Tulburarile pervazive de dezvoltare

Acest grup de tulburari a fost introdus in clasificarea DSM in 1970 si reflecta efortul de a delimita o patologie pedopsihiatrica specifica precum : Autismul infantil, Tulburarea Asperger, Tulburarea Rett si Tulburarea dezintegrativa a copilarei;aceasta simptomatologie pervaziva /durabila /invaziva care debuteaza in mica copilarie a fost considerata psihotica si definita in secolul XIX ca Schizofrenie infantila si dementa Heller; ulterior in anii 40 Leo Kanner descrie Autismul infantil iar Hans Asperger tulburarea care ii poarta numele.

Tulburare pervaziva de dezvoltare

Tulburare pervaziva cu tendinte autiste

Tulburare pervaziva cu note autiste

Tulburare pervaziva de tip autist

Tulburare emotionala

Autism

Diferenta dintre ele?E aproape imposibil sa gasim un raspuns categoric.Dar cand cineva aude pt. prima oara oricare din acesti termeni,in afara de “autism” are impresia ca “tulburare pervaziva de dezvoltare” se refera la ceva calitativ diferit fata de autism.

Conform manualului clasic de referinta DSM( Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders)tulburarea pervaziva de dezvoltare este o categorie de diagnostic asemenea retadrului mental,iluziilor patologice sau tulburarilor de personalitate. Conceptul de pervaziv exprima faptul ca o persoana este tulburata in adancul fiintei sale,aceasta fiind situatia persoanelor cu tulburari din spectrul autismului.Acest concept de “tulburare pervaziva”exprima de fapt mult mai

bine ceea ce se intampla cu acesti oameni decat simpla denumire de “autism”.

Catherine Maurice-“Lasa-ma sa-ti aud glasul”Theo Peeters-Autismul.Teorie si interventie educationala

Autismul infantil e descris prima oara de Leo Kanner in 1943.In articolul sau “Autistic Disturbance of Affective Contact”Kanner a prezentat patternurile comportamentale specifice autismului infantil si distincte de schizofrenie.Considera ca autismul se diferentiaza atat de schizofrenia infantila cat si de intarzierea mintala(copiii prezentati de Kanner aveau o fizionomie inteligenta si un potential cognitive bun,dar se dovedeau incapabili sa stabileasca relatii si contacte sociale corespunzatoare cu cei din jur).Denumirea “autism” are radacini in limba greaca: “autos”insemnand “sine”,”insusi”,”singur”,Eu-l propriu”sau “egocentric”…”individualism” fiindca acei copii pareau sa traiasca in propriul univers cu pereti de fier.Copilul autist este izolat in gandurile sale proprii,lipsit de posibilitatea de a comunica sau de a se lega sufleteste de altcineva,oricine ar fi acesta..Copilul autist isi creeaza o lume a lui si se ascunde sub un invelis ermetic care il izoleaza de exterior,preferand lumea necuvintelor si singuratatea.

Simptomele centrale ale autismului in opinia lui Kanner:

1.Incapacitatea copiilor,inca de la nastere,de a face fata, in mod normal situatiilor si persoanelor sin jur. 2.Dezvoltarea unor ticuri si activitati stereotipe complexe si o tendinta compulsive de a pastra situatiile neschimbate.

Tulburarile legate de comunicare,interactiunea sociala si imaginatie coincid in mod atat de evident,incat se poate vorbi despre o triada. Medicul psihiatru Lorna Wing,ea insasi mama unei fetite cu autism,ii clasifica pe acestia in “inchisi in sine”,pasivi” si “activi,dar ciudati”.Cu aproape 20 ani in urma,ea a initiat impreuna cu Judith Gould,un studiu ale carui consecinte pentru educatia si invatamantul copiilor cu autism si tulburari inrudite au fost coplesitoare.Ele i-au identificat la

Camberwell(langa Londra) pe toti copiii sub 15 ani cu tulburari motrice,psihiatrice,senzoriale,emotionale,comportamentale sau de invatare.A reiesit astfel ca 21 de copii din 10 000 sufereau in acelasi timp de deficiente in dezvoltarea comunicarii,a interactiunii sociale si a imaginatiei.Acest numar era cu mult superior fata de estimarile numarului de copii cu “sindromul lui Kanner” care era doar de 5 din 10 000.Copiii “inchisi in sine”se confruntau cu probleme comportamentale,fara a-si da prea mult seama de contextul social.Problemele constau in mare parte din crize de nervi,muscaturi,lovituri sau zgarieturi imprevizibile,autoagresare,hoinareala fara rost,tipete,scuipaturi si murdarit.Aceste comportamente apar adesea ca reactie la intreruperea activitatilor repetitive.

Pervaziv-produce mai multe efecte Stereotip-repetitiv,system de reflexe conditionate care se formeaza datorita repetarii in aceeasi succesiune a conditiilor din mediul inconjurator

Liviu Predescu-Cu autismul la psihologTheo Peeters-Autismul.Teorie si interventie educationala

.

Sindromul Asperger

Un an mai tarziu,(in 1944)Hans Asperger,un pediatru din Viena,care nu aflase vreodat despre munca lui Kanner,a publicat un document in care descria patru copii cu dificultati de incadrare sociala.Faptul cel mai tulburator al acestor referinte este acela ca ca cei doi cercetatori au ales,fara a se consulta,acelasi termen pt. a numi tabloul dezinteresului social-Asperger a denumit-o “psihopatie autista”pentru a mentiona caracterul stabil al bolii.Copiii impartaseau anumite trasaturi comune,dar nu identice cu copiii descrisi de Kanner.Pentru a incurca si mai mult lucrurile,Asperger descria copii care,desi in general retardati,prezentau limbaj(mai mult decat atat:aveau un limbaj asemanator adultilor)si in plus fata de predecesorii sai,pe langa deficientele acestei patologii si aspectele sale negative,el vorbea despre anumite competente,neasteptate ale persoanelor afectate.Exista asemanari frapante care leaga tulburarile produse de autism cu creativitatea

geniilor.S-a speculat,de-a lungul anilor ca savanti precum Charles Darwin,Albert Einstein,Isaac Newton,Thomas Edison,Marie Curie,sau compozitori precum Handel,Beethoven,Bach,Mozart,Bela Bartok,filozofi precum Socrate,Immanuel Kant,Samuel Beckett,Nietzche,pictori,sculptori,arhitecti,poeti si scriitori,politicieni precum Benjamin Franklin,Thomas Jefferson,Abraham Lincoln,psihanalistul Carl Jung sau industriasul Henry ford au avut sindromul Asperger.Nu se poate spune insa ca TOATE geniile au note autiste,in general,ci doar ca se deosebesc de media populatiei.

Ceea ce Hans Asperger a denumit”o modalitate originala de gandire si de experienta,care poate sa conduca la reusite exceptionale in cursul vietii”este considerat in clasificarile internationale drept “o forma atenuata de autism”cu conservarea capacitatii cognitive,mai exact:autism inalt functional.

Renegata social,Temple Grandin,a gasit la 16 ani propria metoda de a-si controla autismul,intr-un loc neobisnuit,la ferma matusii sale din Arizona.a gasit acolo un fel de menghina folosita pentru a tine animalele nemiscate in timp ce li se administra un vaccine.Observand ca pe unele le calma mecanismul,a incercat si ea senzatia-multi copii autistic se simt bine cand se baga in custi sau in dulapuri inchise.Temple Grandin s-a simtit atat de relaxata si linistita incat s-a hotarat sa-si construiasca propria menghina din lemn,care o strangea ca intr-o imbratisare.Odata ce a reusit sa-si controleze anxietatea,a absolvit liceul si facultatea,a urmat apoi un program de masterat in zootehnie-in timp a descoperit ca exista si avantaje ale autismului,caci putea intelege animalele ca nimeni altcineva,deoarece ele percep lumea la fel ca autistii,prin imagini,sunete,mirosuri. Viata ei se imparte acum intre discursuri,sesiuni de autografe si consiliere in comportamentul animalelor,devenind un activist recunoscut in aceste doua cause:autismul si protectia animalelor industrializate. Variante ale “masinii de imbratisat”sunt folosite acum in centrele de autism din Statele Unite,pentru ca metoda s-a dovedit fundamentata stiintific.

Liviu Predescu-Cu autismul la psiholog

Sindromul Rett

Descoperit in 1966,dupa ani de observare si cercetare a sute de copii cu suferinta a sistemului nervos central de catre Andreas Rett,care a izolat si demonstrate la un grup de 22 de fetite cu varste intre 3 si 13 ani,existenta unui sindrom de asemenea bizar. Dupa o dezvoltare normala intr-o prima perioada(dezvoltare psihomotorie normala in cursul primelor 5 luni)se constata o oprire a dezvoltarii,apoi un regres rapid .Intervin o oarecare pierdere de interes pentru persoanele din anturaj si aparitia unor semne diferite:diminuare a evolutiei perimetrului cranian,pierderea coordonarii manuale si stereotipii manuale caracteristice(miscari simetrice,gesture de spalare a mainilor,anxietate la schimbarile brutale,miscari ale limbii,necoordonare motorize si dificultati in mantinerea echilibrului,retard psihomotor important,regresiune a limbajului.O stare de deficienta intelectuala grava se instaleaza,cu tulburari vasomotorii ale membrelor inferioare. Primul simptom care este vizibil este hipotonia (pierderea tonusului muscular) dupa care  apare si apraxia (inabilitatea de a implini unele functii motrice). Acesta din urma este probabil cel mai sever handicap pe care Rettul il aduce cu sine, handicap care ataca nu numai miscarea corpului, dar si a ochilor si folosirea vorbirii. Unele fete isi pierd abilitatea de a umbla normal, iar altele nu merg niciodata. In timp isi pierd folosinta mainilor si deseori dezvolta o miscare stereotipa a mainilor, cum ar fi spalarea mainilor bataia din maini (aplaudatul) sau mangaierea mainilor. De asemena se observa o incetare a cresterii creierului si a cutiei craniene, constipatie, convulsii epileptice si retard mental.

Hipotonia-pierderea tonusului muscular Apraxia-inabilitatea de a implinii unele forte motrice

Michele Montreuil-Jack Doron- Tratat de psihologie clinica si psihopatologie