tulburari circulatorii

Download TULBURARI  CIRCULATORII

Post on 11-Jan-2016

37 views

Category:

Documents

12 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

TULBURARI CIRCULATORII. Născut 13 octombrie 1821 Schivelbein , Pomerania (Polonia) Decedat : 5 septembrie 1902 Berlin Domeniu Patologie celulară Alma Mater : Universitatea din Berlin Cunoscut pentru : Considerarea importanţei studiului fiziologiei celulare. Rudolf Virchow. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

  • TULBURARI CIRCULATORII

  • Rudolf Virchow Nscut13 octombrie 1821 Schivelbein, Pomerania (Polonia)Decedat : 5 septembrie 1902 BerlinDomeniu Patologie celularAlma Mater: Universitatea din BerlinCunoscut pentru: Considerarea importanei studiului fiziologiei celulare

  • Rudolf Virchow Virchow s-a strduit s reuneasc medicina clinic cu fiziologia i cu anatomia patologic, A fost considerat unul din cei mai importani creatori ai medicinii moderne. Omnis cellula e cellula ("Orice celul provine din alt celul") a modificat radical gndirea medical n direcia unui nou concept, i anume considerarea apariiei bolilor drept consecin a tulburrilor n structura i funciunea celulelor organismului. Alte contribuii eseniale ale lui Virchow la dezvoltarea medicinii sunt descoperirea i izolarea nosologic a leucemiei, precum i studiile sale asupra naturii trombozei, inflamaiei venoase i emboliilor

  • Rudolf Virchow Virchow s-a angajat pentru introducerea unui sistem social de ocrotire sanitar a populaiei, contribuind la nfiinarea primelor spitale comunale (Friedrichshain, 1874 i Moabit, 1875) n Berlin. Tot la iniiativa lui, a devenit obligatorie n Prusia examinarea n laboratoare a crnii de porc, pentru prevenirea infestrii cu Trichine. n 1869, Virchow a avut un rol determinant n construirea unui sistem de canalizare i depurare a apelor menajere i a unei aprovizionri centrale cu ap potabil n Berlin.

  • HIPEREMIA~hiperemia~ exces de masa sg intr-un tes/organ/teritoriuDupa sediu: ~arteriala ~venoasaDupa patogenie: ~activa- cresterea aport de sg arterial + circ venoasa N ~pasiva~aport de sg arterial N + scaderea debit circ venoase

  • Hiperemia activaDupa etiologie:~fiziologica mc tub dig in timpul digestiei, m striat in timpul efortului; endom premenstrual ~patologica tegum eritem circumscris (rozeola sifilitica) eritem confluent (exantem,enantem b.i. Etiologie: - fact. fizici caldura, frig,lovire,frecare - fact.chimici alcool,cloroform - fact biologici:- exogeni:virusi,germeni,toxine endogeni necroze tisularefenomen acut de scurta durata (ore,zile)

  • Hiperemia pasiva= staza sanguina = cresterea masei de sg in terit venos si capilar dat incetinirii si/sau scaderii cantitative a flux sg venos, cu circ arteriala NLocala, regionala, generalizata

  • HIPEREMIA PASIVASTAZA SANGUINA ACUTA M: -culoare: rosu-vinetie, uniforma (Hb redusa crescuta) -volum, greutate crescute (masa crescuta de sg) staza prelungita => tumefactii = edem in grd variabile

    m: -vene + capilare dilatate, pline cu hematii alipite, inegal colorate (hipoxie) -perivascular, inconstant = edem + hematii extravazat (creste pres. hidrost.)

  • Hiperemia pasivaSTAZA SANGUINA CRONICA M: -culoare: cianoza -t locala scazuta -volum si greutate crescute urmate de tumefiere si extravazari (= picheteuri tahicromatice), -leziuni distrofice (hipoxie) induratia (scleroza)

    m: -extravazari de hematii (permeabilitate vasc. crescuta) -Mactrofage locale = incarcate cu hemosiderina (din degradare H hematiilor)=> se depun in tesuturile respective celulele parenchimatoase sufera leziuni distrofice fibroza locala

  • EVOLUTIA STAZEI - staza acuta- fara sechele dupa disparitia stazei - staza cronica- la disparitia cauzei, se restabil circulatia, -cianoza si edemul retrocedeaza -scleroza si dep. de hemosiderina persista- favorizeaza tromboza si infectiile

  • PLAMANUL DE STAZAPLAMANUL DE STAZA Staza acuta

    M: - crestere in greutate si volum, culoare cianotica, la palpare crepitatii absente

    - la sectiune se scurge sange venos si lichid de edem spumos(docimazie+)

  • PLAMANUL DE STAZAm: - capilare si venule f. mult dilatate, pline cu hematii alipite

    - alveolele pline cu serozitate in care plutesc cel. alveolare descuamate + hematii

  • PLAMANUL DE STAZA Staza cronica = induratie bruna

    In stenoza mitrala M: - crestere in greutate si volum,culoare cianotic-bruna, consistenta crescuta (fibroza) - la sect. se scurge sange venos si f. putin lichid de edem - pulmonul e mai dens,mai putin poros, cu zone hipoaerate.

  • PLAMANUL DE STAZAm: - capilare si vene dilatate, pline cu hematii alipite - septuri alveolare si interlobare ingrosate (scleroza difuza si dep de hemosiderina) - alveolele au lumenul ingustat, contin resturi de hematii, lichid de edem(transsudat) + macrofage alveolare = celule cardiace = cel. mari, cu unul/m.multi nuclei, citopl. abundenta galbui-cafenie ce contine granule de hemosiderina din Hb hematiilor extravazate (sputa ruginie a cardiacilor)

    -

  • Staza pulmonara, HE, 10x

  • FICATUL DE STAZA

    Staza acuta

    Instalata brutal, apare in soc, intoxicatii,tromboze in venele hepatice/suprahepaticePresiunea sangelui creste brusc in vena centrolobulara necroza hepatocitelor din jurul venei centrolobulare

  • FICATUL DE STAZAStaza cronica - decompens cord dr sau afect ale VCI M: - crestere in volum si greutate, - culoarea cianotica, rosu inchis - vinetiu - capsula Glisson este destinsa, suprafata externa neteda, - la sectiune se scurge o mare cantitate de sange venos, iar ficatul se micsoreaza vizibil - pe suprafata de sectiune desenul lobular este accentuat

  • FICATUL DE STAZAM Leziunea evolueaza in 4 etape:

    I. Staza incipienta desen lobular accentuat cu zone punctiforme vinetii-negricioase alternand cu zone brune

    II.+III. Staza prelungita si intensa mult extinsa in lobulii hepatici = aspect de nuca muscada / ficat pestrit

    IV. Ciroza cardiaca (scleroza cardiaca)

  • Ficat de stazaAspect de nuca muscada

  • Ficat muscadStaza hepatica, HE, 20x

  • Ficat de stazan cocard zon cianotic de stazazon galben (distrofie gras mediolobular zona sensibila Noel)zon brun-rocat periportal (cvasi-normal)intervertit n care se disting 2 zone: zona cianotic pericentrolobular i zona brun periportalin faza tardiv, fibroza ce nlocuiete parenchimul pericentrolobular poate duce la ciroz cardiac nu este obligatorie

  • Ficat de stazaCIROZA CARDIACABENZI FIBROASE Lobulul pare centrat de spatiul portscleroza cardiaca

  • RINICHIUL DE STAZA

    Cauze insuf. card. globala sau insuf. ventriculara dr. compresiuni ale v. renale prin tumori, anevrisme de aorta, etc. M: rinichi mare pestrit , in volum si greutate, suprafata externa neteda, capsula destinsa, (decapsulare usoara) transparenta, parenchim rosu-vinetiu cu mici picheteuri violacee inchis, brun, consistenta elastica, friabilitate usor crescuta.Pe suprafata de sectiune, - corticala este palid-violacee,glomerulii cu staza au aspect pestrit, venele sunt dilatate si au aspect de dungi fine rosii-negricioase; - medulara este cianotic-violacee, mai intens decat corticala Afectarea este bilaterala.

    m: - capilarele glom. peritubulare dilatate, cu lumenul ocupat de hematii conglomerate; - in spatiul glom. si tubular se gasesc hematii extravazate; - epiteliile tubulare prezinta lez. distrofice prin hipoxie

  • Staza renala, HE, 10xm: - capilarele glom. peritubulare dilatate, cu lumenul ocupat de hematii conglomerate; - in spatiul glom. si tubular se gasesc hematii extravazate; - epiteliile tubulare prezinta lez. distrofice prin hipoxie

  • Tromboza proces de coagulare a sg intr-un sist cardiovasc. inchis in timpul vietii PATOGENIE: Triada Virchow = lez.endot. + modif al fluxului sg + alterari ale fact de coag.Cheag postmortem-rosu-violaceu, lucios, translucid, slaninos, neaderentTromb-aderent, mat, neregulat, ferm

  • TROMBOZACLASIFICAREA TROMBILORD.p.d.v. al constitutiei: trombi albi dimens. reduse,greu vizibili macroscopic, ca o masa sticloasa, hematii in centru + leucocite la periferie (fen. de marginatie leucocitara) se gasesc pe placile de aterom; trombi rosii se gasesc oriunde in sg. care stagneaza, in general in vene; intotdeauna recenti si mari, asem cu cheagul care apare prin coagularea in afara organismului (posthemoragic) sunt inconjurati de hematii; trombi mixti cei mai freventi; prezinta 3 parti: cap + corp + coada

  • TROMBOZAIn raport cu localizarea: arteriali de obicei ocluzivi in arterele coronare, cerebrale, femurale dar pot fi si parietali in artera aorta, iliaca si carotida; de obicei micsti/albi si aproape intotdeauna pe placi de aterom cardiaci mai frecv. in AS in SM si boala miocardiaca, initial fiind parietali; la sect., central, se gaseste un lichid verzui = ramolire puriforma aseptica; in endocardite valvulare apar pe marginea libera a valvei cu vicii depuneri trombotice de unde pleaca fragm. emboli in marea circulatie in endocardite reumatismale pe marginea libera se dep. mase de fibrina cu aspect de veruca; venosi intotdeauna ocluzivi, rosii, apar frecv. in vv. micului bazin periprostatic la barbati si ale tract genital