~I,

In secolul at XII.-lea se.for-meazii un nou stil poetic in

sudul Frantei. Poeziile lirice

scurte dar complexe dau glas

sentimentelor personate, mai

ales iubirii dintre biirbat ~i

femeie.

p oeti francezi, din evul mediu care scriau

despre dragoste ~i cavalerism, se

numeau trubaduri. De regula erau deprovenienta nobila ~i scriau Intr-o limbaneolatina -langue d'oc din Provence. Poezialor diferea foarte mult de genurile epice ceerau la moda In nord. Datorita Eleonorei deAquitania, fiica unui trubadur devenita In1137 sotia regelui Ludovic al VII-lea, acestlirism ~i cultul dragostei cavalere~ti ser:lspande~te rapid In toata tara ~i chiar ~i pestegranite.

Un nou stil in dragosteDe fapt aceste poezii erau destinate distractieiclaselor sociale bogate. Totodata sunt oglindafidela a schimbarii comportamentului social.casatoriile erau determinate de intereselepolitice ~i economice ale familiilor Instarite ~ierau foarte putine ~anse ca viitorii soti sa fieIndr:lgostiti. Pe langa aceasta, cavalerii eraudeseori plecati la r:lzboi departe de caminelelor, sotiile r:lmaneau singure, se simteauparasite ~i se plictiseau.

In cercurile Inalte s-a propagat rapid ideeacavalerismului care se baza pe curajul ~ivitejia militara -virtuti estompate de valorilecre~tine -precum ~i perceptia extrem deidealizata a naturii dragostei. Aceasta nu aveanimic comun cu egalitatea sexelor, cavalerulavea obligatia de a-~i sluji aleasa inimii ~i dea-i satisface orice capriciu.

oON

O Imagine dintapi1eria din secolulal XV-Iea, cu titlul

Oferirea 'nimii.

reprezint3 esen1adragostei ~i fidelit31ii

cavalere~ti.

O Aceasta sculpturaexecutata in filde~,reprezinta un mo-ment din cartea luiGuillaume de Lorris,Romanul Trandafiru-lui, respectiv asediul

Cetatii Dragostei.

Aceast~ nou~ poezie acorda o important:Inemai1l1talnita aducerii omagiului In dragoste,fiind influentata de literatura arab~, care

~ venera dragostea ~i care a ajuns In Europaf Occidental~ In urma cruciadelor din Palestina~ ~i Peninsula Iberic~, ocupat~ In parte de~ mauri. Cavalerul se Indr~goste~te de regul~~ nebune~te de o femeie, care este de obicei~ m~ritat~ sau logodit~ cu altcineva.5 indr~gostitull~i ia angajamentul c~ ova sluji

pe aleasa inimii pina la moarte -de reguladin departare. Dragostea lor ajunge lalmplinire foarte rar ~i daca lntimplator aceastaare lac, trebuie pastrat secretul.

Minat de dragoste, cavalerul va face actede eroism, pentru a satisface dorintele feme iiiubite. Aceasta la cindul ei pretinde tot maimult. in tot acest tinip femeia iubita devinesursa oricarei virtuti, chiar daca aceasta, Inrealitate, are o atitudine de respingere.

lancelot ~i GenovevaChretien de Troyes, pe care multi 11 consideraparintele poemului epic, a scris la cerereastapinilor lui, Maria, contesa de Champagne~i Filip de Alsacia, contele Flandrei, rnai multepoeme inspirate din legendele despre regeleArthur. Cel mai renumit poem al sau, Troyes,11 are ca erou pe cavalerul Lancelot, lndra-

25

.

TRUBADURI $1 CAVALERI

O lIustrarea in secolul al XIX-Iea a mort,iiregelui Arthur. Legendele legate de regeleArthur sunt o combina,ie intre fapte istorice

~i legende celtice.

Tristan. Dupa ce indragostitii beau, fara sabanuiasca ceva, elixirul dragostei, Tristan seindragoste~te de Izolda cu o dragoste pati-ma~a, insa aceasta pasiune este incompatibilacu loialitatea cavalereasca fata de rege. Acestconflict nu se poate rezolva altfel decat prinmoartea indragostitilor.

Tema dragostei cavalere~ti apare ~i in lite-ratura italiana, unde in opera lui Dante,Divina Comedie, acea~ta invinge chiar ~imoartea. Opera este formata din trei parti. inprima Dante poveste~te intalnirea lui cuspiritul lui Virgiliu, poetul roman, care a fost

Intr-o grndin;l, unde Intalne~te ni~te figuri caDeduit (Voluptatea), Richesse (Bog;ltia) ~iLargesse (Generozitatea). La influenta ZeuluiDragostei acest om se Indrngoste~te de untrandafir ~i de aici viata luiare doar un singurscop, s;l rup;l un boboc de pe acest trandafir.jn realizarea acestui tel este ajutat sauImpiedicat de diferite figuri alegorice, deexemplu Politetea, Pericolul, Mintea, Mila,Ru~inea ~i Teama. jn final intervine Natura ~ieroul poate rupe trandafirul dorit.

Dragoste condamnata lamoarte

Multi, In multe variante, au prezentat Inaceast;l epoc;l, vechea poveste a lui Tristan ~iIzolda In lumina conceptiilor cavalere~ti.Izolda este sotia regelui Marc, unchiul lui

O lIustra~ie dinmanuscrisul cu titlulLancelot du Lac.Acest poem francez

poveste~te despreregele Arthur ~idragostea dintreregina Genoveva ~icavalerul Lancelot -

prietenul regelui ~iiubitul reginei.

C:- gostit de Genoveva, sotia regelui Arthur. Din~ poem reiese foarte clar ce era In stare sa faca~ cavalerul pentru aleasa inimii lui.~ Pe atunci era considerata extrem de ru~i-.8\ noasa aparitia unui cavaler Intr-o caruta.~ Lancelot, dupa o clipa de ezitare se suie totu~i

Intr-o caruta:, dupa ce afla ca numai astfelpoate primi ve~ti despre regina. Chiar ~iaceasta mica ezitare atrage dupa sinedispretul Genovevei. Mai tarziu ea se resem-neaza ~i-l lasa pe cavaler Intr-o noapte Incamera ei, dar dragostea de curtean (amourcourtois) a acestuia va mai fi supusa multorprobe.

Devotament dezbinatorAceasta tema a influentat ~i literatura engleza.De exemplu 1n secolul al XV-lea, Sir ThomasMalory, In cartea sa Intitulata Morte d:Arthur,scrie despre prietenia, dragostea ~i pasiuneacavalereasca. El arata cum tradarea generatade pasiuni personale distruge legaturile celemai puternice.

in conceptia lui Malory, fidelitatea luiLancelot fata de rege este macinata dedragostea adultera fata de Genoveva.Rezultatul nu este doar destrnmarea "MeseiRotunde" a lui Arthur ci ~i a regatului.

Romanul trandafiruluiin aceasta epoca a fost foarte popularn (dupanumarul manuscriselor rnmase) opera luiGuillaume de Loms, Romanul Trandaflrului(Roman de la Rose), avand ca tema dragosteacavalereasca.

Prezentat ca un vis, este o alegorie despreunom, care este introdus de Oiseuse (Lenea)"

26

trimis din ceruri pentru a-l ci11i1uzi pe Dantepe drumul spre dragostea lui din tinerete,Beatrice, acum moart:l. Pentru aceasta trebuiesi1 coboare In iad, unde se Intalne~te cu multipi1ci1to~i, care pentru pasiunile lor adultere aufost condamnati si1 se Invart:l In Intuneric,manati de un vant etern. De exempluFrancesca ~i Paolo au fost blestemati pentrudragostea lor oarbi1 ~i egoisti1.

Dante ~i Virgiliu cutreiern iadul, vi1d toatemonstruoziti1tile; apoi se Intalnesc ~i cuSatana, dupi1 care trecand de centrulpi1mantului, la poalele muntelui purgatoriuluiajung "sub stele". Pe varful muntelui, InParadisul pi1mantean, Virgiliu I~i ia rnmas bunde la Dante, care In fine acolo o gi1se~te peBeatrice. Aceasta 11 conduce mai departe, Insus prin &ferele raiului ~i devine tot maifrumoasi1 ~i mai sfanti1 In ochii admiratoruluiei, iar Ip c<::.le din urrrul ajung chiar laDumnezeu. Aceasta este imaginea apoteotici1a d~gostei ca sentiment divi.~.

Arta iubiriiLa sfar~itul secolului al XII-lea, asemenea ideiau fost exprimate de Andreas Capellanus laeleganta curte a Mariei, contesi1 deChampagne (fiica Eleonorei de Aquitania).Cartea lui, Arta Iubirii, nu trebuie luati1 Inserios In totalitatea ei, In multe privinte fiindo parodie a scrierilor cu aceea~i terrul ale luiOvidiu. Oferi1 sfaturi minutioase pentruIndri1gostiti. Originalul s-a scris In limba latini1.Este considerati1 o lucrare de sintezi1, carereflecti1 conceptia despre lume a unei epoci.Cu o ironie estompati1, Capellanus enumeri1regulile dragostei cavalere~ti ca Incununare ~i

O Scena din paves-tea tragica a! !uiTristan ~i !zalda. Le-

genda indragasti~ilara fast imarta!izatade mai mu!te paeme

cava!ere~ti.

O Aceasta minia-tura din secolu! a!XIV-!ea infa~i~eazaprimul episod dinRomanul Trandafiru/ui.Tanaru! indragostit,in vis, intra inGradina Dragostei.

O Miniatura din eyul mediu, care reprezintaultima lupta a regelui Arthur. Regele ranitgray il roaga pe yasalul lui sa-i arunce spadain lac, unde este prinsa de Stapana lacului.

~oimul care sta pe creanga de aur din curtearegala:. (Ca ~i in celelalte pove~ti despredragostea cavalereasca:, ~i aici cavalerul trebuiesa: treaca: de mai multe probe pentru a-~idovedi profunzimea dragostei.)

La sfatul tinerei, cavalerul pome~te Inca:utarea ma:nu~ii fermecate, pe care se vaa~eza ~oimul, ca:ci numai posedand acestobiect va putea intra In palat.

Peripe,iile cavalerului britanicCavalerul ajunge repede la un pod de aur .Acesta este pa:zit de un cavaler Inspa:imanta:torcare-1 provoaca: la lupta:. in aceasta lupta,britanicul e rnnit grav, dar Invinge ~i cru:ta:viata adversarului. Pe cela:lalt mal II a~teaptaun alt cavaler fioros, care scuturn a~a de tarepodul, Incat britanicul abia poate trece pesteel. Odata ajunsdincolo, I~i Ineaca: du~manul.

incheiere a unei pove$ti ferrnec~toare.Povestea slin~ carn in felul urrrultor: un

viteaz britanic, c~l~rind prin codrul regeluiArthur, se intalne$te cli 0 fat~ minlina~, care-ispline c~ f~cl ajutorul ei cavalerul nu-$i poatedlice la bun sfar$it angajamentul. Ca s~-iCa$tige dragostea fata pretinde s~-i adlic~

27

TRUBADURI $1 CAVALERI

O O activitate favo-rita a cavalerilor erauturnirurile. in acestedueluri fiecare cavalerlupta in culorilefeme ii iubite pentrugloria acesteia.

O Pictura luiDomenico Michelino:Dante ~i cartea saDivina Comedie. instanga lui Dante sevede ora~ul Floren~a.

Mai tarziu ajunge pe un camp inmiresmat,in mijlocul c~ruia se afl~ un palat rotund. inmod curios, nu g~se$te poarta palatului $i nicinu vede pe nimeni nic~ieri. Totu$i, pe paji$tese g~sesc mese de argint inc~rcate cu mancare$i b~uturn. Cavalerul, care in urma c~l~torieiera aproape mort de foame, se a$eaz~ imediatla mas~.

28

Regulile dragosteiDintr-o dat~, printr-o poart~ invizibil~ pan~atunci, se repede un uria~ invartind in man~un ciomag. "Cum indr~zne~ti s~ calci peteritoriul regal ~i s~ m~nanci de pe masaregal~ f~r~ s~ fii invitat?" -zbiarn acesta.incepe o lupt~ crancen~ din care in modmiraculos britanicul iese iar victorios, darcrut~ viata uria~ului, care drept rnsplata ilconduce la coloana de aur pe varful c~reia seafl~ m~nu~a fermecat~.

in final britanicul ajunge in palatul regeluiArthur ~i g~se~te ~oimul care sta pe creangade aur. Dar precum ii prezisese tan~ra, estedin nou provocat la duel simultan de doicavaleri. Norocul este iar de partea lui, iisile~te pe amandoi s~ se retrag~ ~i astfel poatelua ~oimul ~i pergamentul fixat pe creanga deaur. Pe acesta erau scrise Regulile Dragostei -31la I1um~r- ~i britanicul e indemnat s~ fac~cunoscute aceste reguli acelora caie dorescdragostea.

Conversatia aristocratic~ a epocii utilizatoate conceptele iubirii ~i toata paleta .desimboluri ale dragostei... Culorile aveausemnificatia lor (dup~ o carte ap~rut~ in 1458,

verdele semnifica o nou~ dragoste, albastrulfidelitatea), dar aveau semnificatia lor ~iflorile, pietrele pretioase, cat ~i voalurile ~ipanglicile.

Conceptul dragostei cavalere~ti a avut intr-o fonrul sau alta influent~ asupra literaturiiEurQpei de vest inc~ multe secole dup~ acea.