tulburari de ritm

67
TULBURARI DE RITM TULBURARI DE RITM SI CONDUCERE SI CONDUCERE DOINA GEORGESCU DOINA GEORGESCU

Upload: black-rider

Post on 14-Apr-2016

59 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Medical worksheet

TRANSCRIPT

Page 1: Tulburari de ritm

TULBURARI DE RITM TULBURARI DE RITM SI CONDUCERESI CONDUCERE

DOINA GEORGESCUDOINA GEORGESCU

Page 2: Tulburari de ritm

EKGEKG

Page 3: Tulburari de ritm

EKGEKG

RitmRitm FrecventaFrecventa Ax cplx QRSAx cplx QRS Analiza morfologica si cronologicaAnaliza morfologica si cronologica

Page 4: Tulburari de ritm

EKGEKG

Page 5: Tulburari de ritm

EKGEKG Hipertrofii atrialeHipertrofii atriale Hipertrofii ventriculareHipertrofii ventriculare Modificari EKG in Modificari EKG in

cardiopatia cardiopatia ischemica: ischemie, ischemica: ischemie, leziune, necrozaleziune, necroza

Page 6: Tulburari de ritm

HVSHVS

Page 7: Tulburari de ritm

HVDHVD

Page 8: Tulburari de ritm

Ex clinic al pacientului cu tulb de Ex clinic al pacientului cu tulb de ritm sau conducereritm sau conducere

Stare generala influentata, posibil soc sau moarte clinica in aritmiile Stare generala influentata, posibil soc sau moarte clinica in aritmiile amenintatoare de viataamenintatoare de viata

Coma cu hemipareza in AVC secundar Fi sau Fl AtrComa cu hemipareza in AVC secundar Fi sau Fl Atr Dispnee cu ortopnee, cianoza, daca TR a precipitat un EPADispnee cu ortopnee, cianoza, daca TR a precipitat un EPA Palpitatii in tahicardii sau tahiaritmiiPalpitatii in tahicardii sau tahiaritmii Dureri precordiale prin agravarea ischemiei miocardice: tahicardii Dureri precordiale prin agravarea ischemiei miocardice: tahicardii

sau bradicardii severesau bradicardii severe Sincopa Adams-Stokes, vertij in bradicardii severe: BNS,BAV totalSincopa Adams-Stokes, vertij in bradicardii severe: BNS,BAV total Puls slab, neregulat, paradoxal, alternantPuls slab, neregulat, paradoxal, alternant TA variabila in contextTA variabila in context Ex cordului: zg cardiace aritmice , tahi sau bradicardice, zg Ex cordului: zg cardiace aritmice , tahi sau bradicardice, zg

supraadaugate: zg de galop(IC), zg de tun in BAV total, sufluri supraadaugate: zg de galop(IC), zg de tun in BAV total, sufluri cardiace diverse.cardiace diverse.

Page 9: Tulburari de ritm

Modificari ale ritmului sinusalModificari ale ritmului sinusal

TS:fc=100-140b/min, ritm sinusal regulat, TS:fc=100-140b/min, ritm sinusal regulat, rapid prin cresterea automatism rapid prin cresterea automatism NS.Cauze: f=stres, ef fizic; p=febra, sd NS.Cauze: f=stres, ef fizic; p=febra, sd hiperkinetic, iatrogenehiperkinetic, iatrogene

BS:fc=40-60b/min, ritm lent, regulat BS:fc=40-60b/min, ritm lent, regulat Cauze: f= vagotonie, sportivi Cauze: f= vagotonie, sportivi antrenati,p=mixedem,icter mecanic, HIC, antrenati,p=mixedem,icter mecanic, HIC, iatrogeniiiatrogenii

Page 10: Tulburari de ritm

Modificari ale ritmului sinusalModificari ale ritmului sinusal Aritmia sinusalaAritmia sinusala1.1. Fazica: are leg cu R , FC(Fazica: are leg cu R , FC(↑ in I , scade in ↑ in I , scade in

E)E)2.2. NefazicaNefazica Pauza sinusala : insuficienta de formare Pauza sinusala : insuficienta de formare

a stimulului sinusala stimulului sinusal→ oprirea cardiaca si → oprirea cardiaca si ritmuri de scapareritmuri de scapare

blocul SA: intarzierea pana la blocarea blocul SA: intarzierea pana la blocarea conducerii impulsului sino-atrialconducerii impulsului sino-atrial

Page 11: Tulburari de ritm

Modificari ale ritmului sinusalModificari ale ritmului sinusal

Boala nodului sinusal(SSS) se Boala nodului sinusal(SSS) se caracterizeaza prin incapacitatea NSA caracterizeaza prin incapacitatea NSA de-a forma sau transmite impulsuri de-a forma sau transmite impulsuri sinusale:sinusale:

1.1. Bradicardie sinusala severaBradicardie sinusala severa2.2. BSA sau oprire sinusalaBSA sau oprire sinusala3.3. FA cu AV lentaFA cu AV lenta4.4. Sd tahi-bradiSd tahi-bradi

Page 12: Tulburari de ritm

ARITMII SUPRAVENTRICULARE PRIN ARITMII SUPRAVENTRICULARE PRIN IMPULSURI ECTOPICEIMPULSURI ECTOPICE

Extrasistolele atrialeExtrasistolele atriale Activitate atrială:Activitate atrială: ritmul este sinusal, ritmul este sinusal, neregulat, neregulat, cu unde P normale şi cu unde P normale şi PP‘‘ extrasistolice extrasistolice pe ritmul de bază apare o undă P diferită ca morfologie – unda P’, pe ritmul de bază apare o undă P diferită ca morfologie – unda P’,

expresia ECG a unei expresia ECG a unei activari activari atriale premature; din acest motiv atriale premature; din acest motiv unda P’ apare mai repede decât ar fi apărut următoarea undă P unda P’ apare mai repede decât ar fi apărut următoarea undă P normalănormală

Pauza decalantaPauza decalanta Pot fi izolate saPot fi izolate sauu grupate u grupate uneori au caracter neori au caracter

sistematizat( bigeminismsistematizat( bigeminism, trigeminism, trigeminism)) pot fi blocate, sau pot fi conduse aberant la Vpot fi blocate, sau pot fi conduse aberant la V Cauze : cardiace sau extracardiaceCauze : cardiace sau extracardiace

Page 13: Tulburari de ritm

Extrasistolele atrialeExtrasistolele atriale

Page 14: Tulburari de ritm

ARITMII SUPRAVENTRICULARE PRIN ARITMII SUPRAVENTRICULARE PRIN IMPULSURI ECTOPICEIMPULSURI ECTOPICE

Tahicardia atriala cu bloc FA=150-Tahicardia atriala cu bloc FA=150-200,bloc AV 2:1,3:1; intre undele P apare 200,bloc AV 2:1,3:1; intre undele P apare o linie izoelectricaCauze: intox digitalica, o linie izoelectricaCauze: intox digitalica, hipoKhipoK

Ritmul atrial migrator: modificari Ritmul atrial migrator: modificari progresive si ciclice ale undei morfologiei progresive si ciclice ale undei morfologiei undei P, interval PR variabilundei P, interval PR variabil

Ritmul sinusului coronar:FE se gaseste in Ritmul sinusului coronar:FE se gaseste in AD cu unda P neg in DII,DIII si AVFAD cu unda P neg in DII,DIII si AVF

Page 15: Tulburari de ritm

Tulb de ritm atrialeTulb de ritm atriale

Page 16: Tulburari de ritm

Aritmii nodaleAritmii nodale Ex N: superioare, medii sau intranodale si inferioare in Ex N: superioare, medii sau intranodale si inferioare in

fctie de localizarea FE la nivelul NAVfctie de localizarea FE la nivelul NAV QRS subtire, unde P negativa(activare A retrograda) QRS subtire, unde P negativa(activare A retrograda)

cu localizare diferita in raport cu QRS:cu localizare diferita in raport cu QRS:1.1. P negativ precede QRS ,P-Q micsorat P negativ precede QRS ,P-Q micsorat 2.2. P nodal se suprapune QRS, nu se vede pe EKG de P nodal se suprapune QRS, nu se vede pe EKG de

suprafatasuprafata3.3. P nodal succede QRS, negativ P nodal succede QRS, negativ Ritmul nodal( ritm pasiv de scapare) si Tahicardia Ritmul nodal( ritm pasiv de scapare) si Tahicardia

jonctionala( ritm activ= salva de EX nodale) aritmie de jonctionala( ritm activ= salva de EX nodale) aritmie de reperfuzie, intoxicatie digitalica( TA, TJ cu bloc)reperfuzie, intoxicatie digitalica( TA, TJ cu bloc)

Page 17: Tulburari de ritm

Tulb de ritm nodale(jonctionale)Tulb de ritm nodale(jonctionale)

Page 18: Tulburari de ritm

Fibrilaţia atrialăFibrilaţia atrială Activitate electrică atrială haotică, dezorganizată(nu există ritm de Activitate electrică atrială haotică, dezorganizată(nu există ritm de

bază): bază): unda P lipseşte, ritmul nu este sinusal unda P lipseşte, ritmul nu este sinusal exprimată prin undele f, de fibrilaţie, de mică amplitudine (deseori exprimată prin undele f, de fibrilaţie, de mică amplitudine (deseori

nu se observă), neregulate ca durată şi amplitudine; se văd cel mai nu se observă), neregulate ca durată şi amplitudine; se văd cel mai bine în V1bine în V1

frecvenţa de contracţie atrială (frecvenţa undelor f) este de 350-frecvenţa de contracţie atrială (frecvenţa undelor f) este de 350-600 / minut600 / minut

Activitatea ventriculară:Activitatea ventriculară: QRS subţiri QRS subţiri frecvenţa ventriculară: 120-150 / minut, mai mică decât frecvenţa frecvenţa ventriculară: 120-150 / minut, mai mică decât frecvenţa

atrială datorita blocului fiziologic la nivelul NAVritmul (răspunsul) atrială datorita blocului fiziologic la nivelul NAVritmul (răspunsul) ventricular: neregulat – intervale RR variabileventricular: neregulat – intervale RR variabile

QRS inegale ca amplitudineQRS inegale ca amplitudine Clinic:FA paroxistica, recidivanta, acuta sau cronicaClinic:FA paroxistica, recidivanta, acuta sau cronica Pacientul poate prezenta decompensare stg: agravarea IC sau EPAPacientul poate prezenta decompensare stg: agravarea IC sau EPA Clinic: deficit de puls, zgomote cardiace in general tahiaritmice fara Clinic: deficit de puls, zgomote cardiace in general tahiaritmice fara

sa existe un ritm de baza, sufluri cardiace, zgomot de galop .Pulm sa existe un ritm de baza, sufluri cardiace, zgomot de galop .Pulm raluri de staza bazale bilateralraluri de staza bazale bilateral

Page 19: Tulburari de ritm

Fibrilaţia atrialăFibrilaţia atrială

Page 20: Tulburari de ritm

Flutterul atrialFlutterul atrial

Activitatea electrică atrială: Activitatea electrică atrială: undele P lipsesc, ritmul nu este sinusalundele P lipsesc, ritmul nu este sinusal exprimată prin unde F: ondulaţii mari, rapide (frecvenţa atrială 250-exprimată prin unde F: ondulaţii mari, rapide (frecvenţa atrială 250-

350 / minut, în medie 300), regulate” în dinţi de ferăstrău”, şi fără 350 / minut, în medie 300), regulate” în dinţi de ferăstrău”, şi fără linie izoelectrică între ele; cel mai bine vizibile în DII, DIII, aVF şi V1linie izoelectrică între ele; cel mai bine vizibile în DII, DIII, aVF şi V1

Conducerea AV: Conducerea AV: bloc atrioventricular – 2:1 (cel mai frecvent), 3:1, 4:1; posibil şi bloc atrioventricular – 2:1 (cel mai frecvent), 3:1, 4:1; posibil şi

blocaj variabilblocaj variabilActivitatea ventriculară: Activitatea ventriculară: QRS subţiriQRS subţiri Frecvenţa ventriculară: 150 / minut (bloc 2:1), 100 / minut (bloc 3:1)Frecvenţa ventriculară: 150 / minut (bloc 2:1), 100 / minut (bloc 3:1) Răspuns ventricular regulat, rareori neregulat (flutter cu blocaj Răspuns ventricular regulat, rareori neregulat (flutter cu blocaj

variabil, impur)variabil, impur)Manevra Valsalva poate poate creste gradul blocului AV si poate Manevra Valsalva poate poate creste gradul blocului AV si poate

demasca undele de flutterdemasca undele de flutter

Page 21: Tulburari de ritm

Flutterul atrialFlutterul atrial

Page 22: Tulburari de ritm

Tahicardia paroxistică Tahicardia paroxistică supraventriculară(TPSV)supraventriculară(TPSV)

Debut şi sfârşit brusc, pe EKG şi clinicDebut şi sfârşit brusc, pe EKG şi clinic Manevrele vagale pot influenţa episodul de TPSV (ex: Manevrele vagale pot influenţa episodul de TPSV (ex:

masajul sinusului carotidian, manevra Valsalva: expiraţie masajul sinusului carotidian, manevra Valsalva: expiraţie cu glota închisă)cu glota închisă)

Activitatea atrială:Activitatea atrială: unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR, unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR,

situate înainte de QRS, suprapuse pe QRS (nu sunt situate înainte de QRS, suprapuse pe QRS (nu sunt vizibile) sau după QRS vizibile) sau după QRS

frecvenţă atrială: 140-220 / minut frecvenţă atrială: 140-220 / minut Conducerea AV:conducere 1:1, fără blocConducerea AV:conducere 1:1, fără bloc Activitatea ventriculară:Activitatea ventriculară: Frecvenţă ventriculară: 140-Frecvenţă ventriculară: 140-

220 / minut220 / minut. . Răspuns ventricular regulatRăspuns ventricular regulat

Page 23: Tulburari de ritm

TPSVTPSV

Page 24: Tulburari de ritm

Aritmii ventriculareAritmii ventriculare

Extrasistolele ventriculare (ESV)Extrasistolele ventriculare (ESV) sunt depolarizări ventriculare care apar prematur în raport cu ritmul de bazăsunt depolarizări ventriculare care apar prematur în raport cu ritmul de bazăActivitatea atrială: Activitatea atrială: Ritmul de bază: cel mai adesea sinusal, unde P normaleRitmul de bază: cel mai adesea sinusal, unde P normale QRS extrasistolic nu este precedat de unda PQRS extrasistolic nu este precedat de unda P Conducerea AV:Disociaţie AVConducerea AV:Disociaţie AV ESV are originea în ventricul, poate fi condusă la atrii retrogradESV are originea în ventricul, poate fi condusă la atrii retrogradActivitatea ventriculară:Activitatea ventriculară: Complexe QRS largi, peste 0,12 s, cu morfologie aberantăComplexe QRS largi, peste 0,12 s, cu morfologie aberantă ESV pot fi: monomorfe cu aceeaşi morfologie şi origine şi polimorfe cu morfologie şi origine ESV pot fi: monomorfe cu aceeaşi morfologie şi origine şi polimorfe cu morfologie şi origine

diferite diferite Segmentul ST şi unda T de polaritate opusă deflexiunii principale QRSSegmentul ST şi unda T de polaritate opusă deflexiunii principale QRS Pauza postextrasistolică este în general compensatorie, adică distanţa dintre QRS pre-Pauza postextrasistolică este în general compensatorie, adică distanţa dintre QRS pre-

extrasistolic şi QRS post-extrasistolic este egală cu dublul intervalului RR de bazăextrasistolic şi QRS post-extrasistolic este egală cu dublul intervalului RR de bază Frecvenţa:Frecvenţa: ESV pot fi izolate sau repetitive: bigeminism (fiecare al 2-lea QRS este ESV), trigeminism ESV pot fi izolate sau repetitive: bigeminism (fiecare al 2-lea QRS este ESV), trigeminism

(fiecare al 3-lea QRS este ESV), cvadrigeminism, etc.(fiecare al 3-lea QRS este ESV), cvadrigeminism, etc. Unele ESV sunt ameninţătoare de viaţă:Unele ESV sunt ameninţătoare de viaţă: polimorfe, repetitive, fenomenul R/T.polimorfe, repetitive, fenomenul R/T. Clasificarea Lown in 5 grade in functie de potentialul de risc Clasificarea Lown in 5 grade in functie de potentialul de risc

Page 25: Tulburari de ritm

Extrasistolele ventriculareExtrasistolele ventriculare

Page 26: Tulburari de ritm

Tahicardia ventricularăTahicardia ventricularătulb de ritm cu risc vitaltulb de ritm cu risc vital

Este o aritmie gravă, cu risc de degenerare în fibrilaţie ventricularăEste o aritmie gravă, cu risc de degenerare în fibrilaţie ventriculară Poate fi sustinuta si Poate fi sustinuta si nesustinuta(30nesustinuta(30‘‘))

Clinic pacient in stare grava , decompensare cardiaca sau soc daca TV e sustinuta.Clinic pacient in stare grava , decompensare cardiaca sau soc daca TV e sustinuta. Se defineşte ca o succesiune de cel puţin 3 ESV Se defineşte ca o succesiune de cel puţin 3 ESV Clasificare:Clasificare: Susţinută: > 30 sec, nesusţinută: < 30 secSusţinută: > 30 sec, nesusţinută: < 30 sec Monomorfă sau polimorfăMonomorfă sau polimorfăActivitatea atrială:Activitatea atrială: Unda P sinusală vizibilă rareoriUnda P sinusală vizibilă rareori Nu există nici o relaţie între P şi QRSNu există nici o relaţie între P şi QRSConducerea AV:Conducerea AV: Disociaţie AV completă(ventriculii se contractă în ritmul lor, independent de atrii) sau parţială: un Disociaţie AV completă(ventriculii se contractă în ritmul lor, independent de atrii) sau parţială: un

impuls de la nodul sinusal prinde ventriculii în perioada excitabilă şi apare pe ECG un QRS impuls de la nodul sinusal prinde ventriculii în perioada excitabilă şi apare pe ECG un QRS normal, subţire, denumit captură ventriculară, patognomonic pentru diagnosticnormal, subţire, denumit captură ventriculară, patognomonic pentru diagnostic

Activitatea ventriculară:Activitatea ventriculară: Frecvenţa ventriculară: 140-250 / minutFrecvenţa ventriculară: 140-250 / minut QRS larg, peste 0,12 s, cu morfologie aberantă şi amplitudine mareQRS larg, peste 0,12 s, cu morfologie aberantă şi amplitudine mare ST sub sau supradenivelat, de sens opus faţă de QRSST sub sau supradenivelat, de sens opus faţă de QRS QRS cu aspect de bloc de ramură stângă (BRS) dacă originea este în VD şi cu aspect de bloc de QRS cu aspect de bloc de ramură stângă (BRS) dacă originea este în VD şi cu aspect de bloc de

ramură dreaptă (BRD), dacă originea este în VSramură dreaptă (BRD), dacă originea este în VS Forme particulare : TV bidirectionala si torsada varfurilorForme particulare : TV bidirectionala si torsada varfurilor

Page 27: Tulburari de ritm

TVTV

Page 28: Tulburari de ritm

Flutterul ventricularFlutterul ventricular: risc vital: risc vital

Precede fibrilaţia Precede fibrilaţia ventricularăventriculară

Pe ECG apar QRS Pe ECG apar QRS largi de amplitudine largi de amplitudine mare, de aspect mare, de aspect sinusoidal, fără linie sinusoidal, fără linie izoelectrică între eleizoelectrică între ele

Frecvenţa undelor de Frecvenţa undelor de flutter: 180-250 / minutflutter: 180-250 / minut

Page 29: Tulburari de ritm

Fibrilaţia ventriculară (FV)Fibrilaţia ventriculară (FV)==moarte clinicamoarte clinica

Este expresia unei Este expresia unei dezorganizări totale a activităţii dezorganizări totale a activităţii electrice ventriculare, cu risc electrice ventriculare, cu risc vital majorvital major

Pe ECG apar QRS largi, sub Pe ECG apar QRS largi, sub formă de ondulaţii haotice cu formă de ondulaţii haotice cu amplitudine, morfologie şi amplitudine, morfologie şi durată variabiledurată variabile

Frecvenţa variază între 150 şi Frecvenţa variază între 150 şi 250 / minut250 / minut

Clasificare: FV primară, cu Clasificare: FV primară, cu unde mari, care răspunde la unde mari, care răspunde la şoc electric extern (ex: FV din şoc electric extern (ex: FV din IMA) şi FV secundară, cu unde IMA) şi FV secundară, cu unde mici, care nu răspunde la mici, care nu răspunde la tratament (ex. FV din tratament (ex. FV din insuficienţa cardiacă terminală)insuficienţa cardiacă terminală)

Page 30: Tulburari de ritm

TULBURĂRI DE CONDUCERETULBURĂRI DE CONDUCERE

Blocurile atrio-ventriculare (BAV)Blocurile atrio-ventriculare (BAV) BAV constau într-o alungire anormală a BAV constau într-o alungire anormală a

timpului de conducere AV sau absenţa timpului de conducere AV sau absenţa conducerii impulsurilor atriale la ventriculi.conducerii impulsurilor atriale la ventriculi.

FC este între 40 – 60 b/minut dacă blocul FC este între 40 – 60 b/minut dacă blocul este situat proximal de fasciculul His şi < este situat proximal de fasciculul His şi < 40 b/minut dacă este situat distal.40 b/minut dacă este situat distal.

BAV gradul I: alungirea intervalului PQ BAV gradul I: alungirea intervalului PQ (PR) > 0,20 sec(PR) > 0,20 sec

Page 31: Tulburari de ritm

BAV gradul IBAV gradul I: patognomonic pt : patognomonic pt RAARAA

Page 32: Tulburari de ritm

Blocurile atrio-ventriculare (BAV)Blocurile atrio-ventriculare (BAV)

BAV gradul II: BAV gradul II: Mobitz I, cu perioada Wenckebach: Mobitz I, cu perioada Wenckebach: Alungirea progresivă a intervalului PQ (PR) Alungirea progresivă a intervalului PQ (PR)

până când o undă P este blocată, după care până când o undă P este blocată, după care ciclul se reia.ciclul se reia.

Mobitz IIMobitz II Unde P blocate intermitentUnde P blocate intermitent Interval PQ constant pentru impulsurile Interval PQ constant pentru impulsurile

conduse la ventriculiconduse la ventriculiBAV de grad înalt: BAV de grad înalt: Cel puţin 2 unde P consecutive sunt blocateCel puţin 2 unde P consecutive sunt blocate

Page 33: Tulburari de ritm

BAV gradul IIBAV gradul II

Page 34: Tulburari de ritm

Blocurile atrio-ventriculare (BAV)Blocurile atrio-ventriculare (BAV)

BAV gradul III (complet, total)BAV gradul III (complet, total) Disociaţie AV completă, toate undele P blocateDisociaţie AV completă, toate undele P blocate Ritm ventricular lent, regulat Ritm ventricular lent, regulat Intervalele RR egale (chiar şi în fibrilaţia Intervalele RR egale (chiar şi în fibrilaţia

atrială, datorită disociaţiei AV)atrială, datorită disociaţiei AV) Frecvenţa atrială (P) mai mare ca cea Frecvenţa atrială (P) mai mare ca cea

ventriculară (QRS)ventriculară (QRS) Clinic: vertij, sincopa A-S, agravarea ICC.Clinic: vertij, sincopa A-S, agravarea ICC. Asc cord: zgomote ritmice rare, zgomot de tun Asc cord: zgomote ritmice rare, zgomot de tun

cand sistola atriala se suprapune cu cea cand sistola atriala se suprapune cu cea ventriculara,galop ventricularventriculara,galop ventricular

Page 35: Tulburari de ritm

BAV gradul III (complet, total)BAV gradul III (complet, total)

Page 36: Tulburari de ritm

Blocurile de ramurăBlocurile de ramură

Bloc de ramură dreaptă (BRD) major Bloc de ramură dreaptă (BRD) major (complet)(complet)

QRS ≥ 0,12 s, măsurat în derivaţia unde QRS ≥ 0,12 s, măsurat în derivaţia unde este cel mai larg (de obicei V1, V2)este cel mai larg (de obicei V1, V2)

Aspect QRS de M, rSr sau RSR (apare Aspect QRS de M, rSr sau RSR (apare al doilea R) în V1, V2al doilea R) în V1, V2

ST subdenivelat şi T cu polaritatea în ST subdenivelat şi T cu polaritatea în opoziţie faţă de QRS (aşa numitele opoziţie faţă de QRS (aşa numitele modificări de fază terminală)modificări de fază terminală)

Page 37: Tulburari de ritm

Bloc de ramură dreaptă (BRD) Bloc de ramură dreaptă (BRD) majormajor

Page 38: Tulburari de ritm

Blocurile de ramurăBlocurile de ramură

Bloc de ramură stângă (BRS) major Bloc de ramură stângă (BRS) major (complet)(complet)

QRS ≥ 0,12 s, măsurat în derivaţia unde QRS ≥ 0,12 s, măsurat în derivaţia unde este cel mai larg (precordialele stângi)este cel mai larg (precordialele stângi)

Absenţa undei Q normale şi R crestat, Absenţa undei Q normale şi R crestat, amplu în V5, V6, DI, aVLamplu în V5, V6, DI, aVL

Modificări de fază terminală în V5, V6, Modificări de fază terminală în V5, V6, DI, aVLDI, aVL

S adânc în V1, V2S adânc în V1, V2

Page 39: Tulburari de ritm

BRSBRS

Page 40: Tulburari de ritm

Bloc de ramură stângă (BRS) majorBloc de ramură stângă (BRS) major

Page 41: Tulburari de ritm

SINDROAME DE PREEXCITATIE risc de tulb de SINDROAME DE PREEXCITATIE risc de tulb de ritm cu conducere1:1ritm cu conducere1:1

1.1. Sindr WPWSindr WPW Fasc aberant KentFasc aberant Kent PR scurtat,0,10 secPR scurtat,0,10 sec QRS largitQRS largit Prezenta undei deltaPrezenta undei delta Modificari sec de repolarizareModificari sec de repolarizare Cls: tip A cu aspect de BRD si Cls: tip A cu aspect de BRD si

tip B cu aspect de BRStip B cu aspect de BRS

Page 42: Tulburari de ritm

SINDROAME DE PREEXCITATIE risc de SINDROAME DE PREEXCITATIE risc de tulb de ritm cu conducere1:1tulb de ritm cu conducere1:1

2. LGL:2. LGL: Scurtare PRScurtare PR Complex QRS subtireComplex QRS subtire Fascicul aberant James Fascicul aberant James

care uneste A de fasc Hisscare uneste A de fasc Hiss

Page 43: Tulburari de ritm

SEMIOLOGIA BOLILOR VASCULARESEMIOLOGIA BOLILOR VASCULAREANAMNEZA ÎN AFECŢIUNILE ARTERELORANAMNEZA ÎN AFECŢIUNILE ARTERELOR

VârstaVârsta în în copilăriecopilărie predomină malformaţiile congenitale cardio-vasculare (coarctaţie de aortă, persistenţa canalului arterial). predomină malformaţiile congenitale cardio-vasculare (coarctaţie de aortă, persistenţa canalului arterial). tineritineri (bărbaţi tineri) – trombangeită obliterantă (boala Bürger), coronarita reumatismală, infecţioase (bărbaţi tineri) – trombangeită obliterantă (boala Bürger), coronarita reumatismală, infecţioase adulţiadulţi – HTA, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, colagenoze (poliartrită nodoasă) – HTA, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, colagenoze (poliartrită nodoasă) vârstnicivârstnici – ateroscleroza cu afectarea aortei (anevrisme), carotidelor, coronarelor, arterelor periferice – ateroscleroza cu afectarea aortei (anevrisme), carotidelor, coronarelor, arterelor periferice

(mezenterice,renale,femurale)(mezenterice,renale,femurale)SexSex bărbaţibărbaţi – tombangeită obliterantă, arteriopatii obliterante ale membrelor inferioare – tombangeită obliterantă, arteriopatii obliterante ale membrelor inferioare femeifemei – boala Horton (arterita temporală), colagenoze cu afectare vasculară (LED, sclerodermie), boala Takayashu – boala Horton (arterita temporală), colagenoze cu afectare vasculară (LED, sclerodermie), boala Takayashu

(boala fără puls), boala Raynaud (boala fără puls), boala Raynaud

CVMCVM alimentaţie hipercalorică, sedentarism, stress, fumatul reprezintă factori de risc pentru ATSalimentaţie hipercalorică, sedentarism, stress, fumatul reprezintă factori de risc pentru ATSAHCAHC predispoziţie de transmitere ereditară a suferinţelor arteriale (ateroscleroza, hiperlipoproteinemiile familiale, diabetul predispoziţie de transmitere ereditară a suferinţelor arteriale (ateroscleroza, hiperlipoproteinemiile familiale, diabetul

zaharat)zaharat)APPAPP factori cu potenţial arteriotrop: reumatism, diabet zaharat, ricketsiozele, spirohetozele (lues), obezitate, hiperlipoteinemiifactori cu potenţial arteriotrop: reumatism, diabet zaharat, ricketsiozele, spirohetozele (lues), obezitate, hiperlipoteinemiiIstoricul boliiIstoricul bolii debut:debut: bruscbrusc – arterite acute infecţioase, embolie arterială – sindrom de ischemie acută – arterite acute infecţioase, embolie arterială – sindrom de ischemie acută lent, progresivlent, progresiv – arteriopatiile obliterante periferice – arteriopatiile obliterante periferice

Page 44: Tulburari de ritm

SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE ARTERELORARTERELOR

DurereaDurerea- simptomul primordial al arteriopatiilor- simptomul primordial al arteriopatiilorDurerea paroxisticăDurerea paroxistică claudicaţia intermitentăclaudicaţia intermitentă durere paroxistică ce apare în cursul efortului fizic şi cedează la durere paroxistică ce apare în cursul efortului fizic şi cedează la

repausrepaus se localizează la nivelul musculaturii posterioare a gambei (molet) şi se localizează la nivelul musculaturii posterioare a gambei (molet) şi

obligă bolnavul să se oprească din mersobligă bolnavul să se oprească din mers dacă se măsoară distanţa parcursă fără durere = indice de claudicaţie dacă se măsoară distanţa parcursă fără durere = indice de claudicaţie

care cu cât este mai mic, cu atât suferinţa este mai gravăcare cu cât este mai mic, cu atât suferinţa este mai gravă durere durere instalată bruscinstalată brusc la un segment de membru (superior sau inferior), însoţită de la un segment de membru (superior sau inferior), însoţită de

parestezii, răceală paloare progresivă impotenţei funcţionale totale = parestezii, răceală paloare progresivă impotenţei funcţionale totale = sindromul de ischemie arterială acutăsindromul de ischemie arterială acută

apare frecvent în embolii periferice(boli embligene: stenoza mitrală, apare frecvent în embolii periferice(boli embligene: stenoza mitrală, fibrilaţie atrială, infarct miocardic)fibrilaţie atrială, infarct miocardic)

Page 45: Tulburari de ritm

SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE ARTERELORARTERELOR

Durerea de repausDurerea de repaus stadiu mai avansat al arteriopatiei stadiu mai avansat al arteriopatiei

obliterante, când circulaţia prin artera obliterante, când circulaţia prin artera afectată este total compromisăafectată este total compromisă

pacientul se plânge de dureri continue, pacientul se plânge de dureri continue, neameliorate de nici o poziţie, stă cu neameliorate de nici o poziţie, stă cu membrele inferioare atârnate în jos pe membrele inferioare atârnate în jos pe marginea patuluimarginea patului

Page 46: Tulburari de ritm

Alte simptomeAlte simptome

paresteziiparestezii expresia neuropatiei ischemice caracterizate prin expresia neuropatiei ischemice caracterizate prin

senzaţia de amorţeală, furnicături, impresia de răceală a senzaţia de amorţeală, furnicături, impresia de răceală a extremităţilor extremităţilor ““criesteziecriestezie””

astenia muscularăastenia musculară apare în toate tipurile de arteriopatii, interesând grupurile apare în toate tipurile de arteriopatii, interesând grupurile

musculare irigate deficitarmusculare irigate deficitar simptom intermitent sau permanent silind pacientul să se simptom intermitent sau permanent silind pacientul să se

sprijine în bastonsprijine în bastonsimptome de acompaniamentsimptome de acompaniament cefalee, vertij, tulburări de vederecefalee, vertij, tulburări de vedere

Page 47: Tulburari de ritm

EXAMENUL CLINIC GENERALEXAMENUL CLINIC GENERAL

faciesfacies – – ““rozeolă diabeticărozeolă diabetică”” în diabet zaharat în diabet zaharat atitudineaatitudinea – în stadiul de durere permanentă a – în stadiul de durere permanentă a

arteriopatiei obliterantă cronică, ridicarea arteriopatiei obliterantă cronică, ridicarea membrelor inferioare duce la accentuarea membrelor inferioare duce la accentuarea durerilor.Pacienţii adoptă poziitii antalgice: durerilor.Pacienţii adoptă poziitii antalgice: membrele inferioare atârnate peste marginea membrele inferioare atârnate peste marginea patului pentru a-şi ameliora circulaţia şi implicit patului pentru a-şi ameliora circulaţia şi implicit durereadurerea

prezenţa xantelasmelor şi xantoamelor atestă prezenţa xantelasmelor şi xantoamelor atestă posibilitatea unei dislipidemii ca factor de risc în posibilitatea unei dislipidemii ca factor de risc în ATSATS

Page 48: Tulburari de ritm

INSPECŢIA ÎN AFECŢIUNILE INSPECŢIA ÎN AFECŢIUNILE ARTERELORARTERELOR

Modificări de culoare ale tegumentelorModificări de culoare ale tegumentelor Tegumentele pot avea culoare nemodificată Tegumentele pot avea culoare nemodificată

dacă circulaţia colaterală este eficientă.dacă circulaţia colaterală este eficientă. paloare - irigaţie arterială mult diminuatăpaloare - irigaţie arterială mult diminuată cianoza şi marmorarea tegumentelor când există cianoza şi marmorarea tegumentelor când există

o circulaţie colaterală lentă şi o dilatare paralitică o circulaţie colaterală lentă şi o dilatare paralitică a venelor mici cu stază locală a venelor mici cu stază locală

roşeaţă în fază de vasodilatare paralitică din roşeaţă în fază de vasodilatare paralitică din sindromul Raymaudsindromul Raymaud

Page 49: Tulburari de ritm

Examen obiectivExamen obiectiv

Modificări de temperaturăModificări de temperatură răcirea tegumentelor şi răcirea tegumentelor şi diferenţa termică diferenţa termică

dintre cele două membre – indiciu de dintre cele două membre – indiciu de irigaţie deficitarăirigaţie deficitară

Modificări de secreţie sudoralăModificări de secreţie sudorală dispare timpuriu în segmentul de mebru dispare timpuriu în segmentul de mebru

afectat de tulburări circulatorii arteriale afectat de tulburări circulatorii arteriale cronicecronice

Page 50: Tulburari de ritm

Examen obiectivExamen obiectivTulburările troficeTulburările trofice proporţionale cu gradul ischemiei proporţionale cu gradul ischemiei pielea se subţiază, pilozitatea dispare, musculatura se atrofiazăpielea se subţiază, pilozitatea dispare, musculatura se atrofiază în fazele avansate - în fazele avansate - gangrenagangrena uscatăuscată (cu aspect de mumificare), sau (cu aspect de mumificare), sau

umedă umedă prin suprainfecţie în diabetul zaharatprin suprainfecţie în diabetul zaharatInspecţia arterelor Inspecţia arterelor se urmăresc arterele de calibru mediu, în traiectul lor superficial: se urmăresc arterele de calibru mediu, în traiectul lor superficial:

temporală, carotida primitivă, humeralătemporală, carotida primitivă, humerală în ATS artera temporală – sinuoasă, pulsatilăîn ATS artera temporală – sinuoasă, pulsatilă dansul arterialdansul arterial – apare în insuficienţa aortică – pulsaţii ample ale – apare în insuficienţa aortică – pulsaţii ample ale

carotidelor sincrone cu bătăile inimiicarotidelor sincrone cu bătăile inimii pulsaţii:pulsaţii: în foseta suprasternală în în foseta suprasternală în anevrism al aortei toraciceanevrism al aortei toracice, uneori formaţiune , uneori formaţiune

tumorală care bombează, erodează coastele şi pulsează sincron cu tumorală care bombează, erodează coastele şi pulsează sincron cu pulsulpulsul

în epigastru mijlociu – în epigastru mijlociu – anevrism al aortei abdominaleanevrism al aortei abdominale

Page 51: Tulburari de ritm

Examen obiectivExamen obiectiv

Pulsul arterialPulsul arterial este expresia expansiunii este expresia expansiunii peretelui arterial de către coloana de peretelui arterial de către coloana de sânge circulant.sânge circulant.

Palparea arterelor ne oferă Palparea arterelor ne oferă pulsul pulsul arterial.arterial.Acesta se palpează la arterele Acesta se palpează la arterele carotide, temporale, subclaviculare, carotide, temporale, subclaviculare, humerale, radiale şi cubitale, femurale, humerale, radiale şi cubitale, femurale, poplitee, tibiale posterioare şi pedioase.poplitee, tibiale posterioare şi pedioase.

Page 52: Tulburari de ritm

Obiectivele palpării pulsuluiObiectivele palpării pulsului

existenţa pulsuluiexistenţa pulsului - prin palparea pulsului simetric, bilateral- prin palparea pulsului simetric, bilateralsimetriasimetria - dacă cele două pulsuri apar sicron şi prezintă acelaşi volum- dacă cele două pulsuri apar sicron şi prezintă acelaşi volumritmulritmul în mod normal pulsaţiile sunt ritmiceîn mod normal pulsaţiile sunt ritmice orice perturbare a succesiunii ritmice – orice perturbare a succesiunii ritmice – aritmiearitmie pulsul aritmicpulsul aritmic aritmie completă – nu există ritm de bază, prezenţa deficitului de aritmie completă – nu există ritm de bază, prezenţa deficitului de

puls (diferenţă între pulsul central şi periferic) – puls (diferenţă între pulsul central şi periferic) – fibrilaţie atrialăfibrilaţie atrială extrasistole – există un ritm de bază regulat şi din când în când apar extrasistole – există un ritm de bază regulat şi din când în când apar

unde pulsatile precoceunde pulsatile precoce

Page 53: Tulburari de ritm

Obiectivele palpării pulsuluiObiectivele palpării pulsuluifrecvenţafrecvenţa normal 60-100 b/minnormal 60-100 b/min sub 60 b/min – sub 60 b/min – bradicardiebradicardie peste 100 b/min - peste 100 b/min - tahicardietahicardiecalitatea pulsuluicalitatea pulsuluiîn funcţie de volumîn funcţie de volum amplu – insuficienţă aortică, prin creşterea debitului sistolicamplu – insuficienţă aortică, prin creşterea debitului sistolic mic – stenoză aortică, stenoză mitrală, datorită scăderii debitului sistolicmic – stenoză aortică, stenoză mitrală, datorită scăderii debitului sistolicîn funcţie de tensiuneîn funcţie de tensiune puls dur – greu depresibil: insuficienţă aortică, stenoză aortică, HTApuls dur – greu depresibil: insuficienţă aortică, stenoză aortică, HTA puls moale – depresibil: insuficienţă cardiacă gravă, şoc – puls filiformpuls moale – depresibil: insuficienţă cardiacă gravă, şoc – puls filiform celeritatea reprezintă viteza cu care apare şi dispare unda pulsatilăceleritatea reprezintă viteza cu care apare şi dispare unda pulsatilă puls celer: insuficienţa aortică, persistenţa de canal arterial, hipertiroidismpuls celer: insuficienţa aortică, persistenţa de canal arterial, hipertiroidism puls tard: stenoză aortică, ATSpuls tard: stenoză aortică, ATS insuficienţă aortică – puls mare, celer, dur (puls Corrigan : celer et altus)insuficienţă aortică – puls mare, celer, dur (puls Corrigan : celer et altus) stenoză aortică – puls mic, dur, tard (tardus et parvus)stenoză aortică – puls mic, dur, tard (tardus et parvus)

Page 54: Tulburari de ritm

ASCULTAŢIA ARTERELORASCULTAŢIA ARTERELOR

Are mare valoare semiologică în diagnosticul stenozei arterelor Are mare valoare semiologică în diagnosticul stenozei arterelor periferice.Putem asculta:periferice.Putem asculta:

artera carotidă primitivăartera carotidă primitivă artera humeralăartera humerală artera femuralăartera femurală artera renalăartera renalăLa nivelul arterei carotide putem percepe şi în mod normal cele două zgomote: La nivelul arterei carotide putem percepe şi în mod normal cele două zgomote:

sistolic şi diastolic.La nivelul celorlalte artere nu se percepe decât un singur sistolic şi diastolic.La nivelul celorlalte artere nu se percepe decât un singur zgomot, cel systolic.zgomot, cel systolic.

Suflul sistolicSuflul sistolic al unei artere periferice al unei artere periferice - - stenoză arterială stenoză arterială suflu carotidiansuflu carotidian – stenoza carotidiană frecvent aterosclerotică, – stenoza carotidiană frecvent aterosclerotică, suflu al arterei renalesuflu al arterei renale (zona paraombilicală dreaptă sau stângă) semnifică (zona paraombilicală dreaptă sau stângă) semnifică

stenoză a arterei renale, care evoluează cu HTA severăstenoză a arterei renale, care evoluează cu HTA severă - - anevrisme arterio-venoaseanevrisme arterio-venoase - se percepe un - se percepe un suflu continuu sistolo-diastolicsuflu continuu sistolo-diastolic

Page 55: Tulburari de ritm

EXPLORĂRI PARACLINICEEXPLORĂRI PARACLINICE

Oscilometria şi oscilografia Oscilometria şi oscilografia (metodă desuetă)(metodă desuetă) oscilaţiile arterialeoscilaţiile arteriale – unde de presiune elastică transmise prin pereţii arteriali – unde de presiune elastică transmise prin pereţii arteriali pot fi detectate cu ajutorul unui sfigmooscilometru, ce constă dintr-un manşon pot fi detectate cu ajutorul unui sfigmooscilometru, ce constă dintr-un manşon

gonflabil pus în legătură cu un sfigmomanometru şi cu un oscilometru cu indicatorgonflabil pus în legătură cu un sfigmomanometru şi cu un oscilometru cu indicator intensitatea maximă a oscilaţiilor arteriale într-un teritoriu – intensitatea maximă a oscilaţiilor arteriale într-un teritoriu – indice indice

oscilometric,oscilometric,diferenţe > 1,5 diviziuni între două nivele simetrice ale membrelor diferenţe > 1,5 diviziuni între două nivele simetrice ale membrelor inferioare - inferioare - stenozarestenozare

Ultrasonografia Doppler Ultrasonografia Doppler permite:permite: măsurarea TA, inclusiv pe arterele mici nepalpabilemăsurarea TA, inclusiv pe arterele mici nepalpabile evaluarea fluxului arterial, reinjectarea colateralelorevaluarea fluxului arterial, reinjectarea colateralelorArteriografiaArteriografia Metodă invazivă permite vizualizarea unui teritoriu arterial cu ajutorul substantelor de Metodă invazivă permite vizualizarea unui teritoriu arterial cu ajutorul substantelor de

contrast obţinându-se :contrast obţinându-se : detalii morfologice detalii morfologice diagnosticare anevrisme, fistule arterio-venoase diagnosticare anevrisme, fistule arterio-venoase evaluarea circulaţiei colateraleevaluarea circulaţiei colateraleTermometria cutanată şi termografia în IRTermometria cutanată şi termografia în IR Permite stabilirea unor “hărţi termografice” cu ajutorul cărora se evaluează:Permite stabilirea unor “hărţi termografice” cu ajutorul cărora se evaluează: starea circulaţiei colateralestarea circulaţiei colaterale rezultatele terapiei aplicate (conservatorii, revascularizare)rezultatele terapiei aplicate (conservatorii, revascularizare)

Page 56: Tulburari de ritm

ANAMNEZA ÎN AFECŢIUNILE ANAMNEZA ÎN AFECŢIUNILE VENELORVENELOR

Vârsta şi sexulVârsta şi sexul flebopatiile pot surveni la orice vârstă, dar în general sunt rare la copiiflebopatiile pot surveni la orice vârstă, dar în general sunt rare la copii sunt mai frecvente la adulţi şi bătrânisunt mai frecvente la adulţi şi bătrâni frecvenţa este dublă la femei (sarcini, naştere şi complicaţiile acestora)frecvenţa este dublă la femei (sarcini, naştere şi complicaţiile acestora)Antecedente heredo-colateraleAntecedente heredo-colaterale prezenţa în familie a bolii varicoase reprezintă un factor de risc pentru prezenţa în familie a bolii varicoase reprezintă un factor de risc pentru

succesori, care vor moşteni predispoziţia pentru această suferinţă vasculară succesori, care vor moşteni predispoziţia pentru această suferinţă vasculară – – teren varicosteren varicos

Antecedente personale patologiceAntecedente personale patologice factori de risc trombotic: traumatisme, naşterea şi lăuzia, intervenţiile factori de risc trombotic: traumatisme, naşterea şi lăuzia, intervenţiile

chirurgicale şi ortopedice, repausul prelungit la patchirurgicale şi ortopedice, repausul prelungit la pat tromboflebitele apar mai frecvent la obezi, la cei cu insuficienţă cardiacă, în tromboflebitele apar mai frecvent la obezi, la cei cu insuficienţă cardiacă, în

neoplasme şi la bolnavii cu varice hidrostatice ale membrelor inferioareneoplasme şi la bolnavii cu varice hidrostatice ale membrelor inferioareCVMCVM muncă în ortostatism prelungit – muncă în ortostatism prelungit – factor favorizantfactor favorizant folosirea de anticoncepţionale orale la femei – folosirea de anticoncepţionale orale la femei – risc tromboflebiticrisc tromboflebitic

Page 57: Tulburari de ritm

SIMPTOME ŞI SEMNE ÎN SIMPTOME ŞI SEMNE ÎN AFECŢIUNILE VENELORAFECŢIUNILE VENELOR

Sunt în raport cu:Sunt în raport cu: stadiul evolutiv al boliistadiul evolutiv al bolii sediul şi natura procesului venos (tromboflebită superficială sau profundă)sediul şi natura procesului venos (tromboflebită superficială sau profundă)Manifestări localeManifestări localedurerea spontanădurerea spontană senzaţie de greutate, de tensiune muscularăsenzaţie de greutate, de tensiune musculară concomitant apare impotenţa funcţională a membrului afectatconcomitant apare impotenţa funcţională a membrului afectat la bolnavii cu varice, durerea poate lipsila bolnavii cu varice, durerea poate lipsi se intensifică la efort fizic, tuse; caracter vesperalse intensifică la efort fizic, tuse; caracter vesperaldurerea provocatădurerea provocată are mare valoare diagnosticăare mare valoare diagnostică palparea compresivă a moletului provoacă o durere viepalparea compresivă a moletului provoacă o durere vie semnul Homans – durere provocată în molet prin dorsiflexia piciorului; semn precoce de tromboflebită a semnul Homans – durere provocată în molet prin dorsiflexia piciorului; semn precoce de tromboflebită a

membrului inferiormembrului inferior semnul Löwenberg – durere provocată prin gonflarea manşetei tensiunii < 180 mmHgsemnul Löwenberg – durere provocată prin gonflarea manşetei tensiunii < 180 mmHgmodificări ale tegumentelor şi ţesutului celular subcutanatmodificări ale tegumentelor şi ţesutului celular subcutanat modificări de culoare: roşeaţă (inflamaţie), hiperpigmentare, cianozămodificări de culoare: roşeaţă (inflamaţie), hiperpigmentare, cianoză apariţia edemelor de stază, cu creşterea volumului gambei bolnaveapariţia edemelor de stază, cu creşterea volumului gambei bolnaveManifestări generale (tromboflebită profundă)Manifestări generale (tromboflebită profundă) senzaţie de nelinişte, senzaţie de nelinişte, teamăteamă anxietatea : semnal-simptom ce anunţă iminenţa unei embolii pulmonareanxietatea : semnal-simptom ce anunţă iminenţa unei embolii pulmonare febra acompaniază frecvent tromboflebitele (maxim 38oC):sindrom Mikaelisfebra acompaniază frecvent tromboflebitele (maxim 38oC):sindrom Mikaelis – – tahicardia apare uneori înaintea febrei 100-120b minute (pulsul căţărător al lui Mahler caracterizat prin tahicardia apare uneori înaintea febrei 100-120b minute (pulsul căţărător al lui Mahler caracterizat prin

creşterea progresivă de la o zi la alta a frecvenţei pulsului)creşterea progresivă de la o zi la alta a frecvenţei pulsului)

Page 58: Tulburari de ritm

EXAMENUL OBIECTIV ÎN EXAMENUL OBIECTIV ÎN AFECŢIUNILE VENELORAFECŢIUNILE VENELOR

InspecţiaInspecţia în inflamaţia unei vene superficiale se observă traiectul în inflamaţia unei vene superficiale se observă traiectul

venei sub foma unui cordon dur, de culoare roşie şi venei sub foma unui cordon dur, de culoare roşie şi secundar un secundar un edem satelit de tip inflamatoredem satelit de tip inflamator

în cazul tromboflebitei (inflamaţia şi tromboza unei vene în cazul tromboflebitei (inflamaţia şi tromboza unei vene profunde) apare edemul de stază, edem tromboflebitic, profunde) apare edemul de stază, edem tromboflebitic, se extinde la întreg membrul inferior, este dur, nu lasă se extinde la întreg membrul inferior, este dur, nu lasă godeu şi are culoare godeu şi are culoare

palidă (flegmaţia alba dolens), când coexistă şi o palidă (flegmaţia alba dolens), când coexistă şi o afectare arterială (flebarterită)afectare arterială (flebarterită)

cianotic (flegmaţia cerulean dolens)cianotic (flegmaţia cerulean dolens)

Page 59: Tulburari de ritm

InspecţiaInspecţia

turgescenţa jugularelor – caracteristică insuficienţei ventriculare turgescenţa jugularelor – caracteristică insuficienţei ventriculare dreptedrepte

pulsul venos pozitiv – cu fiecare sistolă vena dilatată pulsează pulsul venos pozitiv – cu fiecare sistolă vena dilatată pulsează (jugular, pulsaţii hepatice sistolice), apare în insuficienţa (jugular, pulsaţii hepatice sistolice), apare în insuficienţa tricuspidianătricuspidiană

refluxul hepato-jugular (sindrom Lian) – dilatarea jugularelor prin refluxul hepato-jugular (sindrom Lian) – dilatarea jugularelor prin compresiunea ficatului de stază, sugerează insuficienţa ventriculară compresiunea ficatului de stază, sugerează insuficienţa ventriculară dreaptă dreaptă

circulaţia venoasă colaterală:circulaţia venoasă colaterală: prin obstacol pe vena cavă superioară – edem în pelerină, cianotic, prin obstacol pe vena cavă superioară – edem în pelerină, cianotic,

venectazii cefalo-toracicevenectazii cefalo-toracice prin obstacol pe vena portă – circulaţie colaterală abdomino-toracică prin obstacol pe vena portă – circulaţie colaterală abdomino-toracică

(tip porto-cav), ascită(tip porto-cav), ascită- flebita - flebita ““migratoriemigratorie”” (sindrom Trousseau) (sindrom Trousseau) - prezenţa varicelor membrelor inferioare (varice hidrostatice)sub forma - prezenţa varicelor membrelor inferioare (varice hidrostatice)sub forma

unor cordoane violacei pe traiectul venelor mai evidente în unor cordoane violacei pe traiectul venelor mai evidente în ortostatismortostatism

Page 60: Tulburari de ritm

PalpareaPalparea

în cazul flebitei superficiale se palpează în cazul flebitei superficiale se palpează cordonul venos dur şi sensibil şi edemul cordonul venos dur şi sensibil şi edemul perilezional cald de tip inflamatorperilezional cald de tip inflamator

în tromboflebitele profunde: în tromboflebitele profunde: iniţial – împăstare a tegumentelor iniţial – împăstare a tegumentelor ulterior apare edemul dur, sensibil la palpare ulterior apare edemul dur, sensibil la palpare

palid sau cianotic (păstrează greu urma de palid sau cianotic (păstrează greu urma de digitopresiune, deoarece pe lângă stază digitopresiune, deoarece pe lângă stază venoasă apare şi inflamaţia venoasă şi venoasă apare şi inflamaţia venoasă şi limfatică), hidrartroză generală; semnele limfatică), hidrartroză generală; semnele Homans şi LöwenbergHomans şi Löwenberg

Page 61: Tulburari de ritm

Explorări paracliniceExplorări paraclinice

JugulogramaJugulograma permite înregistrarea pulsului jugularpermite înregistrarea pulsului jugularMetoda Doppler Metoda Doppler permite aprecierea :permite aprecierea : fluxului venos (mărimea acestuia)fluxului venos (mărimea acestuia) vitezelor de curgere (velocitatea) si a direcţiei fluxului venosvitezelor de curgere (velocitatea) si a direcţiei fluxului venosFlebografia Flebografia cu ajutorul SC evidenţiază :cu ajutorul SC evidenţiază : sediului, gradului şi aspectului ocluziilor sau dilatărilor venoasesediului, gradului şi aspectului ocluziilor sau dilatărilor venoase prezenţa trombilor parietaliprezenţa trombilor parietali vizualizează circulaţia colateralăvizualizează circulaţia colateralăScintigrafia venoasăScintigrafia venoasă Se efectuează cu ajutorul TC99*ce permite vizualizarea Se efectuează cu ajutorul TC99*ce permite vizualizarea

segmentului venos sau I125* pentru vizualizarea trombilor pe cale segmentului venos sau I125* pentru vizualizarea trombilor pe cale de formare.de formare.

Testul D-dimerilorTestul D-dimerilor utilizat în diagnosticul trombozelor profunde cu risc utilizat în diagnosticul trombozelor profunde cu risc emboligen.emboligen.

Page 62: Tulburari de ritm

SINDROAME ÎN BOLILE SINDROAME ÎN BOLILE VASCULAREVASCULARE

Sindromul arteriopatiilor organiceSindromul arteriopatiilor organiceSindromul de ischemie periferică cronicăSindromul de ischemie periferică cronică Cauze:ATS, fumat, diabet zaharat , trombangeita obliterantă, tromboze in Cauze:ATS, fumat, diabet zaharat , trombangeita obliterantă, tromboze in

situsitu Simptomele se instalează lent:Simptomele se instalează lent: durerea este simptomul dominant ; apare iniţial sub formă de claudicaţie durerea este simptomul dominant ; apare iniţial sub formă de claudicaţie

intermitentă apoi durere de repaus şi nocturnă ameliorată parţial de poziţii intermitentă apoi durere de repaus şi nocturnă ameliorată parţial de poziţii antalgiceantalgice

Tulburări de sensibilitate şi motricitate:criestezie(senzaţia de răceală a Tulburări de sensibilitate şi motricitate:criestezie(senzaţia de răceală a extrtemităţii), parestezii, slăbiciune muscularăextrtemităţii), parestezii, slăbiciune musculară

Obiectiv:Obiectiv: Paloare iniţială cu instalarea cianozei în fazele mai avansatePaloare iniţială cu instalarea cianozei în fazele mai avansate Tulburări trofice: pielea este subţire, lucioasă, rece,fără pilozitate sau Tulburări trofice: pielea este subţire, lucioasă, rece,fără pilozitate sau

secreţie sudorală, musculatura atrofiată.secreţie sudorală, musculatura atrofiată. Ulceraţii şi gangrene uscate(mumificarea zonei), umede(zona afectată este Ulceraţii şi gangrene uscate(mumificarea zonei), umede(zona afectată este

inflamată-infectată, zemuindă)inflamată-infectată, zemuindă) Paraclinic ex Doppler, arteriografie, termometrie cutanatăParaclinic ex Doppler, arteriografie, termometrie cutanată

Page 63: Tulburari de ritm

Sindromul arteriopatiilor Sindromul arteriopatiilor organiceorganice

Sindromul de ischemie periferică acutăSindromul de ischemie periferică acută Cauze: embolii(boli şi condiţii emboligene), Cauze: embolii(boli şi condiţii emboligene),

tromboze, ATS cu placă instabilă.tromboze, ATS cu placă instabilă. Debut: brusc cu dureri violente la nivelul Debut: brusc cu dureri violente la nivelul

membrului afectat, parestezii, impotenţă membrului afectat, parestezii, impotenţă funcţională.funcţională.

Obiectiv:iniţial paloare, răceala teg.După câteva Obiectiv:iniţial paloare, răceala teg.După câteva ore apare aspect marmorat-cianotic.ore apare aspect marmorat-cianotic.

Evoluţia naturală este spre gangrenă (necroză Evoluţia naturală este spre gangrenă (necroză coagulativă ischemică) distal de ocluzia coagulativă ischemică) distal de ocluzia arterială.arterială.

Page 64: Tulburari de ritm

Sindromul arteriopatiilor Sindromul arteriopatiilor funcţionalefuncţionale

Sindromul RaynaudSindromul Raynaud este produs prin spasme este produs prin spasme vasomotorii ale arterelor mici ale mâinilor după vasomotorii ale arterelor mici ale mâinilor după expunerea la frig.expunerea la frig.

Apare mai frecv la femei. Acompaniază Apare mai frecv la femei. Acompaniază numeroase colagenoze: sclerodermia, poliartrita numeroase colagenoze: sclerodermia, poliartrita reumatoidă.reumatoidă.

Clinic: evoluţie stadială în 3 timpi: 1-paloare, 2-Clinic: evoluţie stadială în 3 timpi: 1-paloare, 2-cianoză, 3-roşeaţă cu caracter pulsatil.În timpul cianoză, 3-roşeaţă cu caracter pulsatil.În timpul 1 apar parestezii iar în timpul 3 dureri.1 apar parestezii iar în timpul 3 dureri.

Page 65: Tulburari de ritm

Sindroame in bolile venelorSindroame in bolile venelorSindromul tromboflebiteiSindromul tromboflebitei Tromboflebita superficialăTromboflebita superficială este inflamaţia unei vene este inflamaţia unei vene

superficiale.Se observă la inspecţie sub forma unui superficiale.Se observă la inspecţie sub forma unui cordon proeminent, tortuos,roşu. La palpare: traiect cordon proeminent, tortuos,roşu. La palpare: traiect venos dur, dureros, cu tegumente limitrofe uşor venos dur, dureros, cu tegumente limitrofe uşor edemaţiate, mai calde.edemaţiate, mai calde.

Tromboflebita profundăTromboflebita profundă este inflamaţia şi tromboza unei este inflamaţia şi tromboza unei vene profunde.vene profunde.

Factori de risc trombotici:Factori de risc trombotici: Traumatisme, intervenţii ortopediceTraumatisme, intervenţii ortopedice Imobilizare prelungităImobilizare prelungită Sarcina, naşterea, lăuziaSarcina, naşterea, lăuzia Obezitatea, ICC, hemopatii, stări trombogeneObezitatea, ICC, hemopatii, stări trombogene

Page 66: Tulburari de ritm

Sindromul tromboflebiteiSindromul tromboflebiteiManifestări localeManifestări locale1. durerea spontană1. durerea spontană senzaţie de greutate, de tensiune muscularăsenzaţie de greutate, de tensiune musculară concomitant apare impotenţa funcţională a membrului afectatconcomitant apare impotenţa funcţională a membrului afectat la bolnavii cu varice, durerea poate lipsila bolnavii cu varice, durerea poate lipsi se intensifică la efort fizic, tuse; caracter vesperalse intensifică la efort fizic, tuse; caracter vesperal2. durerea provocată, are mare valoare diagnostică2. durerea provocată, are mare valoare diagnostică palparea compresivă a moletului provoacă o durere viepalparea compresivă a moletului provoacă o durere vie semnul Homans şi Löwenberg semnul Homans şi Löwenberg 3. modificări ale tegumentelor şi ţesutului celular subcutanat3. modificări ale tegumentelor şi ţesutului celular subcutanat modificări de culoare: roşeaţă (inflamaţie), hiperpigmentare, cianozămodificări de culoare: roşeaţă (inflamaţie), hiperpigmentare, cianoză apariţia edemelor de stază, cu creşterea volumului gambei bolnaveapariţia edemelor de stază, cu creşterea volumului gambei bolnave în caz de sindrom posttrombotic cu insuficienţă venoasă cronică în caz de sindrom posttrombotic cu insuficienţă venoasă cronică

apare ulcerul varicos de gambă – caracter aton, cu tendinţă slabă apare ulcerul varicos de gambă – caracter aton, cu tendinţă slabă la vindecarela vindecare

Page 67: Tulburari de ritm

Sindromul tromboflebiteiSindromul tromboflebitei Manifestări generale Manifestări generale

senzaţie de nelinişte, senzaţie de nelinişte, teamă,teamă, anxietate anxietate febra maxim 38oC, tahicardia apare uneori febra maxim 38oC, tahicardia apare uneori

înaintea febrei 100-120b/ minut (pulsul înaintea febrei 100-120b/ minut (pulsul căţărător al lui Mahler caracterizat prin căţărător al lui Mahler caracterizat prin creşterea progresivă de la o zi la alta a creşterea progresivă de la o zi la alta a frecvenţei pulsului)frecvenţei pulsului)