tumorile, aspecte generale. tumorile epiteliale

Click here to load reader

Post on 02-Oct-2021

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

PowerPoint PresentationTema:Tumorile, aspecte generale. Tumorile epiteliale, mezenchimale i ale esutului melanoformator.
I. Micropreparate:
Indicaii:
2. Proliferri epiteliale, care ptrund în esutul fibroconjunctiv subiacent (acantoz).
3. Hiperkeratoza epidermului.
5. Stroma fibroconjunctiv.
Micropreparatul prezint o seciune dintr-un nod tumoral cu diametrul variabil de la câiva mm pân la 1-2 cm,
înlturat de pe suprafaa pielii. La examenul microscopic se observ multiple proliferri papilifere ale epiteliului
scuamocelular, care este îngroat neuniform, stratul spinos (malpighian) proliferat formeaz alungiri ale crestelor
epidermice, care ptrund în esutul fibroconjunctiv subiacent (acantoz), stratul cornos la fel este îngroat,
hiperplaziat, cu exces de keratin (hiperkeratoz), membrana bazal este bine conturat, integr; esutul
fibroconjunctiv subepitelial (stroma tumorii) este bine vascularizat, conine un infiltrat limfoid slab pronunat.
Papilomul se dezvolt din epiteliul pavimentos pluristratificat (scuamocelular)i de tip tranziional (urotelial). Se
întâlnete pe piele i pe mucoasele acoperite cu epiteliile respective: cavitatea bucal, faringe, laringe, esofag, cile
urinare, colul uterin, se observ i în ducturile excretoare ale glandelor exocrine, glandei mamare. Macroscopic se
constat o formaiune tumoral de form sferic, cu suprafaa rugoas (amintete fructul de zmeur), consistena
dens, având baza de implantare larg, sesil sau pedunculat, dimensiunile pot fi de la microscopice pân la câiva
cm. Leziunile histologice constau în proliferarea excesiv, neuniform a epiteliului scuamocelular, care proemineaz
pe suprafaa pielii sau a mucoaselor; concomitent prolifereaz i stroma fibroconjunctiv subepitelial. Aceste
modificri reflect atipia tisular în papilom. Celulele epiteliale au structur normal, sunt bine difereniate, este
pstrat integritatea membranei bazale, complexitatea i polaritatea celular, ceea ce este caracteristic pentru
tumorile benigne. Manifestrile clinice i evoluia depind de localizare, se poate complica cu exulceraii i inflamaie
secundar. Papiloamele pot fi unice sau multiple (papilomatoz). Uneori dup extirpare ele recidiveaz (îndeosebi
papilomul plicelor vocale i al vezicii urinare). În cazurile de excitaie mecanic îndelungat papilomul se poate
maligniza (apare cancer scuamos). Papiloamele ducturilor excretoare, ale laringelui i ale cilor urinare se
apreciaz ca leziuni potenial precanceroase.
46. Papilom cutanat. (Coloraie H-E).
4
1,2,3
5
Indicaii:
2. „Perle carcinomatoase” (aglomerri de substana cornoas).
3. Stroma tumorii.
Tumoarea este constituit din cordoane de celule scuamoase atipice, polimorfe, membrana bazal este alterat, proliferrile
canceroase infiltreaz în profunzime esutul subepitelial, formând cuiburi, aglomerri de celule neoplazice, în centrul crora
se acumuleaz mase de keratin, formând aa-numitele „perle carcinomatoase sau keratozice " - semnul caracteristic al
cancerului scuamos (epidermoid) cu cornificare; în strom se relev infiltraie limfoid moderat, edem, hemoragii.
Cancerul epidermoid se întâlnete pe piele i pe mucoasele acoperite cu epiteliu pavimentos pluristratificat sau pe
mucoasele acoperite cu epiteliu glandular, care în prealabil a suferit o metaplazie pavimentoas (scuamocelular). Forma
de cretere poate fi exofit i endofit. Histologic are 2 variante: keratinizat i nekeratinizat. În tumoare apar de obicei
leziuni distrofice, necrotice, circulatorii, inflamaie secundar, ulceraii, care determin în mare msur evoluia i
manifestrile clinice. Creterea invaziv în esuturile i organele adiacente depind de localizarea tumorii i pot avea un rol
important în evoluia clinic. Metastazeaz mai frecvent pe cale limfatic, primele metastaze fiind localizate în nodulii
limfatici regionali.
2
1
3
Indicaii:
3. Parenchimul renal adiacent atrofiat.
În preparat cu ochiul liber se observ un focar de culoare maronie, la obiectivul mic prezint o
mas celular, constituit din celule tumorale polimorfe de tip epitelioid, se întâlnesc celule
gigante, cu nuclee intens colorate, figuri de mitoz, majoritatea celulelor conin granule de
melanin; nodul tumoral metastatic este bine delimitat de esutul renal adiacent atrofiat.
Melanomul este o tumoare malign de origine melanocitar, care se întâlnete pe tegumente, în
mucoasa bucal, anorectal, esofag, meninge, globul ocular. Este extrem de agresiv, o tumoare
cu grosimea de numai câiva mm poate produce metastaze multiple. Metastazeaz limfogen în
nodulii limfatici regionali, iar pe cale hematogen mai frecvent în ficat, plmâni, creier i alte
organe, practic pot fi metastaze în orice regiune a corpului. În majoritatea cazurilor metastazele
au culoarea neagr datorit coninutului de melanin. În cazul distruciei nodulilor tumorali
melanina poate s apar în sânge i urin.
163. Metastaz de melanom în rinichi. (coloraie H-E).
1
3
2
Indicaii:
2. Capsula fibroconjunctiv a tumorii.
3. Parenchimul hepatic adiacent cu leziuni distrofice i atrofice.
Nodul tumoral în micropreparat se vede cu ochiul liber, la examenul microscopic tumoarea
prezint caviti vasculare mari, dilatate (caverne), de dimensiuni diferite, intercomunicante,
umplute cu sânge, tapetate de celule endoteliale, cu pereii subiri, formai din esut conjunctiv
fibros, este bine delimitat de esutul hepatic adiacent, în care se relev modificri distrofice,
steatoz.
Macroscopic nodul tumoral poate avea forme i dimensiuni variabile, este bine delimitat de
esutul adiacent, are culoare roie-închis, consisten flasc, structur spongioas.
Hemangiomul cavernos al ficatului este o tumoare benign de origine vascular, localizat de
obicei subcapsular. În afar de ficat se întâlnete în piele, oasele spongioase, muchii scheletici
.a. În majoritatea cazurilor hemangiomul hepatic evolueaz clinic asimptomatic i se
depisteaz accidental. Foarte rar se produce ruptura hemangiomului cu hemoragie în cavitatea
peritoneal. În multe cazuri nodul tumoral se fibrozeaz, iar ulterior se calcific.
42. Hemangiom cavernos în ficat. (Coloraie H-E.).
II. Macropreparate:
41. Carcinom laringian.
În cavitatea laringelui este prezent un nodul tumoral, care crete exofit, proeminând pe
suprafaa mucoasei, de consisten dens, culoare alb-surie, având în centru o zon de necroz i
exulceraie.
Se poate complica cu asfixie mecanic, hemoragie, inflamaie secundar, infecie
supraadugat, metastaze, îndeosebi în nodulii limfatici regionali. În majoritatea cazurilor se
dezvolt la nivelul plicelor vocale. Cea mai frecvent form histologic – în 99% de cazuri - este
cancerul scuamocelular (epidermoid) cu/sau fr cornificare. Apare frecvent pe fond de
inflamaie cronic, leucoplazie i displazie a mucoasei laringiene .a. Complicaii: infiltraia
organelor vitale, adiacente – traheea, artera carotid, infecii intercurente, pneumonie
aspirativ, metastaze diseminate, caexie.
74. Metastaze de carcinom în ficat.
Ficatul este mrit în dimensiuni, pe seciune i sub capsul sunt prezeni multipli noduli tumorali
cu diametrul de la 0,5-1 pân la 4-5 cm, de form rotund sau ovalar, bine delimitai, culoarea
albicioas, repartizai relativ uniform pe suprafaa organului, parenchimul hepatic între noduli cu
semne de steatoz.
41. Carcinom laringian.
74. Metastaze de carcinom în ficat.
42. Metastaze de carcinom în plmân.
În plmân, sub pleura visceral i pe seciune, se observ multipli noduli tumorali de culoare
alb-cenuie, de form rotund sau ovalar, cu diametrul pân la 3-5 cm, bine delimitai de
esutul adiacent.
Metastazele pulmonare sunt mai frecvente decât tumorile pulmonare primare. Localizarea
preferenial este în zonele periferice ale plmânilor. Mai frecvent în plmâni apar metastaze de
cancer de colon, gland mamar, tiroid, rinichi, pancreas.
59. Carcinom esofagian.
Esofagul este secionat longitudinal, în treimea medie se relev un nod tumoral, care crete
circular, proeminând i stenozând lumenul, cu suprafaa neregulat, ulcerat, acoperit cu mase
necrotice.
Majoritatea cancerelor de esofag se localizeaz în 1/3 medie. Histologic cea mai frecvent
form - 90% din numrul total este cancer scuamos keratinizat sau nekeratinizat. Complicaii:
infiltraia în stomac, hipofaringe, traheee cu formarea fistulei esofago-traheale, laringe,
mediastin, plmâni, pleur, aort. Metastazele limfogene – în nodulii cervicali, para-esofagieni,
traheo-bronhiali, subdiafragmali. Metastazele hematogene sunt rare.
42. Metastaze de carcinom în plmân.
59. Carcinom esofagian.
75. Metastaze de melanom în ficat.
Pe suprafaa ficatului, sub capsul i pe seciune se observ multipli noduli tumorali de diferite
dimensiuni de culoare maronie-neagr, esutul hepatic adiacent cu semne de steatoz.
[micropreparatul 163].
Carcinom in situ. (H-E).
Carcinom mucipar. (H-E).
Carcinom esofagian.
Fibrom.
Lipom.
Liposarcom.
- cretere persistent - cretere nelimitat - grad mare de autonomie biologic
Celulele care prolifereaz pot proveni din oricare esut.
- tumora va avea întotdeauna structur de esut i nu de organ i poate avea grade diferite de asemnare cu esutul normal de origine. Sinonime - neoplasm sau neoplazie (neo = nou,
plasien = a forma - "mas tisular" nou format).
Definiie
Factorii care pot cauza dezvoltarea tumorilor se numesc – cancerogeni. Se consider c 80%- 90% de cancere umane rezult din aciunea factorilor de mediu prin aciunea mutagen a lor. Teoriile cancerogenezei : - T.C. Chimice - T.C. Fizice - T.C. Virotice
T.C. Chimice – substane chimice cu efect C. - Hidrocarburele aromatice policicle ( fumul de igar – cancer pulmonar) - Coloranii azoici ( anilina) în industria cauciucului– CR. de vez. urin. - Aminele i amidele aromatice ( naftilamina) - Metale (Co, Ni, Pb) - Subsatne produse din plante i ciuperci (aspergilus flavus, aflatoxina B1 - CR de ficat) - Imunodepresani ( Ciclofosfomid) - Azbestul - CR pulmonar, mezoteliom pleural - Arsenicul - CR pielii - Hormonii – estrogenii - CR mamar, endometrial.
În cancerogeneza chimic sunt importante: - Doza i durata aciunii substanei chimice. - Calea de ptrundere în organism - Natura fizico-chimic a substanelor.
T.C. Fizice : - raze ultraviolete – CR de piele sau melanoame maligne localizate pe prele expuse insolaiei - radiaia electromagnetic – CR pulmonar la minerii de la minele cu zcminte radio- active. - leucemii în urma exploziei atomice H. i N., CR de glanda tiroid( Cernobîl), tratament cu izotopi radioactivi. Induc mutaii prin aciunea asupra ADN-ului
T.C. Virotice: Virui care conin ADN - HPV – cancer de col uterin - Epstein- Barr asociat cu limfom Burkitt, CR.nasofaringian, limfom B-celular, limfom Hodjkin, - Virusurile hepatitei B,C.
Virui care conin ARN - virusul limfomului T-celular uman
Denumirea tumorilor - denumiri multiple - În general tumorile sunt denumite cu sufixul "om" – lipom, miom. - Unele tumori sunt denumite cu numele
organului unde s-au dezvoltat, denumirea indicând i celulele din care deriv - hepatom, meningiom. - Unele tumori sunt denumite dup autorii care le-au descris - tumora Wilms, Grawitz
Clasificarea tumorilor * Criteriul evoluiei biologice: - tumori benigne – nu invadeaz local i nu dau
metastaze la distan - tumori maligne - invadeaz local i dau metastaze
la distan * Pentru departajare se folosesc - aspectele macroscopice - caracterele citologice i histologice
- gradul de influenare al organismului SINGURA POSIBILITATE DE DIFERENIERE – DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC!!!!
Efecte asupra organismului
Tumorile benigne - modificri induse de compresie - activitate hormonal - nu recidiveaz dup rezecia chirurgical complet
sau chiar dac apar recidive acestea nu distrug esuturile locale i sunt consecina exciziei incomplete. - nu invadeaz local i nu dau metastaze la distan (riscul ca o tumor diagnosticat drept benign pe criterii morfopatologice s genereze metastaze la distan este de sub 1 caz la 50 000 tumori) - exemple - histiocitomul fibros benign, tenosinovita cronic vilonodular
Tumorile maligne
- invadeaz local - dau metastaze la distan (riscul de apariie al metastazelor în cazul sarcoamelor variaz între 20 i 100%, în funcie de tipul tumoral)
Dificulti: -Tumori care nu pot fi încadrate ca benigne sau maligne pân nu dau metastaze: ex - feocromocitomul - situaii ambigue în care o tumor întrunete criterii atât de malignitate cât i de benignitate: "tumor cu malignitate intermediar" sau tumor cu potenial malign borderline".
Tumori cu malignitate intermediar local agresive
- recidiveaz local dup rezecie - se comport agresiv fa de esuturile locale (sunt infiltrative i produc distrucie local) - prototip - fibromatozele desmoide
Tumori cu malignitate intermediar cu risc redus de metastazare - agresive local - au risc de a genera metastaze la distan în mai puin de 2% din cazuri - prototip - histiocitomul fibros angiomatoid
Caractere macroscopice ale tumorilor benigne: - foarte frecvente i ubicuitare. - au aspect de mas tisular cantonat în teritoriul dezvoltrii - nu invadeaz esuturile din jur. - bine delimitate, uneori încapsulate (uor de extirpat).
Aspectele macroscopice: polip - tumor benign dezvoltat din epitelii de suprafa (piele, mucoase) - vegetante cu baz de implantare larg (tumor sesil) - ataate la suprafa prin intermediul unui pedicul prin care ptrund vasele de sânge (tumor pediculat) Nodul - tumor benign dezvoltat în diferite esuturi i organe - aspect de nodul sferic, compact, cu limite distincte sau capsul Chist - unele tumori profunde
- Dimensiuni: mici (de la câiva mm pân la câiva cm - ritm de cretere lent); unele tumori benigne pot ajunge la dimensiuni importante - de ordinul a zeci de cm – chistadenom papilifer de ovar, neurofibroamele - Numr: de regul unice dar pot fi i multiple, dezvoltate simultan sau în succesiune (polipii colo-rectali)
Caractere microscopice
esutul tumoral, atât cel benign cât i cel malign, este alctuit din dou componente: parenchimul tumoral (alctuit din celulele tumorale) stroma tumoral (alctuit din esut conjunctiv cu vasele de sânge).
Caractere microscopice ale tumorilor benigne
*Tumorile benigne reproduc structura esutului de origine - epiteliu pluristratificat, epiteliu glandular, esut muscular, esut adipos, cartilaj hialin etc. *Celulele tumorale benigne - sunt difereniate
- au caractere citologice similare celulelor normale - pstreaz funcia celulelor normale (secreie de mucus, capacitate de maturare cornoas, secreie de hormoni etc). - Mitoze rare i tipice.
* Stroma tumoral este alctuit din esut conjunctiv, vase de sânge i trunchiuri nervoase. * Echilibru între proliferarea celulelor tumorale i strom → nu apare necroz
Caractere evolutive ale tumorilor benigne - evolueaz local - nu invadeaz esuturile din jur - nu dau metastaze - nu recidiveaz dup extirpare chirurgical complet. - nu influeneaz starea general a organismului.
Excepii: Tumorile benigne voluminoase determin compresii locale - tumor voluminoas a musculaturii uterine care comprim
organele pelvine i determin staz urinar - tumora benign a meningelui comprim cortexul cerebral Tumorile benigne ale glandelor endocrine pot avea activitate hormonal specific, situaie în care determin sindroame de hiperfuncie endocrin
Caractere macroscopice ale tumorilor maligne - mas tisular fr limite distincte - caracter invaziv local - Posibil: tumori maligne distinct delimitate macroscopic dar fr capsul (cancer cu fals încapsulare) - arii de necroz în masa tumoral.
* În tumorile exteriorizate la suprafaa pielii sau a mucoaselor aria de necroza se elimin, rezultând ulceraii.
* În tumorile profunde, lichefierea central duce la formarea unor caviti anfractuoase, mimând o cavern - eventual, dac tumora invadeaz un conduct - de exemplu un ram bronic - coninutul necrotic lichefiat se poate elimina rezultând o cavitate (fenomen de cavitaie). - dimensiuni mari - ritm rapid de cretere. - culoarea i consistena depind de tipul histopatologic.
Caractere microscopice ale tumorilor maligne Parenchimul tumoral: Celulele canceroase sunt diferite fa de cele normale printr-un ansamblu de modificri ale caracterelor celulei în totalitate, nucleul, citoplasma i membrana nuclear = criteriile citologice de malignitate: - Anomalii de form i dimensiune - Anomalii nucleare - Anomalii citoplasmatice - Anomaliile mebranei celulare - Aranjamentul celulelor tumorale este diferit fa de cel
normal: - modificri arhitecturale
Criteriile citologice de malignitate Anomalii de form i dimensiune: Aspectul celulelor canceroase variaz de la celule mici, uniforme, la celule voluminoase, rotunde, ovale sau alungite, uneori monstruoase (pleomorfism celular).
Anomaliile membranei celulare Membrana celulei canceroase prezint modificri în componena chimic, modificri care influeneaz comportarea celulei canceroase fa de celula normal, atât in vivo cât i in vitro. În membran se reduc fraciunile glicoprotidice i glicolipidice (aceste modificri fiind datorate blocajului de sintez).
Anomalii citoplasmatice În celulele canceroase citoplasma este redus cantitativ (situaie care contribuie la creterea raportului nucleo-citoplasmatic. Citoplasma celulelor maligne este mai bazofil decât normal datorit prezenei în citoplasm a numeroi ribozomi (care conin ARN - deci acid nucleic care se coloreaz cu hematoxilina). În citoplasm pot fi puse în eviden acumulri de glicogen, lipide, imunoglobuline monoclonale, mucus - în funcie de tipul de celul de origine. Retenia de mucus determin deplasarea periferic a nucleului conferind celulei aspect de "inel cu pecete".
Anomalii nucleare cele mai sugestive pentru malignitate - anizocarie (carios = nucleu, izos = identic, an = nu) - inegaliti dimensionale; întotdeauna vor fi mai mari decât ai celulelor de origine, în unele situaii ajungându-se la inversarea raportului nucleo-citoplasmatic în favoarea nucleului. - Hipercromazie – culoare mai intens fa de normal - afinitate crescute fa de coloranii bazici - pleomorfism nuclear - forma nucleilor este variabil - pot exista celule tumorale multinucleate - Nucleolii celulelor canceroase, datorit metabolismului celular foarte activ, sunt hipertrofiai, veziculoi, multipli, uneori cu anomalii - pseudoveziculare, incluzii fibrilare sau granulare. - Index-ul mitotic este mai ridicat decât în celulele normale:
Mitoze tipice bipolare Mitoze atipice.
NOTA: prezena de mitoze tipice, chiar în numr mare, poate fi depistat i în esuturi normale (de exemplu mduva osoas hematogen) sau în procese hiperplazice; prezena de mitoze atipice este semnalat numai în tumorile maligne.
Stroma tumorilor maligne - se formeaz ca rezultat al interaciunii între celulele canceroase i esuturile normale ale organismului gazd. - este constituit din esut conjunctiv comun, având în componen vase sangvine i limfatice. - Vascularizaia tumorii este asigurat prin stroma conjunctiv care este conectat la pediculul arterio- venos a esutului tumoral. Vasele din componena tumorii sunt formate exclusiv din reele capilare i din anastomoze arterio-venoase care favorizeaz unturile circulatorii.
Angiogeneza tumoral este precoce i condiioneaz proliferarea celulelor canceroase. Ea este stimulat de factorii angioformatori secretai de celulele canceroase. - În tumorile maligne stroma este insuficient fa de gradul de proliferare → necroz - Tratamentul poate viza factorii angiogenetici - stroma conjunctiv variaz cantitativ
* bine dezvoltat în tumorile de natur epitelial i mai redus în cele de natur conjunctiv.
* strom redus - consistena esutului este redus i apar frecvente arii de necroz i hemoragii explicate prin fragilitatea vaselor capilare din componena tumorii sau obstrucii vasculare cu necroza ischemic consecutiv. * strom conjunctiv abundent cu caracter fibros –
desmoplazie → consisten dur, lemnoas (cancer schiros).
Microscopic, stroma conjunctiv prezint aspecte variabile. - În majoritatea cazurilor este însoit de reacii inflamatorii fa de celulele canceroase (reacie stromal); infiltratele pot fi cu neutrofile, limfocite, plasmocite, macrofage. - Uneori predomin infiltratul cu eozinofile (strom eozinofilic). - În strom se poate evidenia uneori o reacie inflamatorie granulomatoas de tip tuberculoid. Stroma poate fi remaniat dup tipul întâlnit în esutul conjunctiv comun: hialinizare, elastogenez, acumulri de amiloid, calcificri.
Diferenierea i anaplazia - Diferenierea se apreciaz prin compararea asemnrii cu esutul de origine (cancerul este difereniat când caracterele histologice amintesc de esutul de origine i nedifereniat când pierde orice asemnare cu esutul de origine). - Aprecierea gradului de difereniere microscopic a cancerului are valoare pentru diagnostic (în aprecierea prognosticului i evoluiei). - Cancerul difereniat - criteriile histologice de diagnostic privesc organizarea esutului tumoral (arhitectura - în structuri tubulare, cordonale etc) i caracterele funcionale (prezena secreiei de mucus, imunoglobuline, difereniere cornoas etc). Arhitectura tumoral i caracterele citologice sugereaz originea proliferrii tumorale.
Cancerul nedifereniat - esutul tumoral are arhitectur compact - plaje i trabecule groase. Celulele canceroase au caracter imatur, uneori embrionar, fr elemente care s sugereze celula de origine. Originea tumorii este greu de stabilit prin microscopia optic i necesit examene electronomicroscopice (care s stabilieasc prezena de componente celulare ultrastructurale specifice - desmozomi, filamente intermediare) sau imunohistochimice (care s stabileasc prezena de anumite antigene - de exemplu citokeratine în carcinoame, antigen melanocitar HMB 45 în melanoamele maligne etc). - Anaplazia (lipsa diferenierii) este considerat ca fiind trstura de baz a transformrii maligne.
Anaplazia trebuie separat de difereniere - cancerele au origine în celulele stem (prezente în toate esuturile specializate) - celule stem transformate care prin proliferare se difereniaz mai mult (cancere difereniate) sau mai puin sau chiar de loc (cancere nedifereniate). Dediferenierea presupune regresia celular de la o celul matur spre una mai puin matur. - Anaplazia este invers proporional cu diferenierea - cu cât o tumor este mai difereniat, cu atât gradul de anaplazie este mai mic Gradul de anaplazie se noteaz cu G i variaz de la 1 la 4
Invazia local - capacitatea celulelor canceroase de a ptrunde i a înlocui
progresiv esuturile normale peritumorale. - este însoit de dezvoltarea simultan a stromei, element necesar creterii esutului tumoral. - este favorizat de
* rata crescut a multiplicrii celulelor canceroase.
* capacitatea de mobilizare a celulelor canceroase
* secreia unor enzime cu aciune cito i histolitic de ctre celulele canceroase. - se face prin spaiile interstiiale, caviti preformate, de-a lungul trunchiurilor nervoase, a vaselor mici sangvine i limfatice. - Opun rezisten la invazie esuturile dure (esutul osos,
cartilaginos) i arterele mari (acestea opun rezisten mai mare decât venele mari datorit cantitii mari de esut elastic i prezenei în pereii arteriali a unor inhibitori ai proteazelor tumorale).
Diseminarea tumorilor maligne - Duce la formarea metastazelor - Metastazele sunt tumori secundare, efect al diseminrii celulelor canceroase la distan de tumora primar. - Apariia metastazelor transform un cancer localizat într-o boal sistemic, metastazele fiind mai frecvent cauza morii decât tumora primar. - Cile de metastazare
limfatic hematogen mixt (limfo-hematogen) transcelomic conducte naturale
Efectele tumorilor maligne asupra organismului
Complicaii directe - Hemoragiile - frecvente în cancerele exteriorizate pe suprafee. Pot fi abundente i repetate în cancerul vegetant. Pot fi masive în cancerul ulcerat (stomac, col uterin). - compresiune, de exemplu - icter mecanic prin comprimarea cilor biliare (cancer de cap de pancreas), atrofia corticosuprarenalei prin compresiune de ctre o tumor retroperitoneal. - Obstrucii i stenoze în cancerele organelor cavitare - cancer esofagian (disfagie), cancer colonic (subocluzie, ocluzie) - Caexia canceroas - factori metabolici i susbstanele polipeptidice cu aciune inhibitoare a metabolismului celular normal.
Complicaii indirecte - sindroamele paraneoplazice: secreia de hormoni ectopici - repercusiuni hematologice: anomalii leucocitare (leucopenie, leucocitoz leucemoid, eozinofilie - peste 10%), tromboze venoase - infecii asociate cu tumorile maligne - Febra: resorbia produselor de degradare din focarele de necroz tumoral
Codificarea TNM - Terapia i prognosticul tumorilor maligne depind de localizare i gradul extensiei tumorale. - Pentru stabilirea gradului extensiei tumorale a fost necesar elaborarea unor sisteme de standardizare cu utilitate practic. - Sistemul TNM este cel mai larg utilizat în clinic. El rspunde la dou obiective majore
În cazul individual al pacientului cu cancer permite evaluarea extinderii tumorii prin metode clince i paraclinice - TMN
stabilete grupuri de cazuri omogene în vederea aprecierii evolutive sub aciunea tratamentului.
în sistemul TNM se iau în considerare - extensia local a tumorii T (în funcie de organul afectat, criteriiile de apreciere difer - dimensiuni - cancer mamar, invazie în grosimea peretelui organelor tubulare - cancer gastric, colonic, vezic urinar, invazie în diferite segmente ale uterului - cancer de col uterin etc) - prezena metastazelor limfoganglionare - N - prezena metastazelor la distan (altele decât cele limfoganglionare) - M
La aceste 3 litere se adaug cifre i/sau litere adiionale care definesc un anumit tip de extensie. Pentru tumora primar (T): codificarea variaza de la T1 la T4; criteriiile de apreciere difer în funcie de organul afectat. Se folosete codificarea T0 când tumora primar nu a putut fi decelat, Tx când tumora este prezent dar nu poate fi clasificat i Tis pentru carcinomul in situ.
Pentru limfoganglionii regionali N0 semnific lipsa metastazelor, N1 - N3 indic prezena metastazelor (în funcie de numrul i localizarea ganglionilor afectai). Nx - nu se poate aprecia starea ganglionilor limfatici datorit poziiei anatomice. Pentru metastazele la distan M0 = absena metastazelor, M1 sau uneori M2 prezena acestora, Mx = metastaze imposibil de apreciat.
În funcie de gradele TNM, fiecare pacient în parte este inclus într-o categorie "stadiu" numerotat de la I la IV. De exemplu, pentru orice organ T1N0M0 reprezint stadiul I, pe când orice T1N0M1 reprezint stadiul IV.
CANCERUL GASTRIC – Stadializare TNM
N2 – invazia ganglionilor la distanta
(gg. supraclavicular – semnul Virchow)
Confusing Terms
• lymphoma
• mesothelioma
• melanoma
• seminoma
• hamartoma – mass of disorganized indigenous tissue
• choristoma – heterotopic rest of cells
• Names that seem to come out of nowhere
• nevus
• leukemia