tulb. somatoforme final

TULBURĂRI SOMATOFORME

1

TULBURĂRI SOMATOFORME

Grup de tulburări in care persoana experimentează simptome fizice (somatice) semnificative, care sugereaza o CMG, dar care nu sunt explicate complet de o CMG, efectele directe ale unei substante, alta tulburare mentala;

Persoana se prezinta in mod repetat la medic pentru aceste acuze;

Persoana solicita investigatii medicale multiple (“doctor shoping”);

Comunicarea rez negativ al investigatiilor si sugerarea unei cauzalitati psihogene este receptata cu neincredere;

Tulburarea nu este generată in mod constient sau nu prezintă simptome controlate conştient;

Comportamnetul pacientului este unul de atragere a atentiei (histrionic);

Prezentarea la un medic psihiatru se face de obicei la initiativa altora, dupa multi ani de evolutie;

Simptomele sunt suficient de serioase pentru a produce afectarea abilitatilor sociale si ocupationale.

Multiplele acuze somatice sunt insotite de anxietate, insomnie, epuizare, fatigabilitate.

3

Tulburarea Somatoformă~Tipuri

Tulburarea de somatizare

Tulburarea somatoforma nediferentiata

Tulburarea conversie

Tulburarea algica

Hipocondria

Tulburarea dismorfică corporală

4

Cel mai vechi document in care se descriu astfel de probleme de sănătate (ele par sa fie cauzate mai degrabă de factori psihologici, decât de factori somatici) se regăseste în documentul antic egipteaan, papirusul Kahun, 1900 B.C.

5

Cele mai timpurii dovezi scrise

ANIMISM-ul primitiv— credinta că obiectele neanimate se pot comporta determinant— a condus la egiptenii antici la blamarea “acuzelor” somatice feminine la existenţa unui spirit malefic care domină spiritul sau corpul feminin, afectându-i sănătatea. Pentru a fi eliberat corpul de astfel de dominante s-au imaginat tratamente bizare conforme localizării anatomice.

lee 6

Tulburarea somatoformă~istoric 1


Medici greci, in jurul anului 400 B.C., au denumit tulburarea datorată insatisfacţiei sau disocierii sexuale HYSTERIA. Tratamentul se centra pe satisfacerea presupusului organ “infometat” prescriind căsătoria pentru femeile nemăritate şi o viaţă sexuală mai activă pentru cei care erau deja căsătoriţi.

Secole de-a rândul aceste tulburări au fost văzute din acest motiv ca acuze feminine şi au continuat să fie privite în conexiune cu viaţa sau abstinenţa sexuală a persoanei în cauză.

Acest termen era utilizat încă în 1990 în limbajul psihologic clinic. 7


Pe eprioada EVULUI MEDIU (anii 1500) simptomele conversive cum ar fi crizele epileptiforme erau deseori atribuite posesiunii demonice sau vrăjitoriei. Aceste persoane erau privite fie ca fiind vrăjite de alte persoane fie ca persoane care în mod intenţionat au intrat intr-o uniune cu diavolul insuşi.

Medicii prezentau dificultăţi in distingerea dintre isterie/posesiune adevărată în consecinţă tratând pacienţii prin rugăciuni, exorcizări, evacuări sangiune, purgaţie, emetizare sau alte combinaţii ale tratamenului.

8

crestinismului – histeria= demonomanie.

MALLEUS MALEFICARUM. Paracelsus – rolul inconstientului in

nevroze.Th. Sydenham- trasaturile comune

histericilor:* caracterul proteiform al bolii* histeria poate imita orice boala* histeria masculina = hypocondriasis

* rolul emotiilor “crizele din calcul”.

9


Anton Mesmer, in anii 1700, care a postulat existenţa unei forţe denumite “magnetism animal”—o forţă mai puternică decât majoritatea dintre noi—“vindecă” multe persoane histrionice când experienţiază simptome conversive de un tip sau altul.

Această vindecare, ca şi cea a vechilor egipteni, se datorează cel mai probabil puterii efectului palcebo. 1

0

In 1885 Charcot concluzionează că hipnotizabilitatea este patognomonică hysteriei. El demonstrează că pacienţii isterici pot fi vindecaţi prin sugestii posthipnotice. Rădăcinile oferite de acesta sunt aplicate de Freud care, odată întors la prima metodă de intervenţie în Viena, a aplicat hipnotismul pacienţilor săi. In stânga, attidudes passionnelles, la o pacientă isterică in transă hipnotică in Salpetriere.

11


CHARCOT - 1863 Etiologia histeriei = suferinta generala a SNC unele accidente histerice etiologie psihologicadescrie: Marele Atac histeric (faza epileptoida, a marilor miscari, atitudinilor pasionale, delirul terminal); si Stigmatele motorii, afonia, mutismul, tulb. senzoriale si senzitive.

BABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la un individ capabil de autosugestie si care poate fi reprodusa prin sugestie si dispare prin persuasiune.

P. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele histerice + modificarile de caracter.

S. FREUD - conversiunea

12

“arc en cercle” d’ hysterique

13

Qpisthotonos. In Charcot’s clinic this arc en cercle was described as follows: “The body is bent in a bow-like curve and is supported only by the neck and the feet; the hair is disheveled; the extremities are agitated by clonic ‘grands mouvemonts' of flexion and extension and the mouth is opened widely.” (From Charles Bell, The Anatomy and Philosophy of Expression, [ London, 1806 ].)

In 1895 Freud publică Studii in Histerie care prezintă concepţiile lui asupra nevrozei isterice.

Freud, spre stupoarea asociatiilor medicale, afirmă ca nevroza isterică apare atât la femei cât şi la bărbaţi.

14


Asocierea tulburării cu sexualitatea se menţine, dar extrapolarea acesteia nu include alte conflicte inconştiente.

Freud abandonează hipnotismul in favoarea a ceea ce al a denumit pentru prima dată “cura prin discuţii” (“talking cure”).

Ulterior, această procedură a fost denumită PSIHANALIZĂ dovedindu-se vindecarea in egală măsură şi eficienţă cu séances -ul Mesmerian şi cu sugestiile posthipnotice ale lui Charcot.

15

Tulburări psihosomatice

Tulburările psihosomatice – aceste tulburări implică boli somatice actuale datorate productiei fizice a stresului emoţional şi psihosocial

Prin activarea sistemului nervos simpatic, manifestările acestuia pot conduce în egală măsură la apariţia migrenei, a astmului bronşic, a hipertensiunii arteriale, sau a psoriazisului sau a altor probleme de sănătate (ulcer, rectocolită ulcero-hemoragică, etc-conform criteriilor Alexander).

16

Sindroame asociate

simularea – acest termen este utilizat pentru descrierea simulării unei boli fizice pentru evitarea unei situaţii neplăcute, intr-o manieră deliberată conştient, ex:, evitarea stagiului militar sau evitarea unui examen. Poate fi adaptativ in anumite circumstanţe, dar nu în toate. Câştigul personal sau extern datorat acestui tip de comportament este uşor de identificat.

Tulburarea factică – termenul descrie o tulburare în care o persoană simulează o boală in vederea obţinerii unui câstig din punctul de vedere al câştigării atenţiei medicale într-o manieră conştientă.

17

Sindroame asociate

DSM IV –pentru tulburari factice:Producţia intenţionată sau simularea unor semne sau simptome somatice sau psihologice;

Simptome somatice motivate de dorinţa de a-şi asuma rolul de bolnav (pacient).

Absenţa unor stimuli externi care să explice comportamentul, cum ar fi avantajul economic, evitarea responsabilităţilor legale sau ameliorarea bunăstării materiale.

18

Este o formă extremă şi cronică de tulburare factică- fiind denumit după baronul von Munchausen care a călătorit in secolul XVIII prin intreaga Europă povestind poveşti fantastice despre presupusele sale aventuri militare.

In timp ce zbura in somn deasupra Tamisei a fost impuşcat in plin...

19

Sindromul Munchausen

Tulburarea de conversie~1In cadrul tulburării de conversie se constată “conversia” unui

conflict sau a unei nevoi psihosociale în simptome fizice dramatice care afectează funcţionarea voluntară motorie sau funcţionarea senzorială.

Simptomatologia este interpretată deseori ca neurologică – ex: paralizia, pieredrea capacitătii de a simţi stimuli dureroşi sau tactile (anestezia), surditate, orbire, sau alte simptome denumite pseudoneurologice.

Amintim simbolica romanului lui Jean Stafford in “Beatrice Trueblood’s Story” Collected Stories, 1969.

20

Tulburarea de conversie~2

Prevalenţa de două ori mai mare la femei decât la bărbaţi şi mai frecventă la tineri faţă de vârstnici;

Sunt afectate mult mai frecvent clasele sociale joase şi populaţia rurală;

Pacienţii tind să fie dintre cei cu nivel educaţional mai scăzut şi fără sofisticări psihologice ;

Rata de apariţie a tulburării este de 5 din 1000 afectând in general aprox. 1% din populaţie;

Tulburările asociate pot fi : tulb. personalitate histrionică, tulb. personalitate antisocială, tulb. de somatizare şi abuzul de substanţe.

21


Criterii de diagnostic după DSM IV :Unul sau mai multe simptome sau deficite care afectează funcţia motorie

voluntară sau senzorială care sugerează o condiţie neurologica sau o altă condiţie medicală generală;

Factorii psihologici sunt considerati ca fiind asociaţi cu simptomul sau deficitul;

Simptomul sau deficitul nu este un produs intenţional sau simulat (ca în tulburările factice sau simulare). După investigaţii corespunzătoare simptomul nu poate fi explicat complet de o CMG sau efecte directe ale unei substante;

Cauzează un distres sau deteriorare semnificativă clinică in domeniul social, profesional etc.

22

CRITERII DE DIAGNOSTIC: PSIHIATRIA CLASICA

I. SIMPTOME PAROXISTICE1. Criza majora histerica! Diferentiere de Criza epileptica Grand

Mal.2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii, miscari

anormale, spasme, contracturi); Astazia-Abazia; Tulb. senzitive (anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb. Senzoriale (cecitate, surditate, afonie); Algii.

3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse, Ticuri respiratorii, Spasme faringiene, laringiene),

4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice, Stupoare,Stari maniacale/depresive.

23

II. SIMPTOME PERMANENTE (Personalitatea).Teatralism;Patetism;Imaturitate afectiva; dependenta afectiva.Exaltarea imaginatiei; Egocentrism; Narcisism; Sugestibilitate crescuta.

24

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Epilepsia

Spasmofilia

Sincope

Boli neurologice

Simulatia

Tulburarea de personalitate histrionica

25


26

In “ anestezia în mănuşă”, intreaga mană sau anumite zone ale ei sunt resimţite ca anesteziate. Această condiţie este incompatibilă cu ceea ce ar trebui să apară in condiţiile in care fie nervul ulnar, fie nervul radial sunt lezati.

Mollie Fancher a fost probabil una dintre cele mai celebre isterice ale secolului XIX. Ea a prezentat nenumărate boli consecutive mai multor “accidente” inclusiv tulburarea conversivă & tulburarea de identitate disociativă; a fost anorexică, clarvăzătoare, etc., reprezantând un “mister” pentru lumea medicală internaţională, la data morţii ei în 1916 având petrecuţi 51 de ani în pat sub supreveghere medicală.

27

Mollie Fancherenigma din Brooklyn

Tulburarea de somatizare~1

Persoanele cu tulburare de somatizare au un istoric lung de acuze somatice, afectând o mare parte a corporalităţii, pentru care a căutat atentie şi vindecare medicală;

Pattern-ul comportamentului isteric a fost descris pentru prima dată de Pierre Briquet in 1859 fiind denumit iniţial sindromul Briquet.

28

Tulburarea de somatizare~2

In medie 0,2 până la 2,0% dintre femeile din SUA suferă de tulburare de somatizare, comparativ cu mai puţin de 2% din bărbaţi.

Deasemenea tulburarea pare să se dezvolte şi in cadrul famiilor; 10-20% din rudele apropiate ale celor suferinzi dezvoltă boala.

29

Tulburarea de somatizare-CRITERII DE DIAGNOSTIC

A. Un istoric de numeroase acuze somatice, incepand inainte de 30 ani, se manifesta cativa ani, determina alterarea vietii sociale.

B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot apare in orice moment:patru simpt. algice (cu 4 localizari: cap, abdomen, articulatii, extremitati,

torace, etc.);doua simptome gastrointestinale (altele decat durere: greata, balonare,

varsaturi, diaree);un simptom sexual (altul decat durerea: disfunctie erectila sau ejaculatorie,

tulb. de ciclu, indiferenta sexuala);un simptom pseudoneurologic (tulb. de echilibru, coordonare, paralizii

localizate, senz. de nod in gat, dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara, cecitate, convulsii, etc.).

30

Tulburare algică~1

Pacienţii ale căror probleme somatice sunt asociate exclusiv cu durerea.

Patientii diagnosticaţi cu tulburare de somatizare sau tulburare de conversie pot experimenta de asemenea durerea, dar prezintă şi alte tipuri de tulburări medicale.

Poate debuta la orice vârstă, mai frecventă la femei decât la bărbaţi;

Deseori debutează după un accident care implică o durere reală, dar ulterior traseul durerii nu mai are suport real fiziopatologic.

Acuta-durata mai mica de 6 luniCronica-durata de 6 luni sau mai mult

31

Tulburare algică~2

Trei tipuri diagnostice:Tulburare algică asociată cu factori psihologiciTulburarea algică asociată atât cu factori psihologici, cât şi cu o condiţie medicală generală

Tulburare algică asociată cu o condiţie medicală generală

32

“Hypochondriacus”~1652

33

“I Told You I Was Sick”- “And now This”

34

Hipocondria~1

Termenul “hypochondriasis” derivă din termenul vechi medical “hypochondrium,” care semnifică dedesubtul a ceea ce se vede.

Ingrijorare excesivă, preocupare sau chiar convingerea de a suferi de o maladie gravă sau de o diformitate pornind de la interpretarea eronată a unor simptome somatice.

35

Hipocondria~2

Hipocondria rezultă din interpretarea nerealistă sau imprecisă a simptomelor sau senzaţiilor somatice, conducând la preocuparea şi teama că suferă de o boală serioasă, chiar dacă nici un fel de investigaţie medicală efectuată nu confirmă boala.

Preocuparea excesivă conduce la un distress sever şi împiedică abilităţile de funcţionare normală a individului.

Femeile sunt afectate în egală măsură cu bărbaţii, iar prevalenţa pe o perioadă de 6 luni este de 4-6% din populaţia generală medicală.

Deseori există un istoric familial de anxietate şi depresie.

36

Hipocondria~3

Hypocondria este similară tulburării de somatizare , având in vedere că ambele implică numeroase simptome fizice, numeroase vizite medicale şi distres ;

Mai probabil diagnosticul de hipocondrie este corect dacă simptomele somatice sunt relativ minore şi anxietatea este intensă;

Dacă simptomele somatice umbresc anxietatea pacientului mai probabil este mai corect diagnosticul de tulburare de somatizare;

Extrem de rezistentă la tratament, fiind dificilă abordarea relaţională şi terapeutică, pacientii find reticenţi la ideea de psihiatrie.

37

Hipocondria~4

DSM IV- Criterii de diagnosticPreocuparea în legătură cu teama de a avea sau chiar convingerea că are o

maladie severă, bazată pe interpretarea eronată a simptomelor corporale;Preopcuparea persistă în ciuda evaluărilor şi reasigurărilor medicale de

contrariu;Convingerea de la primul criteriu NU este de intensitate delirantă (ca în

tulburarea delirantă de tip somatic) şi nu este limitată la preocuparea circumscrisă legată de aspect;

Preocuparea determină dizabilităţi clinice semnificative sau alterarea socială şi ocupaţională pe o perioadă de cel puţin 6 luni.

38

Tuburarea dismorfică corporală~1

Diagnosticată la persoane profund interesate şi preocupate de imaginea lor sau defecte minore;

Acneea, riduri, pete tegumentare, pilozitate facială excesivă, transpiraţie facială excesivă, defecte imaginare sau uşoare ale feţei şi capului, conformaţia nasului, buzelor, dinţilor, mandibulei, bărbiei, obrajilor, capului, etc sunt printre cele mai frecvente;

Alte îngrijorări legate de aparenţa unor alte părţi ale corpului, mâinilor, picioarelor, coapselor, umerilor, coloana vertebrală;

Preocupări legate de mirosuri neplăcute provenite din transpiraţie, respiraţie sau alte zone ale corpului.

39


Această tulburare a fost identificată in urma cu mai bine 100 de ani fiind denumită dismorfofobia de către marele psihiatru Emil Kraepelin, literal semnificând frica de a nu arăta desfigurat, disproporţional sau anormal intr-o oarecare măsură. Kraepelin o considera a fi o “nevroză compulsivă”.

Psihiatrul francez Pierre Janet a denumit-o “obsession de la hontu de corps” (obsesia legată de ruşinea de corporalitate).

40


Freud descrie cazul unui bărbat cu o îngrijorare excesivă in ceea ce priveşte aspectul formei nasului în cazul celebru Wolf Man .

Cu toate că tulburarea a fost investigată în Europa pe parcursul secolului XX find recunoscută global, până in 1980 a fost discutată in cadrul tulburării somatoforme atipice.

termenul dismorfofobia implică un pattern de evitare fobică.

41


42

INTERVENTIE IN TULBURĂRI SOMATOFORME

‘SIMPLA’ REASIGURARE

REATRIBUTIE

INTERVENTIE

SPECIALIST

43

PRINCIPII TERAPEUTICE

TULBURARILE DE CONVERSIE:TRATAMENTUL PAROXISMELOR

Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; - provocatoare de durere. Sugestia!!!

efectul scontat; timpul de actiune; modul de actiune. Terapia electrica. Sugestia verbala va insoti orice metoda utilizata! Tratamentul nu se va efectua in prezenta apartinatorilor!

Terapia psihotropa (simptomatice: anxiolitice, sedative, hipnotice, roborante).

44

TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA STARII DE URGENTA:

FARMACOLOGICBZDplacebo

PSIHOTERAPEUTICHIPNOZA ERICKSONIANAPSIHODINAMICĂIMAGERIE DIRIJATĂ

Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea de munca, statutul familial, responsabilitate, beneficiu secundar.

45

tulb. somatoforme final

Documents