tulburari de ritm

Download Tulburari de Ritm

Post on 06-Feb-2016

45 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ingrijirea in tulburari de ritm

TRANSCRIPT

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL HENRI COAND ORADEA

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR:As. Medical: CUC FELICIA ABSOLVENT:

VOLOEN MANUELAORADEA

2014

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL HENRI COAND ORADEA

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TITLUL LUCRARII

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA SI MONITORIZAREA PACIENTILOR CU TULBURARI DE RITM CARDIAC COORDONATOR: As. Med. Principal: CUC FELICIA ABSOLVENT: VOLOEN MANUELAORADEA

2014

CUPRINSI. PARTEA GENERALA

I.1 Motivaia lucrrii..

I.2 Noiuni de anatomie ale aparatului cardiovacular

I.3 Definiia i cauzele aritmiilor

I.4 Tipuri de tulburri de ritm cardiac

I.5 Clasificarea aritmiilor

I.6 Simptomatologia aritmiilor

I.7 Diagnosticul aritmiilor..

I.8 Tratamentul aritmiilor.

II. PARTEA PRACTIC

II.1 Rolul asistentei medicale n ngrijirea i tratarea pacienilor cu tulburri de ritm cardiac.

II.2 Cazuistic..

III. CONCLUZII.

IV.BIBLIOGRAFIE

MOTTO:

Sntatea e comoara cea mai preioas i cea mai uor de pierdut; totui cel mai prost pzit.

E. AugierI.PARTEA GENERAL

I.1. MOTIVATIA LUCRARII

Nevoia de ngrijire a sanatatii este veche ca si omul.

Suferinta a fost un factor important care l-a determinat pe om s-si ngrijeasc sntatea si s ia atitudine n fata factorilor potrivnici ce agreseaz starea de sntate.

Scopul lucrarii este de a aprofunda cunostintele necesare acordarii primului ajutor la pacienii cu tulburri de ritm cardiac . Este important ca fiecare practician n domeniul sanatatii s cunoasc medicatia de urgent indicat n afectiunile cardiace si s cunoasc technicile de nursing, care aplicate corect amelioreaz suferinta bolnavului. Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintre primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in populatia de 55-60 de ani numarul lor creste la 50-60%. n concluzie scopul lucrrii mele este de a prezenta importanta cunoasterii ngrijirilor si tratamentului de urgent la pacienii cu tulburri de ritm cardiac, de a sublinia rolul asistentei medicale n ngrijirea bolnavilor cu tulburri de ritm cardiac .Prin aceast lucrare doresc s mentionez importanta cunoasterii factorilor favorizanti pentru evitarea lor si implicit prevenirea afectiunii. Consecintele patologice, lipsa de diagnostic si tratament adecvat, accentueaz n evolutie tulburrile de ritm cardiac.I.2.NOTIUNI DE ANATOMIE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui interstitial.Asezare : Inima se gaseste asezata in cutia toracica , in partea inferioara a mediastinului anterior. Cea mai mare parte a ei este in partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii de pe fata mediastinala a plamanului stang.Forma si dimensiuni: Are forma aproximativa a unui con turtit antero-posterior, marimea pumnului unui adult si cantareste aproximativ 300 g.Configuratia externa a inimii : Inima prezinta : o fata anterioara, o fata inferioara , un varf si o baza.f*

Structura inimii:Inima este un organ cavitar si muscular, cu o structura caracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. in structura ei, vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un perete longitudinal desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati : o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita ventricul.Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste sept interatrial, iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular.Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre ventriculele : -stang (bicuspida) -si drept (tricuspida).Histologic inima este alcatuita din trei straturi concentrice : -pericard;-miocard;-endocard.Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-o formatiune membranoasa, care inveleste si baza vaselor mari care pornesc din inima. Este alcatuit din doua foite : viscerala si parietala. intre acestea se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid, care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardice. Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel stang) decat in atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule carnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-ventriculare. in peretele inimii, in afara celulelor miocardice, mai exista celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie sistemul excito-conductor nodal ce cuprinde : nodului sinoatrial, nodului atrioventricular, fasciculul HISS care se termina prin reteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricular.Endocardul - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial format din fibre colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase senzitive.Vascularizatia inimiiIrigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt organ, prin artere si vene.Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera coronara stanga si artera coronara dreapta.Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera circumflexa. Venele inimii sunt : -venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena interventriculara posterioara si mica vena cororiala; -vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.

Inervatia inimiiInima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plexul cardiac. Fibrele simpatice provin din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatilor cordului.Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de sistemul excitoconductor.

Proprietatile muschiului cardiacMiocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat, are proprietati comune cu muschi striati, dar si o serie de proprietati caracteristice.-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contractiv succesiv, ca urmare a impulsurilor contractile de nodului sinoatrial. -Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, de a conduce unde de a contractia de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul. -Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o contractie la stimulii adecvati.-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile - diastole. Activitatea mecanica a inimii Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei este caracterizata prin contractii si relaxari, care se succed cu regularitate. Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia cardiaca sau un ciclu cardiac. Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp in care sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul diastolei atriale, presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii, umplandu-le din nou. In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde; sistola ventriculara dureaza deci mai mult decat cea atriala. In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule crestepana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrio-ventriculare se inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola ventriculara, care dureaza 0,5 secunde. Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza , inima, in totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde. Acest regim in care activeaza inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.I.3.DEFINIIA I CAUZELE