ivă c ă z u r ă sub n u m e ­roasele lovi tur i ale d u ş m a n u l u i . . Neagu puse să cerceteze p r in chi l i i p i i n pivni ţe , şi n e a f l â n d pe n imen î , crezu c-a fost a m ă g i t ; V â n ă t o r i i lu i a p r i n s e r ă focur i în cu r t ea m ă n ă s t i ­r i i şi pe -a fa ră , şi , d u p ă veşnicul o-biceifi de popas al r o m â n i l o r , p u s e r ă c ă l d a r e a de fim t u r ă in c r a c a u şi în-

— După Gabriele d'Annunzio —

Mi tea furat Gioconda... Nu maî sunt nopţi cu lună Şi nici zile cu soare, de-acuma nu mai sunt. Mi te-a furat Giocönda... Eram străină 'n lume Străin îmî eşti tu astăzi, şi gândul mï-e înfrânt

Orbit de frăgezimea formelor ideale De gura 'nsângerată — de-aprinsele petale — De râsu-î plin de soare ce-ţî. dă nemărginirea, Şi 'ncremenit de albul marmorean curat Te-aî înclinat statueî şi... statua mî-a furat Prin tine si iubirea...

Când ţî-a eşit în cale şi când cu consfinţit-o In marmură, stăpâne, aluncea aî iubit-o ; Iubirea ţî-a pus dalta în mână... Pietrei reci Prin ea însufleţire i-a dat pe veci de veci. Era şi drept... Dar astă-zî visul s'a risipit Beţia 'ntâeî clipe de glorii s'a sfârşit... ... Ea s'a slăvit prin tine... Tu, te coborî la Ea Vrei dragostea ei toată si vrei ca să ţî-o dea...

Nu simţi căi umilire, din cale-afar' de trist Ca să înfrângă omul, tot ce-'t sfânt la artist ? Uiţi ori-ce 'ndalorire ?... Calci legile-omenesü ? Şi'totul?... Peste fire... Pricepi iu?... Te înjoseşti...

O iartămă Setalla,... ştiu «Arta» ţî-e stăpână «Frumosul» te orbeşte... aşa-i menirea ia, Dar ca să-ţi pleci tu firea la dragostea păgână Eu, care-ţî cer er tare, eu, nu te pot erta...

Natura schimbă totul се-г formă... O Setalla Maî are farmec floarea când şîa uscat petala? Şi pasărea maî sboară cu f'rânlele-î aripe ? ... Sub apăsarea rece a vremilor stăpâne Femcei, frumuseţea, pân' la sfârşit rămâne ?... Nu... Nu lăsa fiinţa ţi să fie-a uneî «clipe» ' Căci ,.Clipau 'î peritoare... Nu poate să'nfiripe Avânturi neobosite spre cer, spre „Veşnicie'1

Spre-adâncul unui suflet... şi un suflet îţi dau ţie...

O Silvie-ţî vorbeşte... Ea-i bună... Nu-î târziu... Setalla-al vieţeî mele, aî vrea tu rea. să fiu?...

t i a b i ' i e l a I . A n a s l a s î u - V u c u l e s c u

c e p u r ă să poves tească b a s m e şi zi-că to r i g lumeţe .

Când tocă de u t i e n i e la schi t , Neagoe i n t r ă în biser ică , se î n c h i n ă cu smeren i a u n u i F ă t de d o m n cu­vios şi, la eşire, v ă r s ă în m â n a sfa­n ţ u l u i u n p u m n de b a n i de a u r , ca să-î fie spre p o m e n i l e : — , ,Să-ţi dea D o m n u l s l avă şi m ă r i r e ! " — zise că­l u g ă r u l cu fa ţa l u m i n a t ă de o cucer­n ică lăcomie , şi cei lal ţ i şop t i ră : „A-min l" .

(Va urma)

•

V I A Ţ A ' N G L U M Ă

vox p o p u i j , vox d i : i Ü. Burtăverzeanu, onorabil r en t i e r

făcător de cinste numelu i său de fa­mil ie , şi-a înăstur i t hermet ic parde­siul, pen t ru că afară bate un vânt de te taie. Aşteaptă la o staţie „e lec t r i ­c u l " şi 'şî cucereşte cu mul tă greu­tate u n locşor pe platforma dinapoi a vagonului , unde nu m a i este de mul t liber nicî măcar însemnatu l , , loc rezervat pen t ru conduc to r . "

Ceilalţi pasageri , striviţi , au m u r ­mure de protestare pe depl in justifi­c a t e : ,,Ce te mal înghesui , d o m ' l e ? " — „ N u vede că e complec t? ' — „ O sä pleznească de 'ng l icsu ia lâ" şopteşte unu l . ;— ,,Cu pardon, aştept de-o j u ­mătate de ceas t ramvaiul ' • încearcă sfios d. Burtăverzeanu şi tot alât de sfios îşi face loc ma i b ine , s i l indu-se să-şi bage mâini le in buzunare .

Conductorul spune mai tare , ca să închidă incidentul , p robab i l ,—„Face ţ i loc, d- lor" , cu toate că nicî D u m n e ­zeu nu l-ar mai putea asculta. P a s a ­gerii striviţi se resemnează , c u m cio-căneala clopotului de care conductorul t rage, de e gata să rupă cureaua , le împu ie urechi le .

vagonul se mişcă . A porni t . D-luî Bur tăverzeanu ii e cald. S'a descheiat la pardesiu. Uf ! Par ' că e mai bine ! O curbă ! N a ! Pienlierul calea pe f i ­cior pe u n vecin :

-— Scuzaţ i , vă rog.

— Scuzaţi , dar aî putea să bagî de seamă, ce , eşti c h i o r ?

— Pardon , scuzaţi. Şi j igni t , d. Burtăverzeanu se agăţă de cureaua clopotului, regre tând că nu poate, ca glorioşii lui s t r ămoş i—maimuţe , să se agate cu labele şi picioarele de aco­perişul vagonulu i .

La staţia u rmă toa re se maî urcă lume. Acum protestează d. Bur tăver ­zeanu :

— Ce Dumnezeu ! Nici nu 'ţî maî poţi trage sufletul ! . . .

Un tânăr elegant îl aprobă, băgân-du'î dm nebăgare de seamă, cotul în burtă. La staţia u rmătoare , tânărul elegant împinge în dreapta şi in stân­ga şi sare repede din vagon.

— Măi, dar grăbit maî e, m u r m u r ă d. Bur tăverzeanu. P rea aleargă. Asta nu miroase bine !

Fără să vrea , iş'l duce m â n a la bu­zunarul vestei . .Na! Ceasornicul ! Cea­sornicul pe care '1 avea delà tată-său, de aur, cu lanţ cu tot !. . . Aii dispărut.

O sinistră pres imţ i re îî străbate creerul d in t r 'o parte într 'al ta, cu iu­ţeala fulgerului . Tână ru l elegant şi grăbit, e un pungaş de buzunare :

— Prindel.i-1, urlă atunci d. Burtă­verzeanu, săr ind şi dânsul pe u r m a îndrăzneţului pungaş , hoţul ! . . . p u ­neţi m â n a pe e l . . . hoţul !

Tânăru l elegant şi grăbit îşi cont i­nuă cursa cu iuţeala unei comete de m ă r i m e mijlocie. Trecător i i de pe uliţă se uită zăpăciţi in dreapta şi 'n s t ânga .—Unde e ho ţu l ? Tânăru l ele­gant şi grăbit e gala să cotească un colt, de s t radă . . . la tă insă ca o doamnă — o ! sex perfid ! — îşi vâră u m b r e ­luţa intre picioarele fugarului, care se lungeşte pe trotuar, cu nasul îna in te . Atunci , se produce o g rămădea lă ge­nerală. Toată lumea se năpus teş te cu pumni i , cu picioarele, cu ce are la imiemână , asupra v inovatulu i , care în câte-va minu te aproape nu mal dă nicî u n semn de via ţă .

In cele din u r m ă douî sergenţ i de oraş in te rv in şi „ c o n d u c " pe d-1 Bur­tăverzeanu şi pe răufăcător la secţia vecină . Aci, tânărul elegant şi grăbii încasează alta ser ie de ghiont i şi

p u m n i , pen t ru că s'a trezit şi în­cearcă sâ protesteze.

Comisarul dă cuvântul d-lui Bur tă­verzeanu.

— Eram foarte l inişti t , în t ramvaiul electr ic. , , şi pungaşul asia mi-a .şter­pelit ceasornicul , . .

„ P u n g a ş u l " protestează cu u l t ima energie . I se face perchiziţie. IVu se. găseşte la el nicî un ful de ceasornic . P re t inde că e funcţionar la o bancă şi că, dacă dădea fuga. este pentrucă întârziase cu câte-va minu te .

Turbura i , d-l Bur tăverzeanu se gân­deşte un m i n u t — n u i se întâmplă 'toc­mai des evenimentu l acesta — si apoî, roşu la faţă, pe când „ p u n g a ş u l " care n u 'şî maî simte coastele leşină, măr ­tur iseş te :

— Uite frate, aşa e, îmi aduc a-minte a c u m . . . ceasornicul ini l-am ui­tat acasă, pe masa de noap t e . . . Puteţ i să 'î daţi d rumul , d-le comisar .

Şi „ p u n g a ş u l " a fost pus în liber­tate, după ce însă i s'a mai tras un zavrac pentru că a deranjat in zadav forţa publ ică .

C o s t a c h e G h u n i c í .

C U G E T Ă R I

Toată puterea educaţiei stă într 'o discipi ină bineeinţeJeasă.

Platon

Prejudecăţ i le sunt ra ţ iunea nerozilor Voltain:

Răuta tea ţ ine în deobşte cârma in lume şi g lasul nebuui lor se aude maî tare .

Schopenhauer

Una ştiu : că nu siiii n imic . Sorra Ic

De vreî să fii bogat nu învăţa nu mal să câşt igi , ci să şi păstrezi .

Franklin

N u m a i inimile m a r i şt iu câtă glorie este în a fi bun .

Féni'lon

M o a r t e a l u i C i i a u ¥ i n de

ALlHIOXSl i D.VUDLT

î n t r ' o D u m i n i c ă d in August , pe la î ncepu tu l acelei f r ă m â n t ă r i care se n u m e a pe a t u n c i inc iden tu l spaniol-p r u s i a n , îl î n t â ln i i în vag. ii (tren) p e n t i u p r i m a oa ră . Fii , deşi nu-1 vă­zusem nicî '-odată, îl r e cunoscu i ime­diat , î n a l t , uscat , c ă r u n t , fa ţa a m i n -să, n a s u l încovoiat ca u n cioc de u-l iu, ochii r o t u n z i , t o t d e a u n a mânios. ' îmb lânz indu- se numaî , . c â n d vedea pe d o m n u l deco ra t d in colţ: u n u l d in acele cape te , în ca re ace laş gând . lu­c r â n d veşnic în ace laş loc. sfâi.şi p r i n a s ă p a o s i n g u r ă sbâ rc i tuvă foar te a d â n c ă : ceva în felul s ă u p ros ­t ă n a c şi zgârc i t , .şi m a î p r e s u s de toa­te felul acela deosebit de a r u l a pe r r . vo rb ind de „ F r r a n ţ a " si de „ d r a ­pe lu l f r r ancez ".' î m î zisei: „Ui t e

Chauv in" . E r a C h a u v i n în adevăr , C h a u v i r

în î n t r e a g a luî s t r ă luc i r e , d e c l a m â n d m â n i o s , ges t i cu l ând , . p ă l m u i n d (bi­c iu ind) P r u s i a cu z i a ru l său . i n t r â n d în Ber l in , cn bas tonu l r id ica t a m e ­n in ţ ă to r , beat. t u r t ă , su rd , m l j . zmin -tit . t u r b a t . Nicî o a m â n a r e nu-î cu p u t i n ţ ă . R ă z b o i a ! îl t rebui ; 2 r ăzbo iu cu ovî-ce pre ţ !

„ Ş i d a c ă n u s u n t e m g a t a . Chau­vin?

— Domnu le ! F r r a n c e z i l sun t tot­d e a u n a g a t a ! " r ă s p u n d e a Chau­vin, e lăt i i iânclu-se, şi sub mus ta ţa , sa z b â r l i t ă , , r r - i i se repezeafr de tre­m u r a u g e a m u r i l e In t ă . r â t a t şi ne­rod p e r s o n a g i i i !

D u p ă cât înţelesei , toa te bat jocuri» r i le s ; t oa te cântecele (zeflemiste), c a r i 'se d e s f ă ş u r a u î n j u r u l n u m e l u i lu i , îî f ă c u r ă un r e n u m e ca iag i i ios l

D u p ă a c e a s t ă p r i m ă în t â ln i r e j u r a i că nu-I m a i es în cale; însă o fa ta l i ­t a t e c i u d a t ă mi-1 scoase a p r o a p e n u •reu î n a i n t e .

l u n ï , 12 Iulie 1910. UNIVERSUL LlTERAÏt . \ o . 2 « . — ö .

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I

D - r a E L E H R V A c A R E S C U

, Maï î n l à ï l a Sena t , , in z i ua c â n d D o m n u l de G r a m m o n t a n u n ţ a toc­m a i so lemn s e n a t o r i l o r noş t r i , că r ă z b o i u l fu d e c l a r a t . I n mi j locu l a-ces tor a c l a m a ţ i u n î un s t r i gă t groaz­n ic de , T r ă i a s c ă F r a n ţ a " ! p o r n i de la t r i b u n e ş i . . . ce să vezi, colo sus, în frize, ză r i i b r a ţ e l e c e l e » m a t î ale luï C h a u v i n m i ş c â n d u - s e n e s t â m p ă -r a t e .

Câ tă -va v r e m e d u p ă aceas t a îl vă­zui din nou la „ O p e r ă " , s t â n d în p i c i o a r e in loja lui G i r a r d i n ce­r â n d „ R i n u l g e r m a n " şi s t r i g â n d c â n t ă r e ţ i l o r , c a r e nu-1 ş t iau î n c ă : , ,Va t rebu i m a l m u l t t i m p p e n t r u a-1 î n v ă ţ a ca p e n t r u a-1 lua ! . . . "

I n c u r â n d e r a ca o obses iune . A-cest C h a u v i n a b s u r d îmî a p ă r e a p re ­t u t i n d e n i î n a i n t e a ochi lor , c â n d în u n g h i u l s t r ăz i lo r şi a l bu l eva rde lo r , t o t d e a u n a cocoţa t pe o b a n c ă , s a u pe o m a s ă . c â n d în mi j locu l tobelor , d r a p e l e l o r fâ l fâ inde şi a „Mar se i l l a i -se-lor", î m p ă r ţ i n d ţ i g ă r i so lda ţ i lo r , c a r î p l ecau , c â n d a c l a m â n d a m b u ­l a n ţ e l e , c â n d s t ă p â n i n d m u l ţ i m e a

cu Î n t r e g capu l s ă u î n f l ă c ă r a t şi a ş a zgomotos , a ş a de s fâ râ i to r , a ş a de co t ropi tor , încâ t a ï fi zis că sun t şea-se su te de mi i de Chauv in - i ş t i în P a ­r is . In a d e v ă r . E r a ceva îngroz i to r ; să t e ' neu î în c a s ă he rmet i c , n u al t­ceva. Să d a i şi să fugi, n u m a i să poţ i s c ă p a de aceas t ă vedenie nesu­fer i tă . . . .

D a r cum să r ă m â i a c a s ă d u p ă W e i s s e n b u r g . F o r b a c h şi t o a t ă s e r i a a s t a de dezas t i e , ca re ne făceau din a c e a s l ă l u n ă c u m p l i t ă de Augus t u n l u n g vis u r â t , î n t r e r u p t ici şi colo. vis de v a r ă a p ă s ă t o r , de ca r e te a-p u c ă f r igur i l e ! Cum să n u te ames ­teci în aces t n e a s t â m p ă r , pl in de v i a ţ ă , ne l ipsit de n o u t ă ţ i şi de afişe, v ă z â n d p l i nbându - se t oa t ă n o a p t e a încoace şi încolo, sub fe l inare le s t r ă ­zilor, fete spe i i a t e şi t u r b u r a t e ? Şi'n aces te s e u , î n t â ln i i pe Chauv in . Mer­gea pe b u l e v a r d e , d in pâ lc în pâ lc , p e r o r a în mi j locu l m u l ţ i m e ! l in iş t i te , pl in de . speranţă de n o u t ă ţ i î n b u c u r ă -t o a r e , s i g u r de i z b â n d a , r e p e t â n d inconş t i en t de donă-zecl de or i în sii „cu i r a s i e r i f ceî a lb i a l lu i B i s m a r c k aű fost n imic i ţ i p â n ă la cel d in ur ­mă "

L u c r u c iuda t ! C h a u v i n n u - m ï m a l p ă r e a a ş a c a r a g h i o s . Un c u v â n t m ă ­c a r n u c r e d e a m din ceace s p u n e a m , d a r as ta - î egal , îm i făcea p lăcere să-1 ascul t , si pace. . . Cu toa t ă ne judeca ­t a luï (orbirea),- z m i n t e a l a iuT de m â n d r i e şi de fală, p ros t i a luï, s im­ţ e a i în acest d iavol o pu t e r e vie şi i r educ t ib i l ă , ca o f l acă ră din l ă n n t r u , ca re - t i încălzeşte i n ima .

Noi a v e a m m a r e nevoe de a c e a s t ă f l a că r ă in t i m p u l ace lo r l u n ï l u n g ï de î m p i e s u r a r e şi acelei ie rn i , u n d e nu m â n e a i a l t ceva decât p â i n e a bu­nă p en t ru c â n î şi c a r n e a de cal . Toţ i p a r i s i e n i i sun t acolo, s p r e a s p u n e : fără Chauv in , P a r i s u l n ' a r fi ţ i n u t opt zile. Trocliu zise d in c a p u l lo­t u l u i : . .Ei vor i n t r a , c â n d vot voi".

„ E Í nu vor i n t r a " , zicea C h a u v i n . (Chauvin avea c r ed in ţ a aceas t a , T ro -c h u n'o avea . C h a u v i n c redea în toa t e , ce lă la l t î n s ă n u m a î în p l a n u r i ­le sa le . în Baza ine . în ieş i r i ; în t oa t e nopţ i le a u z e a b u b u i t u l t u n u r i ­l o r luï C h a n z y de sp re E t a m p e s , t i r a l io r i ï luï Fa ic lberbe d u p ă En-g h i e n si cea ce e m a î p u t e r n i c , e că no i î n ş ine a u z e a m toa t e aces tea ; astfel p ă r e r i l e a c e s t u i n ă t â n g viteaz Să r ă s p â n d i , în sfârş i t . în no i .

Bietul C h a u v i n ! El e r a î n t o t d e a u n a î n t â i u l , c a r e

z ă r e a , pe cerul ga lben şi p o s o m o r â t , î n ţ e s a i de z ă p a d ă , a r i p i o r a a l b ă a p o r u m b e i l o r . Când G a m b e t t a ne t r i ­mise u n a din aceste t a r a s c o n a d e elocinte, C h a u v i n e r a acela , c a r e . cu vocea sa r ă s u n ă t o a r e , o d e c l a m a la p o a r t a c i r cumsc r ip ţ i i l o r . In nopţ i l e gre le din Decembrie , c â n d nes fâ r ş i ­tele l a n d u r i de o a m e n i î n g h e ţ a t ! de

ge r îneb i ineau a ş t e p t â n d î n a i n t e a măce lă r i i l o r , C h a u v i n r e lua c u r a -gios r â n d u l şi, m u l ţ u m i t ă luï, t o ţ i aceş t î f l ă m â n z i p u t u r ă încă să m a î r a d ă . să c â n t e , să joace . . ho re" pe i ă p a d ă .

, ,Lo, ion. la lS« i ţ î să ( t r a c ă , p rus io-ïlîï în L o r e n n . . i n t ő i m C h a u v i n

Coborâtoare din mare le şi luminatu l n e a m al Văcăreşt i lor , d-ra E lena Vă-cărescu n u putea fi de cât aceea ce este : o i lus t ra ţ iune artistică cu care se mân d re s c două ţar i de aceeaşi ginţii : R o m â n i a care '1 inspirii ope-rile şi F r an ţ a care i-a pus la înde­m â n ă universal i ta tea liinheî ei .

Scri ind in l imba franceză, departe de a se fi depărtat -de pa t r i e , d-ra Văcarescu a ridicat ia r a n g inait cu­getarea românească şi în toate lucră­rile d-sale această cugetare răzbate cu puterea sufletului' viu r o m â n e s c , pe pe care 1-a tăcut cunoscu t şi preţuit în toi apusu l .

Scri i toare de ta lent , poetä de mult sen t iment , dist insa cobori toare a Vă­căreşti ior a dus in cea maî înaltă şi cea mal intelectuală l u m e pariziană faima n u m e l u i de româncă , după cum in l i teratura franceza şi-a i m p u s ope-rile ca lucrăr i de adevărat mer i t , iar n u ca lucrări de exot ism l i terar .

Cele mai r ecen te ale d-sale lucrări : o splendidă culegere dc poezii ,,Le

jardin passionné'', • şi un captivant roman ..Amor vinciul", au avut cel mai desăvârşit succes şi aii fost pr i ­mite de critica l i terară franceză cu elogiile ce se acordă lucrăr i lor de a-devărată valoare .

In acelaş t i mp , salonul parizian al dist insei scri i toare este locul de în­tâlnire al celei maî alese lumi l i terare şi art ist ice din capitala F ran ţe i , care are astfel prilejul de, a admira ospita­litatea românească şi nobleţea boenei româneş t i , aceea care in persuana d-rel Vaciireseu a ndiiogat ia blazonul ei aureola faimei l i terare şi art ist ice.

Fără îndoială, d-ra E lena Văcarescu stă în r indul intăî p r in t re scriitorii , p r in t re artişt i! noş t r i , cu îndoitul me­rit de a fi făcut cunoscut dincolo de grani ţe le ţării sale geniul artei şi U-teratuieî româneş t i , şi locul săii în aceasta galer ie a artişti lor r o m â n i este indicat tot atât pr in obârşia d-sale româneasca cât şi prin întreaga d-sale operă l i terară.

A h l o r .

PE ALBUMUL DOMNIŞOAREI M\*

Nurlia a^ta-x albă ca inima-Ç virgină; Cerneala este neagră ca marca 'înfuriată; Iar pann-i ca un flutur pe floarea din

grădină. Dar cc crea fluturelui ? El foamea doar

şi-alină. Poetul? — Dc iubire 'i-e inima 'nsetală. Paris, 1910. S o n i l a I C. » l o s e n

LEGENDA Llîl I U ST

I o a n F a u s t a fost u n celebru vră j i -toi şi evoca tor al u m b r e l o r mor ţ i l o r , un n e c r o m a n t ca să m ă se ivesc cu u n c u v â n t m a î t ehnic .

Scr i i tor i i evu lu i med iu vu)b ind de F a u s t ne s p u n că el s'a n ă s c u t pe la s fâ rş i tu l seco lu lu i al c inspreze-cilea în S u a b i a , W u r t e m b e r g s a u B r a n d e b m g .

El s t u d i a m a î î n t â i la Ingolstadt apo i la Wittenberg în S a x a .

F a u s t avea o pred ispoz i ţ ie î n ă s c u t ă p e n t r u s tud iu , m i n t e foar te a g e r ă şi u n ta lent e x t r a o r d i n a r , î n suş indu - ş î toa te cunoş t in ţ e l e t i m p u l u i său . théo­logie, j u r i s p r u d e n ţ ă , filosofie, a s t ro -nomie .

El s'a o c u p a t m a i cu s e a m ă cu şti­inţele ocul te p r e c u m : a s t ro log ia , chi-r o m a n ţ i a . demonolog ia .

F a u s t a v e a un unch i i ! foa r te bo­ga t , c a r e îl i ubea foar te mul t .

. . Iub i te u n c h i u l e , îi zice F a u s t în­tr 'o zi. dacă m ă iubeş t i a t â t de m u l t p r e c u m s p u i , l a să -mă pe m i n e moşte­n i to ru l ave re ! ta le .

„Cu d r a g ă i n i m ă , îî r ă s p u n s e bă­t r â n u l , îţî testez t oa t ă averea m e a " .

F a u s t v ă z â n d u - s e s t ă p â n peste o a-vere a tâ t de m a r e , începu a duce o via ţă p l ină de tot felul de excese, o viaţă cu totul d e s f r â n a t ă , a r u n c â n d b a n i i cu gă l ea t a cum zice r o m â n u l , pe toa te n imicu r i l e .

In fine ajunse, şi el la fundu l pun-gei şi a t u n c i n e m a î a v â n d b a n ! făcu o învoia lă cu d iavo lu l , ce i se a r ă t ă sub n u m e l e şi forma de Mephisto-pii des.

P r i n aon i r ac lu ) ce-I face F a u s t dă d i avo lu lu i sufletul d u p ă m o a r t e , cu cond i ţ i une ca S a t a n a să-1 se rveas ­că în toate aven tu r i l e sale t i m p de 2-1 an i .

F a u s t reuş i în toate î n t r e p r i n d e ­rile sale p r in a ju to ru l s p i r i t u l u i ne ­c u r a t , d a r î m p l i n i n d u - s e t i m p u l îşî d ă d u sufletul în m â i n e l e d r a c u l u i .

Aceas ta s'a î n t â m p l a t pe la a n u l 1550.

A m a n t a luï F a u s t a fost i nocen t a M a r g a r e t a , ca re căzu în curse le în­t inse, s fâ r ş ind p t i n a fi s e d u s ă . .

Se rv i to ru l c red inc ios a luï F a u s t a fost W a g n e r , care a s c u l t a orbeş te de o r d i n u l s t ă p â n u l u i său .

Celebrul poet g e r m a n Goethe a sc r i s p iesa F a u s t , o l u c r a r e de t o a t ă f r u m u s e ţ e a , p l ină de i m a g i n a ţ i u n e , ca re a dat foar te m u l t de l uc ru cr i ­t ic i lor g e r m a n ' , ce au scr i s a t â t e a v o l u m e " a s u p r a aces te ! piese în câ t s ' a r p u t e a u m p l e bibl ioteca cea m a î m a r e d in l u m e . d a c ă s ' a r fi a d u n a t toa te scr ier i le .

V i a ţ a lu ï F a u s t a fost, scr isă de George W i e d m a n n , H a m b u r g . 1593 si t r a d u s ă în f r an ţuzeş t e s u b t i t lu l de .. Histoire prodigieuse et lamenta­bil de 1. Faust, arând uiaijirirn el enrlianlc'tr, de Palr-ла. Ca;et . P a r i s 1674.

Heitmann a c o m p u s o dese r t a ţ i e a s u p r a luï Faust , la W i t t e n b e r g 158.3.

Marioirr în Angl ia a s p u s pe s c e n ă l e g e n d a lu ï F a u s t .

F a u s t a fost e x p r e s i u n e a cea m a ï fidelă a av id i ta te" , a i n d r ă s n e l e î . in-f r u n t ă t o r u l o r î - că re i p r ime jd i i şi iub i to r de ş t i i n ţ ă în s u p r e m u l g r a d .

E de m i r a r e cum a s e m e n e a con­t r a s t e s 'au p v t u t î m p ă c a î n t r e s r i t .

.Alţiî sc r i i to r i î n s ă au c rezut ca F a ­us t n'a fost a l t u l de câ t loan Fast din M a y e n ţ a , u n u l d in i n v e n t a t o r i i t ipografie?, a c ă n i ! v ia ţa a fost at&t de de s f i gu ra t ă de legende şi de po. veşti le p o p u l a r e .

A. Vânln .

ţ g

şi ga loş i i t i o p o i a u c a d e n ţ a t pe zăpa­dă , şi bietele f igur i de sub c a p i ş o a n e avea i ! p e n t r u un m i n u t culor î de s ă n ă t a t e . Vai , D o a m n e ! toate aces tea n u folosi la n imic . î n t r ' o s ea r ă , t r e c â n d pe s t r a d a Diouet , văzu i o m u l ţ i m e î n g r i j o r a t ă g r ă m ă -dinclu-se în l in iş te î m p i e j u r u l cir­cumsc r ip ţ i e i , şi pe c ine a u z in aceas ­tă î n v ă l m ă ş e a l ă ? . , pe C h a u v i n ; vo­cea sa s u n a so lemn în P a r i s u l aces t a pus t i i t , f ă ră pic de v ia ţ ă , f ă r ă lumi­n ă : „ N o i o c u p ă m colinele Montre-tout" .

Pes te opt zile se s fârş i . Din a c e a s t ă cl ipă î n t â l n i i pe C h a u ­

vin n u m a î în Iungî r ă s t i m p u r i . De d o u ă s a u de t re î or î îl ză r i î pe

b u l e v a i d , ge s t i cu l ând , v o r b i n d de r ă s b u n a r e — î n c ă u n r m a ! p u t e a vi­b r a ; î n să a c u m n i m e n i nu-1 m a î as ­cul ta . Boe r imea P a r i s u l u i r e începu vechile p l ăce r i şi de s fă t ă r i , m u n c i ­to r imea P a r i s u l u i se î n t o a r s e iar l a necazu r i şi., b ie tu l C h a u v i n p u t e a ges t i cu la or i -câ t de f r u m o s , p â l c u r i l e do o a m e n i i n loc să se î n m u l ţ e a s c ă se î m p r ă ş t i a u c â n d se a p r o p i a u de el.

„ U n scaifî, o l ipi toare '" z iceau un i i .

„ U n spion, u n t r ă d ă t o r " ziceaţi ce i la l ţ i . . . Sos i r ă apo i zilele de za­veră , de gă lăg ie , d r a p e l u l r o ş u , ..Co­m u n a " , P a r i s u l în m â n a negr i lo r . Chauv in , deven ind suspec t , n u . m a î p u t u t eşi d in casă . T o t u ş i , in in-_ g r o z i t o a r e a zi de d i s t r u g e r e , t r e b u i a j să fie acolo , î n t r ' u n colt d in p i a ţ a j Vendôme. . . P r e s i m ţ e a ! că e în n i i j - j locul m u l ţ i m i i . |

Derbedei i de s t r a d ă şi h a i m a n a ­lele îl ocă ra i l f ă ră să-1 v a d ă .

„ H e , Chauvin! . . ' ' s t r i g a u el; si î n . t i m p u l c â n d c o l o a n a s ă p v ă b u ş a , c â t î v a ofi ţeri p r u - i f n í . c a r ! beau

ş a m p a n i e la o f e r e a s t r ă a s t a t u h n -major , r i d i c a r ă p a h a r e l e , r â z â n d

ba t jocor i to r : „ H a ! ha ! T o m n u l Şo-fin".

P â n ă la 24 Mal , C h a u v i n nu m a l d ă d u nicî un s e m n de v ia ţă . Ghe­m u i t în fundu l unei p ivni ţe , neno­roci tul se d e s n ă d ă j d u i , a u z i n d obu­zele f ranceze vâ jă ind peste cope-rişele Par isu lu i ' . In s fâ rş i t . î n t r ' o b u n ă zi. î n d r ă z n i să iasă a f a r ă . S t r a d a e i a pus t ie şi p ă r e a m a î ma re .

Din t r ' o p a r t e , b a r i c a d a se î n ă l ţ a a m e n i n ţ ă t o a r e cu ţevile de t u n eşite a f a r ă şi cu d r a p e l u l cel r o şu ; d in cea la l tă p a r t e , doî vânătora . ş î de l a Vincennes î n a i n t a i ! pe l â n g ă zid, încovoia ţ i , cu p u ş c a în m â n ă : t ru ­pele d in Versa i l les i n t r a u t o c m a i

în P a r i s . . . I n i m a luï C h a u v i n s ă l t a de bucu ­

rie: „ T r ă i a s c ă F r a n ţ a ! " s t r i g ă el repe-

z indu-se î n a i n t e a so lda ţ i lo r . Vocea i se s t inse în t r ' o d u b l ă descă rcă -t u r ă de puşcă .

P r i n t r ' o ne in ţ e l ege i e c i u d a t ă şi nenoroc i t ă se văzu p r i n s î n t r e doî d u ş m a n ! de m o a r t e , c a r i îl omo-r â r ă , och indu- l .

II vedea i ros togo i indu-se în mij lo­cul şoselei n e p a v a t e şi., acolo r ă ­m a s e d o u ă zile de a r â n d u l , cu b ra ­ţele în t in se , cu fa ţa n e m i ş c a t ă .

Astfel m u r i C h a u v i n , v ic t imă răz-boae lor n o a s t r e civile.

E r a u l t i m u l f rancez.

T r a d . de E m í l i á n I. Ci i i : ianu

Ш

G. •— No. 28. ÜNIVERSÖL LITERAR Luni, 12 M i e , 1910.

CEALALTĂ U A K E R O H A X d e H E I M B O U E C î

— Urmare — • •— P l e a c ă , î ţ i zic ! r epe t ă b u n i c a şi Lb ty plecă ; d a r î n a i n t e de a a j u n g e l a uşă , a ceas t a fu desch isă de vizi­t iu ca re îi a d u c e a un pacheţe l . II deschise repede şi l ă să să-i cadă ine­lu l de logodnă ca r e se ros togol i p â n ă l a p ic ioarele mele.

— P r e a t â rz iu , murmură b u n i c a , c ă z â n d în jeţul eî, pe c â n d eű s t r â n ­sei i n e l u l de pe jos şi II puse i pe m a s ă .

Eü n u m a i p u t e a m s t a a c a s ă ; t rebu­i a sà m a duc să s p u n o voi Dă bună şi b l â n d ă , b ă t r â n e l n o a s t i e pr ie tene,a iS temeaiii sä nu mă resp ingă .şi pe mi­ne cu ură , din. cauza su ro re l mele.

I n m o m e n t u l catul m ă p r e g ă t e a m s ă e s . zăr i i pe Ani ta , caro venea lu lecţia ele i tal ieneşte.

— P e z iua de a z i , cred că so ra n e a n r v a l u a lecţia, îi spuse i eu fără a m ă p r e a g â n d i mul t .

E a m ă pr iv i foar te obrazn ic , ca de o b i c e i u şi r ă s p u n s e :

— Orî şi cum, tot m ă duc s'o în­t r eb ; dacă n u va voi, n u a m decât s ă plec.

P leca i şi eu la d-na Rüden pe ca re o g ă s i i s u p r a v e g h i n d pe o fa tă ca r e m u l g e a lapte . E a nu m ă văzu de cât c â n d a junse i l â n g ă ea, m ă luă de m â n ă , Îmi a i ă t ă o d a i a l u i Char les şi p u n â n d u - ş î degetu l la g u r ă . ne sili­r ă m la p r imu l cat . I n t r a r ă m în o d a i a mosaf i r i lor , unde Lot y şi cu m i n e pe­t r ecusem p r i m a n o a p t e în Rotem-burg .

. .Poa te c ă va fi venit în o d a i a m e a , şi a s t ă z i nu cred să p o a t ă î n d u r a să te v a d ă , imî spuse ea f ăcându-mî loc l â n g ă e a , pe c a n a p e a .

— Spune-mî , te rog, c u m і-aï a-n u u ţ a t ?

l . ac i imi l c o pododică d in nou şi re­l u ă :

— M a i î n t â i n u m ' a crezut , d a r a-v e a el p u t i n ă b ă n u i a l ă ; vroia să se d u c ă la ea; apoï s'a î ncu ia t în o d a i a l u i : >Ci Л l ă s ă m s i n g u r , vorbele nu-f pot f a c e n ic i u n bine , une i a semen i d u r e r i .

D a r a m ascu l t a t la uşa Iui, şi l -am auzi t s u s p i n â n d pe t ăcu te ; d u p ă a-cea a t r imis pe David ia d -voas t r ă : v 'a t r i m i s inelul , aşa e?

I î făcui s e m n din cap că d a şi apo i n r m ă :

. . A c u m s 'a i s p r ă v i t , d a r cum o în­d u r a e l f o a i e as tea? I n i m a î l este aşa d e p r i n s ă .

Deoda tă b ă t r â n a se r idică: II aud ! e s i e (•]. C e r e să i se p r e g ă t e a s c ă ca­l u l " .

N e a p r o p i a r ă m încet d e uşo p e n ­t r u e f i - eu l fn . Char le s vo ibea cu bă­t r â n u l M ü l l e r : g r a i u l iu l b l â n d venea p â n ă l a no i : . . î m p ă r a t u l , j u r n a l , p re -t e n ţ k m e n e m a î auz i t ă , r ăzbo i inevi­tabi l ! — Aceasta î m i e s t e tot u n a , r ă s p u n - e g l a su l g r o s a l i n t e n d e n t u l u i M ü l l e r .

— Şi m i c ini/ е.-Ле tot u n a . Miiller, — s f â r ş i C i t a i Ies , a p o i a m â n d o i t ă ­c u r ă ş i a u z i r ă m potcoavele ca i lor b ă t â n d i n p ă m â n t .

E n a l e r g a i !a fe reas t ră , şi îl văzu l d r e p r . l i n i ş t i t , su ind u l i ţ a , şi t r ecând p e s u b ferestrele nos t re .

. . D - z M i s ă l i e l ă u d a t ! p a i e l inişt i t , z i s e i e a .

— P a r e , d a ; d - t a n u îl cunoş t i ' 1 ; a-p o î a r ă f u n d p e A n i t a , c a r e t recea în f u g a p e s u b c a s t a n i : , U i t e p e a c e e a care va duce vestea d i n u ş e în u s e ; f e n e il.-pf le p l a c c l e v e t i r i l e , şi A l t e ţ a s a va ii foa t t f i m u l ţ u m i t ă .

— Ce i i p a s ă p r i n ţ u l u i d e a s t a ? 1>. і-ï p u s e m â n a p e u m ă r u l m e u

şi zise: S a d e a d - z e ú c a t o a t e a c e s t e a s ă s f â r ş e a s c ă m a i b i n e d e c â t m a t e m !

. . D i i r Cha t Iota n u se g â n d e ş t e la рг і іц ! " s t r i g a i eu e m o ţ i o n a t ă fă ră v o i a m e a . •

Dăfr . 'KW Ssî î n t o a r s e fa ţa f ă r ă să r ă s p u n d ă , n m l ţ u m i n d u - s e de a - m î t t f r â n g - m â n a ; a p o î v ă z â n d u - m ă g a t a d e p l a n - , m ă m â n g â i e î n c e t pe o b r a z ţ i îm? z i s e :

„Noi o să rămânem însă tot bune prietene, ori-ce s'ar întâmpla, buna mea Toaneto, nu e aşa? Eu nu sunt din acele femei c a i î păstrează ură a-supra celor nevinovaţi . Vino de m ă vezi, cât de des ca ei până aci, şi spu­ne multe complimente din parte-ml mamei mari.

— Ooare veştile acestea despre răz­boi, sunt adevărate? întrebai eu ple­când .

— Cum o vrea D-zeu! ей nu m a î cred in fericirel „ îmi răspunse ea foar te tristă.

X\

TntorcâJMliJ-mă acasă, găsîî pe Char lo t a la fereastiă; nu se î n t o a r s e de loc "pre m i n e , şi eu trecui pe l â n ­g ă ea pentru a mă duce la bunica.

Aceas ta îşi căutase tn cutia cu giu-v a c r u r i şi îm i dete o pereche de cer- ' cei în diamante.

„ A s t a e tot ce m a î mi-a vămas, zi­se ea, făcând să lucească pietrele ca­re sc ipeaű ta soa re ; fă un pache t , Toane to şi t i imifc-lc la d. F r i edberg , în Ѵеішаг, cu s c r i soa rea a s t a ; m â i n i ­le îmi sun t ca în ţepeni te , eu n u m a î pot face pache tu l '.

. . B u n a m e a m a m ă m a r e , ce vre i sä faci"? în t r eba i cu cu du re re . Ş t i a m că aceşt i cercei, sun t u l t i m a a m i n t i r e a zilelor fericite, şi că nic i o d a t ă nu se u i t a la ei fără a plângel De câte-orî nu -mi zicea: . Barba tu-mei i mi -a da t , la n a ş t e r e a lui Cuno . . . "

Cuno e r a t a t ă l m e u ; el se o d i h n e a a c u m in c imi t i r ; aces te piet re îî a-min tea i i m o m e n t u l fericit c â n d nou l născu t d o r m e a l â n g ă ca l iniş t i t , în l e a g ă n u l lui , şi c â n d soţu l eî, bea t de bucur ie de a fi câ ş t iga t u n bă ia t , îi d ă r u i s e cu t i a cu cercei.

..Ce vrei să fac*, b u n a m e a m a m ă m a r e ? o m a i î n t r e b a i eü încă oda tă .

— Vveaü să d a u î napo i , lui C h â t ­ies Roden, s u m a pe ca r e a t r imis-o lui J ean , in u r m a cerere i Char to te l .

— Ai să . m â h n e ş t i pe Char les , n u te gândeş t i ?

— Nu pot p r i m i p o m a n ă . Char le s n u este n i in tc cu J e a n ; ci l iar Char lo­ta mi-a p re t ins a şa .

F ă c u i ce voia, b i a t a m e a bun ică , p ă r e a a ş a de î n g r i j a t ă şi de î m b ă t r â ­n i tă .

„Ce aveţ i să vă faceţi , Toane to , zi­se ea, u r inându-ş î c u r s u l g â n d u r i l o r ei, în mij locul noi lor gr i j i şi nevoi ce poa te aduce un răslioi? I n t o a r -ce-te c u r â n d , Toane to , ochii mei s 'au slăbit , v reau să-mi citeşti nou tă ţ i l e p roaspe t e : Regele P r u s i e i , v io lând t i a c t a u i l care uneşte d e la-tSl-l toa te (arHe-uemţeş t i , a m e n i n ţ a de a năvă l i în Aus t r i a pen t ru a-I r id ica s u p r e m a ­ţia re a exeic i ta t p â n ă aci . în confedera ţ ia g e r m a n ă . Mă tem de v i loru l vos t ru , T o a n e t o . eu, ca re n ă ­d ă j d u i a m să mor în l inişte, ş t i indu-vă felicite şi la adăpos t ,

— Bunico, n u vorbi aşa , s t r i g a i eu sărtiUtncl-o. negăr ind n imic p e n t r u a o m â n g â i a , căoT şi p e n t r u mine , vi­i torul imî p ă r e a p l in de înce rcă r i şi de a m ă r ă c i u n i . Pecet lu i t c u t i u ţ a şi îmi p r e g ă t e a m s'a due la postii, d u p ă d o r i n ţ a ei.

fn p r a g u l uşei , in,í opr i i ; zăr i i pe Char lo t a care era fut ta fe reas t ră , şi ca re (ЛКчіа baiwtft a d r e s â n d o mi­că s a l n ' a r e feres t re i d in fa ţă a că­re i pu ' . ie . i ga lbenă se i ă - a în ace laş i t imp pe o f igu iâ de bă rba t .

— - Ciiar loto! s t r iga i eú, cu u n ton de rep roş .

F.a se î n toa r se că t r e mine , roşie , zûtnhiloar.e. apo i r e l u â n d u - ş l aevul de ser iozi ta te obişnui t , m ă î n t r e b ă :

— Şi ce vrei? — Nimic, a r t i c u l a i eu şi eşiî, re -

p e t â n d u - m î încă în u l i ţ ă : „ N u , n u este cu p u t i n ţ ă , i n ' a m înşe la t !

La castel to tu l e r a î n t u n e r e c : d a r pe la orele 10 auz i o t r ă s u r ă şi când a l e rga i la f e reas t ră , mi se p ă r u că

zăresc o batistă albă fa l fâ ind în di­recţia noastră.

Imî pi opusei s ă m ă d u c s 'o întreb sincer d a c ă văzusem bine, şi intrai în odaia noastră. Charlota era cul­cată şi părea că doarme dusă . un zâmbet fericit se vedea pe buzele el. Atunci m ă întorsel la bunica pen­tru a-I face lectură; ea mă ascultă, cu гоЛіпіІс împreunate, odihnindu-se liniştită.

Când mă oprii în sfârşit, ea mă sărută cu mul tă dragoste şi îmi zise:

„D-zeu eă aibe în grija lui pe du­cele ş i patr ia noastră! Se pregătesc evenimente grave, fericit! aceî cari vor vedea sfârşitul!"

Mă uitai la ea mirată! Eu făcusem lectură maşinal iocştc: gândurile

mele erau la Charlota! Răsboiul! Charles, spusese şi el că îî este tot una! părea că Ü doreşte chiar!

A doua zi a v u r ă m o f u r t u n ă gro­zavă; un trăsnet ne deş tep tă îna in ­te de vreme şi ploaia căzu a ş a de tare pe ţ ingul după balconul nos­tru, în cât mă sculai eă m ă duc la bunica, căreia îl era frică de f u r t u n ă . Pentru a eşi, trebuit să trec pe l â n g ă patul Charloti; ea m ă opri de rochie şi privindu-mă galeş, pe sub genele el lungi -mă întrebă cu un ton blând:

„Te a l s u p ă r a t , Toaneto? Şi cum o privi î cu asprime, mă l ă să de ro­chie şi a d a o g ă : ,Vaî! tu nu semenî cu mine c â t u ş i de puţin! tu eşti a ş a de rece, totdeauna, aceeaşi! Ştii tu oa r e ce î n s e m n e a z ă să-ţ i b a t ă inima de fericire? a ï avu t tu vre-o dată a-meţea lă , din cauza uneî bucur i i , a ş a de mor î în câ t să crezi că a i să mori de a t â t a fericire?

— Char lo to , s t r i g a i eu s u p ă r a t ă , nu te în ţe leg şi nici că a m să te cred v r e o d a t ă , că p r e a s u n t m â h n i t ă . Lasă -mă , m ă duc la b u n i c a să văd ce face, căc i nu p r e a iî e r a bine.

— Mă scol şi eu, zise ea c r o voce veselă; m i se p a r e că p loa ia a desfă­cut toţi bobocii de la t r anda f i r i i noş­t r i !"

Bun ica d o r m e a ; se od ihnea , si nu se deş teptase de t r ă sne t . Mă ap ro ­p ia t foar te m i r a t ă , ş i m ă ap leca i sp re o b r a z u l eî: e r a a l b ă şi nemiş­ca tă ! O a p u c a i de m â n ă , e r a înghe­ţ a t ă ! Sco ţând u n s t r i gă t de g roaza , înţelesei n e n o r o c i r e a n o a s t r ă . Ea nu dormea , m u r i s e !

Loty a u z i n d ţ i p ă t u l m e d da dis­pe ra re , a l e î g ă ; ea ghici n u m a i de cât , şi u n fior o c u t r e m u r ă :

. ,Moar tă ! zise ea î n s p ă i m â n t a t ă . — Da. m o a r t ă , m o a r t ă ! bolborosi i

eu, şi din c a u z a ta ! Acum ia tă-ne s ingure , f ă r ă nicî u n spr i j in .

— I.inişfeste-te Toane to , n u sun­tem f ă r ă nicî u n spr i j in ; apo i l ip tn-du-şl g u r a de m â n a rece a moar t e i , m u r m u r ă : , , I a r t ă - m ă , bunico" .

P e c â n d eu r ă m ă s e s e m în lemni t ă , ea îşî r e c ă p ă t a s e t o a t ă p rezen ţa de suir i i , şi în a d e v ă r că se a r ă t a cea m a i t a r e în aceas t ă î m p r e j u r a r e . P e când se î m b r ă c a , o auzi i p o r u n c i n d s lujnicei n o a s t r e să se d u c ă la castel ca să dea t r i s t a veste şi să cheme pe d-ra Ani ta .

Aceasta a l e r g ă n u m a i de cât ; ele a m â n d o u ă m ă r i d i c a r ă şi m ă d u s e r ă în odaie . 4 d â n d u - m l pe fa ţă cu a p ă de Colonia, ca să îmi revin în fire. I n acest t i m p auzi i vocea soiei mele ca re zicea:

.AÍ gri je să 4 a m m ţ î n u m a i de cât. . . .

— F i ţ i f ă r ă grije d - iă , voi îng r i j i d e fot, r ă s p u n s e vocea s l u g a r n i c ă a i tal ience!. V'oî deschide fe reas t r a de la oda ia d-nel b a r o a n e , o voî îmbră ­ca, voi aduce flori din g r ă d i n ă : va avea a e r u l că d o a r m e , şi cosciugul . . .

Atunci , făcui o s for ţa re g rozavă si ziseî:

,.Tc opresc d e a te a t inge d e d-na d e W e r t e r n !

— St aï Toane to , n u vezi că tu n u eşti in s t a r e a face s i n g u r ă toa le ta m a m e i , r ă s p u n s e C h a r l o t a cu b lân­deţe; d a r în t r 'o s ă r i t u r ă fuse! la uşe, şi o închisei d u p ă mine .

Ele n u v e n i t ă d u p ă mine . R ă m ă ­sei în g e n u n c h i l â n g ă pa t , gând in -du -mă că perd t t sem cel m a i b u n spri­jin a l nostru, şi că r ă m ă s e s e m sin­gure »**» lume, sora m e a ş i cu ruine.

Nu ştiu c â t s f ă tu i aşa, n e p ă s ă t o a -r e la tot ce se pe t r ecea î n j u r u l m e u , c â n d s imţ i i o m â n ă pe u m ă r u l meu , ca r e m ă a t inse b in işor , şi vocea sim­p a t i c ă a d-nei Roden î m i r ă s u n ă la ureche .

„ S ă r m a n ă Teoneto! A! b u n a .şi bă­t r â n a m e a p r i e t enă" !

Ea s ă r u t ă f run tea pa l idă a bun ice l mele, îi î m p r e u n ă mâin i l e pe piept , ÎI acoper i fa ta ş i l u â n d u - m î m â n a îmi zise:

„Vino Toane to , a m să l a s perde­lele ş i să desch id ferestrele , ea doar­m e l in iş t i tă , ş i no i vom r.ta a m â n ­d o u ă s i n g u r e , îr o d a i a d-tale de cul­ca re" .

P l e c a i cu ea încot, t r e c u r ă m p r i n sa lon, u n d e Lo ty î m b r ă c a t ă şedea şi scr ia . An i t a e r a l â n g ă ea, aşezând n iş te ştofe neg re ; ferice de acei ca r i n u se l a să a fi s t ă p â n i ţ i de d u r e r e în aseme-uoa m o m e n t e !

E u căzuî p i ă p ă d i t ă pe u n s c a u n , d-na Roden m ă luă pr ie teneş te de m â n ă .şi i m î zise:

„Aide, Toane to , fiî c u m i n t e : gân -deşte-le că m a m a m a r e era a ş a de s lăbi lă . osie foar te firesc ca la v â r s t a eî...

Apoi tăcu d in noii , căcî aceea ce s p u n e a nu p u t e a să 'mî a d u c ă nicî o m â n g â i e r e .

„ P r e a este mul t de oda tă ! Ce o să no facem? s t r i g a i eü.

— B u n u l D-zeu, nu lasă pe nime­ni , Toane to" . R a m a s e r ă m a ş a c â t v a t imp . Când viizu că m ă m a î l iniştesc d-na Roden se ridică şi zise:

„ A c u m te las . Toane to . Arn să-ţi t r im i t o femeo. cave să vegheze l â n g ă s c u m p a d-voas t i ă m o a r t ă , eu mă voi îngri j i de coşciug, de î n m o r m â n t a r e şi de tot ce t rebu ie ; a m să-tl t r im i t şi d e m â u c a r e . . .

De o d a t ă se opr i ; Loty deschisa uşa şi î n t r ebă :

„O să avem î n m o r m â n t a r e a la 19, nu e a ş a Toane to?

— P e n t r u ce a ş a c u r â n d ? r ă s p u n ­sei î i d i c â n d capu! , azi ab ia s u n t e m în 17.

— Toţi în l r eabă . . . In adevă r , văzui a p ă r â n d în spa­

tele eî, capu l u n u i om D-na Roden se ui tă la el, c a m m i r a t ă . Eu f'ăcuî u n gest de resemnare, şi u ş a se în­chise.

„De m i n e văd că nu m a l ave t î ne-voe, zise d-na Roden şi vocea îî t re­m u r a . An i t a s'o î n s ă r c i n a t cu toate . Atunci , n u roaî a m n imic de zis; d a r d a c ă a i nevoe do o vorbă bună şt b l â n d ă , Toane i o, vino la noî , în tot d e a u n a a ï síi fii b ine p r imi tă" .

Imî m â n g â i a p ă r u l cu m â n a , m ă s ă i u l ă pe f runle şi plecă.

Eu nu m a i aveam voinţă , o l ă s a i s ă plece! Loty se. î n s ă r c i n a cu toate . I n sp re sea ră , m ă duse în o d a i a m a ­mei m a r e ; corpul el se o d i h n e a în mij locul odă ci. î n c o n j u r a t de ver­dea ţ ă şi flori.

S t ă t u r ă m m u l t ă v r eme l â n g ă ea, m â n ă în mân!»; n u m i p u t e a m lua ochii de la ea pe ca r e în c u r â n d nu m a l a v e a m s'o văd.

S e a r a pe ca r e o p e t r e c u r ă m s ingu­re a m â n d o u ă mi se pă ru că n u se m a i s fâ rşeş te ; n imen i nu vorbea ; Loty e r a n e a s t â m p ă r a t ă , n e p u t â n d s t a la u n loc.

„Vorbeş te oda tă , te rog . zise ea în sfârşi t .

„ I m î este frică. Char lo to , n u ş t iu ce să spun .

„AI ru rag i t i Toaneto , a i e să se schimbe.

— Sun tem m a î neno roc i t e de câ t cerşetoarele.

De u n d e să m a î l u ă m c u r a g i u ? „ V o m vedea, nu te d i s p e r a ! — Am p e r d u t s i n g u r u l refugiu ce

ne m a l r ămăsese , si din p r i c ina ta . — Mai este s i al t refugiu, îţî zic",

şi vocea et r ă s u n a a tâ t de s i g u i ă , a-t'ât de l impede , in cât o în t reba i de unde l ua ea a t â t a c u r a g i u . şi cum n u îmi r ă s p u n s e , u r m a i :

„ N u m ă t em p e n t r u mine , eu pot l u c r a şi la -10 de a n i , şt i i că. am a-d ă p o s t u t meu la Ins t i t u tu l Canonese-lor : d a r t u Char lo to , cum a ï sfi în­d u r i fu u m i l i n ţ a de a te duce sa-ţf câş t ig i p â i n e l a s t r ă in i?

A se citi urmarea în ,,Universul Lite' raf" care va a p . w D;/mi/isoa viitoare.

Lin i i , « Iulie 1910. ш v e r s u l ш в ш . m. 5 8 . — 7.

llistra(ia leasfri eeloralâ

Un jubileu militar D u p ă c u m se ştie, deunăzi s'a săr ­

bători t la Graiova jubileu.l de SO de anï delà înfi inţarea întâiului batalion de vânător i . Serbarea a avut u n ca­racter cu atât m a i solemn cu cât a fost onorată cu prezenţa AA. L L . RR. Pr inc ipe lu i moşteni tor , care şi-a în­ceput car ie ra mil i tară în acel batalion şi Pr inc ipe lu i Carol , astăzi s u b l o c o ­t enen t in aceiaf batalion.

Serbarea a început p r i n t r ' u n T e -D e u m , căruia i-a u r m a t defilarea t ru­pelor din garnizoana locală, u n festi­val la Teatrul Naţional ş i s 'a încheia t cu un banchet la care au fost invi­tate peste 200 de pe r roane , î n m a r e parte mili tari super ior i .

AA. L L . RR. Pr inc ipe le moş ten i ­tor şi P r inc ipe le Carol au fost p r imi ţ i de craiovenï c u u n e n t i u i a s m d e n e -descris , ceeace a ş i făcut pe A. S. R. Pr inc ipe le F e r d i n a n d să ridice u n căl­duros toast pent ru oraşul Craiova şi judeţul Dolj.

Ilustraţia noas t ră colorată d i n j>rima pas ină , reprezintă in t r a rea Pr inc ip i lo r în vechea cetate a Bani lor .

P R O V E R B E

— Din Biblie — Tiga ia este pentru l ămur i rea argin­

tului si cuptorul pent ru a aar i i iu î . * »

Cuvintele alese n u se potr ivesc in gura nebunu lu i .

Mus t ra rea pătrunde* m a î adânc pe cel cumin te de-cât o su t ă de lovi tur i pe cel n e b u n .

In ima veselă d ă s ă n ă t a t e corpului , iar sufletul frftnt seacă oasele.

Mândr ia merge îna in tea d ă r ă p ă n a r i l şi măreţ ia îna in tea căderi i .

Nu te i ăuda cu ziua de mâine , căcî nu ştii ce aduce o zi.

Ѳ

ARŞIŢA Ш_ MADRID Lorespondeuiu i ăia Madrid a i m a ­

relui ziar g e r m a n «Berliner Loka i an -zeiger» publică o interesantă descriere a vieţii din capitala Spaniei , pe aceste caiduri t ropicale .

Reproducem din aceasta câte-va pa-sagii. cai i c redem că vor aduce o u -şoaia mângâiere cititorilor noştr i , când vor alia că faţă de Madrid .Bucureştii

«unt o ptteotâ localitate 4 * чиефяШЛ, e i e î în capi ta ta £fatn«ff «et« ш т o că ldură de 48 grade Celsius la u m b r ă .

«La o astfel d e temperaturii — e k e ziaristul gperman — se resp i ră grefi ; ch ia r ş i ideile par ' câ se topesc c u î n ­cetul şi co rpu l doreşte s o m n u l de plufirt» a l lipsei de conşt i in ţa . Ii t r e ­ime cuiva mul tă energie , pen t ru ca să-şl păstreze puterea voin ţe i şi de a lucra . Pe strade sun t foarte pu ţ in i t recători . Chiar şi caii birjarilor îşi pieaeît descurajaţ i capul , c u toate d poar tă cochete pălării de paie , p a va­gi ul d e asfalt a deven i t o masă to­pi tă i o care se i m p r i m a tocur i le deta f h e t e , iar zidurile caselor rad iază o căldurii care pr imei dueçle v ia ţa . Pe la amiaz i în t reg Madridul se a scunde , p e n t r u ca sä scape de efectele lavineî d e foc !

«Seara când înaltul G u a d a r r a m a tri­mite o adiere răcori toare, t ra iul este mai suportabi l . Toată l u m e a se r e ­pede afară ca să resp i re u ß a e r m a i recreator .

In grabă toate mese le de la cafe­nele sun t ocupa te , se c o n s u m ă înghe­ţată , l imonada , bere şi a l te băutur i reeî, d a r o u î n t icnă, de oare-ce c o n ­sumator i i s u n t asa l t a ţ i d e o droaie de negustor i ambulan ţ i cari 'şl oferă marfa: butoni , ţ igarete, t -easormec, să­p u n u r i diferite, scobi 'oi i . bilete dc lo­terie, cărţi poştale, fotografii p i can te , e t c . , І£5ѵо1іілс1 u n m a r e ia iont лга-^ toric. F iorăresc t inere şi desf râna te se îmbulzesc p r i n t r e consumator i , jji ie p u n fără veia lor, «ât« еді trand-a- 1

fir sau o garoafă în butonieră . Cântă­reţ,! şi muzicanţ i trec нгегей a su rz in - 1

du-ţi urechi le . In lie-carx; m i n u t se iveşte câte u n cerşetor, u n schi lod, u n orb , u n pe îagros , o fetnee cu co­pilul i a s i n , un văduv c u ж е е cepíi , un invalid şi cu voce plângătoare cer р о т д а і і . 1н l irap d e o ©ră sun t em a-saltaţl de 30—40 de cerşetori . Spa­niolul n u refuză cu bruscke ţa pe cei ce «er. Dies, le ampare hermano ; «D-zeu *ă te păzească, frate», aceasta este formula cu ca re se reikisä p o ­m a n a . Scriitorii spanioli aii n u m i t din cauza aceasta poporul 1er Nation, de menidigos. Şi cu d rep t cuvân t ! C i n e n u cerşeşte în S p a n i a ? ! Palatul regal , min is te re le , autor i tă ţ i le , e te . , s u n t a-saltate de un adevăra t roiú de postu­lant ! ii£voiaşi í a ű n£i'u$iua4L U o u i d. e. cere regelui bani de d rum p e a t r u a pleca în vilegiatură, altul cere d i ­recţiei căiior ferate u n bilei de l iber parcurs cl. I, eau u n vagon-sa lon, (perfect adevărat) c l e i spaniolul în­totdeauna eeie m â n d r u , şi « 'ar simt* ofensat dacă i s'ar da un bilet de cl. I I I . L u m i de mira t es te , e i ateşt i oameni ,

în cete шаі mal te esami Ый&ітѵ. ceea ce cer. .Astfel'se adevereşte înca odată vechiul dicton cft modestia este o podoabă, dar că fără ea, poţi ajunge mai depa r t e .

Primăria a avut idea fericita ca sâ lase şi ooap tea deschis frumosul pa rc l iuen-Retir t». p e n t r u ca populaţia s ă se poftt& recrea . l i n alt toc plăcut este Bombiila, o pădure iângă rîul Man-zana res , în dosul găr i i de nord , unde se afla ma l t e lăp tar i i , berări i , cofetă­rii e tc . L u m e a elegantă şi bogată p e -Іяеее la «Rarisiaaa»., n a d e s e s e r a ş t e bine, dar * e u m p . . . » Oare nu se p e ­trec-şi la o m lucruri de aces tea . De , s a a l e m aceiaşi g i n te ! . . .

C: S c u r t a

DIN HAZUL ALTORA C e z a i ' i u a

Ua daioest ic i tor 4e wirfci • se g i s e a odată la cur tea regeim" W u r t e m b e r g u -luî , node dădea o reprezintaţ ie .

Gând să înceapă reprez in ta ţ ia , (ob­se rvă că Cezar ina , purieeie iui favorit , d i spăruse , Domestàcîtoraï se a p u c i să ' i caute peste to t , ajutat île regé. regină şi de loţî .spectatorii p r iac ia r î .

De-odată, -regioa a c a r e t r i am0o»ar r - : ţ inea în t re degere un purice De care '1 prinsese chiar pe gâtul eî. n ' d ă d u do-iajeeticitoriaiui, care 4 p r iv i ш m o ­ment şi-1 înapoie Maiestuţei Sale mur­murând t r i s t :

— Mul ţumesc . . . da r n u « Сеглгіал.

J O C U R I C u v â n t p a r a l e l o g r a m

— d e d. Alex. Aidosleanu, loc» —

împăra t din vecfaimt împăra t biblic (uav.l pasăre . p o m .

Vertical avem : 1) consună , 2) con­junc ţ i e , 3) cuvânt franţuzesc (invers), 4) epitet d e decană, 5) n u m e femeesc, Ш n u m e Iiärfüftfisp-,. 7"; гппіппміо й» Щ n u m e bărbătesc , 7) conjuncţ ie , 8' no tă muzicală ( invers), 9) consună .

C u p o a n e l e şi d e z l e g ă r i l e *e t r i m e t a d m i n i s t r a ţ i e i , s t r a d a líl'OZÖÍSÍllH, 1 1 .

mm « ш ш

POŞTA REDACŢIEI

Anonimilor- — Tuturor celor ce trimit mmvacrisc nesemnate, sau .semnate cm psmdenime, nu li se răspunde, şi ma­nuscrisele lor se distrug fără a' ß ci­tite, lupetăm aceasta ţ>et»tru a nu ştim câta oara.

De ta ZUişte, Pi teşt i . — biRtiiaíarea de mal sus vă priveşte şi pe d-vs. «Adresei» d - v s . cu шШ. şi n u m ă r îi ііріщіе semasi tora .

P. Amsi., iCâiăraşi.—Mai pu r t a ţ i - vă dorul in sân. Nu i-a veni t vremea să iasă ia lumină .

René P., loco. — «Cuiarui de voiagiu' ' tnebuie să. treacă cel p u ţ i s prin tot ii-eeul e a să pisată ü antrelreiinţat De ee rm vâ vedeţi îrj âinişte de şcoală ?

E- A. B-, ,CâiuBu-Lung.--Nu o ier i tă . Theodor M., l oco . - -Vom utiliza t ra­

ducerea d-v., de şi t rebue refăcută. Aéotestem., Dorokoiâ.—Ou toată in -

%р.&шъ%а, mu se p®ate. Sernandus, loco.—Muiţumirî . Dragoş M., P ia t ra N.—Primele d-vs.

ûrearearï de poezi« iau not fi î n c o r a -] t t e .

Gr. Br., loco.—Vom Dubiica din c e k t r i « i s e , la rândul lor.

P. Dan., Brăi la .—Vă voia r ă spunde personai .

G a r a n t a t o b «oJut U £ v ä t ä -aaAtMire , văp-sefţ« imediat pi­nii c&nrotit вав albit, ia neg r i , ia feras, -castanii sa* lAtmd iatr'un mod atât de per-kxl m аа mm-ral, în c i t nu ee cunoaşte de loc c i părul este văpsit. întrebuinţarea na i sijBpIu #i mai uşoară ca Ia ori-ce attf vipsea dc pSr. L e i 2 . 5 0 la dw-gueril f\ farsMcil

Consiliul sanitar. h (iroi>-eei'iI ş i f a r m a c î ï '

Щ , . я л л cea mai rebel*, • РгУѵД b ronş i te le acute ş i

c ronice , tusca mă-g ă r e a s c ă v i n d e c ă sigur

p i í c t o s i n r i f : A > ü —Slieua lei 8 — trageri? ţi Farmacii— іаманА сіошвіѵ.ncui-яяііевіa. histeria, i iucm.a säubiciiiiiua generaiă combate

IlJEMöFEK lTEANb

1— Face poftă 4e mâncare şi psle im«

din cele mai puternice rceraítituanHe ale corpului slăbit.

Sticla lei 4— La droguer ii |i iar

RECOMPENSA DE 5000 LEI S P Â n r i I i O J a Ş I C H E L I L O R

-Prin adevăratul «Mos-ßalsam» danez se poate face eă cneasca părul şi barba în opt zile. Bătrâni $i t iner i , dame я domni pentru a avea păr-, toarbă şî «prinsene ce «ervese numai ide ,«Mes-Ba!tsajii)', (âcï s'a constatat că « S I o s - B a l s a m u l » e s t e s i n g u r a l l e a c a l ş t i i n ­ţ e i m o d e r n e , c a r e f a e e e a î n «j»* p n i t a l a e i f*et -«f>re -7 . ece z i l e , jsiln in-uufiuia asupra ЬцІЬвІиі capilar f a w e c a p ă r u l să. r e î u c e a p ă a - c r e ş t e i iwed i«« ; иШ ide eé ine simţim în siare a contracta obligaţiuni, pa care nici o alt i casă nu ar putea să ie îndeplinească. Garantat ca nevătămatei -.

D a c ă c e l e c e a f i r m a m m a i s u s , n u e p u r u l a d e v ă r v o m p l u t i

5 0 0 0 L E I N U M E R A U ~ m ftrt-căriu spâe sau chel care se va fi «ervit de „irOS-BALSAM" şease

•săptămâni fără nici un rezultat Luoti seama că suntem singnra casă care nferim o adevărată garantie. Recomandat şi

recunoscut de laţaici. Periji-та de contfafacerî.. Vă iac cunoscut că sunt foarte niuJţumit de întrebuinţarea ,,Mos-Balsamului. După opt ziie

părul a început să dea,—la început rar, dar firul puternic. După 15 zile părul s'a îndesit, a luat consistenţă; redobândind culoarea ітіі primitivă şi aceasta gnalie mimai balsamului Dv.

MidJUBiifltrs-va, vă p-eruit ealniările щек id işti ase.—«s. I. K. Dr. Tverg, СсфіуЬада. Pot s i KCMutaă-fără teamă aieviăritul „Mos-SaUam" <1авм ; ca e n Jeae ѵшйіЬП pentru

creşterea im nou a părului. Sufeream de mult de pierderea părului în cât unele locuri au rămas complect pleşuve. După 3 săptămâni nuraai.de întrebuinţare a ,,Mos-Balsamului" ani reeofeandU p-ăral pi-erdnt, s'a îndesit, şi acum am nn păr lung, tare şi sănătos.

ss. ö-ra И. G. Anàerse», Nyvesterganie 5 , Copenhaga. Un pacliet „ M O S " 10 iei. Ambalaj discret. Se trimite prin plată anticipată sau contra ramburs poştal. A se scrie cehă mal mare magazin special

Шп lume 2 ^ d o s - ^ a g , a < s i n . e t , C o p e n h a g a 4 8 5 , D a n e m a r c a , (Scrisőrüe s e í r a a c i i a a í i cu 25 toii cii-Jüs ^ûetaie cu 10 ban i i .

8. — K G . UNIVERSUL LITERAR Luni, 18 Inlie, 1910.

NCUILE PREMII A L E Z I A R U L U I

Cu incepere de astă-zi , ziarul „Unive r su l " oferă abonaţ i lor săi u rmă toa re l e m a r i ş i de va loare p r e m i i :

0 V I L A L A S I N A I A Construită anume anul acesta pentru abonaţii noştri, în posiţiunea cea mal încântătoare a Sinael t

pe strada Furnica. NZ UN DOSMITOR DE BE Foarte elegant, ele mare valoare, cumpărat cb la ^Industria Metalică Marcu», B-dul E<isabêtà No. S

ÜN DIVAN PAT şi UN SALONAŞ MODERN Cumpărate de la marele magazin de mobile LA CENTRALA, Marco Dattelkretner, str. Garol No. 62

U n m a r e P i e d e s t a l d e M a r m o r ă Foarte"'frumos sculptat, pentru flori. -

(lua Bicicleta, tina Puşcă de Vânătoa'e şi Un Pistol Automat Cumpărate de la marele magazin de arme B. I). Z i s s m a n i ) calea Victoriei 44.

Un Gramofon perfecţionat O Vioara sistem Stradivarius

Cumpăreted° la marele magazin J e a n F e d e r , calea Victoriei No. 54.

Un flaut ornat cu IHdeş X ^ S Í l!n ceasornic de aur pentru bărbat si 0 pe­reche cercei cu 6 pietre diamant, fauZlZ'Jni

magazin , ,Ceasornicăria Golţe'i".'

Ina pendulă de perete l u c r a t ă' b ă t â n d

0 elegantă pendulă de biurofi. ІІЛІіА ГРІІ^ІІАРА cumpărate de la marele magazin de UUUfl II U t i l e i horolögeríe şi bijuterie Th. Radiyon,

Bulevardul Elisabetâ N(h §.

Un inel De dam cu o piatră de valoare, i ö tabtonrf aijuarele. Şease ceăsoarnice pentau barba)!. Şease ceasoarnice „Révei!". 20 abonamente pentru 6 luni la „Veselia" ifl abon. pentru 6 luni la «Ziaral (^lâloriil^

Cu toate că acordă aceste mari premii, „UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adiefc:

5 f Lei 18 pe un an; Lei 9,15 pe 6 luai; Lei 4,65 pe trei luni^5 Abonaţii mal primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iar cel ce se abonează cu incepere de аяі

mai primesc un volum din

{ M e m o r i i l e Regelui G a r o l I s Spre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primesc 30 dé bonuri ; ©ei pe ţ

Іаая, 14 A o n n r î ; iar «ei pe 3 tnni, 5 Ьошвь