1784 - Izbucnirea marii răscoale ţărăneşti condusă de Horia, Cloşca şi Crişan. ' •>1816 - A murit Gheorghe Şincai, istoric, filolog, reprezentant marcant al Şcolii Ardelene (n. 28.02.1754). 1854 - A murit compozitorul, muzicologul şi «ulegătorul de folclor Anton Pann (n. 1796).1950 - A murit dramaturgul George Bernard Shaw, laureat al Premiului Nobel pentru^literatură pe

anul 1925(n. 26.07.1856). -v / ; " •/ ^ -V^Prima ediţie a Concursului internaţional de canto T raian Grozăvescu” dedicat vocii de tenor,' la 100

de-ani de la naşterea artistului - Lugoj. Casei de cultură municipale i se va acorda numele de Teatrul "Traian Grozăvescu”. .

GoposuMiercuri, în jurul orei 12,40 a sosit, la Spitalul Municipal, în vizită

la Comeliu Coposu, directorul Serviciului Român de Informaţii, Virgil fi , . , Măgureanu. După 10 minute, timp în care s-a întreţinut cu directorul

â I0St Vizitat Spitalului Universitar Bucureşti, dr. Sorin Oprescu, directorul SRI a - : - declarat reprezentanţilor presei: ”Am venit în calitate de consătean şiQ6 M a m ire a n u P™1̂ Un alt oaspete al liederului PNŢCD a fost, în cursul dimineţii

> ® de miercuri, Gabriel Ţepelea, care a spus, printre altele, redactoruluisi TeDel&â aŞen-iei Rompres: "Este o situaţie dramatică; să ne ajute Dumnezeu> i * să treacă uşor dincolo.” '

• S U M A R *

♦ AgendaV2♦ Roza vuiturilor /3♦ Viaţa politică/4♦ Artă - cultură/S♦ Omulşisocietatea/6 ,♦ Publicitate/7-11♦ Sport/12 . . > 1♦ România - Vatră eternă/l3♦ Economia/14 "♦ Eveniment/lS♦ Ultima oră/l 6

ANUL VII NR. 1 5 1 2 .ISSN 1 2 2 0 -3 2 0 3

JOI 2 NOIEMBRIE 1 9 9 5 16 PAGINI 3 0 0 LEI

Timpul probabil pt 2.XI.95 ‘ ____ _Vremea va fi închisă şi va continua.’

se răcească, cerul va f i mai mult acoperii, iar vîntul se va orienta din sector N şi va sufla slab ia moderai, în; zona de munte tare. Local va ploua, temporar precipitaţiile 'vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare; la munte temperatura minimă va fi între -1+2 gr. Temperatura maximă va fi 5-7. gr. Pe1 văi se va produce ceaţă. Ieri, la Cluj, la ora 12 temperatura aerului era 10 gr., iar presiunea atmosferică măsura 733 mm Hg în scădere. Met de serviciu NicoJeta HATE

Un discurs pronunţat electoral

VALER CHIOREANU

O 'rice ieşire în public a unui partid are un pronunţat caracter ; electoral Este noua lege căreia i se supun toate formaţiunile

politice din ţara noastră şi de aiurea. Cea mai bună dovadă ' a justeţei acestei observaţii.o constituie "întîmplările" petrecute la: recenta conferinţă a subfilialei Cluj-Napoca a PUNR. Pentru ilustrare b să citez cîteva'fragmente dintre cele mai semnificative, culese din luările de euvînt ale participanţilor. S-a spus aşa: "în zonele unde PUNR s-a remarcat la ultimele alegeri locale, acest partid ş-a impus prin ceea ce a făcut. A demonstrat că este un partid matur, implicat în rezolvarea problemelor localităţilor şi ale cetăţenilor - lucru greu de înfăptuit în condiţiile unui buget de austeritate." S-a dat exemplul municipiului Cluj-Napoca, pe care:

unul dintre vorbitori I-a situa’t cu 20-30 de ani înaintea altor oraşe "ale ţării. înaintea Bucureştiului, în primul rîiid, oraş despre care

s-a spus că este o imensă cloacă dş mizerie, murdărie şi corupţie."Nu e ,vorba numai despre statui, unde stăm foarte bine" - s-a spus, ci de "faţa oraşului", proaspăt zugrăvit, de curăţenia străzilor, de civilizaţia comerţului, de asigurarea unui sistem de transport în comun fluent, neexistînd nici o problemă cu apa şi căldura în locuinţe." • • •;'

Trecîndu-se la aspecte de ordin general ale meritelor PUNR, s-a subliniat contribuţia parlamentarilor, acestui partid la discutarea şi adoptarea unor legi necesare, ca şi la aplicarea lor prin participarea la guvernare a reprezentanţilor săi. "Am promis cinci iniţiative legislative şi sîntem pe cale să ne împlinim angajamentul", s-a precizat la acest capitol, continuîndu-se cu aprecierea "sîntem' oneşti ş i inatacabili", aluzia la faptele de corupţie ale parlamentarilor fiind evidentă. ,

Un capitol distinct al acestui discurs electoral a fost, cum era de aşteptat, cel referitor la alegerile care se apropie. După ce s-au contestat rezultatele sondajelor de opinie făcute la nivel naţional, în care partidul este arătat ca pierzînd teren, s-a precizat că aceste sondaje sînt ale "celor care nu ne iubesc. Şi sînt mulţi aceştia, inclusiv partenerii la guvernare. Dar în primul rînd. UDMR şi întreaga Opoziţie." în condiţiile în care viitoarea campanie electorală va fi foarte dură, cu un spectacol ziaristic extrem de interesant, dar care "nu ne va avantaja, pentru că majoritatea ziarelor sînt ale Opoziţiei", s-a demonstrat necesitatea unei atitudini active a reprezentanţilor partidului. "Sigur, sîntem buni români, dar eu asta nu mai putem cîştiga alegerile. Trebuie să dovedim că sîntem pragmatici, să atacăm înaintea celor'care ne vor ataca, pentru a nu da timp adversarilor noştri să ne umple cu noroi." Am considerat necesară această trecere în. revistă a afirmaţiilor făcute de reprezentanţii PUNR tocmai pentru a demonstra că febra alegerilor i-a cuprins pe toţi în aşa măsură îneît tot ce se întreprinde în ultima vreme este subordonat scopului cîştigării unui electorat cît mai numeros. ' «

wHiairiMum— i ' #

Cum îşi vor alege polonezii preşedintele

Peste 28 de milioaine de alegători polonezi sînt chemaţi duminică la urne pentru a se pronunţa, în cadrul primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în legătură cu viitorul preşedinte al ţării, dintr-o listă de 17 candidaţi, relatează agenţia France Presse. La actualelc afegefi, preşedintele va fi ales pentru un mandat dc 5 ani. Dacă nici unul dintre candidaţii înscrişi pc listele electorale nu obţine, în primul tur, 50+1 Ia sută din voturi, primii doi clasaţi se va confrunta la urne, într-un al doilea tur de scrutin, prevăzut pentru 19 noiembrie a.c.

"Babeş-Bolyai" o ia înaintea reformei învăţămîntului superior

Dacă studenţii, la capătul a trei" săptămîni de greve şi demonstraţii, au obţinut anularea taxelor de repetenţie, au declanşat şi o reacţie în lanţ care va conduce, în final, la

El mai crede că reforma învăţă' mîntului superior trebuie să avan­seze spre sistemul adoptat de majoritatea ţărilor Uniunii Europe­ne, cu care România va intra, din

o reaşezare a învăţămîntului. u n t iarnă, într-un program; de cola-versitar pe criterii ev id en t dezav an ­tajoase celor nein- î teresaţi de studiu. !

Forţat de atmos­fera ostilă creată de studenţi şi chiar de profesori în jurul Legii învăţămîntu­lui, Ministerul dă semne că este dis-

. borare, constînd, în , principal, din schim- buri de;studenţi.

| | | § Este puţin probabil " s că un student străin

va accepta să vină să studieze laoUniver-, sitate care-1 încorse-

I » tează într-un sistem I J rigid, bazat pe un

.................................. prestabilit de;pus sa mceapa ceva, • examene intr-un an:mai devreme refdnna de fond a El aşieapia să gasească'un'regim sistemului universitar. De la^ l ■ asemănător celui al 'universităţilor ianuarie 1996 se va trece la modelul din care provine, cu libertatea autoguvernării' financiare' a alegerii cursurilor pe. care să le universităţilor, cu cel puţin două frecventeze: Deoarece' Legea consecinţe foarte importante: atît învăţămîntului ar trebui modificată bursele studenţilor, cît şi salariile ; ca să permită trecerea la un sistem profesorilor vor fi stabilite la nivel. care să nu mai cunoască noţiunea de Rectorat. Este o modalitate de repetenţie -rectorul Marga are europeană de stimulare a îndoieli că legea va fi schimbată în competitivităţii,’ rectorul- Andrei - curînd .- Universitatea "Băbeş- Marga avertizînd deja că la "Babeş- Bolyai” va adopta măsuri care îi sînt Bolyai" va fi pus accentul pe pertnise. Este în intenţie ca studenţii pregătirea vîrfurilor, mai puţin a să primească dreptul să-şi susţină cejor nedispuşi la efort. ; examene.picate şi în anul universitar

"Consider că mişcările studenţilor urm ător, fără să fie declaraţi au atras atenţia şi au determinat pe repetenţi şi cu posibilitatea, în cei responsabili să grăbească proce- _ ultifnăinstanţă, de a alege materiile sul autonomizării universităţilor”, pe care vor să le parcurgă într-un afirmă profesorul Marga, rectorul semestru. Abia la încheiereaunei institu ţii care evoluează constant către o cuprinzătoare' deschidere europeană. ,

facultăţii ei vor trebui să aibă toate examenele luate.

Caius CHIOREAN

P a sa rea P h cen ix a S erb iei

1 *• B)ET

O**'! flOuiu.Al . M-n _\yttw :

Ctylf- aC rV ^ j ‘

•. Faqsimilul poeziei lui Nichita S.tănescu, "Pasărea Phoenix a Serbiei” l-am primit în d^r de la reputatul poet si traducător ADAM PUSLOVICI - membru al Academiei Române, în ideea publicării acestui text inedit

. (conform afirmaţiei lui Puslovici) în paginile "ADEVĂRULUI DE CLUJ”. Rod al unei inspiraţii fulgurante, poemul scris de NICHITA în 1982 poartă în sine

: :■ acea aură a premoniţiei, proprie < marilor poeţi! .

Corespondenţă specială din Iugoslavia

K r a j n a a m u r i t ! T r ă i a s c ă K r a j n a !

Nu numai la Zagreb, dar chiar: la belgrad sati Vukovar, sînt oameni care spun că Republica Krajna Sîrbă ar fi.murit... Sînt, aşadar, nu doar croaţi, dar chiar sîrbi care declară cu tristeţe în glas decesul Rrajnei. La auzui căderii Kninului, poporul sîrb de pretutindeni a suferit o profundă traumă psihologică. După ce i-am cunoscut însă pe sîrbii din Krajna la ;ei acasă, după ce i-am reîntîlnit pribegi, căutînd un refugiu am 'înţeles că acţiunea armatei croate, sub ocrotirea marilor puteri . care de fapt stau la baza secesiunii:'

iugoslave, nu i-au învins încă pe sîrbi. E o istorie care va dura mulf timp, iar drumul, ei va fi primejdios, presărat cu incalculabile jertfe omeneşti. L-am întîlnit la Belgrad pe RAJKO LEZAJIC, preşedintele' Parlamentului din Knin care declara ca Adunarea aleasă la 28 iulie 1995, cu opt zile înaintea agresiunii croate, este şi acum - "legitimă pentru toată Krajna”. ’ v

II întreb pe interlocutorul (continuare în pagina a 16-a) Mircea VAIDA-VOIEVOD

V-V PRESS/

Locul sediului PONReste în Piaţa

Avram IancuNe amintim cît scandal a produs

intenţia de mutare a Inspectoratului şcolar din sediul Primăriei Cluj- Napoca şi cîtă cerneală s-a folosit pentru a demonstra atitudinile pro sau contra ale unor partide politice sau organizaţii culturale. Acum Inspectoratul şcolar s-a mutat în noul său sediu. Despre astfel 'de mutări din spaţiul Primăriei, Ioan Gavra, vicepreşedintele PUNR, declara următoarele: "Inspectoratul şcolar s-a mutat acolo de unde a plecat soţia lui Andrei Marga. Au plecat toate institu ţiile, şi organizaţiile din Primărie. S-a mutat şi PUNR, urmînd că în viitor sediul acestuia să fie acolo unde îi este locul: în Piaţa Avram IanCu”^:

F u n a r s e a d r e s e a z ă

R o m â n i e iVă-fac cunoscut că, la 18

octombrie a.c., m-am adresat cu0 scrisoare'deschisă liderilor partidelor politice parlamentare, solicitîndu-le să accepte colaborarea Tn lupta împotriva corupţiei, respectiv pentru finalizarea Raportului Comisiei comune de anchetă asupra atribuirii de locuinţe pentru parlamentari, membri 'ai Guvernului şi pentru persoane din aparatul Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei, în perioada 1990-1994.

Constatînd că pînă Ia data de1 noiembrie a.c., cei cuprinşi în Raportul Comisiei de anchetă nu • au renunţat de bunăvoie la

.locuinţele dobîndite ilegal, îmi îngădui, domnule Preşedinte al României, ca in baza jurămîntului pe care l-aţi depus la investirea în funcţie să Vă

^-solicit următoarele: .

1. Să Vă adresaţi Parchetului General al României cu solicitarea de a fi cercetaţkcei înscrişi în raportul Comisiei “Apartamentul” şi de a fi propusă ridicarea imunităţii

parlamentare pentru senatorii şi deputaţii găsiţi vinovaţi.

2. Să propuneţi să fie suspendate din funcţiile pe care le deţin în Parlam ent, în Guvern şi la Preşedinţie persoanele cuprinse în Raportul Comisiei "Apartamentul”, ‘care se fac vinovate de încălcarea legii. , .

3. Să-i sfătuiţi, în calitate de Preşedinte al României, pe cei care se .fac vinovaţi de acte de corupţie, conform Raportului Comisiei "Apartamentul", să se întoarcă cu faţa spre lege, pentru că spre cetăţenii români nu o mai pot face, nici acum cînd deţin funcţii im portante, nici. la alegerile din 1996.

4. Să grăbiţi promulgarea legii care să permită parlamentarilor români să depună, înainte de încheierea m andatu lu i, lor jurăm întul cu privire la respectarea Constituţiei şi a legilor statului nostru.

Vă asigur, domnule Preşedinte al României, că Partidul Unităţii Naţionale Române, iniţiatorul dezbaterilor din Parlament pe tema atribuirii în mod ilegal a unor locuinţe, Vă va sprijini în toate demersurile Dumneavoastră vizînd combaterea corupţiei.

SîSUOTECA

ADEVĂRULcfle CBmj

j . • Azi: Calendarul ortodox: ) Sf. Mc.Achindin, Pigasie, Aftonie ■j şi Elpidifor; Calertdarul greco- \ catolic: Ss Anchidin, Pegasiu, : Aftoniu, Elpidifor şi Ahempodit, ' m (+ între 339-379); Calendarul

ca td lfc : P o m en ire a tu tu ro r . credincioşilor răposaţi.

• ]VBine: Calendarul ortodox: Sf. McAchepsima, Iosif şi Aitala diaconul; C alendarul greco- catolic: Ss A cep sim (+ 378), A ita la şi Io s if , m (+ 379); Calendarul catolic: Sf. Martin de Porres, clg.

; ® i i lE F Q A N E l• PREFECTURA,CONSILIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA ClMPIÂ TURZII:36-80-•o i ■. ■• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 ,• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 .şl• 11-15-10'■ POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-• NAPOCA 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 ' ■• POLIŢIA TURDA: 31 -21 -21 , :• POLIŢIA CÎMPIA' TURZII: < 36-82-22' •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 ,• POMPIERII: 981 ‘

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA*• 11-24-71 '• SALVAREA’961• SALVAREACFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991 >- ' ,• INFORMAŢH: 931• DERANJAMENTE: 921

ORA EXACTĂ: 958 REGIA AUTONOMA DE ŢERMOFICAREDISPECERAT: 11-87-48 -

REGIA AUTONOMĂ DE APĂ i CANALC DISPECERAT: 11-63-02 ■ S.C. ’SALPREST" S.Ă. DISPECERAT: -. 19-55-22 rCOMENZI SPECIALE PENTRU

i TR AN SPORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132

ORARUL CURSELOR TAROM

' , 31 octombrie 1995 -30 m artie 1996

Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti -7,50 şi 16,30 v

de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15 - ■ ,Plecări din Bucureşti -11,40 Tariful: 43.800. Ici

• TELEFOANE: 19-49-87; ‘19-35-57 -, pentru externe

S - j d U f i S E g S U T O ^

^ H A N Ş ÎP p K i ^ F f R ,

( PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA : principakk direcţii

1 renuri accelerate, rapide şi interâty• BAIA MARE,SATU MARE (prin

> Dej): 1S,05 '• iÎÎSTRIŢANÂSAUD: 15,43 •BRAŞOV (prinDej): 0,28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17 ;2i,52 -(prin Sibiu-Piatra OH): 11,42 - (prinPctroşani-Craiova): 10,00 - . •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;

: «GALAŢI (prinPloieşti-Buzăa): 9,33 •IAŞI: 0,00; 1248; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 •SATUMARE: 4,04 ■

T •SIBIU: 15,30 •SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba inlia): 5,19;

; 22,49; 23,08;(priti Oradea): 15,16 •TlRGUMUREŞ: 16,13;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMATII: 11-22*12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

CURSE INTERJUDEŢENE din Autogara H /

«Cluj-Napoca-Sibiu:5,45; 14,00. *-■ Ciuj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.'

• Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00 •Quj-Napoca-Abrud: 6,00; 14,15. ;

Cluj-Napoca - Zalău:’ 6,30 (nu circulă duminica); 12,30; 14,30; 18,30.

• Ciuj-Napoca- Gîrbău - Zalău: 6,40. •Cluj-Napoca - Jibou: .7,00; 14,00 (prin

Gîrbou); 16,30(prinHida)._ ' - •Cluj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30;;

16,00- ’• Quj-Napoca - Aiud: 12,00. -• Quj-Napoca- Alba-Iulîa: 13,00*'• Quj-Napoca-Bistriţa: 15̂ 30(circulâ vineri,

sîmbătă,duminică,luni). ' \ " ' ; .•Cluj-Napoca-Brad: 16,00.• Cluj-Napoca-Ompeni:13,15. : •• Cluj-Napoca - Mediaş: Î4,30.• Cluj-Napoca-Reghin: 16,30.• Cluj-Napoca - Tîrnăveni: ,15,15. •Cluj-Napoca - Tîrgu L&puş: 15,25. -• Cluj-Napoca - Topliţa:14,l 5. \ . - '•Cluj-Napoca - Dej; 13,30 (prin Mociu); - .14,00(prinTioc). Y ’■ */., .• Ctaj-Napoca:-Huedin: 13,15 (prinCăpiiş),14,00 (prin Suîor).'

• Cluj-Napoca-Turda 5,30; 6,30; 6,50,7,20, 8,15; 9,30; 10,30; 11,30;’ 12,'30; 13,20; 14,00; 14,30;' 15,00; 15,30;' 16,00; 17,00; 18,00; 18,30; 19,00; 20,00; 21,00; 22*30.

Cursele judeţene pleacă din Autogara J.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara Q:

9 Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de tuni, joi şi vineri la ora 7,0.0 şi înapoierea'din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00 £ Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskolc tn ziua de joţ ora 11.

INFORMAŢII A utogaral: 14-84-SS;. Autogara!!: 13-44-88

r •' g r . ,

x i n i i ’u ;s

, • Joi, 2 noiem brie.5.00 Matinal Uniplus Radio;

5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5:25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaja şi economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă;7.15 Horoscop; 7.2'5 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct;.8.15 Pompierii in dircct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Over- dosc; 16.30 Sănătaţca înainte dc toate; 18.30 . întreruperea emisiei; 21.30 “Ilard Rock Cafc; -22.05 Ilard‘Rock Cafc;23.05 Music by night. P ro­gram informativ BBC Ixindnr (>; 14;,18; 21. Ş tiri JJnipIus Rudio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22; 23.

A Madi&Sonie'FM tS i f-MH*

V Joi, 2 noiembrie6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport,-meteo, utilitare, muzică) (Mircea Tătar); 9,00-11;00 Emisiune în -limba maghiară (Sebesi Karen Attila; 11,00-13.00 Super Sonic (Dj. Dreams); 13,00: -14,00 Fiţi .pe fază ("Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităti clujene) (Geta Todoniţ); 14,00-15,00 CD So­nic (Călin Andrei); 15,00-16,00 Techno - Vibe (muzică techno) (Dj. Horace Dan D.); 16,00-17.00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-20.00 Sonic 33 (ştiri,- sport, utilitare, muzică) (Cozmin Guşă);20,00-21,00 Sonic Dance Music (Ciaudiu Bichiş); 21,00-23,00 Emisiune în Jiinba maghiară “Emisiune concurs" (Torok F. Laszlo şi Sebesi Karen Attila); ■23,00-6,00 Nou stop dancitig. j!

AGENDA jo i , 2 n o ie m b rie 1 9 9 5

BIBLIOTECI' ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -.13,45;14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.

■ . B iblioteca jude ţeană "OCT AVI ANGOGA"

SECŢIA. ADULŢI, şi* SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel'Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilorj Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR:; luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIATECÂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni,' miercuri: 14-19,45; marţi,, joi, vineri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14), Orar: luni - sîmbătă' 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis. ■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - închis; marţi- 10-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Oran luni - vineri12 -1 6 '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri:14 - 19;-marţi,‘joi,-vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: -închis :

■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9).- Orar marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural F rancez (strada Kogălniceanu 12- 14). Oran luni; marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. ' \ >

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Meroorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbâtă 8-13, duminică: închis.

B Muzeul National de Artă (Piaţa Unirii 30). Cfrar: zilnic 10 -47; luni şi marţi: închis ' '

HMuzeulNaţional de Arta, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar. miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marii: închis

B Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (sij-ada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -. 16; luni închis. , . : _

a M ii zeul E tnografic al T ransilvanie i . (strada Memo­randumului 21). Marţi - duminică: 9- 17; luni: închis . . .

H Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şţ duminică: închis

B Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi-închis.

B Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. , '

B Parcul etnografic "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.

Joi, 2 noiembrie P ro g ram u l 1: 7 ,00 TV M .

Ţelematinal; 8,30 La prima oră; 9^0 Filîn serial:”Santa Barbara” ;10.05 Limbi străine: germană- italiam; 11,05 Film serial: “ Iubiri amăgitoare” ; 12,40 Desene ani- mate;13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iasi; 15,05 TVR C lu j-N apoca ; 16,00 Actualităţi; 16,10 Festivalul de muzică uşoară - Oneşti, 1995;16,40 La orizont - economia de piaţă; 17,40 Cuvinte potrivite;18.05 Desene anim ate; 18,40 Milenium; 18,50 Tragerile super Ijoto 5/40 şi Excepţională Expres;19,30 Film serial:”Fata şi băieţii” ;20,00 A ctualităţi; 20 ,50 F ilm serial:”Valea păpuşilor” ; 21,35 ~ 153.014 km; 21,50 Studioul eco­nomic; 22,30 Interpreţi ai muzicii populare; 22,50 Simpozion; 23^5 Actualităţi; 23,55 F ilm serial: "Poldark” :

Program ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 M uzica pen tru to ţi; 10,05:M agazin sa te lit; 11,30 D esen e a n im a te ; 1.2,00 Divertisment internaţional; 12,45 C urcubeu ; 13,45 R itm u ri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 M agazin social; 14,55 L im bi străine :germană-italiană; 15,55

D esene an im ate ; 16,20 F ilm serial:”Pasiuni secrete” ,̂ 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00 Cultura în lume;20,30 Enigma; 21,00 TVM M esager; 21 ,30 Stadion; 22,30 Filfn artistic: ”Elisa Rhais” ; 0,10

spectatorColecţia "Fragil” .

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal - actualităţi; Reporter în anchetă: "Cutia milei” - fenomenul cerşetoriei şi implicaţiile lui sociale; Music shop: formaţii româneşti de m uzică rock; O cheanul întors: Toamna literară orădeană.

‘ Vineri, 3 noiembrieP ro g ra m u l 1: 7 ,00 TV M .

Ţelematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: ”Santa Barbara”; 10,50 Limbi străine: spaniolă; 11,20 MTV; 11,50 F ilm serial: ”Iubiri amăgitoare” ;: 12,40 Confluenţe; . 13,10 - 1001 audiţii; 14,00Fotbal: Selena Bacău - Oţelul Galaţi; 15,45 Agenda consum atorului; 16,05 A c tu a lită ţi ; 1 6 ,1 5 / L ege şi fărădelege; 16^0 Emisiune în limba

germană; 17,30 Pro Patria; I830) Viaţa parlamentară; 19,00 Film se­ria l: ”E dera” ; 19,55 La zi îa agricultură; 20,00 Actualităţi;20,50 Tezaur folcloric; 21 jo F ilm a rtis tic : "Ucigaşul de femei” ; 23,05 Actualităţi; 23,25 M T V ; 0 ,25 F ilm artistic: ’’Costumul de baie n ”. '

P rogram ul 2: 7,00 La prima o ră; 9,20 M uzica pentru toţi;10,05 Documentare - satelit; 1130Desene animate; 12,00 Cafeneaua literară; 13,45 Ritmuri muzicale;14,00 Actualităţi; 14,10 Limbi străine: spaniolă; 14,45 Ritmuri muzicale; 15,55 Desene animate;16,20 Film serial: "Pasiuni se- crete” ;.'17,05 Bursa invenţiilor;17,45 Oam eni care au fost-...;18 ,15 F ilm serial: "Iubiri am ăgitoare” ; 19,00 Concertul Orchestrei Naţionale Radio; 21,00 TVM . Mesager; 21,30 Din viaţa romilor; 22,00 Hyperion; 23^0 F ilm serial: ” Santa Barbara” ; 0,15 Bucuriile muzicii.

TV R CLUJ-NAPOCA: Nuare emisie.

R e d a c ţia nu işi asumă responsabilitatea în legătură cu eventualele modificări intervenite în programul anunţat.

P r o g r a m u l ^ t e l e v i z i u n i l o r ^ p r i r i ^ c a b f u

• ’ Joi, 2 noiembrie 19958,00 Program pentru tineri; 8,25

Seriale -RŢ4; 13,00 Seriale RT4 şi C5; 16,20 Parisul e tot Paris- RT4; 18,05: Revanşa rt MediaPro; 18,55 D iverse - preluare - M ediaPro;20.30 Cartoon N etw ork; 21,30 Ultima îmbrăţişare - RT4; 23,35 Păsări si păsărele - RT4.. CANAL ANTENA 1 ' 18,00 Ştiri, reportaje, interviuri;

18,10 Dance club; 18,30 Lumina călăuzitoare; 19^0 Divertismcntla A ntena 1; 20 ,00 D in lum ea afacerilor; 20,15 Desene animate;20.30 Capcana periculoasă; 21^0 Observator; 22,30 D ragu l riieu detectiv-comedic; 00,10 I^ampa - horror. .

■Joi, 2 noiembrie 1995

10,00 Ştiri şi actualităţi. AM;10,10 Forrest Gump - film codat;19,00 Ştiri şi actualităţi PM; 20,00 Robotech - desene animate; 20,11 Preluare Intersat 3; 20,55 Umbra Emmei - film codat; 22,35 Cînd

. Farmacii cu serviciu per-, m anent: F a rm a c ia”Corafarm” , str. Ion M eşter nr. 4 , te le fo n 1 7 .5 1 ,0 5 , Farm acia "V adocom ", str. M arinescu n r. 7 , te l.19.64.62 . ;■ ■ .'P-

27 octombrie - 2 noiembrie REPUBLICA - Lumea apelor -

SUA 1 premieră (9; 11,30; 14;. 16,30; 19) * VICTORIA - Războiul este meseria mea - SUÂ - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI- sala A - Războiul iubirii - India (13; 15,30; 18); sala B-* Joc periculos - Italia (13,30; 16; 18,30)* FAVORIT - "R echini” în larg! .- Ilong Kong - premieră (11; 13; 15; 17; 19). , •

TURDA

FOX - Inimă neînfricată - SUA- premieră ,; TINERETULUI - Obiect sexual - Italia - premieră. Interzis sub 16 ani.

CÎMPIA TURZII MUNCITORESC - B atm an

Forever - SUA - premieră; în tr e lege ţi destin - India - premieră.

DEJ • .ARTA - E lisa - Franţa -

-'premieri;-Tom iqy Boy - SUA - premieră. >

GHERLAPACEA - Don Juan de M arco

- SUA - premieră; Provocatoarele- Italia - premieră. Inicds sub 16 ani.

ITarry a întîlnit-o pc Sally - film codat.

P O R T A LEXPORT . IMPORT S.R.L.

Joi, 2 noiembrie 19957.45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 A l - Divertisment matinal; 11,00 Show - Zîmbiţi, vă rog - RTL2; 11^0 Cel mai puternic om din lume - RTL2; 13,10 Buletin informativ; 13,20 A l - Documentar, seriale; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Al -Observator- Ştiri; 1930Buletin inform ativ ; 19,45 A l - Serial, muzică, divertisment; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Victima iubirii - R1L2; 23,10 Imunitate diplomatică -P R 0 7 .

PORTAL 2 v9.45 Buletin informativ; 10,00 Al

- film; 11,30 A l - muzică; i 1,50 Buletininfbrmativ; 12,00 Al - Film; 13,30A l -Reportaje; 13,50Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post m eridian, reportaje,, film , > telejurnal, seriale^ muzică; 21,30 Buletin inform ativ; 21,40-Forţa iubirii - RA I DUE; 23,30 Linia fierbinte - 7 .abc.

C P O L I C L I N I C A ^ I N T E R S E R V I S A Ntir. Pnscaly nr.3, cart. Gheorgheni-

IN T E R N E • C A R D IO L O G IE N EU R O LO G IE • PSIH IA TR IE E N D O C R IN O L O G IE • R E U M A T O L O G IE * ECOGIiAFIE • ALERGOI.OGIE D E R M A TO LO G IE • C H IR U R G IE • O R T O P E D IE O .R .L . • O FTA LM O L O G IE GIN ECO LO GIE«ON COLOGIE PE D IA T R IE • U R O L O G IE A C U P U N C T U R A LA B O R A TO R (B iochim ie - B acterio logic Im unolog ie •• P arazitologie T este SID A)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 - 2 1Medic de gardă: orele 2 i -.7 - Rezervare, consultaţii la le).

41.41.63 A L liA N ŢA A K T Î3 U IC ÎS Î

* su f le tu l n o s tru la d isp o z iţia d u m n ea v o as tră . T e le fo n u l dc n o a p te , t e l e f o n u l dc s u f le t

V i) .41.63 - în tre orcJc 20-24. J

Obs.: Traduceri simultane pc ambele canale. :

sx.TV CABLU s i

- Joi, 2-noiembrie 1995 TVC

; 10,00 Cannon - SAT1; 11,00 F lir is to n ii - P R 0 7 ; 13^10 Suprav ieţu ito rii - VOX; 14,00 Remington Steele - PR07; 15,00 D isp re ţu l - SeriaI RT4; 16,00 Felicita - Serial RT4; 17,25 Zero în dragoste - RAI DUE; 19,20 Preţul un e i v ie ţi - Serial RT4; 20,10 Explosiv magazin - RTL; 21,15 V ic ţim ă iub irii - RTL2; 23,10 Imunitate diplomatică - PR07. .: t v c +

'14^Z0 Deschiderea ediţiei; 1430 Loviturik momentUl potrivit; 16,10 D ance Club; 16,35 The Album Show; 17,35 Lumina călăuzitoare;18,25 în luptă cu abuzurile; 18,55 Din hitnea afacerilor; 19,10 Desene animate; 1930 Capcana periculoasă;,20,30 Observator; 2135 Medalion, ”T oto” ; 22,30 Lumina palidă a durerii; 0,lOîncliiderea emisiei.

; P r e z e î i t ă r i '

V v t i e 'e a r ţ i v ;Vineri, 3 noiembrie, ora l 0, în

sala de conferinţe a Bibliotecii Centrale ; Universitare" "Lucian Blaga” vor fi prezentate următoa­rele. Volume apărute recent la Editura Dacia: Vasilie Pop - ”Dizertaţie : despre istoria tipografiilor din Transilvania”, loan Lupaş - "Istoria bisericească a românilor ardeleni”, Alexandra Vaida Voevod - "Memorii”, voi.II. / -

Cărţile vor fi prezentate de pVof.univ.dr.Pompiliu Teodor, conf.univ.dr. ̂Iacob Mârza şi prof.univ.dr.Gheorgbe CipăianD.

l i î s f ir S5Inspectoratul de stat Teritorial f

peiitru'Handicapaţi Cluj aduce calde mulţumiri conducerii SC MUCART SA pentra- sprijinul acordat constînd din materialele solicitate de noi în cursul anului .1995 atît de necesare desfăşurării activităţii noastre.

( 3 ) jo i, 2 n o ie m b rie 1 9 9 5 R O Z A V ÎN T U R IL O RADEVARULde CBui

1 >^ P u te rn ic ii’’

d in u m b ra lu i, ca re guvem eaza acum la

(AFP) Ei nn se prezintă la alegeri, nu acordă interviuri şi lămîn în ambra “patronului”, dar au întotdeauna acces direct la liderul dexlaf K rem lin, iar acum, in momentul în care E lţîn este spitalizat, ei se află de fapt in vîrful puterii în Rusia..“Oamenii forte” ai preşedintelui

rus sînt grupaţi înjurai şefului gărzii prezidenţiale, Aleksandr Korjakov, supranumit uneori în presă “Rasputinul de la Kremlin”- aluzie la călugărul favorit a l ţarinei Alexandra, soţia ţarului Nicolae al 0-lea-, care-l urmează pe Elţîn de la venirea sa la Moscova şi îl 'msoţeşte pretutindeni, la vînătoare, ca şi în vizitele oficiale.

Generalul Korjakov, în vîrstă de 45 de ani, provenit din Direcţia >9-a a KGB şi cel mai bun prieten

^preşedintelui, este un om cu un / rol politic crescînd, din ce în ce m a i. des pomenit de mijloacele de comunicare m masă ruseşti. El se implică în. deciziile guvernului patra “a apăra interesele naţionale ale ţării” şi, potrivit-observatorilor roşi, “îi dă sfaturi lui Elţîn în legătură cu m ulte problem e cruciale”, m ai ales de politică petrolieră şi dc cadre.

Potrivit cotidianului de opoziţie “Nezavisimaia Gazeta”, Aleksandr Korjakov l-a însoţit pe Boris Elţîn in momentul în care a fost transportat cu elicopterul 'de la locuinţa sa la spitalul de la Kremlin.

Pe acest eşicher figurează şi fidelii lui Boris Elţîn de la debuturile sale în partidu l comunist, în regiunea Sverdlovsk, printre. care primul său adjunct, Viktor Uruşin, in vîrstă de 48 de ani, care-l msoţeşte pe preşedintele Elţîn din anii ’70. El a devenit “filtrul oricărci informaţii, al întîbiirilor şi deciziilor de la Kremlin”, potrivit presei ruse. Primul care a cunoscut decizia tui

Elţîn de a dizolva fostul Soviet Suprem în septembrie 1993, “el a rămas calm, ca şi cum i-aş fi cerut sa pregătească un dosar obişnuit”, scrie preşedintele în memoriile sale.

Viktor Iliuşin şi-a asumat de altfel sarcina de a anunţa personalul de la Kremlin şi presa asupra ultimului atac cardiac al preşedintelui El a provocat chiar un început de panică, subliniind că starea sănătăţii lui Elţîn “nu provoacă mult optimism”. Consecinţă sau mi a acestei iniţiative a doua zi medicul preşedintelui i-a recomandat lui Uiuşin “să se abţină de la vizite la spital”, a informat purtătorul de cuvfnt al preşedintelui, citat dc Interfax.

Printre oamenii cei mai apropiaţi . preşedintelui - care au fost cu toţii nevoiţi să înceapă să practice tenisul - figurează şi puternicul şef al Serviciului federal de securitate (FSB, fostul KGB), generalul Mihail Barsukov. Fost şef al serviciilor de securitate ale Kremlinului şi întregii conduceri superioare a . ţării, Barsukov a cîştigat încrederea şefului statului şi face şi el parte din “cercul intim” al preşedintelui, care-l msoţeşte la pescuit sau în vacanţă. ,

Potriv it cotid ianului“Komsomolskaia Pravda”, o serie de maiţi demnitari de la Kremlin se tem de Baruskov şi “comunică prin gesturi” ori de cîte ori este vorba despre cl, aluzie -directă lă posibilitatea unor ascultări, v

“Cred că în absenţa lui Boris Elţîn cei mai influenţi s în t aceşti colaboratori apropiaţi, care au un acces direct la şeful statului Dar ei nu-şi manifestă astăzi deschis influenţa deoarece, cînd va ieşi din spital, preşedintele îşi va da seama care'dintre ei au vrut să fie şefi”, apreciază Aleksandr Konovalov, expert rus de la Institutul pentru Statele Unite si Canada. \

a g e n ţ i a n a ţ i o n a l a p e p r e s a

l B O J & P B € S l

N A T I O N A L N E W S A G E N C V

îa această p a g in i pub licăm m a te ria le fu rn iz a te d e Agenţia N a ţio n a li d e P r e s i R O M P R E S , p rec u m ş i d in altesnrse .

Compromis ruso-american asupra tratatului privind tortele

convenţionale in Europa’(AFP) Evitînd “in extremis” un

impas diplomatic knajor, SUA şi Rusia au anunţat un compromis care autorizează Moscovă să-şi întărească flancul de sud fără a încălca Tratatului i asupra fo rţe lo r Convenţionale în Europa (CFE). Turcia riscă însă să se opună acestui acord, pe care ea îl poate aprecia ca fiind încheiat în detrimentul său, subliniază analişti din Moscoya.

Se pare că în avionul care îi aducea de Ia Fort Rieley, unde asistaseră împreună la manevrele comune, miniştrii apărării rus şi american - Pavel Graciov şi-William Perry - au rezolvat aparent o problemă cu care diplomaţii se confruntă de mai multe luni, a declarat ministrul american citat de cotidianul “Washington Post". • '

“Am găsit un limbaj comun asupra modalităţilor de aplicare a Tratatului CFE în aspectele care ridicau unele probleme, - şi anume limitele flancurilor impuse de tratat”, a subliniat William Perry.

Generalul Pavel Graciov a anunţat primul ajungerea la acest acord încheiat -în opinia sa- “în beneficiul Rusiei”. De luni de zile Moscova atrăgea atenţia că 'nu va aplica prevederile Tratatului CFE, semnat în ’ 1990 de ţările membre ale Tratatului de la Varşovia şi de cele ale NATO, punînd astfel în pericol unul din acordurile majore asupra dezarmării încheiat în cursul acestui. deceniu. Ţările semnatare sînt chemate să-şi îndeplinească toate obligaţiile ce le revin în cadrul CFE pînă la 16 noiembrie, după 40 de luni de distrugere a armelor şi de inspecţii încrucişate între foştii protagonişti ai războiului rece, textul intrînd în, vigoare la 16 iulie 1992. însă Rusia a apreciat că acest tratat; încheiat de “o altă ţară” — URSS -, nu mai corespunde imperativelor sale actuale

de securitate. Tratatul CFE obligă Rusia să nu menţină, mâi ales pe flancul său ce merge de la Sankt Petersburg (nord) la Caucaz (sud), decît un total de 700 de tancuri, 580 de blindate şi 1280 piese de artilerie. Moscova depăşise acest plafon numai în Cecenia. Compromisul, va autoriza Moscova să excludă din “flancurile” sale patru din cele mai importante regiuni din sudul ţării - Krasnodar, Stavropol, Volgograd şi Rostov pe Don. Acestea vor deveni regiunile “din spate”, dispunînd de plafoane de armament mult mai

; ridicate. în schimb, “am acceptat să includem în flancul de nord regiunea

; Leningrad” (astăzi Sankt Petersburg),' a declarat P.Graciov. Moscova cerea totodată excluderea acestei regiuni, suscitînd temerile ţărilor scandinave şi baltice de a vedea din nou masat la frontierele lor un important arsenal rus. - : V

Compromisul, ruso-american trebuie aprobat acum de celelalte

; semnatare ale tratatului CFE, deci şi de NATO, în cadrul căreia Turcia riscă să creeze unele dificultăţi.

Americanii dau dreptate noii doctrine ruse potrivit căreia există noi ameninţări pe flancul de sud pentru securitatea acestei ţări în care s-au

-multiplicat conflictele-locale şi * regionale (Cecenia, Tadjikistan, Afganistan). Dacă compromisul Graciov-Peny va fi aprobat de NATO şi apoi de ansamblul ţărilor semnatare ale tratatului CFE, atunci va dispărea unul dintre cele mai grave motive de litigiu.dintre Moscova şi Occident. Problema a fost abordată şi cu prilejul.

. reuniunii la nivel înalt de la Hyde Parc (SUA) din 23 octombrie, cînd Boris Elţîn a supus atenţiei lui Bill

■ Clinton o contrapropunere rusă l/f o primă ofertă de revizuire a tratatului de către NATO, considerată drept insuficientă de către Moscova.

FRANŢA Ş l M AR EA BRITANIE V O R ÎNTĂRI COOPERAREA

ÎN DO M ENIUL A P Ă R Ă R II Şl A L COMBATERII

TERORISMULUI(AFP, Reuter) - La 30

octom brie, la Londra, preşedintele francez Jacques Chirac, şi premierul britanic, ' John Major, au dat un impuls rela ţiilo r lor de Cooperare strategică şi în domeniul luptei împotriva terorismului, într-un moment în care Franţa este ţinta

'unui val de atentate.Într-o declaraţie coiriună -

solemnă, Jacques Chirac şi John Major au afirmat că “nu. pot concepe o situaţie: în care interesele vitale ale celor două ţări ale noastre, Franţa şi Marea Britanie, să poată fi ameninţate fără ca şi interesele vitale ale celuilalt partener să fie în egală rriăsură ameninţate”.

Este pentru prima dată cînd cele două puteri nucleare europene scriu negru pe alb că destinele lbr sînt “s tr în s . împletite”, cum a afirmat la 29 octombrie John Major cu ocazia primirii oaspetelui său. ■ ■

-în opinia lui Jacques Chirac, ceea ce este cel mai frapant îri evo lu ţia relaţiilor - franco- britanice din ultimii ani “este

. schimbarea naturii relaţiilor noastre”: “nu'mai există nici o urm ă de nem ulţum ire, de agresivitate. Există un fel de uşurinţă firească de a vorbi despre toate cu sinceritate” . Inclusiv despre. lupta antiteroristă, într-un moment în care atentatele din Franţa, ce ar putea fi legate de .situaţia’ din Algeria, au provocat într-un interval de trei luni moartea a 7 persoane şi rănirea a peste 180 de oameni.

Şi în problema monedei unice ei au manifestat o înţelegere deplină unul faţă de politica. celuilalt. Preşedintele francez a reafirmat că, “indiferent de eforturile necesare, Franţa va îndeplini condiţiile” care îi vor permite să participe la moneda unică la 1 ianuarie 1999. El a salutat, deopotrivă, “strategia înţeleaptă, serioasă şi raţională” a M ării Britanii care îi va permite “la momentul oportun să opteze” şi să decidă dacă se va ■ alătura sau nu monedei unice.

John Major a reafirmat la

rîndul său, sprijinul acordat preşedintelui Chirac în vederea reluării experienţelor nucleare, ■ în ciuda presiunilor exercitate de opoziţie şi de.Commonwealth. În opinia sa, din moment ce experţii au considerat indispensabilă o ultimă serie de experienţe, Chirac “nu a avut de ales” ţ i a trebuit să le efectueze. Preşedintele francez s-a declarat “impresionat” de acest sprijin.

“Sîntem astăzi mai apropiaţi decît în oricare alt moment din ultimii 50 de ani”, a comentat

.premierul britanic, făcînd aluzie la fraternitatea de arme care â legat cele două ţări în timpul celui de al doilea război mondial.

Cooperarea militară^ dintre. Londra şi Paris a fost în mod deosebit ilustrată în Bosnia, unde cele două ţări s-au aflat la originea înfiinţării Forţei de Reacţie Rapidă, o iniţiativă care, în opinia premierului Major şi a preşedintelui Chirac, a fost decisivă pentru deblocarea procesului de pace din fosta Iugoslavie. Cele două ţări şi-au exprimat dorinţa de a construi în continuare pe baza /experienţei comune pentru-a progresa în ceea ce preşedintele Chirac a numit, “o identitate

- europeană a apărării credibilă”, în strînsă corelaţie cu o Alianţa

"a tlan tică “puternică -şi reînnoita”. ,

Înainte de, a părăsi Londra, preşedintele Chirac a avut o întrevedere cu Ţony Blair,. liderul opoziţiei laburiste,- a cărui cotă de popularitate, potrivit tuturor sondajelor de

. opinie, ar depăşi-o pe a lui Major cu 30 de procente, dar a refuzat să facă orice comentariu^ la încheierea întrevederii care a durat aproximativ o oră. .

- Oficialităţile britanice âu calificat atmosfera întrevederii la nivel înalt dintre John Major şi Jacques Chirac drept excelentă şi au afirm at că premierul britanic a reuşit să stabilească relaţii mai cordiale cu preşedintele Chirac decît cu predecesorul acestuia, Francois Mitterrand.

CATASTROFA DE LA BAKU A FOST REZULTATUL UNUI ATENTAT(AFP) Cn două. săptămîni

înainte de alegerile legislative atît de controversate, autorităţile azerbaidjene au anunţat câ dezastrul provocat Ia metroul din Bakn, carc *-a soldat cu 300 de morţi, »-a datorat unui atentat

Şeful comisiei de anchetă, Abbas Abbassov, a afirmat lă postul de radio independent ANS câ poliţiştii au descopcrit “trei găuri provocate dc explozia unei bombe” sub scaunul din vagonul în care a izbucnit incendiul. Pentru prima dată

; «7 dnpă producerea catastrofei, televiziunea a transmis imagini din interiorul vagonului în carc a izbucnit incendiul, arătind găurile făcute în podea, sub un scaun. »

Televiziunea a transm is, de asemenea, m ărturiile unor supravieţuitori care an afirmat câ s-a produs o explozie, în urma căreia a izbucnit incendiul, precum şi interviurile unor medici de la. Spitalul public numărul 5 din Baku, care au spus câ au acordat îngrijire unor nenum ărate v ictim e ce prezentau simptome de asfixiere cu un gazotrâvitor.

Ministrul sănătăţii, Aii Insanov, a afirmat de asemenea Ia televiziune câ numeroase victime au fost ucise de un gaz otrăvitor, fără sâ ptccizcze însă natura acestuia. ■

Şeful D epartam entului de toxicologie de la Spitalul central din Baku, Eldar Gorin, a declarat agenţiei dc presă AFP câ persoanele care au murit asfixiate - peste 200 -

au fost ucise de inhalarea unui gaztoxic degajat prin, arderea unormateriale plastice. Un specialist înincendii la metroul din Moscova, deaceeaşi concepţie ca şi cel din Baku,citat de agenţia de presă ITAR-TASS, a subliniat că “vagoanele sîntconstruite, în proporţie de 98 la sută,din materiale uşor inflamabile” şicâ în caz de incendiu “se degajăoxid de carbon, dar şi acidcianhidric”.

✓ /

Autorităţile din Baku au acuzat, în primul rînd, starea de deteriorare a metroului- intrat în funcţiune în 1967 şi a cărui renovare a fost blocată din cauza unor probleme financiare -, amintind de un scurt­circuit produs în sistemul electric.

M inistrul de interne, Ramil Usubov, a exclus ipoteza unui

atentat şi Parchetul a deschis o anchetă cu privire la încălcarea normelor de transport Directorul m etroului din Baku, Ibrahim Gaşanov, intervievat de ANS, a \ afirmat că vagoanele incriminate. “erau noi şi fuseseră livrate, în luna august, de o uzină din Moscova”.

însuşi preşedintele azerbaidjan, Gheidar Aliev, a arătat într-un mod sibilinic că “nu exclude” posibilitatea unui sabotaj.

în 1994, metroul din Baku a fost, în două rînduri, ţinta unor atentate care s-au soldat, în total, cu 28 de morţi, a amintit şeful statului cu

- prilejul primirii ambasadorului SUA care i-a prezentat condoleanţe. *

Un eventual atentat ar fi putut fl organizat atît “de forţe externe cît şi de cele interne”.

Azerbaidjanul este copleşit în prezent de o campanie electorală agitată, principalelor partide de opoziţie interzicîndu-li-se să prezinte liste proprii pentru alegerile legislative din 12 noiembrie.

Curtea Supremă a confirmat astfel refuzul Comisiei electorale de a înregistra lista partidului Mussavat, principala mişcare de opoziţie. Comisia a acuzat mişcarea' Mussavat de “falsificarea” a 10 la sută din totalul semnăturilor depuse în favoarea sa.

Curtea Supremă a confirmat, săptămînă trecută, refuzul Comisiei electorale de a înregistra lisţa Partidului Comunist

Din cele nouă formaţiuni admise în final să concureze, una singură reprezintă opoziţia: Frontul popular

al fostului preşedinte Abulfaz Elcibei.

Preşedintele A liev, care guvernează singur după revenirea sa la putere, în 1993, a fost - în timpul Iui Leonid Brejney - prim -secretar al Partidului C om unist din Azerbaidjan şi membru îri Biroul Politic al PCUS. ■

Regimul lui Aliev s-a înăsprit mai cu seamă în ultimul timp,' după nenumărate “tentative de lovitură de stat” produse în circumstanţe rămase neeluci­date, urmate de sute de arestări ale opozanţilor.

‘ Şeful statului a precizat, Ia 30 octombrie, că “alegerile se vor desfăşura conform preve­derilor”.

A D E V A R U Ld e O l u l V IA T A P O L IT IC Ă jo i , 2 n o ie m b rie 1 9 9 5

w

Portret de primă generaţie de politicieniîn cele ce urmează,-veţi face

cunoştinţă cu un tînăr Care munceşte pe brînci pentru a-şi contura un ' viitor de om politic. Ca el, mai sînt şi alţii. împreună,, într-un viitor probabil nu foarte îndepărtat, ei vor constitui noua clasă politică românească. O categorie de profesionişti, stăpîni pe argumenţele

•teoretice necesare practicii la nivel european a uneia din cele mai vechi profesii din lume. ;

- Valentin Nauraescu, eşti un oltean cu ambiţia de a face politică în'Transilvania.

- M-am născut în 1970 la Rîmnicu-Vîlcea, unde' am uimat primii ani de şcoală şi liceul. Cînd am venit în Cluj, pentru a-mi începe" studenţia, nu cunoşteam aproape nimic despre aceste locuri, însă oraşul, atmosfera de aici, m-âu fascinat. Sper şă mă stabilesc definitiv în Cluj.

La început credeam că viitorul ̂ meu, în afara profesiei de medic, va fi literatura. Am publicat proză scurtă şi am obţinut cîteva premii literare. Între 1990-1993," am colaborat la mai multe publicaţii din

■Cluj şi din ţară, în principal activînd' la revista de cultură “Echinox”, unde am fost un timp redactor-şef adjunct. în septembrie 1993, împreună cu cîţiva prieteni, am ; înfiinţat Grupul de Reflecţie Politică

■ .“Pro Europa” cîteva luni mai tîiziu, devenind membru al P.N.L.. ’

în prezent, activitatea mea se concentrează pe două fronturi. Unul vizează absolvirea, în acest an universitar, a două facultăţi (Medicină şi Asistenţă - Socială)

precum şi continuarea, cu bune rezultate, a celei de a treia

" (Facultatea de Ştiinţe Europene), iar obiectivul extra-şcolâr îl constituie îmbunătăţirea pregătirii mele

• politice, îndeosebi pe probleme de integrare europeană. Sper să mă achit corespunzător şi de responsabilităţile ce-mi revin <?a preşedinte-al tineretului naţional- liberal şi ca-preşedinte al Societăţii Studenţilor Europenişti. De curînd, am fost selectat pentru Şcoala- Tinerilor Lideri Politici- 1995, curs finanţat, în principal, de Uniunea Europeană. V

- Eşti preocupat de teoretizarea' politicii, d a r urm ăreşti, cu siguranţă, aspectele luptei politice contemporane din România. Care îţi este i m p r e s i a ? '

- Consider că principala deficienţă a actului decizional-în România este lipsa de , p rofesionalism ," cinismul şi * ignoranţa actualei clase politice. ; Societatea noastră nu va intra într-o modernizare intensivă pîna cînd nu şe va produce schimbarea de generaţie în 'structurile de conducere, întinerirea si profesionalizarea fiind absolut necesare la toate nivelurile şi în > toate domeniile de activitate. Din păcate, presiunea generaţiei tinere nu este suficient de puternică şi se simte' tot mai mult “restauraţia bătrînilor” în instituţiile din România, după părerea' mea •; conflictul de generaţii,! între mentalităţile vechi şi cele modeme fiind chiar mai important şi mai acut decît conflictul ideologic dreapta-

•V i

W v

......m>wmi

; t

■ H H HI M H i i■ « H i

stînga. Un alt aspect deprimant este fuga de politică şi neangajarea intelectualilor de valoare. înainte de 1989 ,-era greu s ă 'te realizezi profesional dacă nu intrai în P.C.R. Acum, privind parcă negativul filmului, tpemâi apartenenţa la un partid îţi / crează probleme (exceptînd, poate, apartenenţa la P.D.S.R.) şi'rişţi să fii evitat, fiind considerat un personaj incomod. în felul acesta, politica şi- actul decizional vor ajunge pe mîna nonvalorilor,- a unor indivizi nepregătiţi şi fără pretenţii intelectuale, eventual pensionari care nu au ce pierde. Puţinii tineri care activează se vor retrage şi ei dm partide, rezultatul îri perspectivă fiind dezâstruos.;E drept că politica postdecembristă a însemnat o mare dezamăgire, dar.acest cerc vicios trebuie spart tocmai prin încurajarea pluralismului, a participării active la viaţa politică şi prin atragerea tineţilor în proiecte concrete. încerc să fiu, totuşi, optimist ' -

Interviu realizat de Caius CHIOREAN

c Lese sa u tocm eală?• v Cmc a studiat cu responsabilitate XEGEÂ

ÎNVĂŢĂMÎNTULUI a putut observa că, atît în spiritul- cît şi în litera ei, ea conţine ejementele unei legi de tip totalitar. Mai ales în iriodul de alcătuire a structurilor

. şi relaţiilor ierarhice de conducere a învăţămîntului, legea permite şi chiar impune arbitrariul şi relaţiile de tip clientelar-mafiot .Dar orice lege poate avea efecte numai dacă este aplicată corect sau măcar aplicată. Or “intrarea în vigoare a legii” a debutat prin a nu se aplica nici una; din prevederile sale. Se aşteaptă “instrucţiuni şi regulamente de aplicare” (peste 80 la număr). Evident acestea vor “emana” de la Executiv (nu de la Parlament) şi vor avea ca efect anularea legii (procedeu ârhiutiliiat în trecut). 1

' Există însă prevederi ce pot fi aplicate fără a aştepta -aceste instrucţiuni şi regulamente, cum sînt cele referitoare la numirea directorilor şi a'consiliilor de administraţie. . - • ' :

La articolul 145 aliniat (9) legea spune: “Numirea ; directorilor şi'a directorilor adjuncţi ai unităţilor de învăţămînt... se face pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială, pe o perioadă de 4. ani, de regulă* la propunerea consiliilor profesorale

respective”. Bunul simţ reclama să înceapă o procedură - de punere în aplicare a acestei prevederi. Dar nici vorbă de aşa ceva. Situaţia a rămas “încremenită în proiect”,

’ în urma acţiunii de brigandaj de anul trecut, cînd ; Inspectoratul Judeţean Cluj a numit peste 45 de directori pe criteriul obedienţei faţă de putere (poate chiar membri ai PDSR)./Acelaşi articol; la aliniatul (3) prevede: “Consiliul

: de administraţie... este format din cel puţin 5 membri, dar nu mai mult de. 11 membri, între care directorul unităţii, directorul adjunct, cadre didactice alese de consiliul profesoral...”. Am doar exemplul de la şcoala unde predau istoria. Grupul Şcolar Agricol Cluj pe care îl voi oferi ca mostră. Sfidînd orice bun simţ şi pe cei peste 50 de dascăli ai şcolii directorul Victor Tecar :(unul dintre tei 45 de “clienţi” ai Inspectoratului general), şi-a numit pur şi simplu/consiliul de

‘ administraţie.' Zadarnice au f6st protestele mele făcute cu textul legii în mînă, proteste la care s-au asociat şi

_ cîţiva colegi. Dl director,s-a “tocmit” cu’legea ca să le fie lor bine. Deci... nu există nici un pericol să se instaureze dictatura. Ea s-’a instaurat deja!.

- ' Prof. loan DEAC

La “Balul strugurilor”,

cu romii din Floreşti

Tradiţia balurilor din Floreşti,. organizate, cu suflet şi multă dăruire de un om ce. se bucură de respect şi consideraţie în rîndul romilor, dl Alexaridru Colonyosi (Şulău) - preşedintele Filialei Floreşti a U.L.D.R.R., a dep ăşit de m ult g ran iţe le localităţii. Dovadă; numeroşii participanţi la recentul “Bal al stru g u rilo r” ; d e s fă şu ra t, la F lo reşti, în tr-o o rg an iz a re exemplară şi cu un program care a înviorat inimile- tuturor.' Şi-au dat concursul, într-un spectacol mult aplaudat, orchestra condusă de L auren ţiu Ş fa iţ cu un repertoriu m uzical îri, ritm uri ţigăneştii soliştii vocali Marian Covaci, din Baia Mare şi Simina Buni din Cluj-Napoca - laureată, a mai m ultor festivalu ri ale rom ilo r, cu n o scu tă d in spectacolele susţinute pe scenele clujene, ca şi din înregistrări audio..

Participanţii la bal - localnici, persona lită ţi d in 1 com ună şi invitaţi din alte comunităţi ale rom ilo r,; d in U .L .D .R .R ,, A so c ia ţia p en tru D ialog- Interetnic sau d e ' la P artida R om ilo r - au : fo s t ' p lă c u t im p resio n aţi nu num ai de program, ci şi de modul în care a fost decorată sala de; bal, sporind atmosfera de sărbătoare: ciorchini de struguri atîmînd din tavan, două covoare, to t din sţruguri, ,cu cîte o sticlă de şam panie în m ijlo c , pen tru cîştigătorii balului. Ca să nu mai vorbim despre purcelul dolofan, care aştepta să cadă în braţele fericitului cîştigător al tombolei organizate cu aceeaşi ocazie..*A fost o, m anifestare cu ltu rală reuşităy pentru care organizatorii s în t dem ni de to a tă lauda, demonstrînd că romii ştiu , să se distreze în mod civilizat, atunci cînd cei ce se ocupă de destinele e tn ie i lo r s în t -persoane resp ec tab ile , im p lica te în ridicarea nivelului lor cultural.

Constantin BUNI Preşedintele "Partidei

Romilor" Filiala Cluj

■ l e s e a p a r tid e lo r p o litic e- Un subiect ce se anunţă fierbinte -

. încă de la începutul dezbaterilor generale, Legea privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice a scos la iveală divergenţele generate ■ de textul proiectului de '.lege, considerat unul dintre' cele -mai im presionante; mai ales îri perspectiva alegerilor de anul viitor. -

Astfel Grupul parlamentar PRM, prin vocea deputatului Anghel Stanciu, a cerut ca' proiectul să prevadă interzicerea partidelor politice pe criterii etnice: Evident, ţinta era UDMR. Dl Stanciu ne declara că “partidul său n-are niihic.. de împărţit cu formaţiunea poUtică . a m aghiarilor din România” , r.ecomandînd , acesteia să-şi răspîndească liderii în partidele • politice existente.

Propunerea a revenit, vineri, în plen, dar comisia specială care a avizat proiectul de lege a considerat că propunerea necesită rediscutarea,: - trezind astfel - nemulţumirea preşedintelui de şedinţă Adrian Năstase care dăduse deja uri timp - de consultare comisiei pentru' o asemenea chestiune. Legalitatea partidelor-politice pe baze etnice... este o problemă extrem de jşensibilă, cu posibil ecou pe plan internaţional. Propfftereâ PRM - poate fi considerată ca şi o provocare la adresa PDSR, dar, în aceeaşi măsură, pare să exprime şi , punctul de vedere al mai multor p a r l a m e n t a r i d i n arcul guvernamental, inclusiv PDSR. Proiectul de lege interzice însă r

existenţa oricăror partide politice care defăimează'ţara şi naţiunea română, îndeamnă la război şi un rasială; religioasă, promovează discriminarea de orice tip; Mulţi deputaţi susţin că aceste prevederi ar viza atît UDMR, cît şi PRM. Comisiax specială ă inclus o precizare tiară, interzicînd acele partide politice de sorginte comunista, -legionară ori fascistă, precum şi patidele care prin activitatea lor aduc atingere siguranţei naţionale,

Discuţii îndelungi a provocat şi articolul referitor la calitatea de membru al partidelor politice admisă de lege şi Constituţie. Judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul poporului, magistraţii, mem brii Curţii de Conturi, personalul militar şi civil care activează în structurile militare şi ale poliţiei, membrii Consiliului legislativ , ai Consiliilor de Administraţie ale Radioului ţi Televiziunii naţionale nu pot fi membri ai unor partide politice. Deputaţii din arcul guvernamental au spus că se restrânge astfel dreptul de asociere prevăzut în Constituţie. Unii deputaţi din opOziţie consideră însă că în momentul actual apartenenţa funcţionarilor publici la un partid politic n-ar fi oportună. Votul; asupra -. unei asemenea probleme atît de delicate va fi exprimat în această săptămînă.

Gabrieia OGNEAN

Alegeri în Partidul Socialist al Muncii

1, în tot cursul lunii noiembrie 1995, pe raza judeţului Cluj, vor avea loc alegeri la toate organizaţiile locale ale Pârtidulului Socialist al Muricii (în sate, în-reşedinţele de comună, la organizaţiile constituite ; pe: grupuri de blocuri şi străzi, pe cartiere sau platforme industriale, pe oraşe şi municipii). ;

în acest scop, în ziua de VINERI,3 noiembrie 1995, ora 15, se vâ desfăşura un instructaj, la nivel de judeţ, la sediul P.S.M. din Piaţa Unirii nr. 1 Cluj-Napoca, unde sînt invitaţi să participe toţi preşedinţii de organizaţii ale P.S.M. din mediul, rural, precum şi alte persoane, care au fost invitate nominal. .

2. Reuniunea Comitetului , Reprezeritanţilor organelorExecutive ale P.S.M. a hotărît desfăşurarea în 9-10 decr 1995 a lucrărilor CONFERINŢEI NAŢIONALE Â P.S.M. Conferinţa naţională va adopta strategia in vederea . alegerilor locale- şi parlam entare şi va desemna candidatulla Preşedinţie.

3. Partidul Şocialist al Muncii ‘ cere. Parlam entului României, adoptarea în regriri de urgenţă a unei legi de protecţie a industriei naţionale, precum şi a produselor industriale şi agricole româneşti, aşa cum au majoritatea ţărilor lumii. '•* Biroul de presă

Delegaţie P.S.M. în IrakBucureşti - Prezent la tonferinţa

de presă a PSM, Gheorghe Pele, secretar, a făcut o informare asupra activităţii delegaţiei acestui partid, prezentă în Irak în timpul referendumului pentru aleger.oa şefului statului. S-a constatat, cu acest prilej, doririţa Irakului, exprimată dc personalităţi politice, dar şi de reprezentanţi ai vieţii cconomice, dc a începe, după ridicarca embargoului, plata celor peste 1,7 miliarde dolari datorie cătrc România şi dc a relua relaţiile tradiţionale dintre cclc două ţări. în contcxt, a fost reiterată ccrcrca PSM, exprimată public la ccl dc al doilea congres al partidului, de a sc ridica embargoul impus Irakului, dar şi altor state. (ROMPRES). _ ' .

Ortodoxia cîstigă noi adepţi în S.U.A.În cîtcva numere anterioare ale

ziarului “Adevărul de Cluj” s-a - publicat un interviu cu preotul Charles B e ll'd in San Jose; . California, SUA. Domnia sa., relata atît despre contactele anterioare avute cu realităţile religioase şi spirituale româneşti, cît şi despre experienţa personală care l-a condus la trecerea de la neoprotestantism la Ortodoxie. în acelaşi tiriip însă, părintele Bell dezvăluia unele dintre tainele şi dedesubturile misionarismului evanghelizator care a invadat' România şi alte ţări central şi est- curopcne, vorbind, între altele, de cazuri concrete de pastori clujeni care au folosit acţiunea respec­tivă în interes strict personal,

deturnînd o parte din fondurile obţinute - chiar şi > pentru achiziţionarea de bunuri imobiliare- în nume propriu - în SUA.

Impactul acelui interviu a fost deosebit. Mesajul şi dezvăluirile părintelui Charles Bell, în prezent parohul ortodox alunei biserici din San Jose, au preocupat multe comunităţi neoprotestante. Interviul a fost citit cu interes şi îngrijorare chiar şi de unii misionari străini aflaţi, la data "publicării lui, în România. Coroborate cu datele obţinute personal, informaţiile din interviu au confirmat impresia acestora că pentru mulţi “creştini” români misionarismul străin a' devenit sursă de cîştig mattrial. De aceea, H.D., spre exemplu, I-a căutat

insistent pe părintele Bell pentru a-i comunica jntenţia lui de a-i urma exemplul şi de a trece la Ortodoxie. Acest lucru a declanşat, însă, o adevărată furtună în comunitatea religioasă din care1 făcea parte. Trebuie menţionat că dl H.D. se afla atunci chiar ia Cluj-Napoca, însoţit de cele două fiice şi de nevastă. Decizia dînsului a avut un efect deosebit de dur şi imediat şi mai ales asupra familiei. A fost urgent rechemat în SUA. Aici s-a încercat să fie convins să renunţe la “erezie”. Fermitatea arătată a condus la pierderea apartamentului din New York şi a autoturismului avut în folosinţă, precum şi la concedierea lui. Aşadar, dorinţa de a trece la ortodoxie a făcut din H.D. un şomer.

un păria. înainte, însă, de a Se recurge la această “soluţie finală”, au, fost folosite şi alte metode. Astfel, â fost invitat în SUA, pentru muncă de convingere, un zgomotos pastor orădean, duşman declarat al Ortodo-xiei româneşti şi universale. Cu argumentele cu care-şi însoţeşte, în mod curent, atacurile furibunde la adresa ierarhilor şi Bisericii Ortodo-xe Române, pastorul orădean s-a silit să-l recupereze pe “rătăcitul” H.D. Demersul şi eforturile lui au fost infructuoase. Ceea ce nu a putut cxplica şi justifica pastorul român a fost de ce o parte înşemnată a fondurilor din străinătate au fost deturnate de la scopurile pentru care au fost trimise

. îmbogăţind personal pe unii “zeloşi”

’ (vile, maşini de lux, aparatură electronică, frecvente voiajuri externe etc). -.

Pînă la urmă H.D. nu a cedat Este adevărat că cel mai mult are de suferit farhilia lui. Pe pastorul orădean, consultantul de ocazie adus special la New York, nu l-a impresionat deloc suferinţa produsă. Asta o fi “dragostea faţă de aproape”? Exemplul asupra căruia ne-am oprit dovedeşte şi alt lucru: în ciuda opreliştilor, şantajelor şi presiunilor - inclusiv cu, zeloşi activişti străini Ortodoxia cîştigă noi adepţi în SUA. E drept, procesuj esţe lent, greu şi anevoios. El ne dă, însâ o speranţă. ,

Pr. Oprea STAN

jo i, 2 n o ie m b rie 1 9 9 5 ARTA - CULTURA ADEVARULde CHiaj

Jurnal vienez

Unul din imnurile de stat ale României

a fcsl compus ia Viena!Se ştie ca doi dintre cei mai mari

muzicieni şi compozitori români - Ciprian Porumbescu şi. George Enescu - şi-au desăvirşit pregătirea de specialitate în “oraşul muzica”, cum mai este, adesea, denumita Viena. Se ştie însă, mai puţin, ca ' unul din imnurile de stat ale României, cunoscutul Tricolor, a fost compus la Viena, unde Ciprian Porumbescu era student la Conservatorul de Muzică. Faptul ar putea li confirmat nu numai de analiza textuală a versurilor, ci şi de datele biografice ale compozitorului. Paul Leu, unul din cei mai autorizaţi biografi ai lui Ciprian Porumbescu, scria: “Prin . 1879 (cînd Ciprian Porumbescu se afla la Viena -n.n.s), în mintea artistului-cetăţean;a început a,se cristaliza un imn închinat culorilor stindardului ţării, ce a văzut lumina tiparului în prima lună a lui 1880” (Cf. P au l . Leu, C ip rian Porumbescu, 1978, p. 86).

într-un articol cii caracter de premieră în publicistica românească • Imnurile de Stat ale României, (in Excelsior, nr. 8, 1995, p. 43- ' 57), am arătat avatarurile cîntecului care avea să devină cel de-al patrulea'imn de stat al Românici : (după Im nul ,Regal Român (“Trăiască Regele”), Imnul pentru ■ Republica Populară Rom ână ’ (“Zdrobite cătuşe'în urmă rămîn”) ? şi Imnul de Stat al Republicii Populare Române (“Te slăvim, Românie, pămînt părintesc”). Titlul . iniţial al viitorului lmn de Stat -al Republicii- Socialiste România era Cîntecul tricolorului şi a apărut în Colecţiune de cîntcce socialc pentru studenţii români, compuse şi dedicate junimei academice -. române de C ip rian G olem biovşchi-K orum bescu, candidat de pro fesuri şi elev la Conservatorul de Muzică din Viena, Viena, 1880. în Prefaţa culegerii sale, Ciprian Porumbescu arăta: “Ideea de a introduce în cercurile studenţilor români cîntece . vioaie şi sociale e veche; din felurite cauze însă, nu a putut să se realizeze ' pînă în prezent. Lipsa de astfel de cîntece - ^mai ales pentru, . asociaţiunile studentice la" universităţi - e foarte mare. în considerarea acestei lipse m-am decis deci a scoate din complexul ’ lucrărilor mele muzicale vro cîteva cînticele, a le\ compune înţr-o selecţiune şi a le da la lumină spre întrebuinţarea, studenţilor şi colegilor mei”. Broşura are 32 de pagini ş i; conţine 20 de cîntece^ numerotate de la 1 la 20. Cîntecul tricolorului are nr. 3 (uimînd după Cîntecul ginţei latine şi Imnul unirei). Deoarece multă lume nu ştie că şi versurile sînt scrise de Ciprian Porumbescu, mai dăm un citat din prefaţa amintită: “Poeziile, afară de tiumerii 1 ,2 ,6 ,10 şi cele poporale sunt ale mele proprii, precum şi melodiile, afară de nr. 7 şi cele’poporale”. Paternitatea versurilor la Cîntecul tricolorului este, aşadar, foarte clară;

Se ştie câ, în 1977, cînd Cîntecul tricolorului a devenit Imnul de Stat

■» Ctr«s<i

• f ■> * '

Cîntecul tricolorului/ în ediţia princeps din 1880, apărută la Viena.

al R. S. România, textul iniţial a fost “adaptat”, din punct de vedere politic, pînă la a nu mai semăna cu originalul. Iată ce . scria un autor într-un ziar clujean la doar. trei săptămîni de la Revoluţia diii Decembrie 1989: “Minunatul nostru cînt, Trei culori cunosc pe'lume, cu vorbe divine şi muzică cerească, a fost-maltratat de un individ cu, pretenţii, ca Nero, de mare poet. Şi- a vîrît ciubotele printre versuri şi a imprimat cu ele urma călcăturilor lui stupide: cum să trăim cu «alte neamuri sub soare» sau cum zisul socialism să-l clădim; vai; extrem de simplu «prin elan muncitoresc». E de reţinut că, în anul respectiv, un poet aflător în manuale povestea că fusese chemat (convocat) împreună cu alţi trei poeţi de ; notorietate să-şi dea ci} părerea’ despre genialitatea adaptării. Poetul în cauză mărturisea că el însuşi avusese cel puţin patru obiecţii în legătură cu inadmisibila încălcare a ritmului. Răspunsul a fost: v-am ascultat, dar rămîne aşa cum am scris eu!” Nici o lucrare pe care am Consultat-o nu a reprodus, cu rigoare şi acribie filologică textul original (varianta reprodusă în ziarul postrevoluţionar are multe lecţiuni greşite; în plus, omite strofa a V-a). Tocmai' de/aceea cer cititorilor permisiunea de a reproduce Cîntecul tricolorului, conform - normelor filologice deţranscrier6 â textelor din secolul XIX: “Trei culori cunosc pe lume/ Ce le ţin de-un sânt odor/ Sunt culori de-un vechi renume/ Suveniri de-un brav popor.//Roşu-i focul ce-mi străbate/ Inima-mi plină de dor/ Pentru sânta, libertate/ Şi al patriei amor.// Auriu ca mândrul soare/ Fi-va-1 nostru viitor/ Pururea-n eternă floare/ Şi cu luci netrecător.// Iar albastru e credinţa/ Pentru naţie ce-o nutrim/ Credincioşi fără schimbare/ Pân-la moarte o să-i fim.// Pân-pe cer ş i ' cât în lume/ Vor fi aste trei culori/ Vom avea un falnic nume/ Şi un falnic viitor.// Iar când, fraţilor, m-oi duce/ De la voi ş-oi fi să mor/ Pe mormânt atunci'să-mi puneţi/ Mândrul nostru tricolor”.

Ilie RADU-NANDRA

Expoziţia “NICULA 1995”Marţi, 7 noiembrie a.c., la Clubul Casei Universitarilor din Cluj-

Napoca, sala “Paul Sima”, va avea loc vernisajul-expoziţiei de pictură “NICULA 1995” a pictorului Eugen PATACIII. Expoziţia rămîne deschisă pînă în 21 noiembrie a.c., putînd fi vizitată zilnic între orele 9-15.

î n p e r i o a d a 2 , 3 n o i e m b r i e , s i m p o z i o n u l i n t e r n a ţ i o n a l :

"Biserica şi misiunea ei reconciliatoare”

- Universitatea "Babeş-Bolyai”-, Facultatea de teologie ortodox? îi invită pe toţi cei interesaţi la lu c r ă r i le / ' sim pozionulu i in te rn a ţio n a l "B ise rica şi m isiunea ei;'reconciliatoare” . Deschiderea lucrărilor are loc astăzi, 2 noiembrie, ora 10, în Aula Magna, moderatori fiind, prof. dr. Grigorios Larentzakis şi p r.. p rof. dr. A lexandru Moraru. între titlurile primei zile (de lâ ora 15, Aula Magna): "R eco n cilie rea după cărţile V ech iu lu i T estam en t” ,' "R eco n c ilie rea re lig io asă , culturală.şi etnică în vrăjmăşia, lum ii d in tre două m ilen ii” , "îndreptarea şi îm păcarea îh dialogulteologic dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelica din Germania”.

Cea de a doua z i a lucrărilor, • vineri 3 noiembrie, debutează la ora 10, în sala Aula Magna, moderatori fiind de data aceasta' pr. prof. dr. Vittorino Grossi şi pr. prof. dr. Dumitru Popescu. Reţin atenţia lucrări cum sînt "Dimensiunea reconciliatoare a- misiunii” , iar în partea a doua a zilei (ora 15, A ula M agna), ; "M isiunea reconciliatoare a B ise ric ii în tr-o lum e

Secularizată;” , "P roblem a reconcilierii în opera lui Andrei Ş ag u n a” , "V alen ţe lereco n c ilia to a re ale a r te i” , "B ise ric a . O rtodoxă şi ecumenismul actual”. Discuţiile vor fi urmate de un scurt concert

' co ra l, religios susţinut de corul mixt al Facultăţii de teologie ortodoxă, condus de pr. lect. dr. Vasile Stanciu. •

L is ta ce lo r p rezen ţi es te impresionantă. Din străinătate şi-au anunţat participarea prof. dr. Grigorios Larentzakis (Graz),

' pr. prof. dr. Philipp Hamoncourt (Graz), p r Nicolae Dura (Viena), prof. Walter Sennhauer (Berg, E lveţia), prof. Zoltan Balog (B u d ap esta ),- pr. prof. dr. Vittorino Grossi (Roma), prof. dr. Dimitar Kirov (Sofia). Din ţa ră , p r. prof. dr. .Dum itru Popescu (Bucureşti), diac. dr. Dorin Oaricea şi pr. drd. Ieremia M arga (ambii din Sibiu), pr. prof. dr. Petru Semen (Iaşi), prof. T ib e riu GraUr, - conf. dr. Gheorghe Buş, prof. dr. Ioan Berar,, pr. conf. dr. Ioan Vasile I.eb, pr. prof; dr. Alexandru Moraru (toţi din Cluj), ca să vă- amintim doar cîţiva. ;

Demostene SOFRON

M em oria a p e iVom . trăi vreodată într-o lume

a apelor, după cum sugerează şi film ul cu acelaşi titlu? Este foarte posibil ca să ne furăm singuri pămîntul, pentru că prea [ m u lt ne ju c ă m cu natura ' înconjurătoare. Filmul “Lumea apelor " ne p lasează într-un viitor destul de întunecat, în care pentru o palmă de pămînt se com it crim e. E x is tă p ira ţi, negustori ş i bandiţi porecliţi "fumători", care jefuiesc rarele co m u n ită ţi um ane ce se adăpostesc p e cîte un atol. Dar m ai s în t ş i v isă to r i cum e personajul interpretat de Kevin C ostner. ^A cesta e s te ■ un navigator solitar, încăpăţînat şi dur, un mutant care s-a adaptat lumii de sub apă. Va învăţa să f ie om alături de o fem eie şi o fetiţă. '■

Filmul nu pare deosebit, deşi producătorii au băgat multă minte ş i mulţi bani în această peliculă; Se cuvine să-i amintim tentru eroism ul lor: Charles "j o r don, John D avis, K evin Costner. Lor li se datoreşte mecanismul foarte b ine p u s la punct care a făcu t acest film. Regizorul Kevin Reynolds a avut şansa de a lucra cu cîţiva actori excepţionali: Dennis Hopper, Jea n e T ripp lehorn , Tina Majorino, M ichel Jeter. însă film ul este remarcabil prin alte

m m

Cartea de ştiinţă

N ic d a e B abcca:E su e n iC A m c n d u iâ .

Aspecte geograficev - r

c u rte a d e; } « f l i n t a

Srssi1NicoUr R a h a t a

■ i in i i i - -- •.*> .,

A apărut de cu rîn d , sub egida Casei de e d i t u r ă SAR M IS d in C lu j-N a p o c a ( d i r e c t o r D u m i t r u O n. a c a ) , l u c r a r e a semnată de dr.N i c o l a e R a b o c a şi i n t i t u l a t ă ENERGETICA M O N D IA L Ă .A s p e d e g e o g r a f i c c .E xtinsă ' pe - un n u m a r a p re c ia b il ' de pag in i, cartea t-r a - t e a z i p rob lem e de mare actualitate p en tru în să ş i viaţa planetei:Rezervele, producţia şi consumul decenii. Lucrarea este judicios m o n d ia l ./ de en e rg ie ; structurată. în prima parte sînt Combustibili fosili; Combustibili. analizate rezervele de energie şi nucleari; Resursele neclasice de evoluţia balanţei energetice, en e rg ie ; In d u str ia , en e rg ie i . Partea cea mai consistentă a e le c tric e (am c ita t t i t lu r ile lu c ră rii co n stă d in analiza cap ito le lo r , că rţii) , d e ta liin d detaliată a^ fiecărei surse de : fiecare dintre teme şi oferind, en erg ie , c la s ică sau - chiar nespecialistUlui, informaţii con v en ţio n a lă , ' cu" geneza, utile, ordonate riguros ştiinţific, can tita tea şi caracteristic ile cu privire la resursele energetice fiecăreia, expansiunea spaţială a la care poate apela omul la acest reze rv e lo r şi ex p lo a tă rilo r, final de mileniu. , 'd inam ica , com ercializarea şi .

“ C â rtea e la b o ra tă de dr. formele de valorificare, dar şi N icolae Raboca se înscrie în rolul unora dintre acestea în c a te g o ria c o n tr ib u ţiilo r dc stabilirea raporturilor de putere,

• referinţă, prin intermediul cărora ; în anumite etape ale istoriei cititorul avizat (de.această dată recente” - se spune în prefaţa - n.n.) intră în contact cu o cărţii, semnată de dr. Nicolae problematică complexă; care a Ciangă, care subliniază valoarea

•}11

i

ENERGETICAMONDIALA

ASptCTt qEOqHApicE

... . J

m a rc a t so c ie ta te a um ana consumatoare de materii prime naturale, şi în special de resurse energetice, în u ltim ele două

noii apariţii, 'ce depăşeşte sfera geografiei economice. ;•

1 ' Michaela BOCU

• - » a- - «ti

cîteva elemente. Un scenariu bun, semnat de Peter Rader şi D avid Twonyface face posibilă -

' o p o ve s te seducătoare. ' D ar scenografia lui Dennis. Cassner şi costumele lui John Bloomfield depăşesc orice aşteptări. Muzica lu i \James Newton Howard & plină de fantezie şi creează b voce interioară filmului. Un film de aventuri ş i moralizator, uşor naiv.şi visător, dar necesar ca avertisment.

Dincolo de convenţie aveni în fa ţă o rea liza re teh n ică remarcabilă cu nu puţine, reuşite artistice. Orice stîngăcie poate f i iertată cînd ansamblul e bun.

P e licu la 1 ru lează la cinematograful “Republica ".

Dorin SERGHIE

In m e m o rîa m C ă lin N em eş

Mîine, 3 noiembrie a.c., la ora 22,00, în sala de lectură de la etajul VIII, din căminul XVI, Complexul studenţesc Ilaşdeu, va avea loc o manifestare artistică “In memoriam Călin Nemeş", intitulată “Nopţile albe ale menestrelilor". Cu această ocazie vor susţine recitaluri: Mircea Ttestian (chitară clasică), I. Emerich şi PepiMoceanu (folk), grupul “Graiu” (muzică progresivă).

Vincent VAN GOGH (1853-1890) - Natură statică cu irişi, (1890). Lucrare aflată la Amsterdam, "Rijksmuseum Vincent Van Gogh".-

ADEVARULde Cluj OMUL ŞI SOCIETATEA joi, 2 noiembrie 1995

Din nou despre ajutoarele umanitare.Măsurile birocratice privind

accesul ajutoarelor umanitare în (ară au proliferat atît de mult In ultimii doi ani, incit ele sînt în. măsură să-i ducă la exasperare şi pe cei mai consecvenţi. samariteni. Şi astfel

- s-a ajuns unde se pare că guvernanţii noştri au dorit: dnimul convoaielor spre România este din ce în ce mai rar folositei chiar dorinţa de a ajuta acest popor este pe cale de a se

' stinge. Şi totuşi, cîteva dintre organizaţiile şi cîţiva entuziaşti continuă să mai lupte cu absurdele obstacole ridicate de administraţia noastră. Voi începe prin a aminti

. "FARMACIŞTII FĂRĂFRONTIERE” din Castres (Franţa) care în 20 iunie a.c. au trimis cel de-al patrulea transport destinat Clinicii Chirurgie III din Cluj: 63 coletc conţinînd antibiotice, heparina,, > antiulceroase, hepatoprotectoare şi enterokinetice. Un ajutor mai mult decît util şi de o mare valoare prin calitatea de excepţie a acestor preparate. O altă societate, ' . ”MAPINTERNATIONAL*, în urma vizitei efectuate de dl director John GARVIN (din Brunswick, Georgia, USA) în clinica noastră, ne-a oferit 200 1 dezinfectante, o gamă largă de medicamente şi o. serie de excelente instrumente de fabricaţie americană destinate chirurgiei laparoscopice, care he-au fost de marcutilitate în-executarea acestor operaţii moderne. AJUTORUL MALTEZ, care colaborează strîns cu asociaţia studenţească clujeană ," Asklepyos”, tfe-a furnizat importante cantităţi' de antialgice (Tramal), antibiotice şi pungi pentru

r colostomii. De generozitatea Cavalerilor Maltezi s-au bucurat, de altfel, numeroase clinici clujene şi

Pagină re<]|i/>itii (Ic Flavia SERGHIE

cu deosebire Institutul Oncologic.Nu pot să nu reamintesc cititorilor

despre "AJUTORUL CREŞTIN DIN ROMÂNIA”, condus de dl Petre Lucaciu, cetăţean american originar din. Beiuş. Activitatea multilaterală şi plină de devotament

' desfăşurată de dl dr. Lucaciu nu ar• fi posibilă fără dragostea pentru

semenii în suferinţă şi fără cele mai trainice sentimente ce-1 leagă de locurile ‘ natale. Depăşind nenumărate dificultăţi, bariere şi inerţia birocraţilor noştri, dr. Lucaciu a construit în Beiuş o- policlinică româno-americană. Numeroase echipe de medici specialişti şi asistente medicale din USA vin anual în concediile lor de odihnă, oferind consultaţii şi medicamente gratuite populaţiei din

' zonă. Cantităţi importante de medicamente şi articole sanitare âu fost dirijate spre clinica noastră; şi un echipament rontgen a fost donat Clinicii de Chirurgie Infantilă din

. Cluj. Tot "Ajutorul Creştin” iniţiat şi construit prin mijloace proprii şi cu participarea efectivă a unor voluntari americani, un modern

- orfelinat în Beiuş.'Copiii orfani ca şi cei abandonaţi găsesc aici nu . numai condiţii decente de existenţă,

.•ci şi o afecţiune şi o îndrumare ' spirituală de excepţie. Puţini oameni '■ sînt capabili de atîta dăruire spre binele semenilor lor, şi pentru aceasta dr. Petre Lucaciu merită toată stima şi admiraţia noastră. Pe

. linia formării cadrelor medicale un sprijin substanţial am primit tot de la colegii americani: în urma unei convenţii între conducerile clinicilor, toţi tinerii chirurgi de la -

■ Chirurgie H I vor avea posibilitatea ’ de a face un schimb de experienţă de cîte patrii săptâmîni în secţia de chirurgie a Centrului Medical Cabrini din New York. Primii doi vor fi primiţi începînd cu data dc 12 noiembrie ai c. pentru a se

familiariza cu cele mai modeme tehnici chirurgicale. Deşi am scris în repetate rînduri despre situaţia ajutoarelor umanitare, consider necesară o clarificare pentru publicul nostru. Cei doritori să ne ajute în mod sincer şi dezinteresat nu acceptă tendinţa de "centralizare” tot mai insisfenţ manifestată de organele noastre de resort Ei doresc să contacteze unităţile .spitaliceşti cărora le sînt destinate ajutoarele, şi nicidecum nu concep ca acestea să fie "redistribuite” de vreun intermediar. Oare ce pot gîndi aceşti

, oameni generoşi despre aroganţa cu care sînt trataţi de către majoritatea funcţionarilor publici cu care sînt nevoiţi şă vină în-contact? Ca şi cînd, acceptînd ajutoarele pe care

. ei ni le oferă, noi am fi cei ce facem un favor! Şi toate acestea atunci

- cînd bugetul repartizat ocrotirii sănătăţii se situează sub orice limite ale decenţei... Nu mi se pare deloc nefiresc că mulţi dintre reprezentanţii acestor organizaţii umanitare au decis ca ajutoarele care erau iniţial destinate României să fie acum (sau în viitor) dirijate- spre ţări ca Albania, Moldova, Rusia sau Ungaria.

' Prof.dr. Sergiu DUCA şeful Clinicii Chirurgie III

; ciuj

TMBW S O K A N i t i ' H i gum pA r ă m o M /lţllW .A M VW£A ţ / M l UIMtA.,

X A M T Â Jj

• (

HOTĂRÎREA GUVERNULUI NR. 802/1995

P L A F O A N E L E ; rtn raport ca care~se stabileşte contribuţia p&rintila*

la lntretinma«^îil<ato<*eşe^ grădiniţa

v Plafoanele prtv fe itc tn HoUrftrea Guvernnlril ar; SWAWl'

tfa lM ad afo flao lşde la 1 octombrie 1SS5

p in i ta l£oo$ 1Z0J1—M.Wt-

. V«te MUit

/ * 4 n » !a iw .tw11MM-4WUMi r i t a u » ■

ALOCAŢIA ZILNICĂ DE HRANĂpentru consumurile colective din unităţile sociale de stat

Î nvăţămînt

Copii în casc dc copii preşcolari si grădiniţe sjwcialc-IeiM- 20S0

} Lti si hi’tn ni c;isiU dc topii. <hu HinUţilcdi oerotiir si înţflUm'iil»il 2270 ]SĂNĂTATE .

. . . . (Bolnavi adulţi internaţi în unităţi sanitare ' 2210| Ho’ijni iiilonu'ţi ui sLiţionaic deri 11M |Copii nou-nâscuţi prcniatur, în maternităţi, secţii compartimente *) 310(. opn *) } fiui, uiU-imţi îu uniiâitisaniLifc •lOffl jCopii 3-16 aoi, internaţi în unităţi sanitare 1910

1 ( i’pil (II UlNC (U piPPfiUM/lIllK. Jlî» ]Copiii în creşe cu program sâptămînal 1710

| ( opii m lea>>.iru <k copii mo |Bolnavi arşi, internaţi în unităţi sanitare 2*90.

| Holnau ni kpro/irii 3W0 jînsoţitori ai bolnavilor internaţi în unităţile san itaic 2120

1 \Ux.aţ;a putUu o raţie dc 0,5 1 lapte la bucătăriile dt lapte 200 . 1Bolnavi străini internaţi la Institutul Naţional dc Gerontologie si Geriatrie 7210 ASISTENŢĂ SOCIALĂ

| ('anime dc tainul si pui* uman 1790 ]Cămine-spital pentru adulţi 20X0

| faminc j»entiu copii iinuoii cu dcfiuYnlc hiccntic de pruilirc ininotî 1910 |Cantine de ajutor social. " 1700

*) în cazul alimentaţiei natnrale, de alimentaţia nonHiăscnhilni po^e beaeGcia nusna copilului. r > .

r —

Parteneriat medical româno-american

• V

Agenţia Statelor Unite ale Americii .pentru Dezvoltare Internaţională (UŞAID), în colaborare c,u. Alianţa Americană pentru S ănătateN Internaţională (AIHA) a anunţat," la sfîrşitul lunii octombrie, formarea unui nou parteneriat în domeniul ocrotirii sănătăţii între instituţii din Philadelphia şi Cluj-Napoca.

USAID a alocat aproape 2 milioane de dolari pentru desfăşurarea în următorii trei ani a unor activităţi în domeniul. bolilor profesionale şi sănătăţii mediului, incluzînd şi efectuarea unor schimburi profesionale şi călătorii de studiu. Pentru fiecare dolar provenit din fondul finanţării de către Guvernul - american, AIHA anticipează un sprijin voluntar şi contribuţii similare în valoare dc doi.dolari din partea instituţiilor partenere.

Universitatea "Thomas Jefferson” va asigura asistenţa . partenerilor românilor, apelînd la cxpericn(a medicilor, asistentelor mcdicalc, directorilor dc spitale şi personalului tehnic american, care îşi vor aduce voluntar contribuţia la Program.

Universitatea "Thomas Jefferson" va colabora cu

partenerii din Clinica de boli profesionale din Cluj-Napoca, Centrul pentru cercetare medicală şi Poliţia sanitară (componentă a Departamentului judeţean'al sănătăţii), în scopul cunoaşterii problemelor şi al bolilor profesionale. Totodată, U niversitatea "Thomas- Jefferson” a reţinut şi sprij inul • oferit de Comisia pentru sănătate a oraşului Philadelphia şi Departam entului Ocrotirii Sănătăţii şi Mediului aparţinînd E.I. du Pont Nemours and • Company INC, constînd în resurse şi personal calificat, necesare acestui parteneriat. ,

Programului Parteneriatului AIHA la -nivelul spitalelor' reprezintă un efort coordonat al mai multor unităţi de ocrotire â sănătăţii din SUA, care colaborează cu organisme similare din străinătate în abordarea problem aticii medicale comune.

în afara parteneriatului cu România, AIHA a mai încheiat alte 32 de parteneriate între spitale din 7 ţări ale Europei Centrale şi de Esţ şi 11 republici din fosta .URSS, ca parte- integrantă a Programului de Asistenţă pentru respectivele state.

Să nu ne cumpărăni bătrîni, să avem grijă de ei!

. k v ..... '--------- .«*.>»*<... w A - ~

Vrem, nu vrem, un lucni se întîmplă sigur în această lume rclaiivă: în linişte, îmbătrînim. Ritmul în care îmbătrîneşte populaţia globului este impresionant. în anul 1960 numărul persoanelor de 60 dc ani şi peste 60 dc ani era dc 200 dc milioane, iar în anul 2025 se aşteaptă şă se ajungă la 1,2 miliarde, numărul persoanelor de 80 de ani (şi peste 80 de ani) era în 1950 de 13 milioane, iar în 2025 se preconizează că va ajunge la 137 de milioane.

Specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au calculat că în fiecare lună, în lume, numărul persoanelor dc peste 65 de ani (vîrstă la care se acccptâ azi câ începe vîrsta a treia) creşte cu aproximativ 800.000, iar între anii 1990-2015 totalul acestora vor depăşi 540 de milioane. Studiile arată câ rata de creştere a populaţiei vîrstnice este mai marc decît a populaţiei nevîrstnice (între 15 şi 59 de ani rata este de 83 la sută, în vreme

ce peste 60 de ani, atinge 89 Ia sută). Fenomcntul se .constată în toate ţările lumii, pretutindeni se pune problema găsirii celor mai eficiente mijloace de promovare şi realizare a drepturilor persoanelor de vîrsta a treia; ..

In România speranţa dc viaţă la naştere este dc 70 de ani. Din totalul populaţiei, 3.611.214 sînt persoane de peste 60 de ani (adică în jur .de 15,8-16 la sută). Populaţia de.peste 65 de ani reprezintă 11,2 la sută (2.551.801 persoane) din totalul populaţiei. Specialiştii prevăd pentru anul 2000 - 4,4 milioane de vîrstnici(18

. la sută), ceea ce ar însemna o persoană vîrstnică la 5,5 locuitori, iar pentru anul 2025 - 21 la sută, adică un bătrîn la 5 locuitori. Aşa ne spun cifrele.

De aceea nici un gînd îndreptat spre ceea cc ne-am obişnuit să numim "vîrsta a treia", nu este de prisos. Dar bine ar fi ca aceste gînduri să nu devină vorbe frumoase doar, ci fapte. Iar dacă stăm să ne gîndim cc s-a făcut pentru cei dc vîrsta a treia, nu avem prea mult

. de socotit: au fost cîteva indexări ale pensiilor care tot nu au reuşit să asigure un trai decent, protecţia socială rămînînd încă o iluzie (în-accastă ordine de idei, cred câ este unicat iniţiativa uniii patron de supermarket din Cotroccni care a hotărît ca aproximativ 1800 de pensionari domiciliaţi pe străzile din apropierea magazinului să se aprovizioneze lunar, pe bază dc tabel, cu cîte un kilogram de zahăr şi dc ulei, iar zilnic cu o pîinc - toate Ia preţ'de cost, fără adaos comercial).

Mai mult, în Legea nr. 83/1995 art 2 există formulări care aliniază atelierele pensionarilor, existente pc lingă casele dc ajutor reciproc cu societăţile comerciale în ceea cc priveşte taxele; impozitele pc clădiri Or, asta ar însemna dispariţia acestor ateliere dc reparaţii şi prestări servicii carc au un scop social, şi nu sînt .aducătoare dc profituri, tarifele fiind cu 10-30 la sută sub ccle ale pieţei. S-ar impune deci ca Parlamentul să aducă la articolul cu pricina din lege, necesara adăugire pentru a salva aceste ateliere, în fapt a lăsa pensionarilor puţinul pc care îl au.

Conform nnui recent raport il Fondului Monetar Internaţional şi tl Băncii Mondialş, ţările din Europa Centrală şi de Est reprezentau, a1994, numai 63 la sută din producţii mondială faţă de 11,4 Ia sulă cu zece ani în urmi, în 1984; cele mai mari pierderi au fost înregistrate, după1989, cînd produsul intern brut (PIB) al ţărilor angajate în perioada de tranziţie de la economii centralizate şi dirijate la economii de piaţă, s-a redus aproximativ cu o treime. România, conform aceloraşi date, s-a înscris cu declinul economic cel mai evident faţă de media pe regiune; comparativ cu standardele nivelului dc trai din Uniunea Europeană, se consideră că doar Slovenia, al cărei PIB pe locuitor este dc 6000 de dolari, are perspectiva de a se apropia de nivelul de viaţă din ţările UE, dar şi accasta numai peste 15 ani şi în condiţiile în care va reuşi să menţină un ritm anual de creştere economică dc cel puţin 5 la sută.

• După ce, Cu puţin timp în urmă, pensiile au fost indexate cu 5 la sută începînd cu l.octombrie, Guverni/7 3 hotărît majorarea pensiilor cu încă 10 la sută. Noua majorare se aplică de la 1. poiCmbrie 1995; conform precizărilor făcute de domnul Dorel M ustăţea, secretar de. s ta l în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin aceste majorări, nivelul pensiei reale în 1995 se situează la nivelul de 65 la sută faţă de octombrie1990, pensia medie totală va fi, începînd cu 1 noiembrie, 102.617 lei, iar pensia medie pentru limita.de vîrstă cu o vechime integrală va fi de* 129.242 lei.

• Tema celei de-a IV-a ediţii a Conferinţei; Naţionale de. Nursing, desfăşurată la , Bucureşti,- a fost "Femeia şi sănătatea sa"; şi aceasta nu înlîmplăior, dat fiind faptul că în ultima perioadă, a crescut simţitor numărul femeilor "cap de familie".

• Televiziunea Antenă 1-România şi canalul - Vox din Germania au primit titlul de' "cele mai deschise’ televiziuni în ceea ce priveşte programele venite din Franţa şi an fost distinse de "exportatorii audiovizuali" francezi, reuniţi în Asociaţia TV France International; în urma unei anchete, TVFI a indicat în fruntea "clienţilor europeni”, canalele Antena 1 şi Vox, considerate ca cele mai fidele, cele mai dispuse şi. interesate să acorde spa ţiu programelor franţuzeşti.

■ Graţie Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC),- filiala Braşov-Covasna, peste o sută de americani carc lucrează ca voluntari în România, Cehia, Polonia, Rusia, Spania, Olanda şi Anglia au putut petrece Sărbătoarea Dovleacului, adică noaptea de 28-29 octombrie, la castelul Bran, "castelul lui Dracula".

• In organizarea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei - Direcţia Acorduri şi Programe, s-a desfăşurat la Bucureşti, în zilele de 31 octombrie- 1 noiembrie, întîlnirea dc lucru anuală a reprezentanţilor ministerelor cercetării din Europa Centrală şi de EsL Problematica întîlnirii vizează modelele naţionale dc finanţare a institutelor de cercetare, participarea la programe internaţionale, formele dc cooperare cu parteneri străini, derularea proceselor dc privatizare şi restructurare a unităţilor de ccrcc ta rc- dczvoltare şi transferul tehnologic.

• Azi, 2 noiembrie, ora 18,30, salonul Bussines Class a t Aeroportului Internaţional Bucureşti- Otopcni, va fi inaugurat un post de televiziune cu circuit închis; postul este pus în funcţiune prin colaborarea dintre Regia autonomi a Aeroportului Otopeni şi Wizard’s Production Ltd.

© joi, 2 noiembrie 1995 PUBLICITATE a b s v A r u b e l g a ® c a m J

SPC Europe Ltd.Representative Office in Romanici

requires: * ■ ■ MERCHANDISERS / PROMOTERS in CLUJ

m u

m

' '■ ■ V. ■ :: : ' :v ş- ■■Working in a professional environment o f an American multinaţional food company, the

candidate will be actively involved in all marketing and promotional activities relâtcd to the sales of our products. " . • '. '

CANDIDATE PROFILE> Applicants must be: self-motivated and erithusiastic, fluent in English, have a .valid

drivcr's license, basic computer skills, and be prepared to travel extensivejy. Prior experience in food or consumer products sales is necessâry. . - \ :We offer an attractive salary, career prospects within our growing organization, challeriging job, . and opportunity for personal growth through training and on-the-job experience. .

If you have the necessâry skills, please send your CV and photo to: '10 Bvd. Unirii, Bl. 7B, Sc. 2, Apt.45, Bucharest [760200]

Aî O SANSĂ. N-O PIERDE !O b ţ i n e r e a u n u i c î ş t i g s i g u r

e v i s u l f i e c ă r u i a î n t r - o l u m e a

t r a i u l u i d e l â o z i l a a l t a .

D a r c i n e î ş i p o a t e î n d e p l i n i

a c e s t v i s ?

' C i n e î ţ i p o a t e o f e r i u n c î ş t i g

c a t u s ă - t i a s u m i n i c i u n

După 1 octombrie poţi deveni acţionar la Fondul Proprietăţii Private I "Banat-Crisana"

r i s c ?

D i l e m a t a a r e o r e z o l v a r e : s o l u ţ i a c a r e

EVITĂ R ISC U L ! 1' FilialaGLUJ-NAPOCA: Pta Muzeului Nr.l, Tel: 064-193400

A rad , ■. .Calea Victoriei 33-35 TeL.057-234465

H 3 Fax 057-250165

S.C.TEXTILA■ Cluj-Napoca, str. Salcîmului1 nr.37,

angajează urgentJURIST- 1 post

Informaţii la telefon 1 6 2 3 0 9 !sau la sediul unitătii. : •. • [5B4112]

IN ATCNŢin RGCNŢIIORcconomici;'

Doriţi ca produsele unităţii d-voasţră să fie prezentate în reclame executate computerizat?

Adresaţi-vă, cu încredere, seclorulmPUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil.

CALITATE, PROMPTITUDINE RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre! »

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.

Societatea Comercială ACORD S.R.L- ; Cluj-Napoca, P-ţa 1848 n r .l , tel. 437429 sau 437430 ,

. Z o n a C lujana-C arbochim ■ Im p o rtan t , '

”M o b î l ă î n r a i c ” f ă r ă d o b î n d ăVinde în rate, din stoc fi pe bază de'comandă toate tipurile de , k mobilă: biblioteci, dorm itoare, camere de tineret,

comode TV, mese pliante, mobilă de bucătărie., Societatea noastră mai comercializează: parchet, lac, aracet,

d iluant.prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii, .deroetc. (242570) ‘ '

R e g i a A u t o n o m ă

d e T e r m o f i c a r e

C l u j - N a p o c a

B-dul 21 Decembrie 1989 nr.79

sisiajeazâ prin concurs:I. Cir contract pe perioadă nedeterminâtă:- e c o n o m i s t - s t u d i i s u p e r i o a r e e c o n o m i c e

ş i , e x p e r i e n ţ a î n a c t i v i t a t e a d e o r g a n i z a r e -

s a l a r i z a r e ; v e c h i m e î n s p e c i a l i t a t e 5 a n i .

II. Cu contract pe perioadă determinată:- i n g i n e r i n s t a l a ţ i i - s t u d i i s u p e r i o a r e

t e h n i c e , v e c h i m e 8 a n i î n s p e c i a l i t a t e ;

■ a g e n t p r e s t ă r i s e r v i c i i - s t u d i i m e d i i ;

- t e h n i c i a n - s t u d i i p o s t l i c e a l e t e h n i c e ,

v e c h i m e 8 a n i m s p e c i a l i t a t e .

C o n c u r s u l v a a v e a lo c l a s e d iu l u n i t ă ţ i i î r i z i u a

d e 8 n o i e m b r i e 1 9 9 5 , o r e l e IO 00.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 1 5 2 2 6 5 . >

: __ ■■■ v • ■ . (762936)

llO T lE IS N A M O N M i importator direct de produse alimentare:

Tullp - conserve carne Danemarca,Abba Seafood - produse peşte Danemarca, . Ghigl -paste făinoase Italia,Lamy-Lutty - dulciuri Franţa,

caută firme colaboratoare serioase, cu reţea de distribuţie creată şi posibilităţi de plată la livrarea mărfii, pentru distribuţie în zonă. Tel: 01/613.78.65

D O R I Ţ I U N C I S T I G I N P L U S ? :

F I R M A P . C J . I M P E X Z

S . R . L "■

vă oferă spre închiriere ■

MAŞINI DE JOC ELECTRONICE ] echipate cu cele mai noi programe de ■

jocuri de noroc şi amuzament. ' ■Relaţii la telefon _190871 si 432472. ' "

[584111 -

RAAPPS BUCUREŞTI

SRP "VICTORIA" ciujA N G A J E A Z Ă

următoarele categorii de personal prin • - transfer sau prin concurs: . .

- ECONOMIST - studii superioare,. 5 ani vechime îh activităti comerciale '

- INGINER AGRONOM -JURISCONSULT- GESTIONAR - VÎNZATOR - studii de

specialitate, 5 ani vechime [pt. magazinul din Huedin]

Concursul vâ avea locîn ziua de 75,11.1995, ̂ orele 10 la sediul unităţii din Cluj-Napoca, str. Napoca, nr.16.

Informaţii la telefon 1 9 6 4 1 6 /2 2 5 sau 1987-76, orele 8-15. '

A C H I Z I Ţ IO N E A Z Ă

porumb ştiuleţi la preţul de 180 lei/kg + cheltuielile de transport pentru Complexul

Apahida.Informaţii la Complexul Agroind.Apahida, str. Libertăţii nr. 1, tel. 134864.

V1MDEdin stoc peşte i/iuşi mere - preţuri. \ -

negociabile.Informaţii la telefon - 196416 /in t. 158 sau

233; 134864 . 251587., (762943)

A D E V A R U Ld e C l u j PUBLICITATE Joi, 2 noiembrie 1995 (J).

N.-

anunţă intenţia dc majorare a preţului la sortimentele Cappy după cum urmează:

Cutii 250 ml de la 17.604 lei/carton la 22.000 lei/carton

Cutii 1 L de la 23.460 lei/carton la 30.000 lei/carton

Aceste preţuri nu includ TVA. M ajorarea este

necesară ca urmare a modificării preţurilor la materiile prime, ■ ' ■' : y ■ ■ ’ ■ 'combustibil, prestări servicii etc. şi poate diferi în funcţie de

“condiţiile de livrare.

./ ■ (584126) '

Centrul de Aparatură Analitică v Control.,

şi .Semnalizare Cluj-IUapocastr. Danath n r.67 ' ;

anunţă concurs ih data de ,4 decembrie 1 99 5. pentru ocuparea următoarelor posturi: :v . ,

cercetător principal grad III - fizică - 1 post ‘' • cercetător ştiinţific - chimie - 1 post

• cercetător ştiinţific • fizică • .1 post • 1 /2 normă

Toate posturile anunţate sînt cu caracter de perioadă determinată - 1 an.

InfonTiaţii 1a tel. 1 8 7 3 0 6 . [5 8 4 1 3 1 ] ( '5 3 4 7 3 j j

.Societatea Comercială"ARMĂTURA”

■ S.A. Cluj-Napoca

y str. Gării nr. 19In temeiul Legii nr.7 7 /1 9 9 4 se constituie

" A s o c ia ţia s a la r ia ţ i lo r ş i m e m b r ilo r c o n d u c e r i i s o c i e t ă t i i c o m e r c ia le A R M Ă T U R A S .A . C lu j-N a p o c a ” în vederea cumpărării pachetului de acţiuni care nu se transferă cu titlu gratuit la S.C. ARMATURA S.A. Cluj-Napocş.

Potrivit, art. 3 din Legea n r .7 7 /1 9 9 4 pot face, parte din Asociaţie:

a ) - s a l a r i a ţ i i s o c i e t ă ţ i i c o m e r c i a l e ;

b j • m e m b r i i c o n d u c e r i i s o c i e t ă ţ i i c o m e r c i a l e ;

‘ c ) - f o ş t i s a l a r i a ţ i c a r e a u l u c r a t

m i n i m u m u n a n ş i a u p l e c a t d i n m o t i v e

n e i m p u t a b i l e l o r d e l â S . C . A R M Ă T U R A S . A . C l u j - N a p o c a ; V

d j - p e n s i o n a r i c a r e â u a v u t u l t i m u l l o c

d b m u n c ă l a S . C . A R M Ă T U R A S . A . C lu j - N a p o c a . *

Cei interesaţi pot depune cerere de, aderare la asociaţie pînă la data de 3 0 noiembrie 1 9 9 5 la serviciul Acţionari al S.C..ARMĂTURA S.A. dl (dna) Mureşan Dorel.

Relaţii suplimentare la telefon 1 3 2 7 3 7 interior 114; 134. ' (584129)

REGIA AUTONOMA DE TRANSPORT URBANDE CĂLĂTORI Cluj-Napoca

- . B-dul 21 Decembrie nr. 128-130

R.A.T.U.C ■ Cluj-Napoca face cunoscut

publicului călătnr majorarea tarifelor la bilete şi abonamentele de călătorie dintransportul în comun, în cep în d cu d a ta d e 3 n o ie m b rie '1 9 9 5 , justificată prin creşterea preţurilor la combustibil cu 66.7% [motorina de la 300 iei/litru (a 500 lei/litru), energie electrică cu 15% (de la. 86 lei/kwh la 99 lei/kwh), piese şi materiale cu 20%. reparaţii curente şi capitale cu 20% şi indexarea salariilor cu 21 %, ce a avut loc în perioada aprilie 1995 - octombrie 1995. Aceste creşteri de preţuri au determinat costuri de producţie • mai mari cu 27,7% (la cheltuieli materiale cu31,9%. iar la cheltuielile cu salariile de 21%).- Noile tarife ’ de călătorie pentru bilete şi abonamente, majorate cu 25% sînt următoarele:

I. B IL E T E D E C Ă L Ă T O R IE TARIF N O U le i /o c ă lă to rie

■ pe liniile din in te rio ru l m unicipiului 2 5 0• pe linia n r .4 2 P -ţa M .V ite a z u l - com . Baciu 4 5 0

II. A B O N A M E N T E D E C Ă L Ă T O R IE le i/lu n ăîn tre g Cu red u c .

• pe o linie 6 .0 0 0 . 3 .0 0 0 - p e d o u ă f in i 1 1 .2 0 0 5 .G 0 0• pe to a te liniile nom ina liza t 1 8 .2 0 0 9 .1 0 0• pe to a te liniile nenom inalizat: 3 3 .5 0 0

........ ■ cu TV A ’• s 3 9 .5 3 0 :

. Tarifele, la abonamentele de călătorie rămîn-în continuare foarte avantajoase, astfel:

Preţul unei călătorii cu abonament pe p linie va fi de 100 lei întreg, iar cu'reducere 50 lei faţă de 250 lei cît va fi tariful la bilete. Pe două linii o călătorie va costa 94 lei, cu reducere 47 lei. Aceste; calcule s-au făcut în situaţia în .care un călător pe'zi cu abonament pe o linie face două călătorir, iar pe două linii 4 călătorii. Se cunoaşte însă că cine posedă abonamente poate efectua zilnic călătorii nelimitate.. Un alt mare avantaj a abonamentelor faţă de bilete este că se procură o singură dată pe lună şi nu necesită a fi compostat. ., Mai precizăm că biletele cumpărate cu anticipaţie sînt valabile pînă în data de 1 3 noiembrie 1 9 9 5 inclusiv, după care contravaloarea celor nefolosite se restituie la caseria R.A.T.U.C. Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr. 128 - 130, pînă la data de 1 decembrie 1 9 9 5 , dată după care îşi pierd valabilitatea. Abonamentele cumpărate pînă în data de 2 noiembrie 1 3 3 5 inclusiv, sîn t valabile pînă la expirarea termenului.

S .C . E R O M S A .Cluj-Napoca

Anunţă următoarele posturi vacante:C Director financiar

- absolvent studii economice finanţe; - 8 ani vechime; - curriculum vitae; ■ copie după carnet muncă. oj

C Revizor contabil i- 3 ani vechime ^

Informaţii. str.Traian 65, tel: 136732; 136734.

IMPORT EXPORT PRESTĂRI SERVICII

Str, Dorobanţilor n r.4 ; 3 4 0 0 Cluj-Napoca, România, te l./F ax : 4 0 -6 4 -1 9 7 5 3 2

angajează:

DIRECTOR ECONOMICCondiţii:' ; .

- studii superioare de specialitate /- vechime în com şrţ de cel puţin 3 ani x- cunoştinţe de operare pe PC

SECRETARĂCondiţii: ‘ %

- minimum diplomă de bacalaureat- cunoştinţe de operare pe PC ,

OFERIM: - angajare cu carte de muncă- program de lucru de opt ore- salariu atractiv . V- posibilitatea de a lucra într-un

colectiv tînăr si dinam ic..

Cei interesaţi sînt aşteptaţi în data de 6 N O V . 1 9 9 5 pe str: Dorobanţilor 4, etaj 3,

la ora 16. cu un C.V. si o scrisoare de motivare.

241394)

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca

BIROUL MASS M EDIA

. ANUNŢ în bazai Iot. Cons. Local al municipiului Cluj-

Napoca nr,217 din 19.10.1995 prin care s-a stabilit tariful pentru abonamentele la parcările publice plata cu ora din zona centrală; invităm persoanele fizice sau juridice interesate de ■ obţinerea unui abonament să se prezinte la Consiliul Local al municipiului, str. Moţilor nr. 1-3, ghişeul de relaţii cu publicul al Direcţiei de Privatizare.

Cererile vor fi rezolvate în ordinea depunerii

" A d e v ă r u l d e C la j” !

V l* t j ia n ,

fte *t# u c t& tfe yu & tu n U e!

jia n , c ă u ta t

tacH u U foextncc cei

H tc Z u to td e c u c tu i'

eâte d e a& srid 1

CtC £ W .

*9) joi, 2 noiembrie 1995 PUBLI CITATE

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE APĂ CANAL

FOND LOCATIV TURDA JUD. CLUJOrganizează licitaţie publică deschisă fără

preselecţie pentru:Lucrări de construcţii montaj pentru

Modernizarea staţiei de tratare a apei rîului Arieş pentru potabilizare Moldoveneşti-Turda.

Persoana juridică achizitoare si organizatorul licitaţiei este RATACFL Turda str.Ax.Sever nr.2, jud. Cluj telefon 054-311773; 064-311774. fax: 054-311312

Sursa de finanţare: 'alocaţii bugetare de stat. Documentele licitaţiei se pot procura la sediul

clientulur RATACFL Turda începînd cu data de 1 nov: 1935. Costul caietului de sarcini aproximativ 150.000 lei. . • > :

Sînt acceptaţi ofertanţii persoane juridice române indiferent de forma de capital, care să aibă experienţă şi referinţe în domeniul realizării lucrărilor de construcţii-montaj pentru instalaţii.

-• '■■■ de tratare a apei. .Predarea ofertelor se va face pînă la data

de 3 0 n o v.1 9 9 5 orele 9 ,0 0 la sediul RATACFL Turda.

Deschiderea ofertelor va avea loc la data de 30 | nov. 1995 orele 10. la sediul RATACFL TURDA.■ Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon

064/311773 interior 26 la.Compartimentul I Investiţii al RATACFL Turda. [241395.6] •

f lIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

II

S.C. ATLAS S.A. ciuj -Napoca (fosta IRA)

. Str. Aurel Vlaicu nr. 182 angajează .

ŞEF BIROU CONTABILITATE.Relaţii suplimentare ja Biroul Personal ' .telefon 142786 int. 120.; (584130)

Societate comercială

VINDE la cele mai avantajoase preţuri

S o c ie ta te C o m erc ia lă

F I N A N C I A R Ă P E A C Ţ IU N I .

oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază deCO N TR ACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 10 % dobîndă

pe lună la investiţiile în lei. Investiţie minimă .

5 milioane lei., Relaţii la tel. 414147.

P R I N T E 5 S 3 E E 5 2 D 3

DX2/66 -852 $ DX2/80 -865 $ DX4/100919 $

m*x:432680;137523

C A S A D E A M A N E TO f e r i m î m p r u m u t ! C o m i s i o n m i n i m !

str.Napoca nr.2*),

td. 199829fJRAK y-17

FRIGIDERE ARCTIC 1 8 0 1

Informaţii la tel. 192636, ZILNIC 8-16. ;' , , (584127)

SC BIOTEHNOSs c o a l e l a c o n c u r s u n p o s t d e t e h n i c i a n ^

s i 2 p o s t u r i d e i n g i n e r z o o t e h n i s t . , ;î. ~

Informaţii între 8-10 la telefon 137300.̂

M A T R IM O N IA L E

• Inginer 59/172 doresc prietenie intelectuală ,45-50 ani titrată cu (fără) obligaţii. Tel. 15- 08-58 (561033) >

■ Doamnă drăguţă, gospodină, situaţie. materială bună doresc să cunosc domn 60-61 ani fără obligaţii, inteligent, situaţie bună. CP. 123B OP. nr. 1 Cluj. (568728)

V ÎN Z Ă R IC U M P Ă R Ă R I

ţtam păr teren pentru itrucţii, garsonieră şi

lent. Tel. 142-907.

• Vînd dozator bere import Italia foarte avantajos. Tel 19-76- 52. (579162)

• Vînd teren la şosea foarte, aproape de oraş. Preţ extrem de convenabil. Tel. 16-89-88. (560981);

• - Vînd teren intravilan 1600 mp, gaz, curent, apă. Tel 42-05-44. (579210) ' . . 7 \ - V . >

Vînd teren la Coada.Lacului de la Beliş, 6000 mp, cu 6 . 000. 000 lei. Ţel 18-40-61. (579225)

• Vînd teren în A. Mureşanu sau schimb cu apartament. Variante. Tel 12-15-20; 12-19-71 seara.. (579229)" * *

---- de Ziarindependenta

N ATENŢIA AGENŢILOR ECONOMIC

Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă •V; ZILIUIC la dispoziţie cu anunţuri diverse: - -

■ RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achiziţionate din export

■ L I C I T A Ţ I I ' ..

■ CONCURSURI pentru ocuparea unor posturi vacante

■ INTERMEDIERI •

■ VÎNZĂRI- CUMPĂRĂRI

■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII

V ă aşteptăm Z I L N I C , în c e p în d d e L U N I f i p în ă V I N E R I , în t r e o re le 8 - 1 6 , Ia

s e d iu l re d a c ţ ie i, s t r . N a p o c a 1G. In f o rm a ţii la T E L E F O N U L 1 9 7 8 0 %

P R O M P T I T U D I N E , C A L I T A T E 9i R A P I D I T A T E s în t a t r ib u te le

s e r v ic i i lo r n o a s tre .________~ ' ■ . ; • V Ă A Ş T E P T Ă M S

apartamente-case, terenuri prin

str.Braşew nr.44, teL 147897toreU 10-17.

Agenţie imobiliară „ intermediem vtnzări-

cumpărări.Str. Arieşului. nr. 3 2 /1 ; tel. 152044. [584107)

V înzări. cum părări, schim buri. închirieri la cele m ai avantajoase

preţuri.T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 . o r e l e 9 - 2 2 . z i l n i c .

• Vînd 3 camere confort 2 str. Bucegi; ocupabi). Tel. 13- 71-08.(568800)

• Vînd urgent apartament cu 1 cameră ocupabil. Str. Pasteur nr. 67 bl. All ap. 11 între orele 13-17. (560837)

• -Vînd apartament confort, zonă bună. Tel. 18-03- 31. (568613)

i • Caut : de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere^ mobilat, telefon. Tel. 16-90-40. (568776) ;

l Vînd apartament e camere în Grigorescu. Tel 18- 65-39. (579125)

• Vînd, proprietate personală în Piatra Neamţ, casă cu etaj cu 600 mp, preţ informativ 130. 000. 000 lei. Informaţii tel 18-31-82. (579211)

• Cumpăr apartament. Tel. 15- 20-44.(560815) , X

• Vînd garsonieră, apartament. Tel. 16-75-26. (568773) .

• Vindem tineret porcin la preţuri avantajoase. Relaţii telefon Jucu 148. (578990) ‘

• Cumpăr acţiuni Ursus 30000 lei Silva Reghin 25000 BDF 6600, Âpulum 29000, Banca Transilvania 32000; Tel. 19-07-71 sau 19-07-72 orele 8-17. (560861)

• Vînd acţiuni Dacia Felix .7500.'Tel. 19-04-05.(560870)

• Cumpăr acţiuni Ursus 30500 Banca Transilvania 31500. Tel. 19- 04-05. (560871)

• Vînd lăzi frigorifice, feliator, rafturi expunere. Tel. 41-41-12. (560963)

• Vînd SRL decembrie 94 după oţele 17. Tel. 16-75-90 2500000 fix. (561031) '

• . Vînd casă nouă în cartier Andrei Mureşanu compusă din trei camere dependinţe garaj şi 650 mp

grădină, preţ informativ 100000 dolari. Informaţii la tel. 15-50-81. (560717).

• Vînd cabană la Muntele Băişorii 90 mp locuibili +.300 mp pămînt aferent; accesibil auto,, posibitate de întăbulare. Preţ informativ 22000 DM (negociabil). Turda tel. 32-46-34. (560817)

• Vînd apartament cu o cameră parter Mănăştur str. Izlazului nr. 4 bl. A l ap. 69 ocupabil imediat.' Relaţii între orele 15-19. (560873)

• Vînd sau schimb apartament confort 13 camere decomandat. Str. Tulcea nr. 20 bl. 0.5 sc. II apM5. (560881),

• Cumpăr apartament nefinisat cu 3 camere. Tel. 17-61-47 ora 17- 20.(560896) 1

• Vînd apartament 2 camere • ultrafinisat + garaj beton în

Mănăştur str. Gîrbău nr. 7 bl. GB-1 ap. 34. Tel. 17-59-73 după ora 17. (560925)

; • Vînd casă cu grădină în localitatea Răscruci sau schimb cu - apartament. Tel. • 17-75-39 seara. (560931) .

• Vînd apartament 4 camere ■, garaj parcare. Tel. I 27OI-6 8 . (560950) ^

• Vînd garsonieră str. Calea Baciului nr. 47 ap. 7 vizibil orele 14-20. (560986) ■ ; . ■ ■ -

. • Cumpăr apartam ent 2 camcre, ofer 11 milioane. Tel. 17-

. 19-04 după ora 18. (560995) ; V• Vînd 2 camere mobilate

finisate str. Mănăştur nr. 97 bl. G2 . ap. 41. (560999) ’ . :N « Vînd apartament 2 tam'cre

finisat pe str. C. Brincuşi Complex Diana 25000000. Informaţii tel. 15- 39-27 (561005) ^ : ’

• Cumpăr sau închiriez apartam ent 2 camere confort • (nemobilat)parter, et. I-zona Pata, Unirii, Iugoslaviei.- Tel. 15-14-86 orele 18-21. (561009)

Cumpăr urgent apartament ieflin cu două camere, confort I, nefinisat. Tel. 16-00-09 între 9-14. (561019)

■ • Vînd apatament 2 camere zona centrală. Tel. 13-56-91. (561029)

• Cumpăr 2, 3 camere sau schimb cu garsonieră şi . diferenţă. Telefon 18-20-06. (568539)

• Vînd apartament 1 cameră confort sporit, str. 22 Decembrie 140 bl. XI ap. 14. Vizibil orele 19- 22.(568565)

; • Vind casă pe 700 mp in centrul oraşului. Bârlad, cu gaz, apă, telefon. Informaţii tel, 13-00- .80. (568584) ' ,

• Vînd teren zonă turistică în Feleac spre Valea Căprioarei. Tel. 19-47-96. (568592) > '

• Vînd apartament 4 camere 100 mp 35. 000 DM sau lei. Str. L. Rebreanu nr. 4 bL P20 ap. 6 cartier Gheorgheni, după ora 15. (568599)

• “ Cumpăr apartament 2-3 camere. Ofer 15-17 milioane. Tel. 19-P-89 sau 18-89-57. (568606)

•- Vînd teren Zorilor şi dubă Mercedes 207 D. Tel. 16-71-17 (568632)

• Cumpăr apartam ent 3 camere. Ofer 20-22 milioane plata pe loc. Informaţii tel. 19-12-89 . orele 8-19 sau 18-75-59 orele 8-12. (568638) -

. . • Vînd apartament una cameră. Tel. 14-33-68. (568689)

• Cumpăr garsonieră, apartament 1 cameră, 17 milioane. Tel. 19-82-04. (568695).

• . Cumpăr cu plata pe loc casă cu grădină, 50 milioane. Tel. 19- 18-72 (568697)

• Vînd apartament 2 camere • Grigorescu Prof. Ciortea. Tel. 18-

SC: ANKOSI COM .SRL

41-07 (568716) ; . ■• Vînd loc de casă în Borhanci,

5500 lei/mp. Tel. 14-53-32. (568726)

-. .. • Vînd sau schimb casă cu grădină Relaţii str. Dîmboviţei nr. 41 ap. 20 sau tel. 16-30-33 ora 15- 20. (568734)

• . Cumpăr apartament ■ 2 camere, etaj 1, 2,3 'confort I cartier’ Zorilor. Ofer 23 milioane. Telr l2- 94-39 (568741) 7 ‘ ,

Vînd casă particulară în cartierul Bulgaria,’compusă din 2 camere, bucătărie, bucătărie de Vară, gaz, apă, grădină 4p0mp. Informaţii str. A. Vlaicu nr. 17 b l V7 ap. 4. (568742) ' ; .

r Vînd casă, grajd, grădină, vie ' şi pămînt arabil în sat Cheia nr. 147 comuna M. Viteazu. Informaţii tel 19-29-54 sau la adresa. (568743) .

• Vînd apartament una cameră ultracentral; cumpăr garsonieră;

. confort I ' M ănăştur. Ofer 10 milioane lei. Tel. 19-25-84. (568770) ; - T; : ; ; ;

V Vînd teren Someşul Cald. Telefon 12-37-58 (568777)

• Vînd, casă cu grădină şi anexe şi grădină 14 ari pentru cabană şi un hectar teren arabil, în

• sat Gîrbău nr. .245, tel. 14-00-44.(568783) ; - ;; / ;

• Vînd apartament 2 camere confort etaj 1, dependinţe, telefon,' tveablu,. garaj. Tel. 16-49-32.(568784)

• Vînd garaj metalic, cu aprobare, pe str. Brateş. Tel. 16-49- 32. (568788) .

• Cumpăr apartament 4 camere ne finisat, preţ acceptabil, zona Mărăşti, str. Bucureşti. Tel. 15-00- 43 (568798)

• Vînd apartament două camere eL 1 zona Pata. Tel. 14-17- 97 ora 8-13. (568799)

• Cumpăr urgent garsonieră : sau apartament 1 cameră. Ofer 10- 17 milioane sau valută. Tel 14-44- 94 (579074) . .' '

• Cumpăr apartament 3 camere zona Plopilor, Grigorescu. Tel 18- 29-11(579093) -

• Cumpăr apartament etaj I-IV zonă bună (în valută). Tel 19-68- 57. (579146): • Vînd apartament 2 camere, confort I. Tel 15-68-66. (579163)

• Vînd apartament 2 camere Mănăştur. Tel 16-12-81. (579164)

‘ • Vînd apartament 3 camere finisat m+ garaj. Str. Bucureşti nr. 83-, Bl. R07, sc. 2, ap. 17, între orele 15-20 (579165)

• Vînd apartament 2 camcre ultrafinisat, Grigorescu, str. Donath nr. 84, ap. 27. Tel 17-91‘83 seara. ‘ (579168) . •

•. Cumpăr apartament 2-3 camcre în' Donath,. cu telefon. Tel 48-32-38. (579171)

, • Vînd garsonieră confort I, '

A D E V A R U Lde CBujj PUBLICITATE joi, 2 noiembrie 1995 10)

.preţ negociabil. Str. Bucegi nr. 2' Bl. X3 ap. 3 parter, Mănăştur. (579173) " / :

• Vînd apartament 2 camcre cartierul Gheorgheni (Microraion I) cu 2 balcoane, telefon, TV cablu, o cameră mobilată. Tel 18-78-06. (57^175) ' ' v

• Vînd apartament 3 camere , parter Grigorescu. Tel 18-11-00,: (579179) ;

; • Vînd apartament 2 camere cu curte,'bun şi pentru privatizare. Str. Tutunului nr. 24 după masa.- (579183)

• Vînd (schimb) apartament 3 camere confort sporit Tel 17-58-01:

' sau 16-03-38. (579187)• Vînd apartament 1 cameră B-

dul 21-Decembrie nr, 140, ap.-59,• scara. (579199) ’

, • Vînd casă în construcţie I n ' Ceanu Mic iul 103A. Tel 17-39-50.

. (579204)vVînd casă o cameră, 5 ari

grădină Str. Gh. Pop de Baseşti nr. 15. Tel 19-81-27. (579217) ' ; '

• ' Vînd casă 4 camere str. ’ -Blajului nr. 44. Cumpăr apartament 2 camerc Tel 15-14-29. (579219)

• Cumpăr apartament 2-3 ■ camere. Tel 12-85-39 după orele

15. (579221) • ‘ , " ■ ; ’

• Vînd BMW 850i, 75000 Km, cu îmbunătăţiri, pre( 48. 000 DM şi pui de dog german cu pedigree, preţ 15Q DM. Tel. 18-85-97. (568711)

• Vînd Dacia 1310 TLX an 1989 multiple îmbunătăţiri, preţ informativ 6, 8 milioane. Tel 14-77-64. (579109)

• Vînd camion 8 tone. Tel 16-54-19. (579231)

• Vînd VW Passat an 87 înmatriculat 5500 DM. Tel. 16-55-61.(560765) •

• Vînd BMW 520i negru metalizat înmatriculat 12 CJ stare excepţională. Tel. 18-09- 17 orele 16-22 (560782)

• Vînd BMW 528i stare excepţională urgent. Tel. 15- 03-57 orele 16-19 str. Barbu Lâutaru nr. 10. (560783)

• Vînd BMW 316 85 neînmatriculat. Tel. 16-06-61. (560798)

• Vînd urgent telescoape faţă Opel Corsa. Tel. 19-54-76. (561034) '

* Cumpăr Dacia 1300. Ofer 2, 8 milioane şi Dacia 1310. Tel. 13-51-64. (568682)

* Cumpăr Dacia 1300 şi 1310. Ofer 2, 8 milioane. Tel 16-91-20. (579081) '

• Vînd BMW an 87 înmatrlculabll sau schimb + diferenţă; BMW an 83 ntînm atriculabil cu cutie automatici stare foarte bună; 2 Mercedes 100 MB an 88 şl 91, dietei; lanţuri antiderapante 12-13-14-15 ţoii. Informaţii tel. 43-81-75* (56*744)

Vînd Dacia 1300, comuna Baciu 300 (560791)/ r ._ • Vînd autoturism Renault 21 cu; motor.diesel, preţ 8000 DM. Inform aţii la t e l . 15-50-81. (560795)’ ^

• Vînd BMW 520 înmatriculat 2500 DM. Tel. 12-84-09. (560860)

• Vînd Mercedes 240 D înmatriculat şi Mercedes 240 D neînm atriculat Tel. 13-28-59. (560899)

; . '• Vînd sau schimb Renault 9 diesel cu Dacie brek. Tel. 15-77- 72. (560905)

• Vînd Ford Escort diesel. Tel.14-98-27; 19-77-84. (560941)

; • Vînd Lăstun, cumpăr Lada. Tel. 16-00-55. (560943)

• Vînd Renault 19 fabricat în 198? cu 53000 km la bord. Tel. 16- 27-97 informaţii după orele'16.(560945) ' '

• Cumpăr chiuloasă Renault diesel 1585 cmc. Tel. 19-89-97.(560946) : -rV '

• Vînd Mercedes 300 D omologat sau dezmembrat. Tel. 036/45-40-09. (560951) :„‘

• Vînd Fiat Tipo diesel J989 stare excelentă. Tel. 41-41-.12. (560964) ' .

• Vînd Fiat Ducato marfă, benzină 1988, 7800 DM. Tşl. 41- 41-12. (560965) :

• Vînd Dacia 1310 an 1985. Telefon 14-19-89. (560974) .

• Vînd Fiat Uno 87. Tel. 43- 27-07.(56(3980)

! • Vînd Peugeot 505 benzină stare bună, preţ 3, 5 milioane negociabil. Informaţii str. Mikszath Kalman nr.-36. (560987)

• Vînd parbriz Dacie şi baterie auto Rombat cu garanţie. Telefon15-77-72. (560991)

• Cumpăr Oltcit an 93 94 între orele 18-21 tel. 16-90-25. (560994)

• Vînd Renault 18 In stare perfectă. Tel. 14-3_8-19 după ora 16.(561027)

• Vînd Ford Fiesta 85 benzină înmatriculat, 2800 DM. Tel. 19-73- 82(568508)

• Vînd Opel Ascona aii 1988 cu vama plătită. Str. Primăverii nr.4 bl. S3 sc. V ap. 171 după ora 16, (568645)

• Vîfld. Opel Ascona înmatriculat, preţ 1500 DM. Tel. 14-41-78. (568692) . -

• Vînd Dacia 13 Î0 din anul 1987 stare perfectă. Informaţii str. Plcvnei nr. 73. (568706) -

• Cumpăr Wartburg 312. Tel. 14-39-82 (568722) . .

• Vînd rulotă.Felicia, 3, 5 milioane Str. Cehoslovaciei nr. 2 bl. 18 sc. I ap. 13 după ora 1.7, (568729)

Vîndvtalon Volkswagen. Telefon 43-76-17 după ora 19. (568731); • Cumpăr talon Fiat Ducato, Telefon 21-48-81 (568733)

• Vînd urgent talon şi carte de identitate pentru'Ford Taunus 1, 6 precum şi diferite piese şi subansamble, preţ convenabil. Tel,

. 18-50-95 (568740) :• Vînd Renault Trafic marfă.

Tel, 15-99-95 după orele 14. (568749) ■ -

. • Vînd Ford Scorpio, 1985, 'XBS, trapă geamuri electrice, ■'

. închidere centralizată. Tel. 13-31-' 37. (568754) - ' :■ • Vînd Fiat Ritmo diesel cu -~ defecţiune Ia motor, caroserie foarte bună. Tel. 16-30-17 (568764)

• Cumpăr chiulasă Fiat 850(de preferinţă tip Sport). Tel. 18-86-06, (568772)

• Vînd Opel Kadet 1, 3 benzină, an 81 neînmatricualt, stare bună, 1300 DM. Tel. 12-42-37. (568778)

• • Vînd Opel Vectra diesel 1991,' vama!plătită; BMW 524 diesel 1986 înmatriculat Tel 19- 73-82. (578922)• • Vînd Audi 80, doesel; Citroen BX14 neînmatriculate. Tel 16-98-24. (579030) . '

• Vînd Opel Ascona sport 1, 8i 2300 DM, Mercedes 200D 2300

■ DM, Mercedes 380 SEL 6000 DM, ' ncînmatriculabile. Tel 14-57-04. (579063) ’ >;

Vînd VW Golf 4 uşi diesel,! neînmatriculat, stare foarte bună; Str Brîncuşi (Gheorgheni) nr. 86, zilnic între orele 8,30-18. (579099)

■• Cumpăr Dacia 1310. Tel 17- 64-11.(579118)

• Vînd Dacia camionetă + 5 locuri 10. 000 km. Tel 18-32-38.

,(579172) v" v ; • : :• Vînd Opel Kadett combi

d iesel 1600 -cmc, stare excepţională, 5500 DM. Tel 19-21-

; 51 dupâ ora 16. (579180) ' '• 'Vînd Renault. 11 benzină

1721 cmc an fabricaţie 1988, cu vam a plătită, preţ 5900 DM. Informaţii str Gorunului nr. 5, ap. 19. (579181).

• Vînd Mercedes 240D 1980 impecabil 3200 DM şi Oltcit 1 IR

' 1991 2200 DM. Tel 16-90-20.. (579192). . ,. • Vînd Dacia Break 6vmilioane negociabil, an fabricaţie ’89. Tel 16-10-02. (579194) .

• Vînd motor, pompă injecţie pentru Fiat Croma TD 2500 cmc. Telefon 063/21-54-18 B istriţa.* (579195)'

• Vînd VW Jetta diesel 1985 5300 DM. Tel 15r81-32 seara. (579203) .

• Vînd Opel AsCona 1, 8i model sport, înmatriculat. Tel 19- 92-65. (579208)

\ • Vînd Moskvici stare bună, cu piese de schimb. Tel 17-10-38. (579209)

• Vînd Mercedes 220D şi maşină automată de spălat. Tel 18- 99-12.(579220) . '

• • Vînd piese Audi 100. Tel 17- 54-84 (579228) ' • v

V- Vînd camion Gaz 5 tone. Telefon 12-15-20; 12-19-71 seara. (579230)

. - • Vînd pianină sintetizator, boyler 51, chiuvetă inox, asporaţor praf, radiator cu ulei, saltea Relaxa şi din burete, toate din import. Str. Constanţa nr. 2, Thomas. (579121)

• Vînd televizor color “Tclecolor” şi unu alb negru. Tel. 15-72-58. (560902) '

:* v Vînd congelator Arctic 5 sertare Tel. 19-19-23 sau 15-77-72. (560904) ; ,

• Vînd televizor color. Tel.1 6- 74-38. (560975) ' , ' . r "' Absolvent vînd diferite obiecte mobilă, frigider, televizor etc. Informaţii zilnic orele 15-17 str. Negoiu. nr. 8 bl. ,G10 ap. 35 Mănăştur. (561001)

• Cumpăr congelator pentru uz. intern românesc sau străin. Tel. 065 /41-11-47 zilnic între orele 18-22. (561023) • ,

• : Vînd urgent osciloscop profesional., .Tel. 18-81-09. (561038)

- • Vînd compact disc Sony nou, preţ fix 350. 000 lei. Tel. 41-42-18 (568569)'

• Vînd aragaz cu încălzire centrală. Tel. 18-94-86. (568661)

• Cumpăr telefax cu robot telefonic. Tel. 064/19-09-90. (568713): • Vînd două boxe Unitra de 140W şi un pick-up Unitra. Tel. 41-11-99. după ora 17. (568752)

• • Vînd Sony stereo-diagoriala 74 cm 1600 DM, 4 cauciucuri cu jenţi, 195/60 R15. Tel. 24-30-03. (568769)

• Vînd PC 486DX4/100 4RAM HDD540 1000 dolari. Tel 01/321- 50-41. (579011) >

• Vînd calculator 286-486 şi imprimantă. ; Tel 19-90-76. (579112) -

• Vînd video Akai şi farfuria parabolică. Tel 16-04-35 după masa (579188)

• Vînd pat Bourbone, masă Bonanza cu scaune extensibile, magnetofon cu boxe şi benzi. Tel 11-98-77. (579191)

.* Vînd maşină de spălat automatică nemţească. Tel 13-08- 04. (579226) V V

manual chilim. Tel. 17-20-1L (568748) ' ' :

• Vînd calorifer fontă vechi. Tel. 18-76-78 (568763)

• Cumpăr sobă teracotă. TeL . 18-3495. (568774)

• Vînd aur dentar preţ convenabil. Tel. 14-49-32 după ora 19.(568794) \ v• • Vînd mobilă Bobîlna stare

,■ bună. Str. Anina nr. 5, Bl. ÂA4, ap. 5. (579101) ■

• Vînd dog 4 luni. Str. Brîncuşi (Gheorgheni) nr. 86 , zilnic între orele 8,30-18. (579102) =- . \

• Vînd'maşină de cusut Ileana. Tel 13-37-02. (579130) ; ;

• Vînd cameră de zi Băiţa, furnir deschis. Str. Nirajului nr. 1, Bl. PI, ap. 12 (staţia Transformator,- Aurel Vlaicu). (579131) *

• Vînd birou stejar, cărţi; medicină Tel 42-02-56. (579167)

.' • Vînd repatriere. Tel 12-80- 02.(579201)

S C H IM B U R I D E L O C U I N Ţ Ă

- * Dau /"în chirie apartam ent 2 .camere parter nemobilat, plata afiticipat pe l an. Tel 15-82-47 searj (579098)

*

• Dau în cfhirie casi zonă centrală str. Gheorgheni Tel 17-46-37. (579205)

. « Schimb locuinţă ICRAL u ltracen tra l- 2 cam ere, bucătărie, 35 mp, cu locuinţă mai mare. Ofer diferenţă Str.' Kogălniceanu nr. 8, ap. 16. (579169)

. • Vînd combină Claas Columbus diesel, 4000 DM. Tel 12-24-35. (579097)

; * Cumpăr 2 pui. ciobănesc ' german sau ciobănesc mioritic

cu pedigree! Tel. 18-40-16, str. Donath 76 (568759)

'• Schimb apartament 4 camere ^Mărăşti/Anina cu locuinţă în Braşov. Tel. 41-46-51. (560989)

• Schimb apartament cu două camere confort I în Dej cu similar Cluj Ofer diferenţă. Tel. 17-79-55 sau 21-12-89. (561003)

, • Schimb apartament 4 camere în Mănăştur, str. Bîlea, cu casă particulara. Tel 16-83-25 zilnic orele 15-22. (578772) ' '

• Ofer 2 locuinţe (proprietate) apropiate contra o locuinţă - mai mare,: zonă centrală..Tel 11-45-20. (579160) V :

ÎN C H IR I E R I

• Caut urgent chirie garsonieră. Ofer 100-150000 lei. Tel. 18-84-37 (561020) : : ; f : ■ ;

*, Caut chirie: locuinţă spaţiu comercial şi birou. Tel. 19-90-09. (561013) ' ' .

• Intermediez chirii. Tel. 43- 00-81 (568746) .

• Intermediem chirii. Tel 19- 09-28(579189)

• : Închiriez apartament trei camere pentru trei studente. Tel17-68-22 sau 36-85-74. (560689)

•' Dau în chirie una cameră incasă particulară la două fete. Tel 16-01-40. (560900)

• Dau în chirie garsonieră plata anticipat' 6 luni. Tel, 14-45-00. (560970)

• Dau în chirie pe valută, apartament 2 camere, telefon, etc, etaj I Mănăştur. Tel. 14-42-42. (560982) - . :

■ • Dau în chirie garaj din cărămidă 45 mp, cu trifazici Tel18-59-93 (568650)

- • Dau în chirie garsonieră mobilată. Tel. 15-45-96 după ora 17. (568705) .

: • : Dău în chirie 2 camere confort Gheorgheni, valută. Tel 14-97-57 (568751)

• Dau în chirie garsoniera mobilată, cu telefon, plata anticipat 1 an, Str; Izlazului nr. 8, Bl A2, ap. 86, tel 17-60-75, (579153)

• Primesc în gazdă o studentă Tel 17-13-94. (579202)

• . Vînd blană nurcă "lungă mărimea 48. Tel. 14-64-24 după ora 18. (560831)

• Vînd" dulap, şi mobilă bucătărie rloi. Tel. 12-84-09. (560859):

• -Vînd nuc tăiat. TeL 18-91- 04. (560988) ;

• Vînd canapea, fotolii, dulap cu vitrină, frigider. TeL 17-89-47(560996) • ’

• Vînd cojoc bărbătesc şi haine damă iepure şi hamster noi. TeL 14-69-41 între orele 14-20.(560997).

• Vînd turmă oi 60 capete. Tel. 16-67-26. (561021) .

• Vînd videointerfon; blană urs furnicar (cap, trunchi,- gheare). Tel 18-71-84. (568721)

• Cumpăr covor lînă lucru

‘ fnchiriez, cumpăr sau eventual mă asociez pe termen lung, spaţiu com ercial ultracentral minim 300 mp în Cluj. Tel. 01-65-96-85-2 sau 19-41-93. O ferte serioase. (560984)

• Dau în chirie spaţiu ultracentral 40 mp, situat într- un complex comercial. Tel. 14- 14-62. (568631) '

’ • Student grec caut de închiriat apartament cu donâ cam ere şi telefon zona preferată Zorilor. Informaţii tel. 12-19-47. (560932)

• Caut chirie apartament 2-3 camere nemobilat, 200-250 mii eventual valută. Tel. 19- 04-05.(561037)

• Caut sâ închiriez casă 4, 5 camere mobilată. Tel. 42-00- 28 (568674)

1 • - -.Caut să închiriez apartament .3 camere mobilat. Tel. 42-00-28. (568675)

• Caut de închiriat apartam ent'cu 3 camere, cn telefon. Tel. 13-09-69 după ora 18. (568688) .

• Caut de închiriat casi p a rticu la ră . Tel. 43-80-93 (568738)

; • Student german, posesor dog germ an, doresc si închiriez locuinţă 2 camere şi b u că tă rie - sau garsonieră confort I, în casă particulari, curte, plata în valută. TeL 14- 45-45 orele 18-20. (568761)

• ’ Societate mixtă caută de închiriat spaţiu din 2-3 încăperi cu telefon pentru birouri. Tel. 13-31 - 06 zilnic între 8-16. (559667) ;

_ • Dau în chirie spaţiu comercial Traian Vuia 55. Tel. 15- 16-91 (560929) -

• Dau în chirie spaţiu pentru producţie, depozitare. Tel. '17-65- 59.(561036)

• D octorand s tră in închiriază apartam ent .3 camere cu telefon individual pe term en lungi p la ta în valută. Relaţii la tel. 19-21-75 «au 43-01-34. (560726)

v ; • Caut de închiriat apartament 2 camere cu " telefon, nemobilat, plata' înainte pe un an. Ţel. 16-21- 25 42-50-17 (9-16). (560796)

. • Student, caut pentru închiriatapartament sau garsonieră mobilaţi cu telefon în Zorilor. Informaţii după ora 19 la tel. 12-89-01. (560841) ; ;

• Tineri,căsătoriţi căutăm de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere. Tel. 42-04-50 între orele 8-16. (560886)

• Caut să închiriez garsonieii sau apartament cu două camere, mobilate. Informaţii la tel. 41-45- 31. (560920). - • Caut de închiriat cameii intrare separată .ultracentral. TeL 19-41-93. (560983)

• Studentă caut cameră de închiriat Tel. 13-43-95 orele 11- 18. (561012)

flî) joi, 2 noiembrie 1995 PUBLICITATE A D E V Ă R U L

• Studenţi căutăm de închiriat î ipartamcnt cu telefon. Tel. 16-

5682. (568574)• Student caut garsonieră de

închiriat Tel. 18-02-24 seara. (568679)

• Student cant cameră de închiriat Preţ accesibil. TeL 14-77- 24(568694)

• Caut chirie urgent TeL 16- 58-10(568701) ■ '

• Caut de închiriat casă sau apartament în caisă. TeL 18-41-07 (568717) ;

,• Student la Drept caut gazdă san chirie apartament TeL 13-32- 97(568760) ^

• Caut chirie- 1-2 camere urgent Plata lunar. TeL 43-76-69. (568781) : ^ : v

• Caut să închiriez rulotă şi remorcă auto. Tel. 16-49-32. (568785) .

• Caut să închiriez autoturism. Prefer diesel. Tel. 16-49-32. (568787) / . —'

• Caut de închiriat garsonieră. Tel 15-28-06. (568790)

\ , Dpi studenţi, căutăm de ^'închiriat garsonieră la preţ fezonabiL Tel 065/14-45-57 după ora 14,30. (579092)

■ Caut chirie(valutâ). Tel 15-49-47 (579151)

• Caut de închiriat apartament2-3 camere, cu telefon, mobilat sau nemobilat, Mănăştur, Grigorescu. Informaţii la'tel 15-57-86. (579190)

• Caut de închiriat garsonieră, apartament (nemobilat) cu plata lnnar. Tel 18-44-44. (579215)

D IV E R S E

• Angajăm dansatoare, de strepteasc Salar deosebit. Tel.11-96-15. (560977)

• Ingineri Industria Alimentară întocmimdocumentaţie în vederea obţinerii licenţei de fabricaţie a . produselor alimentare. Telefon 18-32-25; 41-05-70. (561011)

• Angajez tineri strungari, frezori cu armata (acută la SC Bileav ce executa cuzineţi la toate tipurile de motoare ţi utilaje. TeL 19-49-54 sau 13- 81-96. (561030)

• Angajez tîmplari. TeL15-66-01. (561039)

• Angajăm taximetrist. Tel. 18-49-16 (568640)

•. Oncos SRL, cu sediul în str. Donaţii nr. 76, tel. 18-40- 16 angajeazâ vinzâtori, şoferi profesionişti categoria BCE, zilnic după ora 18 (568758)

* Firmă farmaceutică angajează medic sau farmacist pentru promovaremedicamente, domiciliat în Clnj. Tel 01/620-70-07 ora 16-18. (579206) .

* Angajăm agenţi publicitari. Tel 15-15-06 după ora 15. (579216).

• Firmă importatoare de piese auto angajează în condiţii deosebite reprezentant permanent pentru municipiul. Cluj-Napoca. Vâ rugăm i i trimiteţi curriculum vitae + foto pe adresa: Baco SRL, str. Barierei nr. 2A, sector 1 Bucureşti cod 76518. (579227)

• “Armin Maycr Reisen” transportă persoane şi eolete; In Germania. Viza de tranzit Austria se asigură gratis. TeL 064/19-50- 43.(560747)' • PCJ Impex SRL angajează: secretară, cunoscătoare a limbii engleze -uccnic tîmplăric vîrsta 17- 20 ani, încasator, posesor permis auto.' Relaţii, tel. 19-08-71. (560835) s :

• Firmă en gros angajează doi , băieţi serioşi, harnici, isteţi şi nn

şofer profesionist cn experienţă. Tel. 13-29-11 orele 12-16 (560937)

• Zugrăvesc, montez, raşchetez parchet TeL 14-32-69. (560953)

• SC Iami SRL str. Someşului nr, 19 Cluj-Napoca angajează gestionar (ă) şi muncitori necalificaţi. Informaţii la sediul; firmei. (560985) ’ - V

• Firmă particulară angajează2 economişti (bărbaţi) pentra postul de revizor contabil (vechime 3 ani) se oferă salariu de excepţic. Informaţii teL 41-44-96 41-44-99 , orele 8-16. (560993)

• Firmă particulară angajează personal calificat în funcţia de

.confccţioner maşinist pentra atelier de croitorie. TeL 41-40-98 între orele 8-15. (561004)' • Transport marfă 5 t TeL 18- 39-91 (568736)

• Angajăm vînzătoare, program 9-12; 15-21. Td. 17-33-15 după ora 12. (568757)

• Angajez vînzătoare tonelă' str. Reşiţa nr. 4 ap 26 lîngă Tribunal (568792)

• Societate eomerclală'. angajează contabi 1-cconomist,: agenţi comerciali(decIaranţi vamali). Interviul va avea loc luni, 06. XI. 95 ora 17 la sediul firmei Informaţii la ' tel. 41-41-69. (568793)i • Transport marfă 1 şl 2 tone. Tel 19-95-45. (578792) / , '

• Angajez secretară, agenţi comerciali, ju rist Tel 13-70-01. (579049)

- • Dacă doriţi să lucraţi ca agent vînzări într-o firmă cq dezvoltare -rapidă, sînteţi o • persoană tînără, dinamică' şi motivată, vă invităm la interviu, str. s Moise Nicoară nr; 3 (P-ţa Agîrbiceanu), ora 12-18. (579120)

• Caut vînzătoare tonetă Flora. Tel 17-29-31. (579174)

• Ofer împrumut. TeL 19- 05-69 intre, orele 10-13 ţi IS­IS. (560867)

• Ofer împrumut. Tel 11-81-57.(579214)

■. • Ţin evidenţi contabilă. Telefon 13-72-25. (568681)

• Meditez matematici la domiciliul elevului. TeL 15-78- 91. (568779)

• Economistă ţin evidenţă contabilă. TeL 15-23-46 orele 18-20. (560621)

• Spăl, calc, la domiciliul meu, asigur calitate. Tel. 41-05-24. (560846) .

• Operator PC îmi ofer serviciile pentru editare texte. TeL 41-08-09 după ora 16. (560913)

, • Contabilă cu experienţă ţin evidenţă contabilă. Informaţii teL16-83-27 după orele 17. (560969)

• ' îngrijesc fetiţă 4-5 ani program de grădiniţă germani TeL 41-46-51. (560990)

• Meditez chitara. TeL 15-87-

88 între oţele 15-17. (560998)• Luni 6 san marii 7 noiembrie

duc cu maşina proprie două persoane pînă la Frankfurt Gennania, preţ 70% TeL 13-63-02 eventual şi retur. (561017)

• Student meditez informatică, tehnoredactez computerizat Tel.I8-22-S9. (561035) r: Meditez matematică.-Tel. 15-

47-57.(568696)■ • Meditez matematică, fizică, informatică. V Tel. 12-83-60 (568762)

*. Inginer constructor, CFDP,. absolvent iunie 95, cunoscător a l . limbilor germană (maternă) inclusiv limbaj de specialitate, engleză; franceză,. experienţă în ofertare şi preţuri, cunoştinţe calculator posesor ;■ permis conducere categoria B, domiciliu stabil în ClujNapoca îmi ofer serviciile. Zilnic teL 17-1,7-21 orele 7,30-9,00(568765)

• Student, meditez matematică orice niveL Tel 17-51-43 după ora19.(579108)

• Tînăr serios, caut.de lucru îngrijitor blocuri. Tel 15-09-52. (579207) V

• Student, meditez gramatică. Relaţii la tel 18-67-12 între orele17-21.(579222), • Tînără talentată în design vestimentar şi amenajări interioare caut firmă pentru angajare. Tell2- 27-72. (579232): , ; ;

Caut'femeie cu experienţă pentru îngrijire' copil şi menaj. Telefon 19-96-13. (568670) •

■ Cumpăr medicamentele Xânax sau Tofil de 0, 25 mg, Voltarcn unguient şi pastile dc 20 mg termen de .valabilitate 1995, 1996. TeL 4M0-36 zilnic orele 19- 22. (561022)

• Solicit două vize Germania pentru 1 an. Relaţii teL 058/83-08-06. (560764)

; ' • Tînăr sănătos, grupa sanguini 01 donez urgent rinichi CT 148 OR 1 (568786)

P IE R D E R I

■ • Pierdut carnet de student pe numele Bobiş Călin. îl declar nuL- (561010) :> • Pierdut legitimaţie călătorie

pe numele Tătara Elisabcta. O declar nulă. (561028) -

• Pierdut camet de sănătate pe numele Covăccanu TcofiL îl declar nuL (568725)

• SC Instalconf Impex SRL pierdut certificat de înmatriculare, nr. J12/2887/1992. Se declară nuL (568730)

• Firma Andruşca Vetimpex SRL pierdut cod fiscal nr. 3277872. Se declară nuL (568735)■ • Pierdut două caiete de

vînzare Ia zi eliberate lă data de 7.04. 1995 şi la 10. 03. 1995 cu nr. 97541 şi ,13911. Se declară nule. (568753)

• ; Pierdut dosar cu acte transcriere Dacia 1300 şi cartea de identitate.' Pe dosar scria Auto Mircea. Găsitorului recompensă bună. Sunaţi la tel. 16-52-82. (568780)

• Pierdut' legitimaţie de facultate pc numele Mărinccan Georgela. O declară nulă. (568791)

• SC Hercules Prodimpex SRL pierdut ccrtificat de înmatriculare.. Se declară nuL (579196)

• SC Ginclalin Transcom SRL pierdut certificat de înmatriculare. Se declara nuL (579197)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• In urmi cu cîteva zile am aşezat-o la locul de veri pe mama. Moartea necruţitoare nu s-a depărtat de casa noastră. în dimineaţa zilei de 1 noiembrie I-a răpit şi pe tatăl nostru POP IQAN (ONUCU) din Bâbuţiu, tata, socru, bunic şi străbunic de 76 de anL Dragii noştri părinţi, uniţi aţi fost in viaţă pînă v- aţi crescut 7 copii, uniţi aţi rămas în moarte. Dumnezeu să v i odihneasci. Înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă 4 noiembrie Ia ora 12 în satul Bâbuţiu. Vă pllngem şi vă regretăm din tot sufletul, frunţile noastre cernite se înclină deasupra mormîntului vostru. Nuţica, nora Ilcuţa, I rina, Vasile, Rodica, Gcnu, Tavi cu familiile. (561032)

• S-a stins din viaţă bunicul meu, PETRE COLŢ din Lunca Clinicului. O lacrim ă şi o floare în amintirea lui veşnică. Cătălin. (568768) .

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm stingerea fulgerătoare din, viaţă a iubitului nostru soţ şi tată BOLDOR IOAN, pensionar, fost maistru chimist Ia Terapia, în vîrstă de 61 anL înmormîntarea va avea loc în ziua de 3 noiembrie 1995, orele 15, de \ Ia Capela Cimitirului din Mănăştur. Familia îndoliată. (568771)

• Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţi a scumpului nostru soţ, tată , bunic, străbunic, socru, frate şi vecin, cel care a fost TUSAI IOSIF, după o lungi şi grea suferinţă, ' Ia 82 ani. Înmormîntarea va avea Ioc Ia Cimitirul Ccntralîn data de 3 noiembrie, orele 15. Familia în durerată. (568782)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a fiului şi nepotului nostru drag, MORAR IOAN Mama Valeria, mă tuşile Ana,. Lidia, Paraschiva, Gheţa cu familiile. (568797)

Cu nemărginită durere în suflet, ne despărţim de draga noastră mamă, soţie, soacră, bunică, COSTE NINUCA, în vîrstă de 56 anL vei rămîne veşnic în inimile noastre Să-ţi fie ţărîna uşoară şi somnul lin. înmormîntarea va avea loc vineri, 3. 11. 1995, Ia ora 12,-în sat Adalin. Familia îndurerată (579178)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mame, soacre şi bunici, FODOREAN VERONICA. Înmormîntarea va avea loc vineri, 3 noiembrie, ora 12, la Cimitirnl din Cordoş. Nu o vom uita niciodată. Familia îndurerată. (579184)

• Condoleanţe şi întreaga noastră icompasiune familiei îndurerate la trecerea in eternitate a celei care a fost MARINELA POPESCU Familia'Dumitrescu. (579213)

V După o scurta şi grea suferinţă s-a stins dia viaţi al nostra tată, socru şi banic, cel care a fost HÂDĂREAN IOAN din Bojn. înmormîntarea va avea Ioc vineri, 3 noiembrie 1995, orele 13, in localitatea Bojn. G t ai trăit le-am iubit, cît vom trăi te vom pCnge. Odihneşte-te In pace, ta tă scump. Familia îndureraţi. (579218)

• Cu durere in suflet anunţăm încetarea dia viaţă în data de 31 octombrie după o grea şi lungă suferinţă scumpa noastră -soţie,1 mamă, bunică, .soacră MICLOŞ

. ANĂ (ANICA lui Aurelu Flori din Ugruţiu) .in virstă de 59 ani. înmormîntarea va avea loc în data de 3 noiembrie ora 13 la Capela veche a Cimitirului din Mănăştur lingă biserică. Nu te 'vom uita niciodată. Soţul Aurel şi cei 7 copii, gineri şi nurori şi nepoţi Să- ţi fie ţărîna uşoară. Familia îndurerată. (560973) \

• Clasa a XII A Liceul Economic şi diriginta Popa Elena sunt alături de colegul şi prietenul Cristi Boldor în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. (560971)

• Suntem a lă tu ri de colegul nostru Pop Grigore în marea durere pricinuiţi de pierderea tatilui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la SRP Victoria Cluj. (560972)

« Sîntem a li tn r i de prietenul nostrn Grigorc Pop Ia trecerea în nefiinţi a tatilui drag. Si-i Ge ţărîna nşoari. Familia ■ Gheorghe O priş. (560979)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Rodica Chiriţescn la . dureroasa despărţire de ta t i i drag. Colectivul Direcţiei Sanitare a judeţului Cluj. (560992)

• Sîntem alături de colegii noştri .Nelu ţi Vali Ilădărcan în marea durere cauzată de pierderea tatilui drag. Doina, Alina şi familia Moldovan Petru. (561002)

* Suntem a li tn r i de colegul nostru Vasile Radu în aceste clipe deosebit de grele pricinuite de pierderea soţiei sale dragi. Transmitem întreaga noastri compasiune şi sincere condoleanţe familiei greu încercate. Colectivul Policlinici! Judeţene Cluj.(561007)

'• ; Dragă Radu îţi îm părtăşim marea durere prin care trcci şi vom fi mereu alături de tine. Prietenii din Policlinica Judeţeană 'C luj.(561008)

• Adresim sincere condoleanţe colegului nostru Sorin Coste pentru pierderea grea suferiţi prin dispariţia mamei sălci Colegii de la Transilvania General. (561015)

• Un ultim şi pios omagiu celni carc a fost cuscrul nostru PETRE COLŢ din Lunca CîlniculuL Sîntem alitn ri de familia g rea în ce rca ţi. Familia Rusa, Cluj-Napoca (568767)

. • Sîntem a litn r i de colegal nostra Popesco George la marca darere pricinuită dc moartea p rem atari . * soţiei MARINELA şi exprimăm siacere ; condoleanţe. Colectiva! SC “ UnisenT’SA Filiala Qnj. (561016)

• Ua ultim omagia vecinului şi prietenului nostru BOLDOR IOAN. Familia Chiorcan şi copiiL (568732)

• Sinccre condoleanţe familiei Călina, la pierderea mamei dragi. Colectivul A* Jo El SRL. (568737),

• ■ Snntem alături 'de colega! noastră Oltean Virginia, în marea durere pricinuită de pierderea socrului drag şi transmitem sificere condoleanţe/întregii familii. Colegii de Ia SC Hcnrieta Confecţii SRL. (568745)

• Suntem alături de prietena noastră Monica şi familia, acum cînd distinsul prof. dr. IOAN BOITOR, a plecat pe drumul fără întoarcere Dnmnezen sâ-1 odihnească în pace Khalil şi Martina, Ibrahim şi Ioana. (568789)

• Sîntem alitnri de lina no astri Elena, l a darerea pricinuiţi de pierderea soţul ni drag, GAIGÂR IOAN. Familia Petrişor. (568796)

• Snntem a litn r i dc doamna în v iţito a re Goga Ana şi familia sa la pierderea tatilui drag. Colectivul Şcolii ar. 10 Quj-Napoca. (579186)

• Suntem a lifa r i de vecinul v nostru Popescu Gheorghe şi familia lai în clipele grele prieiaaite de pierderea soţiei dragi, MARINELA. Asociaţia dc locatari str. L. Rebreanu nr.2. (579212)

• Preoţii,- Consiliul parohial şi credincioşii Parohiei , " Ortodoxe Române”Sr. loanBotezitornT d n j iant alături de pirintele Mihai Colţ în marea -durere pricinuiţi de moartea tatilui drag, PETRE COLŢ. Dumnezeu si-i faci parte între aleşii Lui, iar pe cei dragi rimaşi si-i mîn*fie ţi să-i întărească. (579223)

* Snntem alătnri de. colegul ţi prietenul nostrn preot Mihai Colţ în marea durere pricinuită de moartea tatilui drag, PETRE COLŢ. Rugim pe bunul Dumnezeu si-1 odihneasci între aleşii Lui ţ i s i mîngîie familia în d u re ra ţi. PreoţiiProtopopiatului Ortodox Qnj. (579224)

■ A trecut un an de dud buna ţi blinda noastri soţie, mam i, soacri ţ i bunici ESTERA STELUŢAVASILESCU ne-a p ir is i t pentrn totdeauna.Comemorarea slm bită 4 noiembrie ora 9,30 la Biserica Schimbarea la F a ţi str. Eroilor. Familia. (560976)

A D EV A R U L d e C iu l SPORT joi, 2 noiembrie 1995 2 0

E s e n ţ i a l u l' • De la o conferinţă de presă te

alegi cu numeroase date şi impresii. Cea desfăşurata marţi la orele amiezii, organizată de F.C. ”U”, conferinţă de presă aşteptată cam de mult timp şi provocată într-un fel, a avut- de toate: sinceritate, răspunsuri oscilante, optimism, uneori de circumstanţă iar ca un corolar, rugămintea ca presa să fie alături de club, de echipă, pentru a reuşi în tentativa de redresare a echipei.

• Preşedintele clubului, Sorin Bagiu, a luat poziţie faţă de unele ştiri necontrolate ce se strecoară^ în ziare,'uitînd un lucru esenţial: că în ultimele luni gazetarii au trebuit să vîneze'noutăţile, unii mai tineri să Ie inventeze, că o astfel de circtilaţie ă noutăţilor, de multe ori "după ureche”* sau recepţionate la_”a cincea. mînă”, s-a; datorat ' faptu lu i. că între ' club - şi reprezentanţii presei n-a existat o legătură statornică, .ei una ■ ocazională.

• Sorin Bagiu şi-a 'în su ş it "punctul de vedere’5 referitor la

, rarefierea contactelor, dintre club şi presă, majoritatea în ultimele luni fiind oarecum de circumstanţă şi .desfăşurate în mare viteză, proiniţînd că de aici înainte, în fiecare marţi gazetarii sînt invitaţi în salar de protocol de la S tadionul "Ion Moina” pentru a fl puşi la curent, cu toate frămîntările, bucuriile şi necazurile ce înconjoară clubul. El a solicitat, totodată, sprijinul presei fiindcă ”U” nu mai este echipa domniei sale; ci a cetăţii şi presa poate aduce . un real sprijin în îmbunătăţirea activităţii. - ’■ • Un punct central al discuţiilor

s-a referit la rezolvarea problemei antrenorului principal, funcţie preluată a doua oară "din mers”, de Dan. Anca, vicepreşedintele clubului, mulţi întrebînd ce înseamnă cuvîntul "provizorat”. S-a explicat, clar, că este un termen folosit la cererea lui Dan Anca, dar . că în urma revirim entului, înregistrat după înfrîngerea din partida cu F.C. Naţional, argumentele referitoare la calitatea

' de antrenor a "baciului” Dan Anca nu se împiedică de cuvîntul "provizorat”, folosit momentan de • circumstanţă. Dan Anca va pregăti echipa în continuare pînă la finele turului şi Cele cinci partide din retur ce vor avea loc în continuare, deci nu se pune problema înlocuirii

- lui. Toate numele vehiculate în diferite ziare... cad. Chiar şi în cpntextul că Remus Vlad va fl "eliberat” de la Dinamo şi se, va întoarce la Cluj-Napoca s-a subliniat că eventualele discuţii cu

.'el se vor purta dar că aceasta nu înseamnă să se renunţe la Dan. Anca.. •' "/ . -■ ' ■'; _

• Un larg' spectru au luat discuţiile legate de sponsorizarea echipei, respectiv posibila retragere a sprijinului financiar de către Banca "Dacia Felix”. Asta în . contextul unor ştiri vehiculate în presă. S-a explicat - ■ .subliniin- du-se rolul deosebit al B.D.F. în crearea bazei .materiale a clubului- că ştirile alarmante au pornit dp la faptul că din mai, contractul dintre club şi bancă n-a mai fost reînnoit. La modul optimist însă - într-un fel vrînd parcă să se convingă singur - Sorin Bagiu a explicat că are toate speranţele în •

^ 1 tI n M a r e l e P r e m i u ă l J a p o n i e i , F o r m u l a 1 :

n u m i t ă W i l l i a m s !• Duminică, 29 octombrie, 'pe circuitul, de la Suzuka, Marele Premiu al Japoniei la Formula 1 a fost cîştigat de germanul Michael Schumacher, care, împreună cu Johnny'IIerbert, locul 3, au cucerit în premieră, şi titlul- mondial la constructori pentru Benetton- Renault Suzuka a avut un număr de 53 dc ture, Schumacher

, conducînd de la start pînă la finiş,. terminînd într-o oră şi 36 de minute, cu o medie orară de 192 knx/h. Din cele 23 de maşini aliniate la start, au terminat doar 12, Cu această ocazie campionul mondial en-titre, Schumacher, a egalat recordul de nouă victorii într-un sezon, record stabilit de britanicul Nigel Manşei în: 1992.. Comentariul lui Schumacher, la terminarea cursei, a fost, ca de obicei, sec şi la obiect: "Am reuşit să demonstrăm că în .

ultimii doi ani am fost cea mai bună echipă”. .■ ..... . ■ ,...v

Principalele momente ale cursei:. îirsesiunea de calificări, de sîmbătă,; 2» octombrie, japonezul Aguri" Suzuki a ieşit în decor, urmărind cursa, la televizor, cu o... coastă ruptă • Schumacher a reuşit să ocupe pole position, pentru prima data de la cursa din Canada • In prima parte

: a cursei de duminică, francezul Jean:; Aleşi, Ferrari, a fost personajul : principal: după locul doi lâ start, loc obţinut în calificări, Aleşi porneşte maşina înaintea aprinderii luminii verzi a semaforului, fiind penalizat cu o oprire de 10 secunde lă boxe; urmează pentru Aleşi încă-o'oprire la boxe pentru - schimbarea cauciucurilor de ploaie cu cele de uscat, după care Aleşi porneşte în urmărirea lui Schumacher de pe locul 13, în ’tura a 7-a. în tura

a 8-a Aleşi iese de.pe traşeu, îşi reia urmărirea, efectuînd cîteva depăşiri spectaculoase la Herbert şi Hill. Din păcate, la jumătatea cursei m aşina cedează, Aleşi ieşind definitiv • Contrar tuturor aşteptărilor, maşinile William au strălucit prin absenţa aproape totală din lupta pentru primul loc • Turul 37, după,o scurgere de ulei din maşina lui Pedro, Diniz, încep ieşirile.de pe traseu ale favoriţilor> Hill, Blundell, Coulthard, Frentzen, redresări, spectaculoase, din nou Ilill, apoi' Irvine, cei doi de la William reuşind ieşiri defînitive,din concurs ••Hill şi Frentzen au fost nevoiţi să intre la boxe, situaţia lui Frentzen fiind neobişnuită,- p rin ; statul la coadă după colegul său Karl Wenlinger, aflat la boxe pentru schimbarea cauciucurilor! .

Clasamente Suzuka:' Schumacher - 10 puncte; Hakkinen - 6 puncte, Herbert - 4 puncte, Irvine - 3 puncte, Panis - 2 puncte; = Salo - 1 punct; piloţi: Schum acher. (Benetton) - 102 puncte, Hill (W illiam) - 59, Coulthard (William) - 49, Herbert (Benetton) - 45, Aleşi (Ferrari) - 42, Berger (Ferrari)- 31; constructori: - Benetton Renault - 137 puncte, William Renault: 102, Ferrari: 72, McLarren-Mercedes: 27, Jordan- Peugeot: 21, Suaber-Ford: 18.

Titus GRIGOROVICI

reînnoirea contractului şi că, pe de alta parte, se poartă discuţii la un stadiu avansat de relaţii financiare si de sponsorizare cu alti parteneri, în speţă PROINVEST şi SALTO, că tratativele sînt avansate şi odată finalizate vor constitui o redresare a clubului din punct de Vedere financiar, ţinînd cont cît de mare este ci/antumul cheltuielilor, că la ora actuală contractele de publicitate în vigoare aduc clubului doar 2 2 'de milioane dintr-un necesar de minim 100 de milioane pe lună. ;

• A fost, infirmat zvonul despre neplata unor drepturi datorate^ jucătorilor, iar "cazul Şandru”, care nu s-a prezentat la echipă pentru a face deplasarea la Constanţa a constituit o neplăcută surpriză şi pentru club, .mai ales că tot clubul i-a sărit'în ajutor pentru plata unei sume pentru achiziţionarea apartamentului.

• A fost explicat şi "cazul Sălăgean” aflat în-vogă în presă, explicîndu-se modul necinstit cum procedează Ceahlăul Piatra Neamţ, a cărui conducere nu s-a prezentat pentru primirea sumei datorate dar care acum ameninţă cu.. UEFA. S-a explicat şi modul cum grecii ne-au tras pe sfoară apropo de transferul lui Marius Predâtu, cum s-au "scuzat” prin trimisul clubului elen că sumă de 25.000 dolari le-a fost furată la Roma!v • In cîteva puncte v-am prezentat esenţialul de la conferinţa de presă. Nil ne rămîne declt. să sperăm că lucrurile se vor. îndrepta şi că vom avea prilejul să ne întîlnim în fiecare marţi la stadion pentru a discuta noutăţile. ’

Victor MOREA- ' P.S. Pe cînd, totuşi, rezolvarea problemei unui purtător de cuvînt autorizat, care să. fie mereu disponibil de-a purtă dialoguri cu reprezentanţii presei? Nu de alta dar cluburile care se respectă au un asemenea cadru. Iar încercarea din primăvară a fost un... .fiasco.

Eva Kerehes este noua campioană naţională la kata

individual, karate F.IIII.K.După succesele din Cupa

Rom âniei de la Oradea şi "zonalele” de la Arad, iată că Eva Kerekes confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, că valoarea nu ţine cont de stil: tradiţional sau F.M.K. Fie vorba între noi, deşi cauzele sînt mult mai adinei, trecerea Evei de la stilul tradiţional la cel modern este un cîstig. Şi în primul rînd unul valoric Pentru că aşa cum ne declara chiar ea, "emoţiile au fost mult mai mari la faza finală a Cam pionatului Naţional (versiune F .M X ) din acest an decît la "europenele” sau Chiar "m ondialele” la care am participat pînă acum, m stilul tradiţional”. Deci, Eva Kerekes este noua campioană naţională la kata individual, karate F.M.K.,

• titlu cucerit, aşa cum spuneam ‘ la faza finală a Campionatului; Naţional de karate F.M.K. - kata, , Făgăraş, 28 octombrie.

Au participat peste 70 de

sportivi de la 29 de cluburi, respectiv-primii trei calificaţi pentru finale, din fiecare din cefe şapte "zone". Felicitări atît ei cît şi antrenorului său\ A'drian Popescu-Săcele (6 dan) şi preşedintelui A.S. ASTRA, / domnul Radu Şerban, club în cadrul căruia evoluează Eva.

Tot din declaraţiile Evei, să mai spunem că nivelul tehnic al competiţiei a fost extraofdinar de ridicat, organizarea acesteia a fost ireproşabilă, ca şă nu mai vorbim de o : mult "mai mare profesionalitate din partea oficialilor, faţă de cei întîlniţiîn competiţiile de karate tradiţional E)e altfel,: singura federaţie recunoscută internaţionale Comitetul Olimpic Internaţional esteF.MK..‘ Următorul obicctiv al Evei

este Balcaniada dc la Sofia, ce se va desfăşura între 17 şi 20 noiembrie. Mult succes!!

Cristian BARA

P R I N T R E

B U T U R I

Nu ştim dacă se'poate vorbi cu adevărat de o renaştere a rugby-ului românesc. Cert este că această acţiune inedită este de bun augur. Şi că termenul de "renaştere” ar putea părea forţat, noi credem că nu. Şi dacă stăm să ne gîndim la ce rezultate a avut rugby-ul românesc acum cîţiva ani buni şi ce rezultate are acum. Duminică a avut loc prima etapa a campionatului local de rugjjy inter-licee. Următoarele etape se vor desfăşura joi, 2 noiembrie, de la ora 16,00 şi duminică, 12 noiembrie, de la ora 10,00. Participante în acest campionat sînt echipele liceelor nr. 4 (fost Ştiinţele Naturii, director Mircea Radu, antrenor Octavian

S ă f ie a c e a s t a ren a şterea r u g b y -u lu i r o m â n e sc ?

: Chihaia), de Transporturi (director dna Trif, antrenor Mircea Nistor), Energetic ' (director Ariana Văcăreţu, antrenori Dan Polaşanu şi Vladimir Pavlenco)'şi "Gheorghe Şincai” (director Gheorgjie Comănaru, antrenori Emil Pîrţog şi Gheorghe Sabău).

Au fost consemnate şi primele rezultate: Lic. de Transporturi - Lic. Nr. 4:20-15 şi Lic. "Gheorghe Şincai”- Lic.'Energetjc: 20-5.. Competiţia este organizată de \

Federaţia Română de Rugby în colaborare cu Comitetul Regional de Rugby Transilvania Vest (preşedinte Ion Irimia), Inspectoratul Şcolar- Judeţean Cluj şi .International Board.

De subliniat că International Board a oferit patru rînduri complete de echipament "PUMA" în fiecare din oraşele Bucureşti, Constanţa, Braşor şi Cluj. Şi.nu am încheia iară a menţiona cîteva nume-despre carc sîntem siguri că vom mai auzi peste cîţiva ani în rugby-ul românesc: Goga, Turdeari, Miclăuş,-Iacob, Mindroţ, Roman, Bolboacă, Indreica, Bucur, Cîmpean, Pintea, Boita, Bălaş, Ciocan, Culda şi nu în ultimul rînd Florescu, marcator a nu mai puţin de patru eseari, deşi acesta a deprins primele noţiuni de rugby abia aciim două săptămînL

Cristian BARA şi• Adrian MIŞAN

* -■ ̂ .< „ t ,

** ‘ •* -K X* Mi

Argint pe ape". Fotografia: Vlad CHIRITĂ,

Trofeul ” Rapala- - Silslar” III)

Sîmbătă trecută, întrega "trupă” > a trezit cu... ”noaptea-n cap”, deşi unii au mai zăbovit la "poveşti” pînă după cîntatul cocoşului De pe luciul apei se ridicau caere de aburi Astrul zilei se zărea undeva sus şi privit prin pîsla aburilor de ceaţă părea o imagine de eclipsă solară. La debarcader,- flotila bărcilor - gata de

, start. M-am îmbarcat, în calitate de arbitru, în barca 67, împreună că sătmăreaul Ambrozie Medyesi şi

băimăreanu Daniel Ceghi. Cap- compas spre sectorul A, în stînga debarcaderului. Ancoraţi cu o... cărămidă am oprit barca la distanţă de mal şi concurenţii au început lansarea lingurilor. Precizia de'mare clasă la amîndoi, de fiecare dată lingurile "aterizînd” la rădăcina

' stufărişului după care începea recuperarea. Şi travaliul ăsta de metronom s-a întins de la orele 8,30. timp de trei ceasuri. Nimic. Nici o trăsătură.. Au fost schimbate linguriţele cu voblere şi twistere. Degeaba. Stiucile şi bibanii se încăpăţînau să nu se- prezinte la ”apel”. ■■■'■.

La 1130, manşa întîi s-a încheiat Se vîsleşte alene spre debarcader.

- Sîntem aşteptaţi cu mare nerăbdare de o cameră de luat vederi, mînuitâ de cunoscutul cineast-vînător

Alexandru Satmari, de aparate de fotografiat- Mă prezint la masa de recepţie a capturilor, dotată cu un metru-ruletă şi cîntar. Prezint sec raportul: ”Barşa numărul 67 nici o captură”. Pe rînd alte rapoarte similare. Emoţionat, Cristi Morar anunţă o captură reuşită de Eugen Bacs din Alba Iulia: o ştiucă de 56 centrimetri lungime. Preşedintele concursu lu i,. M. Popescu, şi secretarul A.J.P.S., ing. Octavian Morar stau şi se minunează, nu le vine să creadă de nereuşita primei ‘ manşe.

La orele 13,30 startul în manşa a doua. Sînt în sectorul B. Se repetă

1 ritualul din prima manşă. Cu răbdare pescărească. Nici o trăsătură. Deodată unul din competitorii din barca purtînd numărul 65 anunţă: PEŞTE. Le fac semn să se apropie.

O mîrliţă de 48 centrimetri. 0 consemnez în caiet Este prin* capturi., arbitrată. Creşte speraiţi celor doi din barca 67. Arunciri, după aruncări, adevărată artă, dar- nimic. Minutele se scurg vertigino» şi deodată soarele Scapătâ după doi Cele trei ore rezervate manşei s-n încheiat. Vîslim spre mal Măcar «o satisfacţia de-a raporta o capturi Ao mai fost alte trei după aceia. Ultina, o ştiucă măsurînd 58 centrimetriji trîmbiţe iar autorul capturii, gherleanul Mircea Ungur Cîrje, «B în al nouălea cer de fericire. Decr bilanţul primei zile - doar p>ţ̂ ştiuculiţe. Poate a doua zi, duminic* ştiucile şi bibanii vor renunţa la- grevă. Ne ducem la culcare şi noapte am visat numai capturi babane...v<** ■ Victor PESCARU

R 5 T j o i , 2 n o i e m b r i e t 9 9 5 ROMÂNIA VATRĂ ETERNĂ DE CIVILIZAŢIE A D E V A R U Lde Cluj

Născut la 2 noiembrie 1941 în Mogoşeni, Gorj , (tatăl - funcţionar bancar, mama - sora ' celui m re a devenit patriarh ul lustinian Marina al României), prof. univ.dr. lustinian Petrescu este, acum, uh prestigios profesor al Facultăţii de Biologie- . Geologie ' Geografie a Universităţii: "Babeş-Bolyai". (între anii 1984-1992 a fost şi decanul acestei facultăţi), fiind, considerat unul dintre cei mai buni'specialişti europeni in domeniul palinologiei,ştiinţă la graniţă, dintre geologie şi botanică; Alături* de studii de specialitate publicate în reviste, este şi un harnic autor de cărţi accesibile marii majorităţi, a cititorilor: "Păduri împietrite", "Pămîntul - o biografie geologică ” , ■"Palinologie", "Lumi geologice dispărute”, "Perioadele glaciare ale Pămîntului”, "Terra-catastrofe naturale" şi ’apărută recent - "Dmozaitria”. ^

Patriot de adîncime - născut>Jn Gorj, a absolvit Liceul "S.

^ Bărnuţiu“ din Zalău, facultatea > la Cluj, şi-a susţinut doctoratul la Universitatea din Bucureşti -, profesorul lustinian Petrescu face parte d in ! conducerea " Vetrei Româneşti” - vicepreşedinte al Uniunii şi preşedinte al Filialei. Cluj. în această calitate, a publicat în revista “Vatra

Rom ânească" articole şi interviuri cu personalităţi din ţară şi din diaspora românească. Este, totodată, şi un preţuit colaborator ăl ziarului "Adevărul de Cluj”.

Din textele publicistice ale profesorului lustinian Petrescu, i texte care sînt o mărturie ă crezului său, cităm doar trei fraze:

J "Munca rămîne, în opinia mea, singurul reazem al existenţei şi afirmării în viaţă; ea trebuie făcută cu dăruire şi încredere!”

"Interesele de neam şi ţară trebuie puse deasupra'oricăror i aranjamente de partid, grup ş î persoană"; '

"Să purcedem laolaltă întru zidirea de suflete şi fap te pe măsura • tim purilor \ la care aparţinem, făgăduind tuturora, indiferent de etnie, religie şi politică - o dreaptă şi egală răsplată. Să lăsăm duşmănia şi vrajba şi să aflăm neîntîrziat drumul sfiht ăl onestităţii, frăţiei şi iubirii de semeni şi de ţară".

Pentru împlinirile gîndurilor sale, îl felicităm pe colaboratorul, colegul de condei şi prietenul nostru lustinian Petrescu, şi îi dorim să-şi vadă toate visurile împlinite.

. "Adevărul de Cluj" Uniunea Ziariştilor

Profesionişti Filiala Cluj

Ziua României Ia Sollentuna - Suedia

La Centrul comercial şi cultural din Sollentuna (o cochetă localitate urbană din apropierea capitalei Suediei), a fost organizata o amplă manifestare cultural-artistică dedicată României, în contextul acţiunilor de marcare ă 50 de ani de la înfiinţarea ONU. Iniţiată de. .cetăţeanul suedez de origine română, domnul Romul Olvegren (Oprea), şi beneficiind de sprijinul autorităţilor, locale şi al ambasadei

• României ■; la " S tockholm ,; manifestarea a oferit numerosului public suedez posibilitatea de a cunoaşte, fie şi parţial, adevăratele valori ale culturii şi civilizaţiei.

. româneşti. ' . .,; , , r ; ....Inaugurînd ‘ manifestarea,

ambasadorul român în Regatul Suediei, dr. Nicolae Ioriescu, a prezentat principalele realizări obţinute de ţara noastră în anii care

, au. tre,cut de la Revoluţia din Decembrie 1989 • şi a subliniat

: contribuţiile româneşti la civilizaţia europeană - şi universală, la promovarea păcii şi înţelegerii internaţionale, amintind auditoriului- că, printr-o coincidenţă fericită' to­ace st an se împlinesc •lO'de ani de la intrarea României în-ONU. El s-a Teferit, în-final, la semnificaţia , zilei de 1 decembrie, Ziua Naţională ■ a poporului român. ' ■ ,

Programul cultural-artistic, desfă­şurat pe scene special, amenajate, pe care'erauarborate drapelele ONU, României şi Suediei, a inclus printre

. altele, muzică clasică şi românească,: o . .suită de dansuri populare româneşti, un recital al cunoscutei naiste de origine română, Dana Drago mir, prezentarea în limba a suedeză a unor fragm ente'din operele unor scriitori români. ; - '

A c a s ă la I la ş c u ... i a r ă , la I la ş c u ... )

Aproape de maluţ sting al Pmtului, la marginea unui cătun cenuşiu dm Republica Moldova cu nume ciudat-Taxobeni, într-o casă de chirpici, ;îşi duc- veacul doi bătrini. Se numesc ŞTEFAN şi ŞTEFANIA; Sînt părinţii lui Ilie Ilaşcu şi au aproape 70 de ani. Pînă acum trei-patru ani, nimeni, în afara rudelor şi consătenilor, nu auzise de ei. Astăzi însă, noroiul cleios de pe uliţa satului este răscolit de paşii drumeţilor veniţi special pentru ei din România. Bojdeuca lor Sra transformat încet-încet într-o, mare arhivă, plină vîrf cu ziare în care s-a scris ceva despre fiul lor Ilie Ilaşcu şi, Slavă Domnului, despre acest român s-a scris mult. De făcut nimeni n-a făcut nimic. Satul natal al lui Ilie Ilaşcu seamănă leit cu micile aşezări pe care le-am întîlnit în Moldova noastră. ..?■;

Şţefania şi Ştefan Ilaşcu s-au născut şi au trăit toată Viaţa lor în Taxobeni, Munca grea de la ţară, necazurile.care au lovit familia, şi-au' pus amprenta asupra stării sănătăţii celor doi bătrini. Ştefania are 68 de ani, dar arată de 80. După

'o viaţă în care a muncit la colhoz, el "se bucură" de o pensie de 42 de lei pe lună. O pîine costă 1 leu ş i . 20 de bani. Cot la cot cu baba lui el

" Încearcă să muncească cei 31 de soci (ari) de pămînt, pe care îl are : "chiar la graniţa cu România".'

' Puterile nu-ţ, ajută să ,scoată din . acest pămînt decît "ceva ceapă şi vreo două grăunţe", ” :

în tr-una din odăile mici şi-, /întunecate părinţii lui Ilie au ; amenajat un mic memorial ILAŞCU. Pe pereţi ei au - lipit fotografii şi

; articole din ziare. Atît "de dincolo" cît şi "de dincoace" de Prut. Se pot vedea: "Adevărul", "România Liberă", "Expres", "Ţara". Ochii bătrînilor se umplu de lacrimi cînd

; sînt întrebaţi ce mai ştiu de Ilie. , ţ - Nimic. N-am primit niciodată ; vreo scrisoare de la el şi nimeni nu- ne mai spune nimic despre dînsul, plînge mama. ,

■ ; • - Nu se poate apropia nimeni.de el, adaugă bătrînul Ilaşcu cu o

Uacrimă pe obraz. Iacă, noi plîngem pe toate drumurile, dar ei nu vor -- să-i dea drumul decît atunci cînd e

■ gata să se nuntuie.) Ştefania şi Ştefan . Ilaşcu nu cunosc cu nimic mai mult despre soarta fiului lor decît se ştie la noi. Singura sursă de informaţii

; este presa. Mama lui Ilaşcu este convinsă câ "are dreptate Ilie şi-i ■ mîndru pînă la urmă! Eu îi mulţumesc pentru că nu se lasă.

; Nu-mi poate părea rău pentru ce-o, făcut căci ce-o făcut a făcut bine... Dacă toţi ar face aşa ar fi altfel". Ilie a învăţat de mic să nu se plece," aşa cum l-au învăţat ai lui.

Singurul lucru de care se tem părinţii lu i. Ilie este "să nu vină vremea săuite. Săuite lumea de

; Ilie şi să-l lase pe feciorul lor să se• nuntuie". - .. • i; - - ~

- Dă, Doamne, să scape Hie!

Vasile CRISTEA ...

Muntele Ceahlău • străveche vatiă de sihăstrie; Muntele Ceahlău este considerat, potrivit scrierilor istorice ale locului,

o străveche vatră de sihăstrie românească, numit multă vreme şi pionul (sec 15^18), după numele unui vestit sihastru.; Începînd cu secolul al XlV-lea, Ceahlăul a fost transformat de oamenii loculiii într-un mic Athos românesc, fiind numit de grecii antici'"Kogaion”, sălaş al lui Zamobi is

Dintre cele mai renumite sihăstrii existente în zonă sc află: Sihăstria lui Dragoş, ”Hangu”, "Poienile Ceahlăului”, "Peon" "Durău” şi "Ceahlăul”. ; Ceahlăul este singurul munte românesc care are un hram anual,-la 6 august, "Schimbarea la faţă”, cînd de sute de ani, călugării şi credincioşii de pe Vâlea Bistriţei urcă pe munte,pentru a se înălţa în rugăciune mai aproape de cer. ~ V,. v ' ■■ /v v ...'•. ■■■-. ’ \’ Ceahlăul, văzut asemenea linei uriaşe mese de altar, a fost întregit cu

o mănăstire, situată la 1800 m altitudine, ee leagă Vîrful Toaca de Ocazaşul Mare, ridicată în anii 1992-1993 şi cu un Centru Cultural Pastoral de talie internaţională. . ; . . : *■ - , '

Flori şi pentru martiriiCucerirea vremelnică a Turzii

-în toamna anului 1944 de către trupele ungaro-germane a fost o perioadă dezolanta prin tactic^ pustiitoare folosită de invadatori. Chiar şi noua; conducere adm inistrativă, prim arul St. Tompa- (de altfel, un om tare cum secade) nu . credea câ stăpînirea nouă este de durată,-ăşâ • cum arăta într-un interviu apărut în "Rornânia Liberă" (n r.84/ 1944): "eu nu sînt primăr, de fapt

.ţin numai vrem elnic locul primarului român pînă cînd acesta se va întoarce"*: în zona Turzii, inam icul

pătruns, văz.înd că teritoriul nu mai poate fi stăpînit, a. recurs la masuri represive asupra populaţiei. în satul Comeşti, ca represalii au împuşcat şi maltratat 8 ostaşi ai! armatei române, în lagărul de la Comşeşti au dmorît oameni nevinovaţi şi au dus ca ostatici peste 130 de bărbaţi tineri sau mai în vîrstă din Copăcerii, Deleni, Ceanu Mic, Rediu, Tureni într-un calvar , al Golgotei, pină , în Austria.

Dar cel mai odios act de barbarie a fost uciderea a 18 cetăţeni ai cătunului Hârcani din . hotarul Turzii, avînd vîrsta între.2 şi 36 ani pentru vina de a se fi . născut români. ~ ,

‘Adăpostindu-se sub un pod de cale ferată ^victimele au fo s t . scoase, împuşcate şi arse de către hortişti, cu ajutorul unor fanatici unguri din zonă. Era psihoza pierderii terenului care ajunsese la paroxism. ' '

Autenticitatea faptelor comise• acum 51 de ani este dată dc ziarul

local "Gazeta de> Ia Turda" care ne dă o informaţie cutremurătoare prin filmul: "Torţele vii de la Cîmpia Turzii, Cum au fost arşi pe m g cei 18 ţărani români. Un C9pil de 2 luni luat în baionetă. Sălbăticiile săvîrşite de armata maghiară". ■>-■ > ■ ' ; ;;

T ribunalul poporului i-a judecat şi pedepsit în contumacie pe transfugii care s-au retras în Ungaria sau în alte ţări europene

lacrimi de ia Hărcanipentru a-şi găsi vizuini sigure. .

Dosarul procesului tergiversat în judecată dreaptă este un document real şi reprezintă chintesenţa cărţii pregătite de istoricul Gheorghe Bodea pentru a vedea lumina tiparului chiar în această toamnă,.

La Hărcani s a curs "sînge nevinovat. La groapa comună care îşi aşteaptă un semn de mormînt pe măsura jertfei, florile şi lacrimile sînt un respect pentru aceşti martiri. / ‘ ,-;•. în momentul cînd reconcilierea istorică este imperios necesară, cînd trupele române şi ungare se - pregătesc în comun în cadrul parteneriatului pentru pace, cînd românii şi ungurii se respectă în muncă, trebuie lăsată făloşenia la o parte, recunoscută fapta pentru a ierta şi împreună să participe la Hărcani în 24 septembrie, pentru, ca asemenea fapte să nu se mai întîmpje. Ce gest de nobleţe din partea premierului japonez de a recunoaşte crimele săvîrşite în cel ’ de al doilea război mondial sau •ale preşedintelui german faţă de* evici.

Acest gest de pioşenie, dar sincer, trebuie să se producă şi din partea maghiară. *

Garda de onoare a aviatorilor, coroanele de flori, te-deumul religios, onorul veteranilor din; Viişoara şi parastasul pentru cei care se răsucesc în mormînt fac parte din cultul pentru eroi care

^se desfăşoară în această zi memorabilă a toamnei. ' . ' / i

V. VISINESCU

Biserica veche Mănăstirea Nicula

y

i o i t e j # .4 ^ . K i ' a i i a i m - |» f i e ^ e n « fîn istoria unui popor apar, la anumite epoci,

oameni, personalităţi ce lasă amprente neşterse veşnic, în sufletele şi inima posterităţii. Pentru neamul românesc, un asemenea om a ferst şi marele patriot, Ionel I.C. Brătianu. ■

Născut în 1864 la Florica - Argeş, fiul lui Ion C. Brătianu, Ionel Brătianu urmează liceul Sf. Sava din Bucureşti, apoi Şcoala politehnică din Paris, iar dupâ terminare, în corpul tehnic al inginerilor,' lucrează la construirea podului de peste Dunăre şi la liniile ferate, între care Bacâu-Piatra Neamţ. Intrînd în politică, devine deputat în 1895, fiind proclamat şef al P.N. Liberal în 1909.

Fapta pentru care Ionel I.C. Brătianu s-â remarcat deosebit în istoria ţârii noastre este'orientarea spre Antantă şi intrarea în război în 1916 alături de Anglia şi Franţa, cu victoria asupra Puterilor Centrate şi, în final, recuperarea Transilvaniei, milenar pămînt românesc, împreună cu Regina Maria, l-a convins

Vpc Regele Ferdinand să se alăture. Antantei, deşi / regele era, la origine, german. într-un euvînt, Ionel

I.C. Brătianu "a dat tonwl făuririi României Mari".Pentru Ţara Moţilor, despre care citise mult, a

avut o deosebită simpatie. în 1907, sub aspra stăpînire şi supraveghere austro-ungară, întreprinde o călătorie în zona moţilor, iar impresiile căpătate cu această

ocazie le cuprinde în publicaţia sa "Amintiri din-Ţara ’ Moţilor” . Sub impulsul unui "dor atavic al munţilor7 .Carpaţi", se găsea în august 1907, împreună cu d-na Brătianu, în Abrud, călătorind sub numele de "d. şi d- na Ionescu". A vizitat atunci Sibiul, Alba Iulia ("umbra; lui M. Viteazul şi martiriul lui Horea") şi a continuat prin Zlatna la Abrud şi Cîmpeni. Este impresionat de ‘ "falnica înfăţişare a bărbaţilor şi frumuseţea femeilor, de vederea portului lor, de mersul lor legănat, de auzul graiului lor..." După un popas la "otelul-han" din Cîmpeni, merge la Vidra, intră îri casa Iancului, pe . care' o admiră pentru modestia şi măreţia ei. Continuă călătoria spre Albac, satul lui Horea, unde se opreşte lîngă biserica din lemn "întocmită din grinzi şi bîme

, groase, de cîte 8 m lungime şi cu un turn înalt ca de cetate". Autorităţile austro-ungare reclamau distrugerea acestei biserici sub pretext "de teamă de foc". Fijnd.

■mîhnit de această intenţie, se hotărăşte să salveze biserica, s-o transporte la Florica şi s-o reclădească acolo "în memoria eroilor moţi". "Ne durea în suflet să aflăm că acest locaş, în care se rugaseră şi se împărtăşiseră Horea şi vrednicii lui tovarăşi în clipe, hotărîtoare, era să piară...1’ El cumpără lemnul din' componenţa bisericii şi angajează o echipă de dulgheri sohodoleni, conduşi de meşterul Nicolae, care o va reclădi pe moşia de la Florica, peste Carpaţi. Mai spune

că "pentru amintirea celor ce au suferit în luptă pînă la martiriu, piărintele Piso din Brad a dăruit bisericii lui Horea porţile împărăteşti de la biserica lui Cloşca din : Cărpiniş şţ potirul de lemn de cireş de la biserica diri Mesteacăn, unde jurase Crişan”. (în 1958, sub patriarhul lustinian, biserica lui Horea a fost mutată de la Florica la Olăneşti, unde este şi astăzi). < .. ,

La Cîmpeni I.I.C. Brătianu a vizitat familia tribunului Nicolae Corcheş, de la care ”mai presus de. toate” a primit desenul făcut de învingătorul Corcheş cu lupta de la F.întînele, pe care însuşi â condus-o.

I.I.C. Brătianu a mai vizitat Ţara Moţilor în 1919 şi apoi îri 1924, la centenarul naşterii Iancului, împreună cu suita regelui Ferdinand I, fiind la Ţebea, unde ”ne închinarăm la mormîntul lui Iancu”. ’

• Ca prim-ministru, după făurirea României Mari, acest om a realizat pentru moţi o scrie de îmbunătăţiri, între care, a redus, impozitul agricol sub nivelul ce-1 plătea,

" populaţia în regimul unguresc şi chiar sub cel al Consiliului Dirigent. Moţii au beneficiat în acest timp apoi de avantajele valorificării vitelor, lor la export, în condiţii profitabile; a creat şcoli secundare în Abrud, Brad, Zlatna, Cîmpeni, Baia de Aricş, cum şi şcoli dc meserii în Ţara Moţilor în Abrud, Cîmpeni şi alte centre; la uzinele din Zlatna a reglementat regimul-pensiilor, unde de la nivelul de 12 Ici/lună, a ridicat pensiile la

300-1200 lei/ lună; a înfiinţat d i s p e n s a r e inedicale în Albacşilara,un spital la Baia de Arieş şi a dat fonduri pentru t e r m i n a r e a spitalu lu i din Abrud. A con­tribuit la repa­rarea drumului Cîmpeni-Vidra şi a început lucrările la şoseaua TeiuşMogoş-Abrud. (Extrase din I. Rusu Abrudeanu: "Moţii...”). > ■ '

LI.C. Brătianu s-a stins din viaţă în nov. 1927, dar moţii îi păstrează o vie amintire. Este lăudabilă iniţiativa Primăriei şi Prefecturii Alba, care în acest an ă ridicat în Alba Iulia o statuie impunătoare acestui titan al istoriei româneşti. ‘

Ioan FELEA

A D EV A R U LE C O N O M IA j o i , 2 n o i e m b r i e 1 9 9 5

î» scopul imd informări cuprinzătoare, publicăm date suplimentare, extrase din bilanţurile societăţilor comerciale cuprinsc pe lista privatizării conform Legii 55.

• Capitalul social (1) reprezintă o parte din ”*vae»’ socictăţii şi poate fi compus din bani lichizi g tiimiri m r> anumită valoare caic, Ia înfiinţare. sînt aduse dc proprietarul (proprietarii societăţii). El se înregistrează la înfiinţarea societăţii şi poate fi mărit sau micşorat prin hotărîrea proprietarilor, fiind, o garanţie pentru parteneri. Este, totodată, un indiciu pentrn "forţa economică” a socictăţii. Proprietatea ygliprj rapitahihii se materializrază prin acţiuni.

• Cota maximă pentru transfer gratuit indică procentul maxim din capitalul social (sau acţiunile societăţii) care se poate transmite solicitanţilor în schimbul depunerii titlurilor de proprietate.

• Cifra de afaceri (5) sau venitul brut al socictăţii este volumul total al veniturilor societăţii respective, irrenmfnd toate încasările rezultata din vînzări, prestări servicii, dobînzi etc.

• Profit brut (6) este indicatorul cc se obţine scăzînddin totalul veniturilor încasate cheltuielile efectuate în perioada pentru care se calculează.

• Securitatea financiară (7) reflectă gradul în carc capitalul propriu al societăţii asiţ^Kă finanţarea activităţii. Secakukază ca raport între capitahil propriu şi datoriile neplătite. Capitalul propriu este format din capitalul social şi fondurile proprii ale socictăţii. G i cît indicatorul este mai mare, cu atît securitatea creşte. Nu este o regulă, intâj ca <fofnr»ile să fie im aspCCt npg^tiv

• Rata profituhi (8) reprezintă gradul de rentabilitate a vînzărilor şi rezultă din raportul dintre profitul brut şi cifra dc afaceri. Cu cît rata este mai mare, cu atît situatia socictăţii este mai bună.

SC ”FELEACUL” SA Cluj-Napoca1. Obiect dc activitate: Fabricarea de produse zaharoue..

1994 19952- Contai sodal (mn ka)3- Cota maximă pt_ transfer

6180525 6180525

j£aiu2 (%) (număr acţiuni) 204. Număr salariaţi 984 6995. G&a de afaceri (mii lei) 10817451 48877866.Proflbrut (m nki) 1363937 4281477. Securitatea financiara (% 3 $ 4,628. jSaia prafihdu (%) 12JS 8,79. Raia rentabiEtălii (%) : 18*8 6.110. Solvabilitatea

80,0patrimonială (%) : T9fi

Cifrele pentru anul 1995 se referă la primul semestruSCDECONSTRUCŢOTRANSILVANIA SA

1. Obiect de activitate: Cluj-NapocaConstrucţii montaj. -

2. Capital stx id (mii Iâ )3. Cola maximă pt. transfer gratuit (%) (număr acţinni)4. Număr salariaţi5- Cifra de afaceri (mii lei)6.Frofit brut (mii kd) -7. Securitatea financiară (%8.Rafapiaf3ului (%)9. Raia rentabilitătii (%)10. Solvabilitatea patrimonială (%)

1994 199510388825 10888825

49545 536

3554706 316799140411 3749681,73 4,601,13 10JB12 3 2,345 82

SC "TRANSAGHIREŞ"1. Obicd de activitate:

Transport mărfi şi persoane.

SA

\ - 7 - 1994 19952. Capital social (mn lei)3. Cota maximă pt. transfer

552400 537266

gratuit (%) (număr acţiuni) 604. Număr salariaţi 10 105. Cifra de afaceri (mn k i) 14661 397186. Profit brnt (mii lei) -13433 -229197. Securitatea financiară (%8. Raia pnrfîlulm (%) _

9. Rata rentabilităţii (%)10. Solvabilitatea' - -

patrimonială (%) 97,84 96,78

• Rata rentabilităţii (9) măsoară cficienţa cu care au fost utilizate mijloacele materiale (clădiri, dotări etc) şi cele financiare ale societăţii. Ea exprimă raporta/ dintre profitul exploatării şi total active. Profitu>. exploatării este partea din profit care rezultă din activitatea dc bază a societăţii.

• Solvabilitatea patrimonială (10) exprimă capaci­tatea societăţii comerciale de a-şi respecta obligaţiilede plată. Rezultă din raportul dintre capitalul proprioşi total pasiv din bilanţ pe perioada de referinţă. Totalul pasiv este partea din bilanţul societăţii care indică fondurile avute de societate pentru activitatea sa: capitahl sodal, rezervele financiare, profitul, datoriile.

SC "AGROMAC" SA Huedin1. Obiect de activitate: Executarea de lncrări mecanizate la toţi deţinătorii de terenuri agric. Fabric, de util. agricole şi de uz gospodăresc pentra populaţie, reparaţii de ntil. agr. etc. ,2 . Capital sodal (mii lei)3 . Cola maximă pt. transfer jjrajmt (%) (număr acţiuni)4. Număr salariaţi5 . Cifra de afaceri, (mH lei)6. Profit brut (mii ld )7. Securitatea financiară (%]O /A/ \o . K a a p f o u n u i z i9. Rata rentabilităţii (%)10. Solvabilitatea

(%)

1994 19952034450 2034450

60183 182

748932 232284-40410 -

- .

5 A -

0,154 -91,6 84

SC "PRODFURAJ" SA Iclod S C " A T L A S " S A C lu j-N a p o c a

1. Obiect de activitate: 1. Obiect de activitate: Toată gama de reparaţii IaInd. prod. de hrană pt. animale, creşterea pisărilor,

fabricarea pnxL p l morarii. JW4 . . ]995autocamioane şi autoturisme: Fabric, de piese de schimb anto, fabric., modemiz. şi repararea ntil. de garaj ţi de ridicat etc. 1994 1995

2. Capital socăl (mn lei)3. Cota maximă pt_ transfer

3000875 300087560

2. Capital sodal (mii lei)3. Cota maximă pt. transfer

7619100 761910060gntwk (%) (nnmăr acţiuni) gratuit (%) (număr acţiuni)

4. Namăr salariaţi es 3) 4. Număr salariaţi 676 6475. Cifra de afaceri (mii lei) 1798120 1389285 5. G&a de afaceri (mH ld) 3860664 31974966. Ptafit brut (mii lei) 12069 17876 6. Profit brnt (mii lei) 591765 773611«v __ ____ ** ---■ ~ iOL.* •SMWflapa ftttatinaga 1,286 0.903 7. Secnritatca financiară (%) 7,54 8,958.Rdaprafifadni(%)' 0,00671 0,012 8. Rata profitului (%) 15.32 24,199. Rata rentabilităţii (%) 0,001 0,022 9. Raia rentabilităţii (%) 9,63 8.42lO.SoJvabiBiatea

49,210. Solvabilitatea 89,35patrimonială (%) 553 patrimonială (%) 88,29

• ' <

Cea mai mare evazinne fiscală din istoria post-decembristă a României

SCICPIAF. SA Cluj-Napoca1. de adîvBatefcrcet. aplicativă, fabric, ntil.p t prclucr. prod. alimentare, băntnrilor, tutunului, a echip de ventilare şi condiţ. aernlai, tehnica friguluip t uz ind. etc. .1994 1995

2. Capital social (mii lei)3. Cota maximă pt. transfer

4915825 4355050

gratuit (%) (nnmăr acţiuni) 494. Număr salariaţi 458 4165L G 6adea£nri(m ilci) 3143047 15873526. Profit brut (mii lei) 433103 2731147. Securitatea financiară (%) 7,71 9,968.RatapraSulm(%) 13 179. Rata rentabilitătii (%) 0,08 00410. Solvabilitafeapatrimonială (%) 88 90

Nota redacţiei:Pînă în prezent am publicat datele

oferite de 109 societăti comerciale care fac obiectai Legii 55/95. ̂

Au rămas nepublicate datele de la 30 de societăţi comerciale care nu au răspuns solicitării Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj de a trimite în termen fişele cu datele necesare. V

Incred ib il, d a r a d e v ăra t: 54! miliarde lei este c ifra la carc se ridică, după p rim ele cercetări, evaziunea fisca lă d esco p e rită d e G ard a F in a n c ia ră la T im işoara , în r e g is t re le u n e i . firm e cu n u m e ... p red estin a t - "K atanga" S R L . .T o tu l s -a "c o p t” în ju r u l u n o r m a s iv e im porturi de a lcool d e la firm a italiană "Silcompa” SPA , cazuri unde, v e rif lc în d u -se p ro b e le , s-a constatat că, d e fap t, n u se aducea în ţa ră " u n p re p a ra t alcoolic m ix t”, c i a lco o l e tilic

su tă la su tă , p e n tru ca re a r f i trebuii să se achite 0 ,6 dolari pe litru ş i n u 0 ,0 5 cen ţi p e litru , c ît s-a p lă tit c u ocazia fiecărui asem enea im port m asiv. L a ora a c tu a lă , la d e s lu ş ire a iţe lo r cazului, în centrul căruia se află in flu en tu l om, d e afaceri tim i­şo rea n S ava S im ce le scu , p a ­tron, prin tre altele, şi a l echipei d e fo tb a l "C F R T im işo a ra " , lu c re a z ă d in ră s p u te r i to a te instituţiile ab ilita te ale S tatului rom ân, în colaborare cu celebra "Guardia din Finanzia" italiană.

Asoclalla Oamenilor le Afaceri dia RomâniaA so c ia ţia O a m e n ilo r d e

Afaceri din Rom ânia (Â O A R ), , o rg a n iz a ţie d e r e p re z e n ta re

ex c lu s iv ă a in te re s e lo r c a p ita lu lu i p r iv a t în ţa ră şi străinătate, în fiin ţa tă în 1994, a a v u t re c e n t o în t î ln i r e c n rep re z e n ta n ţi a i m a ss -m e d ia d in C ap ita lă . P o rn in d d e la faptul că eficacitatea acţiunilor

, A O A R es te c o n d iţ io n a tă d e percepţia corectă a acesto ra de Către o p in ia p u b lic ă , co n d u c erea a s o c ia ţ ie i a

organizat în tîln irea cn ziariştii în id e e a r e a liz ă r ii u n e i colaborări adecvate , m enite să creeze un sp irit favorabil insti­tu irii u n o r re la ţii sănătoase d e afaceri, p recum ş i expansiunii cap ita lu lu i p r iv a t rom ânesc.

In op in ia m em brilor, A O A R va constitui, to todată , interfaţa în tre m e d iu l vde a fa c e ri rom ânesc ş i c e l ex te rn , as tfe l m a ţ prin interm ediul asociaţiei investito rii s tră in i să găsească parteneri cred ib ili în Rom ânia.

România Bopctctele ii Europa- Manifestareb World

IIjiimIX. J .iraoe usoter ngv tbik

P e s te 140 de f i r m e ro m ân e ş ti au participat d e m a r ţ i , 3 Y octom brie, l a o m an ifesta re expoziţională, o rgan izată de World T ra d e C e n te r d in N ew Y o rk , a declarat Constantin B o n tea , d irec to r a l Direcţiei R e la ţi i E conom ice cu America d i n c a d r u l -^ M in is te ru lu i C om erţu lu i, în opinia d l u i C o n stan tin Bontea a c e a s tă m a n ife s ta re constituie c e a m a i im p o rta n tă p r e z e n ţă ro m â n e a sc ă pe p i a ţ a a m e r ic a n ă d in i s t o r i a , re la ţii lo r bilaterale.

L a expoziţia de la W o r ld T ra d e C e n t6r au f o s t in v i ta ţ i 3000 d e reprezentan ţi ai unor f i r m e a m e r ic a n e şi se speră c ă o a m e n i d e afaceri d i n R o m â n ia v o r reuşi s ă s ta b ile a s c ă no i l e g ă tu r i e c o n o m ic e , în tă r in d u - s e p r in a c e a s ta .. p o z i ţ i a s t r a te g ic ă a R om âniei î n E u ro p a .

t ă , d i n a n m; 1 “ ' / ' ■ : ' ‘

0 şansă pentru România - Amplificarea relaţiilor economice cu Statele Unite ale Americii

Este îm bucurătoare v iz ita delegaţiei rom âne condusă de preşed in te le Ion I lie scu , în Statele U nite. Pentru Rom â­n ia , re la ţiile eco n o m ice cu S .U .A .,s în t d e im p o rta n ţă vitală, deoarece n u Europa de V est va contribu i Ia renaşte­re a econom ică a ţă r i i. D in contră. In E uropa nu este de d o r it u n n o u p o te n ţia l concuren t P iaţă d c desfacere imensă pentra produsele vest- europene, da! Şi aceasta l i r ă n ic i un fe l d e m o ra lă , c i în num ele "d e m o c ra ţie i .

In te le c tu a lita te a rom ână (carc ar trebui să conducă ţara spre renaştere econom ici este genetic îndoctrinată cu "pa­radisul” şi "b u n a v o in ţă a ţă rilo r v cs t-c ru ro p cn c) tre­buie să înceapă să p riceapă că sc impun urm ate alic dru­muri decît cele dc pînă acum. Drumul spre S.U.A. deschide posib ilită ţi d c d esface re a produselor rom âneşti. S .U A .

nu practică u n sistem discrim i­natoriu în exterior de tip Kuropa d e V e s t In Europa, Elveţia este s in g u ra ţa ră c a re a d e sch is g ra n iţe le p e n tru p ro d u se le româneşti. In fiecare dimineaţă, p e lin ia B ad en -B ase l se p o t v e d e a , în a m b e le se n su ri, vagoane CFR. Şi nu "prietenii n o ş tr i tra d iţio n a li” , în ru d iţi p rin cu ltu ră , ca re b o ico tează produsele româneşti. D e aceea z ic : c î t m ai p u ţin e p ro d u se v e s t-e u ro p e n e p e p ia ţa rom ânească. C u excepţia celor provenite d in Elveţia, care sîn t de calitate m ult m ai bună. C e a adus R om âniei aderarea m u lt d o rită (d e u n ii) ş i fo rţa tă d e U n iu n ea E u ro p ean ă? E co ­nomic, absolut nimic, ia r poli­tic, numai şicane iredentiste cu sc o p u l d e a d ez av a n ta ja România. Şi să apară noi pieţe dc desfacere d c tip co lon ial.

R o m ân ia tre b u ie să -ş i reorienteze opţiunile deoarece P ia ţa ' C o m u n ă , p ia ţă a

discrim inărilor, n u ne va aduce n im ic bun. în momentul în care in d u s t r ia ro m ân e asc ă v a în c e p e să p ro d u că la c a p a c ita te a d e d in a in te d e 1 9 8 9 , c h ia r d acă u n e le p ro d u se sîn t de. o calitate m ai s c ă z u tă , v a a d n e e " d o liu ” în E u ro p a d e V est. A cest lu c ru e s te b in e ş tiu t, d e aceea s-au luat şi se iau m ăsuri de apărare. U n a d in tre ce le m ai efic ien te e s te d is tru g e re a fa b r ic i lo r ro m â n e ş ti p r in co ru p e re a d irec to rilo r pentru a le duce la falim ent. O rientarea spre piaţa am ericană şi p ia ţa Extrem ului O r ie n t v a a ju ta R om ân ia să p o rn e a s c ă în fo r ţă p e n tru re n a ş te re a econom ică. U n a lt a v a n ta j a l a c e s to r p ie ţe e s te t r a n s f e ru l d e te h n o lo g ie la ”m îna în tîi” . S c ştie că Europa d e V e s t p r im e ş te te h n o lo g ii tocm ai d in puternicele ţări din z o n e le m e n ţio n a te : SU A şi Ja p o n ia . C e ro s t a re , d ec i,

' cu m p ărarea d e tehnologie din

Europa d e V est? S ă p lă tim un co s t d u b lu ş i p r in a c e a s ta să finanţăm ţă rile v es t-eu ro p en e p e n tru c u m p ă ra re a d e tehno log ie? ,

Pentru urm area aces te i lin ii eco n o m ice e s t r ic t n e c e s a ră co o rd o n a rea c e n tra liz a tă a economiei. M ulţi dezinform aţi şi debusolaţi din R om ânia v o r rid e de u n asem enea te rm en: "coordonarea centralizată” ; că nu are de-a face cu dem ocraţia.

D a r cu m e în ţă r i le v e s t- eu ro p e n e , d u p ă 5 0 d e a n i de d e m o c ra ţie ? T o tu l, a b s o lu t totul e coordonat centralizat de B ruxelles. A şa cum produsele româneşti întim pină restricţii în ţările vest-europene, to t aşa a r treb u i să p rocedăm şi no i.

Pentru o v eritab ilă relansare e c o n o m ic ă , R o m ân ia a re n e v o ie " c a d e a e r” d e a m p lif ic a re a re la ţii lo r e c o n o m ic e c u S ta te le U n ite

c a re a u p ro d u se r o b u s te , b in e 1 concepu te , c u p e r fo rm a n ţe m ai r i d i c a t e d e c ît c e le realizate în ţ ă r i l e v es t-e u ro p en e .

C red că România trebuie s ă a ib ă o la rg ă deschidere f a ţ ă d e f irm e le d in S .U .A . ş i E x tre m u l O rien t, d e o a r e c e P ia ţa C o m u n ă nu va o f e r i n ic io d a tă şansa pen tru u n p rog res rap id al ţării n o a s tre ,

in g . lo a n M ugioiu

Notă. O ferim spaţiu tu tu ro r ce lo r care doresc să-şi exprim e o p in iile p riv in d că ile d e u rm at în dezvoltarea societăţii rom âneşti. C h iar dacă o singură id e e e s te d e re ţin u t, re p re z in tă u n c îş tig . U n e le d in tr e id e ile e x p u se d e corespondentul n o s tru le îm părtăşesc fn sensu l că nu trebuie să n e înch idem în cercul rela ţiilo r econom ice cu ţă rile E u rope i d e V est. P erfec t ad ev ăra t: e x is tă z o n a N o rd -A m e ric a n ă , a A m ericii Latine, cea m en ţionată d e m ai m ulte ori, a Extremului O rient - Japonia, China, Coreea de S ud , S in g a p o re , H o n g -K o n g , T a iw a n , F ilip ihe , M alacsya - ş i a lte le , a sp a ţiu lu i ex - sovietic. D ar sâ n u u ită m O rien tu l A prop ia t şi M ijloc iu , u n d e in d u s t r ia ro m â n e a sc ă e s te cunoscută. îm p ă rtă ş im o p in iile dom nie i sa le p riv in d u n e le p e r ic o le c a re n e p a sc p r in aderarea la U n iunea E u ro p ean ă ; po sib ilita tea de a fi ruda săracă a V estului European nu poate fi neglijată. S punea u n ex p e rt d in s tru c tu rile ONU:”Crcdeţi că cineva a re interesai să deveniţi

o e c o n o m ie d e z v o lta tă ? S ă deveniţi u n c o n c u re n t p e p ie ţe le ţă r i lo r d e z v o lta te ? A ceste ţări au nevo ie d e p ie ţe de desfacere” . A sae s te .

în politica econom ică trebu ie să fim f o a r t e p ruden ţi. Să n u f im exclusiv işti în a le g e re a partenerilor de afaccri. N u cred că este n o rm a l să boicotăm p rodusele d in Europa de V es t ş i să dcchidcm larg p o rţile ce lo r americane s a u d e a iu rea . A r f i o m a re g a fa , cu c o n s e c in ţe im p re v iz ib ile ..

în încheierea acesto r notaţii, subliniem c e e a c e am m ai sp u s ş i c u a lte ocazii: e b in e s ă cooperăm cu c ît m ai m ulte state, să dob înd im experienţă, să acum ulăm inform aţii de u ltim ă o ră şi să luăm cre d ite p en tru dezvoltare, d a r EFO RTU L PR O PR IU este cel mai durabil ş i eficient, dacă este b ine canalizat. De atîtea o i i sc spune: aju tă-te s in g u r şi cere cît mai p u ţ in d e Ia a lţii.

jon Goia

15) joî ̂2 noiembrie 1995 EVENIMENT

Traficanţii de mărciLă “Casa de schimb valutar în

aer liber” din centrul urbei noastre, Cocan Sorin (25 de'ani), de profesie...; “valutist” era cunoscut ca un tip descurcăreţ şi apreciat de.colegii de breaslă. Cunoştea meserie, ce mai,-ştia să , plaseze orice fel de valută. Bancnotele false le cunoştea şile d ibuia printre primii, la concurenţă cu alţi “valutişti” de pe “faleza” din Piaţa Unirii. însă, în ultima perioadă afacerile pe “piaţa liberă” nu prea erau rentabile. Oamenii nu prea se îngrămădeau să cumpere valută. “Bancherul” Cocan era acum într-o lipsă acută de “firfirici” S-a gînditzife şi-nopţi cum să facă rost'de bani.'Şi i-a- venit peste noapte o idee trâznet. Să lanseze în diferite zone din ţară bancnote false, cumpărate cu sprijinul unor-străini, care plasau în ; ţâră, mărci, false’, dar bine contrafăcute. Greu de a fi “detectate” de cei care nii lucrau în “branşă” .■’ Iri afacere îl atrage pe bunul său prietenPopC. Dorel, îi oferă

s t! spre vînzare 3200 de mărci la jumătate preţul. Acesta, la rîndul lui, găseşte cui să vîndă mărcile falsificate. Cumpărătorul era un;

lom bogat, bulibaşa Dafinel, care cumpără mărcile cu patru milioane de lei. Pentru această afacere^ “boss"-ul-Cocan, îşi recompensează■: prietenul cu 1.800 de mărci false în.bancnote de 200 DM .În “filieră” Pop C. Dorel îl atrage pe Rarău - Vaier, căruia îi propune să' valorifice împreună valuta falsă. Ei încearcă să' plaseze mărcile falsificate _la Turda. Deplasarea la Turda cei doi “bancherr autăcut-o cu un taximetrist particular. La hanul “Branişte” la ieşirea din oraş spre :

^Turda, Rarău vinde barmanului

200 Î)M contra sumei de 48 de mia lei. Banii i-au îm părţit “frăţeşte”. La hanul “Coroana” din Tureni au încercat ca mai valorifice o bancnotă. Cumpărătorul Ocazional era de “meserie”, recunoştea mărcile ■ Contrafăcute şi nu- riscă. Spre , dimineaţă, cei doi valutişti au ajuns la tîrgul de la Huedin, unde mai valorifică o bancnotă de 200 de mărci, pe care au vîndut-o unui cetăţean din Bistriţa cu 180 de mii lei. Traficanţii erau acum plini de bani.şi fericiţi. Dar... fericirea, lor a fost de scurtă durată. De ce? Bulibaşa Dafînel, om de afaceri, întreprinzător, împrumută cele 3000 de mărci - falsificate care le cumpărase, de la Pop C Dorel unor familii de romi care au încercat,să cumpere autoturisme de la “oser” din Tîrgu Mureş. Ei cad uşor în “plasa” poliţiei, care îi reţine pentru cercetări şi le confiscă mărcile contrafăcute. Cercul în jurul^ traficanţilor se strînge: Bulibaşa “tras în ţeapă”, după mai multe runde de discuţii “amicale” cu Pop C. Dorel, reuşeşte 'să-si recupereze suma de 4 milioane de lei. Poliţia acţionează operativ: şi îi arestează pe toţi.-Ei sînt acuzaţi de săvîrşirea infracţiunii de trafic de valută şi înşelăciune în dauna a v u tu lu i. privat. Parchetul a propus instanţei, disjungerea cauzei faţă de Cocan Sorin, care a mai vîndut mărci contrafăcute mai multor persoane din Tîrgu Mureş,: Sibiu şi Gilău. Organele de poliţie continuă investigaţiile ; în vederea identificării tuturor fraierilor care au cumpărat valuta falsă de la C.S. şi stabilirea corectă a activităţii infracţionale a acestuia..

Vasile MOLDOVAN

InconsecventaDupă ce ne face cu o,u şi cu

oţet pentru că am compromis, printr-un articol, “cea mai selectă organizaţie din ţară pînă în prezent” , . recte Uniunea Naţională pentru Salvarea Român iei aceeaşi un iune “compromisă” apelează la ziarul nostru ca să-şi anunţe membrii şi pe toţi cei interesaţi că procesul

' ^ intentat de U.N.S.R?: împotriva ' S.C. “Driada” are loc astăzi 2

noiembrie, la Judecătoria Cluj-, .Napoca, camera 125. Fireşte, tot prin intermediul ziarului păgubiţii . de către “Driada” au fost anunţaţi

cc acte să aducă, acte cerute de instanţă. Cum rămîne cu partea 'de “mafioţi din mass media românească”, domnule Cioca? Parcă intenţionaţi să ne asimilaţi acestora. Noi vă facem serviciul gratuit de a vă trimite pe tavă cetăţeni pe care să-i înscrieţi - ca o condiţie a demersurilor în justiţie - în U.N.S.R., ba să le

• încasaţi şi cotizaţie, şi tot. noi sîntem cei care au m inţit?, Aşţeptăm- im “drept la replică” prin care să vă clarificaţi în­tr-adevăr poziţia privind corectitudinea racolării de noi membri sub masca invitaţiei la depunerea unor.acte, \

De la PoiStia transporturi

I n f r a c t o r i I a . . . b a r i e r ăH o ţ u l d e t r i c i c l e t eLucrătorii postului TF din staţia’CFR Dej l-au prins în flagrant pe

-Andrei Sandu (43 ani), din com. Teliuc, jud. Hunedoara care a furat o tricicletă pentruhandicapaţi, în valoare de 750 mii lei, aparţinînd lui V. D., contabilă la Depoul CFR Dej. Omul fără suflet urmează sâ răspundă penal pentru această faptă necugetată. , . . . .

B ă t u t d e m o r o ş e n i' In noaptea de 29, octombrie a.c.',

în trenul accelerat 438, pe ruta Cluj- Napoca - Teiuş s-a furat o traistă maramureşană ce aparţinea lui Floarea luga, din com. Săliştea de Sus, jud. Maramureş.,La scurt timp a fost descoperit făptaşul: renumitul hoţ Pagu Neculai (30 ani), din Podul Turcului, jud Bacău, recidivist; specializat pe furturi din trenuri. .

Asupra lui s-a găsit cuponul nominativ de privatizare, certificatul de,proprietate, banii şi alte obiecte ce aparţineau victimei. Moroşenii

. din vagon i-au bătut bine, .după care l-au legat fede leş şi l-au predat poliţiei TF Acum, hoţul Neculai este cercetat în stare de arest şi

. urmează să răspundă penal pentru mai multe furtun din trenuri de la unii călători gura-casca. ,

T î l h a r u l a f o s t p r i n s

în apropierea gării CFR Aleşd : s-a comis o tîlhărie. lanc Ionel din Bucureşti a fost deposedat prin ; violenţă de suma de 400 mii lei şi- de actele de identitate. După aproapt o lună, poliţiştii l-au depistat şi arestat la restaurantul “Vulturul negrii” din Oradea p e ' , ■ autorul tîlhăriei. El este Venţel > Mihai (22 ani), diri sat Chistag, com. Aştileu, jud. Bihor, fără ocupaţie. Tîlharului i s-a întocmit dosar penal.'

i v *<4M M M M I

.4 -

H o ţ u l g h i n i o n i s t

: în Staţia' CFR Dej - călători a : fost idenţificat Truşcă Mircea Mihai (39 ani), din Reşiţa^ care a sustras; din diferite locuinţe din oraşul

Gherla obiectc de îmbrăcăminte şi două covoare persane. A avut ghinion. A fost prins în timp ce încerca să-şi vîndă marfa. Hoţul a: fost arestat, iar obiectele furate au’ fost înapoiate păgubiţilor. \

C i r c u l a ţ i a f e r o v i a r ă î n p e r i c o l

- • . Poliţiştii postului TF Ciuj-Na-’ poca Est au depistat şi reţinut pentru cercetări o parte din infractorii implicaţi îri furtul celor 28.de bucăţi • de cablu de cupru de 3.2 m/bucata, care au fost sustrase-din Sistemul de semnalizare a liniei CFR de pe tronsonul de cale ferată Cojocna - , Apahida. Valoarea prejudiciului adus SNCFR-ului eşte de peste 700 , mii lei. O parte din cablurile de ■ cupru au fost descoperite în urma unor percheziţii la trei familii <le ţigani din eoni. Apahida. S-a stabilit -că autorii sînt minorii Lăcătuş Marcu (16 ani), care a fost arestat preventiv, Lăcătuş Bogdan (10 ani), internat în prezent- la centrul de

minori si'Lingurar Scverian (30 ani), care a dispărut de Ia domiciliu, fiind dat în urmărire pe ţară. S-au recuperat doar 18 cabluri care au fost valorificate de hoţi la "Centrul* de colectare din Cluj-Napoca, str. Traian Vuia. Infractorii inconştienţi,, au pus în pericol siguranţa circulaţiei feroviare pe ruta Cojocna - A,pahida.: în perioada lunii octoriibrie a.c., în această zonă trenurile au circulat cu restricţie de v iteză .; Infractorii urmează să' răspundă penal pentru furt calificat în." dauna ̂ avutului public ş i ; de distrugere de semnalizare. Poliţia continuă cercetările. ' :; . V. MOLDOVAN

K * • Din .Cartea Albă- â-Securităţii - -Voi.

1 WM

1,1

în perioada 1968-1978, au continuat m anifestările "•;:naţionalist-iredentiste antiromârieşti.' Dispunînd de importante^ mijloace materiale, cu sprijinul unor cercuri , din Ungaria, emigraţia maghiară a elaborat şi a difuzat o serie de lucrări "ştiinţifico” (studii, articole, monografii eto.), în care se susţinea apartenenţa Transilvaniei (a Ungaria. Astfel, în perioada 1970 - 1975, edituri maghiare au tipărit circa 180 de lucrări în carc se denaturau . momente din istoria.Transilvaniei,în scopul

, susţinerii tezelor revizioniste, iar publicaţiile din RP Ungară au apărut numai în perioada iunie’74 - iunic’75 circa 100.de articole îri care sc contrazicea deschis realitatea istorică şi se’contesta caracterul unitar al statului român. Au fost organizate întîlniri internaţionale în care era abordată problema retrocedării Transilvaniei, iar în diferite oraşe

■ occidentale emigraţia maghiară; acţiona în ' vederea realizării unităţii dc acţiune ”in lupta- pentru refacerea Ungariei IMart” Organele dc ' şixurilăte deţineau informaţii potrivit cărora,

în perioada premergătoare manifestaţiilor • iredentiste , organizate îri Occident, oficialităţile ungare sprijineau şi se implicau în acţiunile; antiromâneşti ale emigraţiei maghiare. .Mâi mult, îi invită pe unii participanţi în ţara, în diverse staţiuni de pe malul lacului Balaton; pentru a-i pregăti să

-susţină interesele Ungariei , privind "reîntregirea teritorială”. /

' în perioada 1973-1975 au fost identificaţi circa 80 de turişti din RP Ungară, veniji în ţara noastră cu scopul dc a culege date cu care să argumenteze apartenenţa Transilvaniei la teritoriul "Ungariei milenare”,',.printre aceştia aflîndu-sc scriitori şi profesori universitari. Pentru combatcrea manifestărilor naţionalist-iredentislc anti-romăneşti, înregistrate între" /mii, 1972-1975, 32 dc persoane au fost condamnate, 72 au fost puse în dezbatere publică, şi 696 avertizate. Au fost destrămate 34 de anturaje formate din circă 100 de persoane, iar îri 133 cazuri S-a acţionat cu măsuri de izolare şi influenţare.

S c a n d a l '

O m u l d e l i n g ă t i n eV Aşa sînt unii: nu pot sta liniştiţi!

Trebuie -musai să se ia de cineva, să-i spună "vreo două”, să-l ia de piept, să arate că, vezi doamne, el e cel mai iare din parcare! Oameni răi, cu o structură interioară mereu pusă pe harţă, care de preferinţă se leâgă de cei slabi, nea j utoraţi...

Respectul faţă de omul de lîngă tine este reglementat şi prin lege. : Nu poţi să strici aproapelui ”wa”-ul (cum spun japonezii la ambierit, in general) numai pentru că eşti un om cu nervii mereu puşi pe bigudiuri Papuc Marin n-a ţinut cont de multiplele sancţiuni aplicate de poliţie pentru nprespectarea unor reguli elementare de comportament:' La 33 de ani ajunsese, spre disperarea vecinilor, mai rriarele scandalagiilor de pe str. Grigore Alexandrescu. Judecătoria .şi-a . însuşit propunerea poliţiştilor:- penţru ultima conturbare. a ordinii publice din noaptea de 26/27

octombrie a.c. a fost arestat şi dus la puşcărie, unde trebuie să ispăşească 3 luni după gratii. Tot ”bulău”, de data aceasta pe 15 zile, va face şi Râdulescu Se bas t ian. Tot scandalagiu. Bătăuş 6tc. Şi.nu sînt singurii "scandalagii de profesie”, - vizaţi să dizloce aerul celulelor din penitenciare. - \ -

Asta cu oamenii. Ce facem, însă, cu animalele care, diri prea multă dragoste, în spaţiile blocurilor, conturbă, pînă la nebunie, liniştea ; locatarilor? Un cîine nu. poate îi amendat, nici închis, nu? Dilema j oricum rămîne. Şi pentru: ca să împăcăm şi dragostea de patrupede a oamenilor şi pe înfocaţii apărători _ ai drepturilfifflnimalelor, propunem o mai adîncă meditaţie asupra a două cuvinte: ... nesim ţire - şi civilizaţie. ;

Ati înţeles? : L '• ;;i .

Radu VIDA

U n c ă p i t a n t r d j î c a n ţ

A fost reţinut de Politia din oraşul M edgidia, căpitanul Nicolae . Stoicesqu, încadrat la U.M. 02024 Constanţa - specialist în armă chimică - fiind surprins cînd încerca să vîndă unor necunoscuţi muniţie de infanterie şi -armament chimic - sustras de-la aplicaţiile pe care le-a ■ executat cu soldaţii din subordine.

rignorarea principiilor

de justiţie

In codul de procedură penală - există o prevedere clară, potrivit căreia’ nu pentru toate

. infracţiunile acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. Pentru'- insulta,, calomnie, furtul între soţi, abuz de încredere şi tulburare de posesie, spre exemplu, persoana: vătămată are dreptul să se. adreseze direct judecătoriei:în ' raza căreia a fost săvîrsită infracţiunea. Din păcate^ trebuie

' să spunem că deşi legea oferă această procedură ocrotitoare,, unele persoane o ignoră, -nu-i acordă însemnătatea - cuvenită. Cînd facem această aserţiune’ avem la îndemînă decizia 209 a Curţii de apel din Cluj-Napoca, din al cărei conţiriut desprindem următoarele: prin sentinţa 552 a Judecătoriei Cluj-Napoca, în baza art. 10 lit. b şi art. 11 pct.2 Iit: b C.p.p. s-a dispus încetarea procesului penal ce s-a pornit la

’ plîngerea prealabilă a lui Sofian Letiţia împotriva lui. îă tra ş Cornelia pentru’ săvîrşirea irifracţiunii de calomnie. De ce s-a pronunţat acest verdict? îri instanţă nu ne putem juca cu vorbele, nu putem adopta o atitudine duplicitară. Sofian a scris pe hîrtie. că Pătraş C. i-a adresat cuvinte jignitoare ce au adus atingere demnităţii sale. Pentru ca acţiunea să-şi producă efectul-a angajat şi un avocat. Dosarul a fost pus pe rol şi s-a dispus citarea părţilor. La primul

_________________________ -

termen de judecată, reclamanta nu s-a prezentat şi instanţa a dispus amînarea cauzei, cînd a fost citată din nou. Surprindere^ cea mai mare a fost aceea că nu s-a prezentat nici la a l doilea termen.; întrebat fiind avocatul ce s-a întîmplat, acesta n-a putut dă nici o explicaţie.; Aceist comportament este de-a dreptul straniu: concepi acuzarea, te agiţi, angajezi avocat t şi cînd trebuie să demonstrezi în instanţă

■ dim ensiunea; ■ vinovăţiei . inculpatei; desconsideri întreaga - procedură.de judecată.

Faţă de aceste corisiderenteşi avînd în vedere dispoziţiile art.' 284 indice 1 C.p p. potrivit cărora. lipsa, nejustificată a persoanei vâtăinate la . două termene consecutive se' consideră o retragere a plîngerii, s--ă dispus

; încetarea procesului penal. Cînd . a luat cunoştinţă de acest verdict, Sofian Letiţa a. protestat la tribunal, dar recursul fiind tardiv^

'i-a fost respins, cu unanimitate de voturi. Apreciind că i-au fost încălcate drepturile,' că ambele : instaflţe sînt pornite împotriva ei, s-a plîns şi Curţii de Apel, tot cu recurs. Decizia Curţii o linişteşte însă şi dă uri, avertisment sever de care toţi ignoranţii trebuie să; ţină, seama: decizia penală a tribunalului conform art. 416 pct2 C.p.p.,este definitivă şi nu poate fi atacată cu un nou recurs. ' Cel înaintat Curţii, conform art 385 indice 15 pct. 1 lit. c.C.p.p. ... este INADMISIBIL şi urmează

" să plătească statului 10.000 lei cheltuieli de judecată. 'Cît de . păgubitoare este ■ ignorarea principiilor de justiţie! , - - -

N

Jurist Ion GHERCIOIU

A D E V Ă R U Lde Cly ULTIMA ORA joi, 2 noiembrie 1995 (lfi)

h m .

/# . ‘Păume4c*

jtăfUÂft,

9-U4& ++J+ MMA

A**S&u eS ee&nât/*,

*A£ 0 do* 4 & .

tMune**,*Â>eo&> +* si, S

# ±u/a- gdm de*.\Afy/t>AAae£ Ske& v**,

/ o f / n a J .

fîS e/k&a& >

z ^ n r ; i L, I* -.« -i i V i v ,

«•**» *â’■< \ i i i’ I „J_> t * t r . . .r _«L»

Ieri, 1 noiembrie, zi de aducere aminte

Partidul Naţional Regalist acuză o tentativă

de răpirePartidul Naţional Regalist anunţă; într-un comunicat de presă, că

”în ziua de 26 octombrie a fost înfăptuită o tentativă de-răpire în scop de asasinat (aşa cum au declarat atentatorii) împotriva fiicei d-lui Constantin Georgescu, vicepreşedinte al Partidului Naţional Regalist”. '

Comunicatul precizează că "intervenţia populaţiei a limitat agresiunea, însă victima, Carmen Georgescu, se găseşte îh prezent în stare de şoc.” - •

Motivul agresiunii ar fi, potrivit declaraţiei agresorilor,"atitudinea categoric regalistă a d-lui Constantin Georgescu”.

Menţionăm că Constantin Georgescu şi-a pierdut fiul în ceea ce comunicatul numeşte "asasinat politic”, asasinat înfăptuit "de către ) elemente infractoare ale-crimei organizate comuniste”. : .

M A E d e sp re o p re tin s ă ” iniţiatiiv! d e r e în f ii n ţ a r e a C A E R ”

Referitor la articolele şi materialele apărute recent în presă privind o pretinsă "iniţiativă de reînfiinţare a CAER”, purtătorul de euvînt al MAE; Mircea Geoană, a p rec iza t, miercuri, că în prima decadă a lunii septembrie, unui . secretar cu probleme economice al

- Ambasadei României la Moscova i-a fost predat, cu titlu neoficial, documentul intitulat "Direcţiile de bază ale parteneriatului şi cooperării economice în domeniul relaţiilor - comercial-economice între stştele participante la CSI şi Albania, Repu­blica Bulgaria, Republica Ungară, Republica Polonă, România, Republica Slovacă şi Republica

Cehă.” Purtătorul de euvînt al Mj: a menţionat că nu este vorba <W. un document oficial transmut partea guvernului Federaţiei Rtt Guvernului României şi, caataiţ,t necesită un răspuns oficial în «5 ce o priveşte, România şi-a exprim întreaga disponibilitate de a dezvti- relaţii bilaterale pragmatice i. colaborare reciproc avantajoasă pt baze noi, dezideologizate, cut® statele independente'apărute*, teritoriul fostei URSS. MAE consideră "inoportune şi nerealisfc’ orice tentative de resuscitare am? structuri şi mecanisme de colabora specifice, unei perioade istorici revolute.

INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ A P.U.N.R. ÎN FAVOAREA MOŢILOR

Partidul Unităţii Naţionale Ro— mâne a înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor proiectul de

; Lege privind repunerea în drepturi a locuitorilor Munţilor Apuseni.

în expunerea de motive se ■ menţionează că zona în care trăiesc “moţii”-judeţele Alba, Cluj, Bihor, Hunedoara, Arad - este una din cele mai sărace din ţară, iar posibilităţile . de subzistenţă mai importante sînt doar trei: mineritul, creşterea vitelor şi exploatarea şi valorificarea materialului lemnos. Evidenţiin- du-se statornicia şi patriotismul locuitorilor Munţilor Apuseni, s în t; mentionate o serie de facilităti

_ legiferate . în perioada interbelică, printre, care comerţul ambulant cu produse din material lemnos fără nici o restricţie şi scutire de taxe, reduceri de transport. .

în proiectul de lege se stipulează la art.l că locuitorii din Munţii Apuseni primesc la cerere anual de la ocoalele silvice din zonă 10 m. c .; material lemnos pentru prelucrare şi : comercializare în toate tîrgurile din : ţară. în proiect se-mai prevede acordarea a cel puţin 10 m.c. material lemnos de construcţie familiilor tinere, reduceri cu 50 la sută a taxelor de transport, alte facilităti. .'•'■■•.•

După cum sc arată în scrisoarea deschisă adresata locuitorilor Munţilor Apuseni-remisă prin fax Agenţiei “Rompres”-"respectul şi recunoştinţa istorică faţă de dăruirea şi jertfa naţională a locuitorilor M unţilor Apuseni reprezintă, dimensiuni esenţiale ale doctrinei şi in iţia tivei politice a PUNR”, solicitările moţilor găsindu-şi ecoul necesar în acest proiect de lege. “Zona Munţilor Apuseni poate şi trebuie să devină un etalon al turism ului - naţional - modern, funcţional, eficient”, se apreciază în încheierea scrisorii .

- S iis ilta fli s lif it ii i i ralariatil Jiiigfia ii:

maim aplicarea Legii 05Prefectura Cluj, camera 35, telefon 190449, între

orele 8 şi 16

_ Model de folosire a informaţiilor oferite'de lista societăţilor comerciale privatizabile * . . 1 ;

UJI.mlllel

.Societatecomerciali C.alaceiila Cap.soc.la Piofltla P10cjnta.dedlstr. din domeniul construcţii7’ 31.12.94 31.12.94 31.12.94 pttonsfar gratuit

monta] in domenlnl - energetic .3.500.000 600.000 500.000 60

Se observă: . . ■ ■a. Realizări bune înregistrate -la 31.12.1994 privind rata veniturilor

la un leu pţofit, adică raportul dintre cifra de afaceri şi profitul brut, deoarece pentru obţinerea unui profit de un leu, societatea a cheltuit doar 7 lei (este bine să fie cheltuiţi maxim 10-12 lei).

b. O mare productivitate a capitalului, încasările obţinute, în valoare de 3.500.000 mii lei, s-a realizat o dotare tehnică scăzută, capitalul social fiind doar de 600.000 mii lei (mai mic decît cifra de afaceri).

c. Calculăm numărul de cupoane ce pot fi depuse la societate pentru a acoperi oferta, prin raportul dintre capitalul social şi valoarea unui cupon, înmulţit cu 60, rezultînd 369 de cupoane. . ,. d Determinăm profitul anual adus de un cupon, calculînd profitul

net,-ce va fi 500.0004)00 înmulţit cu 100 - 38 , rezultînd 31.000.000 lei. Acesta se împarte la numărul de cupoane (369), rezultînd 840.108 lci/an/cupon. . ~

Considerînd politica de dividende, care ar acorda 20 la sută din profitul net, şi existenţa şi a altor acţiuni, vom avea: 840.108 lei x0,2x0,6= 100.813 lci/an/cupon. '

e. Din domeniul de activitate vă rezulta că clientul final ar fi RENEL.Prinicipial, convulsiile agenţilor ar putea influenţa'negativ cifra dc afaceri, dar în accst caz RENEL este o regie stabilă.

în concluzie, societatea nominalizată oferă premise bune pentru subscrierea titlurilor de privatizare.

■ ” In finalul şedinţei plenare de miercuri, senatorii au trecut la dezbaterea propunerii legislative privind tariful vam al al României pentru importul de autoturism e, iniţiativă a senatorului UDMR Gyorgy. Frunda.

Deşi respinsă-de Comisia pentru buget şi finanţe a Senatului, propunerea legislativă, care prevede scăderea taxelor vamale pentru autoturismele importate, precum şi posibilitatea de a fi înm atriculate în circulaţie autoturismele mai vechi de 8 ani, a generat o serie de opinii pro şi contra Dacia, în comparaţie cu autoturismele străine, opinii bazate, în principal, pe experienţa proprie a vorbitorilor.,Ideea desprinsă însă din dezbaterile generale începute miercuri a fost că adoptarea propunerii legislative în discuţie ar avea drept efect ori împingerea spre faliment a industriei româneşti de autoţurisme, ori impulsionarea ei, datorită concurenţei de pe piaţa internă.

Dezbaterile asupra acestei iniţiative. legislative vor fi reluate* probabil, jo i, 9 noiembrie, conform solicitării senatorului Gyorgy Frunda.

în legătură cu ‘ afacerea elicopterelor PUMA, cumpărate din Republica Africa de Sud, Ministerul Afacerilor Externe a precizat, ieri, prin purtătorul său de euvînt, că Ambasada României la Pretoria nu a fost implicată în nici un fel în negocierea şi plata unor comisioane privind tranzacţia efectuată între operatorii economici români şi sud-afiicani. ;

Potrivit sursei menţionate^ reprezentantul ■ M inisterului Comerţului în cadrul ambasadei, Benone Ghinea, a întreprins acţiunile cunoscute în nume şi

pe- răspundere proprii, fără; informareat conducerii ambasadei, a MAE sau a altor autorităţi din ţară.. în Ceea ce priveşte statutul reprezentanţilor, purtătorul de euvînt al MA“E a ţinu t să menţioneze că între obligaţiile .■ concrete ale personalului serviciului diplom atic - deci şi ale funcţionarilor . M inisterului Comerţului din cadrul ambasadelor - ' figurează si acelea de a nu se angaja în activităţi care ar intra în conflict cu îndatoririle şi responsabilităţile oficiale, de a nu-şi folosi poziţia oficială pentru a-şi crea avantaje de ordin personal

sau de a exercita activităţi profesionale sau comerciale in vederea unui beneficiu personal De asemenea," membrii personalului diplomatic nu

•trebuie să aibă legături şi obligaţii care i-ar putea influenţa în îndeplinirea cu obiectivitate a misiunii lor. în acest scop, ei nu pot accepta1 bani, cadouri, bunuri sau orice altă formă de recompensă pentru serviciile efectuate.

MAE şi-a exprimat întreaga disponibilitate de a colabora cn instituţiile române de drept în vederea elucidării acestei situaţi

a m e r i t ! T r ă i a s c ă

urmare din pag.1meu dacă după invadarea Kninului

şi a împrejurimilor, acest Parlament a izbutit să se întrunească?

"Adunarea încă nu s-a organizat Eu sînt mereu în contact cu o parte, dintre deputaţi; de alţii iiu ştiu nimic. Cînd îi vom găsi pe toţi, ne., vom întruni Aici, la Belgrad se află guvernul în exil. Acesta e guvernul pentru întreagă Krajnă. în est, pe lîngă guvern acţionează Consiliul Regiunii, care are sarcina să trateze cu Croaţia. Eu, în numele Adunării Republicii, am trimis o scrisoare persoanei care prezidează cea de-a50-a sesiune a ONU, Consiliului de Securitate al ONU, guvernelor ţărilor prietene, între care se numără şi România”. ~

Omul din faţa mea e bolnav de amărăciune: "Krajna se află sub ocupaţie, dar e ţara noastră şi n o i , nu vom renunţa nicicînd la Krajna! Prin toate mijloacele democratice şi . prin alte mijloace, vom acţiona pentru eliberarea KrajneL”

îmi vine în minte îngrijorarea Dr- ului PEDRAG SÎMIC, directorul Institutului de studii internaţionale din Belgrad, care vorbind despre cei500.000 de emigranţi sîrbi proveniţi din Croaţia prevedea acumularea în următoarele generaţii descendente, din emigranţii din Krajna, a unui real potenţial de energii explozive, care într-un viitor nu prea îndepărtat

ar putea uza de orice mijloace spre a redobîndi pămîntul înainţaşilor, sau, pur şi simplu numai spre a- răzbuna pe cei-jertfîţi pe altarul "ţării pierdute”, încă o previziune neliniştitoare, atunci cînd privim pe mai lungă durată viitorul Balcanilor.

Prin. agresiunea din 4 august;1995 aii fost alungaţi de la vetrele 1 lor peste >250.000 de sîrbi, aceasta fiind cea mai mare purificare etnică săvîrşită după cel de-al doilea război mondial. Lucrurile nu s-au oprit aici: guvernul din Zagreb a adoptat un decret prin care bunurile sîrbilor alungaţi devin proprietatea statului croat .

"Din păcate, constată Râjko Lezajic, au făptuit totul în faţa întregii lumi, iar pentru această crimă nu au fost nici cel puţin mustraţi...”

La redacţia ziarului "Odgovor” ("Răspunsul") destinat emigranţilor. am aflat amănunte despre drama cotidiană a celor aproximativ800.000 de refugiaţi din Bosnia şi Krajna, trăitori astăzi în Iugoslavia supusă blocadei sancţiunilor. Redactor şef al numitei publicaţii (singura cu acest profil din întreaga lume) ZVONKO TÂRLE, croat din Rjieka, ziarist de profesie, împreună cu colegii săi ziarişti-emigranţi, săvîrşesc o acţiune de adevărat apostolat. Numai în Vojvodina ultimul "val" din Krajna a adus încă

117.000 de oameni: doar în BelgE trăiesc 250.000 de refugiaţi, iar k provincia Kosovo - 15.000 (acărs prezenţă a fost prompt respinsă & reacţia U niunii Democrate! Albanezilor). îh ultimii ani di rîndul refugiaţilor s-au născi:15.000 de copii Vor putea, oare ei să uite crima înfăptuită împotrivi fiinţei neamului lor în acest falA an 1995? Greu de crezut!

în cercurile guvernului în exil, t Krajnei, în legătură cu fulgerătoarei victorie croată se pomeneşte cuvîntul " trădare"... Se adt; argumente, unele plauzibile amintind doar că înfaţa trupelor fc Hitler, Kninul a rezistat şase îmi în fine, săptămînile care urmesa ar putea fi determinante pentro 1 instaura pacea, oricît de ameninţe şi fragilă, în Bosnia. Implici1- ridicarea embargoului impti Iugoslaviei ar izbuti normalizâ® evenimentelor în întreaga regi© balcanică. Ar fi un act, deopotri" justiţiar şi raţional, pentru ci t afară de uşile păzite, cu ciş- albastre, de NATO sau de trepe ruso-amcricane în Bosnia, £ Balcani mai mocnesc focuri, cfc vizibile, cînd ascunse: în Kosovc- în Macedonia şi mai cu seamă e Slavonia Orientală, aceisu "ULTIMĂ KRAJNĂ” care p«* dobîndi semnificaţia supravieţui»

Anoreatâ prin S.C. nr, 128 /1 9 9 1 , judecătoria Quj- Napoca. hmatriculatâ la Oficiul Registrului Comerţului judeţului . Cluj, :: sub* nr. J / 1 B / 8 O 8 / 1 0 9 1 ' din, 22133.1991; cod'fiscal. 2 0 4 4 6 9 ;

I L I E C Ă L I A N (re d a c to r şef);

D A N R E B R E A N U (re d a c to r şef a d ju n c t );

V A L E R C H I O R E A N U (re d a c to r şef a d ju n c t).

R E D A C Ţ I A : C lu j -N a p o c a , str. N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccretariat-rcdactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681;fax: 192.828; Secretariat dcredacţic: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507

. ResPAnsubUţdf'nuntire M&rhtŞÂNtBEQRZffî.y TIM ARUL E ^ C O T A T ^tel. 193642,193097