turnuri de racire noi

8/10/2019 Turnuri de Racire Noi

1/18

TURNURI DE RACIRE

n cadrul executrii centralelor termice prevzute n Planul deelectrificare al rii noastre, au nceput s fie executate, nc de la

nceputul anilor '50, nume-roase turnuri de rcire cu tiraj natural, de maricapaciti, realizate n beton armat

!stfel, turnurile de rcire de "# 000 m$ ap%&, executate de rustul(ner)o *onstrucia n foarte multe exemplare, s+nt alctuite dintr-un

cilindru &iperbolic, av+nd cota maxim la 55,$0 m urnul reazem pemar)inea superioar a unui bazin de ap de . 000 m$, cu un diametrudo .0,00 ni /ezemarea se face prin # de st+lpi, cu seciuneocto)onal, dispu1i nclinat, care susin inelul de baz, cu diametrul de.2,50 m, al membranei de beton armat a turnului

urn de extracie laPetro1ani 3edere )eneral


2/18

4iametrul membranei la v+rf este de #2,#0 m, iar n zona cea maistran)ulat este de #5,50 m

rosimea membranei este de $ cm la baz, n vecintatea ineluluido susinere 1i scade p+n la "0 cm la cota #0,00 m, rm+n+nd apoiconstant p+n la cota maxim

6a executarea unui turn de rcire intr 7 # #00 m$beton, din care a50 m$n membrana suprastructurii

8 operaie deosebit de important pentru realizarea membraneiturnului de rcire este cofrarea, at+t prin consumul de material lemnospe care l reclam, c+t 1i prin precizia 1i indeformabilitatea formei ce

trebuie asi)urat (ste necesar a se cofra o suprafa a de "#00 m #si sase execute un e afodaj de sus inere, pana la cota 50,00 m, prin sprijinirea cofrajelor, circulaia lucrtorilor, transportul materialelor


3/18

Pentru a se reduce cantitatea de material de cofrare, precum 1iimobilizarea pe antier a unei mari cantiti de material pentru e1afodaj,s-au propus s-au aplicat de ctre rustul (ner)o *onstrucia diferiteprocedee de execuie, astfel nc, de la primele turnuri de rcire, prinadoptarea unor panouri de cofraj, s-a reu it 1i se obine o refolosire aacestora de 592 ori :n continuare, s-a cutat, a se suprima e1afodajul)eneral, reduc+nd cit mai mult ncrcrile de pe podurile de lucru, de ex

nlocuirea transportului betonului cu va)onei decovil, prin alte procedeecare nu conduc la supradimensionarea elementelor e1afodajului ;-aputut ajun)e la o construcie de lemn u1oar, sprijinit direct pe p+nzade beton armat a turnului, care dup care $ zile de la turnare are ocapacitate portant suficient pentru a susine cofrajul 1i pod inele de

lucru !cestea reazem pe consolele de lemn care trec prin membranade beton 1i s+nt a)ate de s+rmele folosite la le)area cofrajelor Pe

urn de extrac ie laPetro1ani

;eciune vertical


4/18

msur ce se avanseaz turnarea, se demonteaz o parte din cofrajulinferior 1i se monteaz la partea superioar, rm+n+nd n permanen o

nlime de perete cofrat, de < m

=etonarea p+nzei de beton armat a turnului se face pe inelede ",50 m nlime, la fiecare inel betonarea

ncep+nd simultan din . puncte situate lacapetele a dou diametre perpendicularePentru obinerea unei bune etan1eiti aturnului, s-a dat o deosebit atenie n ceeace prive1te reluarea turnrilor la rosturile delucru, corecta astupare a )urilor rmase nperete n urma demontrii e1afodajului 1i, nspecial, buna compactare la turnare

ntruc+t faa interioar a turnului are desuportat a)resivitatea apei de evaporare,aceasta se tencuie1te 1i este apoi vopsit cuvopsea &idrofu)

4atorit avantajelor importante pe carele aduce o rcire mai puternic a apei, ndesf1urarea unor procese te&nolo)ice dinindustria petrolifer, industria c&imic,

centrale termoelectrice 1a, au cptat olar) rsp+ndire turnurile de rcire cu tirajforat n special pentru temperaturi de rcirecobor+te, acestea s+nt mai economice dec+t turnurile de rcire cu tirajnatural, care ar reclama nlimi foarte mari 1i ar ocupa suprafee maimari de teren


5/18

n anul "


6/18

*ele "# ventilatoare, cu diametru de .,2 m 1i cele "# motoareoleotrico de $0 BC sunt a1ezate la partea superioar, pe o reea de

)rinzi de beton armat monolit, prin intermediul unor cilindri de cauciuc

antivibratili;-au prevzut msuri speciale de protecie pentru elementele de

beton sau de metal n contact cu apa


7/18

n continuare, n anul "0x>,>0 m

n proiectul tip au fost cuplate dou uniti a 2 celule, realizndu-seun turn cu o capacitate de rcire de # 500 m$%& pentru o diferen detemperatur de #0?* sau de 5 000 m$%& pentru o diferen de

temperatur de "0?* @cu modificarea corespunztoare a instalaiilorA

(1afodaj )eneral pentru betonarea turnurilor dercire


8/18

Diecare celul are un bazin inferior, corpul suprastructurii 1iconstrucia superioar cu ventilatorul, precum 1i sistemul interior dercirc nlimea turnului este de "0,20 m la plan1eul superior 1i "$,"0m, la partea superioar a co1ului

=azinul inferior este realizat din beton armat monolit, cu radierulalctuit cu un plan1eu ciuperc ntrea)a suprastructur esteprefabricat, la corpul turnului folosindu-se un sin)ur tip de panou cudimensiuni de ",


9/18

urn de rcire de "#000 m$%& executat la o *(


10/18

*o1ul ventilatorului este din beton armat monolit Proteciabetonului se face prin vopsirea tuturor suprafeelor interioare cu $ straturide flaui sau de siliBon, sau cu un polimer ec&ivalent care se produce nar

n vederea reducerii costurilor de investiii 1i a conEsumurilor demateriale deficitare, n "


11/18

;istemul de distribuie al apei este alctuit din dou j)&eaburiexterioare, din beton armat 1i dintr-o reea de evi de P3*, prevzute cuduze din material piuat ic 1i farfurioare de dispersie


12/18

n timpul funcionrii turnurilor aerul care trece prin turn senclze1te p+n la .0?* 1i ajun)e la peste %& 1i 0celule de . 500 m$%&, ob in+ndu-s nsemnate economii de materiale@oel, ciment, lemnA, precum 1i de cost al investiiilor

n scopul obinerii n exploatare a unei comportri c+t mai bune aturnurilor do rcire, rustul de *onstrucii *&imice din *luj-Iapoca, prinlucrri de laborator, aplicri experimentale 1i urmrirea comportrii n

situl a obinut bune rezultate prin protejarea elementelor de beton armatcu pelicule de email perclorvinilic sau pe baz de clorcauciuc @n straturimultipleA

4e asemenea, a obinut rezistene sporite la aciunile a)resive, prinfolosirea de adaosuri de polimeri n masa betonului

;e reduce n acest mod absorbia de ap 1i permeabilitatea 1i semre1te rezistena :a ntindere din ncovoiere @de ex adaosuri deemulsie de !racet ( 50A n special la monolitizarea mbinrilor, folosirea

do betoane cu adaosuri de polimeri asi)ur condiii te&nice nexploatarea turnurilor de rcire


13/18

4in punct de vedere al comportrii la aciunea seismelor, examenuldat cu ocazia seismului din . martie "


14/18

- sisteme de rcire n circuit desc&is care utilizeaz iazuri dercire sau bazine artificialeL

- sisteme de rcire n circuit nc&is care utilizeaz bazine destropireL

- sisteme de rcire descoperiteurnurile de raciere cu tiraj natural, circulatia aerului este

determinata de diferenta intre )reutatea aerului exterior rece sicea a aerului din turn, incalzit, de multe ori mai umed decataerul exterior

6a cele cu re)im de functionare umed, apa calda cedeazaprin contact direct cu aerul, racindu-se prin evaporare, princonvectie si prin radiatie

;istemul de racire din interiorul turnului consta intr-unprocedeu de stropire a apei sau prelin)ere a ei sub forma unorpelicule subtiri pe panouri din lemn, azbociment sau materialepolimerice /educerea pierderilor de apa se obtine utilizandu-sesistemul de functionare in re)im uscat, la care racirea seproduce in convectori asezati in jurul turnului de tiraj

n fi)ura urmatoare este prezentat seciunea printr-un turn dercire cu tiraj natural n contracurentK

(lementecomponente aleturnului de racier cu tiraj natural in contracurent

"-co1 de tirajL

#- bazinL


15/18

$-sistem de distribuie a apeiL

.-conduct pentru aducerea apeiL

5-sistem de rcire

:n prezentarea de mai sus , tirajul natural este produs de diferentadintre densitatea aerului la intrare in turn si cea de la iesirea din turn4iferenta este data de decresterea temperaturii aerului, cat si deincarcarea aerului cu vapori de apa la trecerea prin turn

:n continuare se vor analiza turnurile de racire cu circulatie fortatasau cu tirajartificial, ce sunt in prezent des utilizate6a aceste turnuridebitul real de aer este mai mare decat la trunurile cu tirajnatural/ezistenta de trecere a aerului prin trun cauzata de picaturile de

apa si de umpluturala turnurile cu tiraj natural se calculeaza cu relatiaurnurile de racire cu tiraj fortat circulatia aerului se asi)ura prin

ventilatoare de absorbtie sau de refulare :nstalatiile de racire suntidentice turnurilor cu tiraj natural 4eoarece turnurile cu tiraj fortat auconsumuri de ener)ie mari si performante de racire mai scazute, s-auimpus cu preponderenta turnurile de racire cu tiraj natural si cu re)im defunctionare uscat

6a aceste turnuri debitul real de aer este mai mare decat la

trunurile cu tiraj naturaln fi)ura urmatoare este prezentat seciunea printr -un turn de

rcire cu tiraj forat @turn mono-ventilatorAK

(lemente componente ale turnului de racier cu tiraj fortatK

"-co1 de tirajL

#-ventilatorL

$-motorul electric 1i reductorul de turaieL.-bazinL

5-sistem de rcireL

2-distribuia apeiL

-sistem de reinere a picturilorL

>-canal de acces


16/18

!;P(*( (NI:*( ;: *8I;/O*:3(

;c&etel de sustine al cosului

*osul turnului reazema pe inelul de fundatie prin intermediul unuisc&elet prevazut cu )oluri necesare admisiei aerului in turn 4easupra


17/18

)olurilor de admisie se realizeaza inelul superior al sc&eletului desustinere

!cesta reprezinta elementul de rezistenta prin care peretele cosului

reazema pe sc&eletul de sustinere si care adaposteste instalatia deracire a apei


18/18

4in motive te&nolo)ice zona turnului care cuprinde )olurile pentruadmisia aerului si instalatia de racire se evazeaza in raport cu cosulpropriu zis

!cest fapt creeaza dificultati la alcatuirea structurilor de rezistentaale turnurilor cilindrice si avantaje turnurilor &iperbolice

!si)urarea unor )oluri de admisie a aerului cat mai mari se obtineprin alcatuirea sc&eletului de sustinere a cosului turnului sub forma de)rinzi 3ierendel sau sub forma de )rinzi cu zabrele cu dia)onale simplesau incrucisate

turnuri de racire noi

Documents