tulburari de ritm

Download Tulburari de ritm

Post on 14-Apr-2016

19 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Medical worksheet

TRANSCRIPT

  • TULBURARI DE RITM SI CONDUCEREDOINA GEORGESCU

  • EKG

  • EKGRitmFrecventaAx cplx QRSAnaliza morfologica si cronologica

  • EKG

  • EKGHipertrofii atrialeHipertrofii ventriculareModificari EKG in cardiopatia ischemica: ischemie, leziune, necroza

  • HVS

  • HVD

  • Ex clinic al pacientului cu tulb de ritm sau conducereStare generala influentata, posibil soc sau moarte clinica in aritmiile amenintatoare de viataComa cu hemipareza in AVC secundar Fi sau Fl AtrDispnee cu ortopnee, cianoza, daca TR a precipitat un EPAPalpitatii in tahicardii sau tahiaritmiiDureri precordiale prin agravarea ischemiei miocardice: tahicardii sau bradicardii severeSincopa Adams-Stokes, vertij in bradicardii severe: BNS,BAV totalPuls slab, neregulat, paradoxal, alternantTA variabila in contextEx cordului: zg cardiace aritmice , tahi sau bradicardice, zg supraadaugate: zg de galop(IC), zg de tun in BAV total, sufluri cardiace diverse.

  • Modificari ale ritmului sinusalTS:fc=100-140b/min, ritm sinusal regulat, rapid prin cresterea automatism NS.Cauze: f=stres, ef fizic; p=febra, sd hiperkinetic, iatrogeneBS:fc=40-60b/min, ritm lent, regulat Cauze: f= vagotonie, sportivi antrenati,p=mixedem,icter mecanic, HIC, iatrogenii

  • Modificari ale ritmului sinusalAritmia sinusalaFazica: are leg cu R , FC( in I , scade in E)NefazicaPauza sinusala : insuficienta de formare a stimulului sinusal oprirea cardiaca si ritmuri de scapare blocul SA: intarzierea pana la blocarea conducerii impulsului sino-atrial

  • Modificari ale ritmului sinusalBoala nodului sinusal(SSS) se caracterizeaza prin incapacitatea NSA de-a forma sau transmite impulsuri sinusale:Bradicardie sinusala severaBSA sau oprire sinusalaFA cu AV lentaSd tahi-bradi

  • ARITMII SUPRAVENTRICULARE PRIN IMPULSURI ECTOPICE Extrasistolele atriale Activitate atrial:ritmul este sinusal, neregulat, cu unde P normale i P extrasistolice pe ritmul de baz apare o und P diferit ca morfologie unda P, expresia ECG a unei activari atriale premature; din acest motiv unda P apare mai repede dect ar fi aprut urmtoarea und P normalPauza decalantaPot fi izolate sau grupate uneori au caracter sistematizat( bigeminism, trigeminism) pot fi blocate, sau pot fi conduse aberant la VCauze : cardiace sau extracardiace

  • Extrasistolele atriale

  • ARITMII SUPRAVENTRICULARE PRIN IMPULSURI ECTOPICE

    Tahicardia atriala cu bloc FA=150-200,bloc AV 2:1,3:1; intre undele P apare o linie izoelectricaCauze: intox digitalica, hipoKRitmul atrial migrator: modificari progresive si ciclice ale undei morfologiei undei P, interval PR variabilRitmul sinusului coronar:FE se gaseste in AD cu unda P neg in DII,DIII si AVF

  • Tulb de ritm atriale

  • Aritmii nodaleEx N: superioare, medii sau intranodale si inferioare in fctie de localizarea FE la nivelul NAV QRS subtire, unde P negativa(activare A retrograda) cu localizare diferita in raport cu QRS:P negativ precede QRS ,P-Q micsorat P nodal se suprapune QRS, nu se vede pe EKG de suprafataP nodal succede QRS, negativ Ritmul nodal( ritm pasiv de scapare) si Tahicardia jonctionala( ritm activ= salva de EX nodale) aritmie de reperfuzie, intoxicatie digitalica( TA, TJ cu bloc)

  • Tulb de ritm nodale(jonctionale)

  • Fibrilaia atrial

    Activitate electric atrial haotic, dezorganizat(nu exist ritm de baz): unda P lipsete, ritmul nu este sinusal exprimat prin undele f, de fibrilaie, de mic amplitudine (deseori nu se observ), neregulate ca durat i amplitudine; se vd cel mai bine n V1frecvena de contracie atrial (frecvena undelor f) este de 350-600 / minutActivitatea ventricular:QRS subiri frecvena ventricular: 120-150 / minut, mai mic dect frecvena atrial datorita blocului fiziologic la nivelul NAVritmul (rspunsul) ventricular: neregulat intervale RR variabileQRS inegale ca amplitudineClinic:FA paroxistica, recidivanta, acuta sau cronicaPacientul poate prezenta decompensare stg: agravarea IC sau EPAClinic: deficit de puls, zgomote cardiace in general tahiaritmice fara sa existe un ritm de baza, sufluri cardiace, zgomot de galop .Pulm raluri de staza bazale bilateral

  • Fibrilaia atrial

  • Flutterul atrial

    Activitatea electric atrial: undele P lipsesc, ritmul nu este sinusalexprimat prin unde F: ondulaii mari, rapide (frecvena atrial 250-350 / minut, n medie 300), regulate n dini de ferstru, i fr linie izoelectric ntre ele; cel mai bine vizibile n DII, DIII, aVF i V1Conducerea AV: bloc atrioventricular 2:1 (cel mai frecvent), 3:1, 4:1; posibil i blocaj variabilActivitatea ventricular: QRS subiriFrecvena ventricular: 150 / minut (bloc 2:1), 100 / minut (bloc 3:1)Rspuns ventricular regulat, rareori neregulat (flutter cu blocaj variabil, impur)Manevra Valsalva poate poate creste gradul blocului AV si poate demasca undele de flutter

  • Flutterul atrial

  • Tahicardia paroxistic supraventricular(TPSV)

    Debut i sfrit brusc, pe EKG i clinicManevrele vagale pot influena episodul de TPSV (ex: masajul sinusului carotidian, manevra Valsalva: expiraie cu glota nchis)Activitatea atrial:unde P negative n DII, DIII, aVF i pozitive n aVR, situate nainte de QRS, suprapuse pe QRS (nu sunt vizibile) sau dup QRS frecven atrial: 140-220 / minut Conducerea AV:conducere 1:1, fr blocActivitatea ventricular: Frecven ventricular: 140-220 / minut. Rspuns ventricular regulat

  • TPSV

  • Aritmii ventriculare

    Extrasistolele ventriculare (ESV)sunt depolarizri ventriculare care apar prematur n raport cu ritmul de bazActivitatea atrial: Ritmul de baz: cel mai adesea sinusal, unde P normaleQRS extrasistolic nu este precedat de unda PConducerea AV:Disociaie AVESV are originea n ventricul, poate fi condus la atrii retrogradActivitatea ventricular:Complexe QRS largi, peste 0,12 s, cu morfologie aberantESV pot fi: monomorfe cu aceeai morfologie i origine i polimorfe cu morfologie i origine diferite Segmentul ST i unda T de polaritate opus deflexiunii principale QRSPauza postextrasistolic este n general compensatorie, adic distana dintre QRS pre-extrasistolic i QRS post-extrasistolic este egal cu dublul intervalului RR de bazFrecvena:ESV pot fi izolate sau repetitive: bigeminism (fiecare al 2-lea QRS este ESV), trigeminism (fiecare al 3-lea QRS este ESV), cvadrigeminism, etc.Unele ESV sunt amenintoare de via: polimorfe, repetitive, fenomenul R/T.Clasificarea Lown in 5 grade in functie de potentialul de risc

  • Extrasistolele ventriculare

  • Tahicardia ventriculartulb de ritm cu risc vitalEste o aritmie grav, cu risc de degenerare n fibrilaie ventricular Poate fi sustinuta si nesustinuta(30)Clinic pacient in stare grava , decompensare cardiaca sau soc daca TV e sustinuta.Se definete ca o succesiune de cel puin 3 ESV Clasificare:Susinut: > 30 sec, nesusinut: < 30 secMonomorf sau polimorfActivitatea atrial:Unda P sinusal vizibil rareoriNu exist nici o relaie ntre P i QRSConducerea AV:Disociaie AV complet(ventriculii se contract n ritmul lor, independent de atrii) sau parial: un impuls de la nodul sinusal prinde ventriculii n perioada excitabil i apare pe ECG un QRS normal, subire, denumit captur ventricular, patognomonic pentru diagnosticActivitatea ventricular:Frecvena ventricular: 140-250 / minutQRS larg, peste 0,12 s, cu morfologie aberant i amplitudine mareST sub sau supradenivelat, de sens opus fa de QRSQRS cu aspect de bloc de ramur stng (BRS) dac originea este n VD i cu aspect de bloc de ramur dreapt (BRD), dac originea este n VSForme particulare : TV bidirectionala si torsada varfurilor

  • TV

  • Flutterul ventricular: risc vital

    Precede fibrilaia ventricularPe ECG apar QRS largi de amplitudine mare, de aspect sinusoidal, fr linie izoelectric ntre eleFrecvena undelor de flutter: 180-250 / minut

  • Fibrilaia ventricular (FV)=moarte clinica

    Este expresia unei dezorganizri totale a activitii electrice ventriculare, cu risc vital majorPe ECG apar QRS largi, sub form de ondulaii haotice cu amplitudine, morfologie i durat variabileFrecvena variaz ntre 150 i 250 / minutClasificare: FV primar, cu unde mari, care rspunde la oc electric extern (ex: FV din IMA) i FV secundar, cu unde mici, care nu rspunde la tratament (ex. FV din insuficiena cardiac terminal)

  • TULBURRI DE CONDUCERE

    Blocurile atrio-ventriculare (BAV)BAV constau ntr-o alungire anormal a timpului de conducere AV sau absena conducerii impulsurilor atriale la ventriculi.FC este ntre 40 60 b/minut dac blocul este situat proximal de fasciculul His i < 40 b/minut dac este situat distal.BAV gradul I: alungirea intervalului PQ (PR) > 0,20 sec

  • BAV gradul I: patognomonic pt RAA

  • Blocurile atrio-ventriculare (BAV)

    BAV gradul II: Mobitz I, cu perioada Wenckebach: Alungirea progresiv a intervalului PQ (PR) pn cnd o und P este blocat, dup care ciclul se reia.Mobitz IIUnde P blocate intermitentInterval PQ constant pentru impulsurile conduse la ventriculiBAV de grad nalt: Cel puin 2 unde P consecutive sunt blocate

  • BAV gradul II

  • Blocurile atrio-ventriculare (BAV)

    BAV gradul III (complet, total)Disociaie AV complet, toate undele P blocateRitm ventricular lent, regulat Intervalele RR egale (chiar i n fibrilaia atrial, datorit disociaiei AV)Frecvena atrial (P) mai mare ca cea ventricular (QRS)Clinic: vertij, sincopa A-S, agravarea ICC.Asc cord: zgomote ritmice rare, zgomot de tun cand sistola atriala se suprapune cu cea ventriculara,galop ventricular

  • BAV gradul III (complet, total)

  • Blocurile de ramur

    Bloc de ramur dreapt (BRD) major (complet)QRS 0,12 s, msurat n derivaia unde este cel mai larg (de obicei V1, V2)Aspect QRS de M, rSr sau RSR (apare al doilea R) n V1, V