MI mm

T a x a p o ş t a l ă p l ă t i t ă în n u m e r a r , c o n f o r m a p r o b ă r i i Nr . 13.837—42. Preţul acestui număr 8 Lei

eiai, sa ao ianuarie ieaa Cenzurat

<• . . . • .... »

! 0

ABONAMENTUL: Pe un an 500 Lei,

pe o jumătate de an 250 Lei

A b o n a m e n t e l e se p l ă t e s c î n a i n t e !

înscrisă în registrul publicatiunilor periodice al Tribunalului Târnava-Mică sub Nr. 3-1933

întemeietori : f Al . Lupeanu-Melin şi Iul iu Maior Proprietar şi director: IULIU MAIOR

Redactor: SEVER BARBU Adresa : BLAJ, jud. Târnava-Mică. Telefon Nr. 68

ANUNŢURI ŞI RECLAME: Un şir Corp V, adică de lăr­gimea a doi milimetri, Lei 15

Lărgimea de 1 cm. Lei 60

Păr. Vasile Lucaciu Rătăcind cu treburi prin oraşul

unirii, prin Alba-lulia, cu nespusă bucurie mi-a fost dat să văd ridi­cată în piaţă, pe postament, statuia în refugiu din Satul-Mare a Păr. Vasile Lucaciu cu privirile aţintite înspre apusul năvălirilor de ieri şi de azi, în mână ţinând memorandul. Mi-s'a părut că aud porunca lui de altădată: „Să iasă liftele din ţară".'

Privindul, mi-s'a părut că-l văd apărând ca un leu pe fraţii lui de sânge în faţa tribunalelor de jude­cată ale grofilor şi conţilor unguri şi... cu el odată i-am văzut pe toţi martirii neamului nostru. I-am văzut ou ochii minţii pe ceice şi-au scurtat uieaţa prin temniţele din Vaţ şi Se-yhedin, i-am văzut pe toţi şi printre i pe neînfricatul „popă Lucaciu". Născut în anul 1852 în comuna

\pa din jud. Satul Mare, urmează iceul la Baia-Mare, apoi teologia a Rona la Propaganda Fide, acolo înde învăţaseră carie şi ceilalţi pă­rinţi ai redeşteptării naţionale, S. Micu, Gh. Şincai şi P. Maior. De mb ruinele Romei, pornise el spre urmaşii legiunilor de altădată, să-i •idice, să le arate ce drepturi au 3/ asupra pământului cutropit de treini şi să le spună că strămoşii or „sunt de neam împărătesc" şi ,că tot pământul rotogol a fost al lor odată".

Pe el îl găsim întotdeauna în runtea celor ce-şi apără „sărăcia, levoile şi neamul'', cum spune şt loetul. La procesul memorandului 'ui i-se dă cea mai mare pedeapsă le 5 ani temniţă grea.

In anul 1916 trece Carpaţlt, o-mndu-se în Bucureşti, unde începe upta pentru înfăptuirea idealului ie veacuri al unirii. — Cutrieră ipoi, deşt trecut de 60 de ani, multe ari din Europa şi America, lămu-ind pe streini şi arătând drepturile e avem asupra acestui pământ.

f>e el îl găsim prin câmpiile Lom-hardiei, organizând legiunile de vo-untari ardeleni din Italia.

Cu câtă dragoste îmi aduc aminte, când — după războiul trecut, când toate neamurile se aşezau în noua ordine, nu ştiu prin ce împrejurări fericite — îmi picase în mână o carte cu multe chipuri. Dintre chipurile din cartea aceea unul îmi plăcea mai mult decât oricare altul: era chipul ce arăta un grup — o le­giune — de voluntari români arde­leni, depunând jurământul undeva în Italia şi între ei figura de senator roman a Păr. V. Lucaciu. Mi-a rămas în minte şi o văd şi azi acea icoană din trecutul neamului nostru. Iată, de ce gândul mi-a fugit departe în trecut, atunci când priveam la figura de bronz a Păr. Lucaciu.

Cât de strânsă este viaţa lui V. Lucaciu de viata neamului, o vedem în cântecul ce îl cântau acel orop­siţi ai soartei, când apărătorul lor nu era în mijlocul lor, ci între gra­tiile închisorilor ungureşti:

„Plânge mierla prin păduri, Rob e Lucaci la unguri, Pentru sfânta libertate, De care noi n 'avem parte"

Că viaţa lui era strânsă de aceea a Ardealului, o vedem din răspunsul ce-l dă unui diplomat american care îl întreabă, dacă şi Ardealul gân­deşte aşa cum gândeşte el, şi V. Lucaciu răspunde: „Fii sigur, dom­nul meu, acolo unde sunt eu, acolo bate inima Ardealului".

Când visul de veacuri, de dorul căruţa „ne-au răposat şi moşii şi părinţii'', a fost înfăptuit, Vasile Lucaciu se retrage din lupta învol­burată a vieţii publice româneşti şi liniştit îşi aşteaptă sfârşitul. Visul de veacuri se realizase. închide ochii în oraşul Satu-Mare, în 22 Nov. 1922, plâns de întreaga, naţiune, care îşi purta recunoştinţa pentru lupta sfântă şi dreaptă ce a dus-o.

Iată de ce, în vremurile când Vasile Lucaciu îşi doarme somnul de veci în pământ românesc cu-

Trei Ierarhi In 30 Ianuarie Sfânta Biserică

pomeneşte trei sfinţi ierarhi ('adică episcopi). Ii numeşte ai lumii mari dascăli, adică învăţători, căci prin graiurile lor înaripate şi prin cărţile lor înţelepte au învăţat noroadele pământului tainele învăţăturii cre­ştineşti. Aceşti trei ierarhi sunt doc­tori ai Sfintei Noastre Biserici Ca­tolice. Cuvântul doctor înseamnă luminător, adică om cu stea în frunte, care luminează întru dreaptă învăţătură pe alţii.

Cei trei sfinţi pe cari îi pomenim azi r v n t : Ioan Gură de aur, numit şi Chrisostomul (pe greceşte) şi Zlatoust (pe slavoneşte); Vasile cel Mare şi Grigore Teologul, adică cu­noscătorul adânc al ştiinţelor cari se ocupă de Dumnezeu şi de voia sa.

Mari sunt toţi trei. Sfântul Ioan Gură de aur a făcut Sfânta Litur­ghie, care se slujeşte în sfintele noastre biserici aproape în tot de­cursul anului. A fost cuvântător cum rar mai există. Predicile sale se citesc şi azi şi din ele învaţă mulţi propovăduitori din toate vre-mile, cum să vestească pe Mântui­torul. A scris o carte minunată de­spre taina preoţiei. Strălucit-a şi prin virtuţi. Mare a fost şi prin su­ferinţele pe cari le-a îndurat. De câte ori a ajuns în nenorociri, s'a adresat Sfântului Părinte dela Roma, capul văzut al Bisericii lui Isus, ce-rându-i ajutor. Şi-a exprimat de mai multe ori dorinţa, de a fi în­mormântat în Sfânta Cetate a Ro­mei, aproape de mormântul Sfân­tului Petru, vârhovnicul apostolilor. I-s'a împlinit dorinţa. Azi işi doarme

— , 1 . . . .

tropit de streini, se cade a ne în­drepta cu gândul spre trecut, spre acel trecut furtunos, şl să ne oţelim sufletele la flacăra iubirii de neam a măreţelor figuri de odinioară, în fruntea cărora stă „popa Lucaciu'. Sufletul lui este prezent printre noi, să-i ascultăm chemarea!

Roşcove i I. Ionel

somnul de veci. aşteptând obştea­sca înviere, la Roma.

Sfântul Vasile cel Mare a com­pus Liturghia care îi poartă numele şi care se slujeşte în Sfânta noastră Biserică de 10 ori pe an. A scris cărţi de mare valoare. A strălucit prin virtuţi. E organizatorul vieţii după chipul îngeresc în trup fiind încă, adică a vieţii călugăreşti. A compus Pravila Călugărească, sau constituţia vieţii călugăreşti, p e care au urmat-o şi o urmează multe mănăstiri din Răsărit. Mănăstirile baziliene se conduc şi acum după Pravila Sfântului Vasile cel Mare» (Avem mănăstiri baziliene l a : O -breja, Prislop, Lupşa, Bicsad, Moi-seiu, Nicula). Sfântul Vasile ce! Mare a întemeiat şi un spital v e ­stit, pentru suferinţele trupeşti. El e şi patronul ceresc al vestitului liceu din Blaj, cel mai vechiu liceu românesc.

Sfântul Grigore a strălucit prin virtuţi, a strălucit prin ştiinţă. A tâlcuit ereticilor — nelipsiţi din nici o ţară şi încă dela începutul Bise­ricii, rătăciţii cari n'au voit să s e supună Bisericii şi şi-au făcut în­văţături după capul lor — marele mister al Sfintei Treimi. Mare şi necuprinsă de mintea omenească e această taină. E o dumnezeire în trei pe rsoane : Tatăl, Fiul şi Sfântul Spirit. Şi Sfântul Grigore a compus o Liturghie, care se face în postul mare. E liturghia înaintesfinţitelor sau presanctificată. Se numeşte înaintesfinţită, fiindcă se sfinţeşte Sfântul Agneţ de Dumineca şi se păstrează pentru liturghiile de peste săptămână.

De când există în Biserică săr­bătoarea a c e a s t a ? In luna Ianuarie se serbează la 1 Sfântul Vasile cel Mare, la 25 Sfântul Grigorie, iar la. 27 Sfântul ioan Gură de Aur. Toţi aceşti sfinţi sunt foarte veneraţ i , dar înainte cu vreo 1300 de ani s'a iscat o neînţelegere. Erau cer­turi mari în toa tă împărăţia Bizan­tină. Unii susţ ineau că trebue săr­bătorit mai întâi Sfântul Vasile cel Mare, căci e organizatorul vieţii după chipul îngeresc. Alţii spuneau că e mai mare Sfântul Ioan Gură de Aur, căci nimeni n'a vorbit atât de

Pag 2 O N I R E A P O P O R U L U I

frumos şi n 'a scris a tâ t de înălţător despre Sfânta Preoţie. Alţii spuneau că e mai mare Sfântul Grigorie, fiindcă a tâlcuit misterul Sfintei Treimi, cât se poa te tâlcui de către oameni. Era mai mare nenorocire, căci cearta devenia din ce in ce mai aprinsă. Intr'o noapte cei Trei Sfinţi s'au arătat în vis Arhiepis­copului şi i-au spus că ei sunt egali, că pe toţi trei i-a ales Bunul şi Atotputernicul Dumnezeu să fie ai lumii mari dascăli şi ierarhi. Au mai spus că nu le place cearta dintre creştini. Spre a-i împăca pe toţi, au hotărît ca la 30 Ianuarie să fie sărbătoriţi toţi trei. Aşa se face de veacuri în Răsărit. Cei trei sfinţi sunt mari doctori ai Bisericii Catolice. Ei au trăit în secolul al Vl-Iea, pe când tot Orientul Cre­ştin asculta de Sfântul Părinte deîa Roma.

l o s i f E . Nagh iu

S ă r b ă t o r i r e a P ă r . Hub ic . Păr. Francisc Hubic, profesor la Acade­mia Teologică din B a } şi canonic onorar, a fost sărbător.t Duminecă în 23 Ianuarie j i e că t re Academia de Teologie din Blaj, din prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă. A vorbit Păr. rector Dr. T. L. Chinezu, Păr. prof. Cherebeţiu şi Iluţiu, s'au cântat de către corul teologilor câ­teva compoziţii de ale Păr. Hubic, iar pe urmă le-a mulţumit tuturora sărbătoritul. La serbare a luat parte şi Exc. Sa Episcopul şi Administra­torul Apostolic Dr. V. Tr. Frenţiu, II. Sa vicarul Mitropoliei Dr. V. Ma-caveiu şi mai mulţi canonici şi pro-., fesori.

Prin minciuni, duşmanul tulbură sufletele celor slabi.

GRĂUNŢE SUFLETEŞTI

Isus, lumina lumii In Evanghelia din Dumineca de

după Bobotează cetim: „Poporul celce şedea în întunerec a văzut lumină mare şi celorce şedeau în lăture şi în umbra morţii lumină le-a răsărit lor".

Când a răsărit în lume Soarele-Cristos, oamenii adică orbecăiau sufleteşte prin întunerecul păca­telor. Felul lor de viaţă era dobi-tocesc. In Roma, capitala împără­ţiei romane şi păgâne, bunăoară din munca fără odihnă a unui milion de sclavi se lăfăiau în bunătăţi 320,000 de trântori. Mâncau tocăni pregăt i te numai din limbi de pa­seri.

Apoi -cea mai mare par te a oa­menilor erau sclavi, adică socotiţi de stăpânii lor ca nişte căţei sau viţei, putând să-i ba tă , să-i vândă sau să-i omoare, pentru a-şi hrăni cu ei peştii din lacuri, dupăcum li-se căşuna lor. Şi odată ce era, sclav, rămâneai în veci.

Femeia la fel era socotită ca un animal de povară, ca un topor cu care tai oasele, ca o sclavă. Năş tea prin pădure, fâră rude şi prietene într'a-jutor, ci absolut singură, cu risicul de a muri în chendălie alături de cel născut. Fetiţele de cele mai multeori erau omorîte, apoi fie că le su­grumau, sau sfăşiau, sau pur şi simplu le lepădau ca pe nişte pisici mici. Romanii şi Grecii, ca cele mai vesti te popoare de pe atunci, cerce tau pe fiecare prunc născut, dacă are trup voinic, ori nu. De era şubred, numai decât îl mâncau croncănii, căci era svârlit de pe

stânca Tarpeiană fără milă şi cău­tare la faţă, — nefiind alintat c o ­pilul ca acum. Pentrucă z iceau eV că numai un trup vânjos are minte şi cuget sănătos. Ori, s'a consta ta t , că de multeori din câ te o ciosvâr tă de om, iese mai multă cuminţenie ca dintr'unul mare câ t un pom.

Familia era ceva sarbăd. Mila de nenorocit nici pomeneală . De­oarece to t ceeace era slab şi fără apărare era dispreţuit, batjocorit şi omorît, precum erau: femeile, copiii şi bătrânii , cari adeseori se rveau ca hrană celorlalţi, numiţi pentru aceas ta canibali. Deci furtul, înşe­lăciunea şi omorul păreau lucruri de ispravă. Până când drep ta tea era to tdeauna de par tea celui mai tare . — Aceste obiceiuri sălbat ice ca şi altele dăinuiesc încă şi astăzi prin ţinuturile neîncreşt inate .

Venind Cristos a răsărit lumii lumina cunoştinţei de Dumnezeu. Care în familia uriaşe a omenirii ne e t a tă . Iar noi toţi suntem fraţi. Deci la o par te cu sclavia t rupească şi sufletească a o a m e n i o r şi a Diavolului, care pentru misionari constituie cea dintâi ispravă printre păgâni! La o parte şi cu omorul dintre fraţii Trăiască familia, în care mama este cheia, iar copiii sunt bucuria acestui aşezământ sfânt! Jos cu ural Sus cu dragostea şi cu mila de a ajuta pe cei nă­păstuiţi! Acestea fiind cele dintâi ca şi cele din urmă dovezi că suntem creştini.

Un împărat vestit avea doi fe­ciori. Pe unul îl chema în tunerec , pe celălalt Lumină. întunerecul , precum îl ara tă şi numele e ra pu­

rurea în tunecat la suflet, cu fru

încruntată şi cu obrazul rânjit' după o tâlhărie . Te privea L şi cu amar, că te pătrundea g r o a

Cu vorba te lovea ca şi C u J1, ganul. — Lumină, vesel, curat, n' ceput şi harnic ca o albină, o cont inuă primăvară. In f j e c a

dimineaţă avea un spor de f0rt

vie, neştiind al tceva decât de Dui nezeu şi de datorinţa sa de a şi. îndeplini câ t mai corect. Totdeam se s imţea îndatoritor, cu bineţă fa| de oricine.

înainte de a muri împăratul \ zise: Ţie, Intunarec, îţi las împăraţi dinspre răsărit , că-i mai roditoai şi cere mai puţină osteneală.. Iar ţie, Lumină, îţi las împărăţia; că t re miază-noapte, ce reclam: t rudă şi isteţime mai multă, de cai tu ai.

în tunerec , bucuros de aşa în păr ţeală , s'a dedat la toate, nunr< la muncă nu. Aşa că ogoarele Ii în scurtă vreme produceau num; buruieni, ca şi sufletul lui. Deoarec mrejile păcatelor îl prinse, ca p muscă paiangenul, cari apoi i-au su: toa tă v laga .

Lumină, din contră s'a pus pi rugăciune şi pe muncă. A arat, îngrăşat şi a semănat pământuri cu seminţele cele mai alese, înci moşia lui săracă a dat cele m frumoase şi mai mănoase tvik precum boga t era şi sufletul luni virtuţi, pentru care motiv Dumnet 1-a ajutat.

Noi, în care împărăţie suntem d cele d o u ă ?

Păr. Octav ian Fulicea

Dragă cetitor, plătituţH abonamentul ? Dacă nu, tf\ mite-nil, că n'avem cu cel plăti hârtia şi tiparul.

FOIŢA „UNIRII POPORULUI 4*

Scrisoare de pe îronî Tăticule de departe Iţi trimit această carte Şi măicuţa mea iubită Cu inima greu rănită Dar voi fraţi şi surorele Doriţii inimii mele Minteni amt'i împlinit De când carte n'am primit Ori poate toţi au murit Cât pe mini mi-ţi fi jălit Triste veşti îţi h-auzit Că sânt mort ori sunt rănit. Dar nu s mort nici nu*s rănit, Făr îs tare năcăjit Că carte nu pot să scriu Acasă nu pot să viu. Matcă măiculiţa mea Ştiu că inima te doare C'ai pierdut dm cerc o floare Cat avut un cerc de flori Cinci fete şi trei ficiori Unul poate-o fi«n războiu Cel mai mic o fi cu voi Eu poate-oi fi dispărut D'am scăpat cum am putut Dintre gloanţe şi şrapnele Branduri ţi mitraliere Tunuri, tancu-i şi granade Când o-nceput toate* a bate Şi da maică după noi Măcar c'eram numai doi Numai eu ţi c'un sergent Şi c'un domn locotenent Dar şi noi trăgeam intr'ana

Cădeau Ruşii ca furtuna Ceialaiţi zburau ca gândul De nici n'atingeau pământul Noi trăgeam maică, mereu Că domn comandantul meu Sta suit pe cal călare Şi striga în gura mare: Trageţi băeţt nu^ncetaţi Şi tăria nu v'o daţi Trageţi, trageţi, amândoi Că şi eu-s aici cu voi Ş'am tot tras, mamă, ş'am dat Pân puterea s'o gătat Ş'acum ce-o fost de făcut A m scăpat cum am putut Ş'acuma vă scriu o carte Eu Gheorghiţă de departe Acum vă trimit scrisoare Eu Gheorghiţă din prinsoare Măicuţă, cand îţi ceti Lacrimile vor porni Dar mă rog când o cetiţi Staţi puţinei şi jâliţi Plângeţi tinereţea mea Că cu greu petrec în ea C a m fost tinăr ca o floare Ş v a m dat de grea supărare C a m picat maică-n prinsoare De n'am nici o sărbătoare. Că de când am vint i n foc N'am mai vast fete la joc N'am mat văst ficiori cântând Far plângând şi suspinând Şi din guri aşa strigând: Vai frate nu mă lăsa Că-mi iau Ruşi viaţa Tragcmă cumu-i putea Pân ce dai de trupa mea! Altul strigă: camarade De ce noroc am eu parte.

N'am picior, nici mâna dreaptă Şi'S rănit printr'aialaltă Că f ctori'S greu răniţi Plângeţi fete şi aflaţi Că ficiorii zac prin şanţ. Vai dragi măicuţa mea Oar' eu când te^oi mai vedea? Când gândesc, maică, la tine Plânge immuţa n mine, Când gândesc la tătucu Mt'se rupe sufletu. Vai, iubiţii mei părinţi, Ştiu ci voi îmbătrâniţi Eu când acas'oi veni Pe mtn' cin' m'o îngriji? Că dac'o fi să nu mor A m lipsă de ajutor. Vai,* dragi frăţiorii mei, Doamne, doru mi-de iei Scutnpile mele surori Oar* m'aţi mai cunoaşte vo< ? Mai primî'miţi oare care? Cred că sora csa mai mare A avut mi>ă de mine ne când m'am născut pe lume Dar acum, când m'ar vedea Inima cum o-ar durea Nu v i mai scriu, că«s rănit Dar ne»om vedea la sfârşit.

Scrisa de frt. Gurghian Gheorghe. Reg. 83 Int. Cont 43 Comuna Inclănzel, Jad. Cluj-Turda.

Cănd scrieţi ori trimiteţi bani, arătaţi-ne totdeauna, şi neapărat, şi Nr. din stânga fâşiei, ou oare vă merge gameta. Altfel nu putem rexolvi scrisa rile nvoantre.

Pasărea cu cuibul de ai

A fost odată un împărat, şi avf un câmp foarte frumos, de ca ace' nu a putut vedea sufletul omuli Mult s'a gândi t şi nu a ştiut cei putea sămăna acolo, pentru acei a dat cărţi în toate părţi şi răvai în toa te oraşe , să se adune tot fel de oameni la curtea lui şi să jude! cu toţii, ce ar fi mai potrivit să sţ mene el in acel loc. La scrisori împăratului s 'au şi adunat mulţi"1, mare de oameni din t oa te părţii şi unul zicea s ă s a m e n e grâu, alt ovăs, altul să facă vreo cetate fj el şi fiecare da sfat după pricepe" lui. Dar în urmă se sculă un t lugăr băt rân şi zise: înălţate î parate , fă-ţi milă cu capul meiij lasă-mă să zic şi eu una ca un § mai bătrân ce sunt. Acolo, în a?, câmp, ar fi bine să facă înălM împărat o mănăstire frumoasă ş' !

aducă în ea pasărea cu cuibul 1

aur, ca să cân te acolo. j Toţi au întărit spusele bătrân^

călugăr. Atunci împăratul a rând', meşteri zidari şi cioplitori, V°P cindu-le. să se apuce de z'4''l bisericii. In trei ani de muncă W nică au isprăvit-o cu totul. Cân<> fost gata , împăratul a căzut f

Nr. 5 U N / R E A PO P O R U L U I

^tlîîl Stei fUîîlGH 4-l a

Războiul cu Rusia

După o pauză scurtă, Huşii au început (Jiu nou ofensiva în Cri-ineea de miază noapte. La Răsărit de Kerci, formaţiuni sovietice de infanterie, sprijinite de tancuri, nu ataca: trupele germane, căutând să spargă frontul german, însă au fost respinse cu pierderi sângeroase. Un vapor vânător ' de submarine a scu­fundat în Marea Neagră un subma­rin rusesc

In regiunea Jaskov, armatele ger­mane au respins mai multe atacuri de ale bolşevicilor. In luptele date, Huşii au suferit pierderi grele.

La sfinţit de Recita, trupele so­vietice cari străpunseră linia ger­mană au fost prinse şi nimicite.

In sectorul Vitebsk, Huşii au ata­cat cu o armată iormată din 50 de divizii de infanterie, fiind sprijinită de formaţiuni de blindate, insă au fost respinşi. In această parte a frontului, bolşevicii au avut peste 40,000 morţi . :i cam de trei ori a-tâţia răniţi.

La miazănoapte de Nevel, pozi­ţiile germane au fost menţinute, în ciuda atacurilor îndârjite ale sovie-t cilor.

La lacul Ilmen şi la sfinţit de Le­ningrad, atacurile ruseşti au fost zădărnicite.

Războiul din Ralia Pe frontul din Italia de miazăzi,

la sfinţit de Castelforte, unde Anglo-Americanii au atacat cu puteri mari, linia germană în câteva locuri a a fost ştirbită, dar după lupte grele aliaţii au fost din nou respinşi până ia poziţiile de plecare.

La miazănoapte sl'i ţit de Mun-lurno se dau lupte grele.

La munţii dinspre coasta Mării Tireniene, prin contra atacuri pu­ternice, trupele aliate de invazie au fost respinse.

La miazăzi de Via Apia, armata a 5-a nord-amorieană a suferit înfrân­geri grele.

Formaţiunile aliate cari au încer­cat sa treacă fluviul Garigliano au fost nimicite.

Pe frontul Adriaticei, două depo­zite (ie muniţii de ale armatei a 8-a britanice, descoperite de patrule de recunoaştere, au fost distruse de bateriile germane eu tragere îndo­pări ată.

In sectorul de miazănoapte răsă­rit de regiunea Cassino, Germanii an reocupat o înălţime importantă din punct de vedere militar. Din acel loc se pot vedea foarte bine toate mişcările de trupe în tabăra aliată, aşa că pot. fi prinse cu uşu­rinţă sub tragerea obuzierelor grele germane.

Pe celelalte părţi ale frontului nu s'au făcut schimbări importante.

Anul 1944 va fi un an de lupte înverşunate

D. Goebbels, ministru al Reichu-lui a primit în audienţă şefii gru­purilor regionale ale organizaţiilor din străinătate ale partidului naţio-nal-socialist, cari au fost chemaţi la Berlin, pentru a stabili programul de muncă pe anul în curs.

In declaraţiile făcute, ministrul german a spus că anul 1944 va fi un an de lupte înverşunate şi că în

acest an se vor lua hotărîri impor­tante în ce priveşte mersul războ­iului.

In continuare d. Dr. Goebbels a adus mulţumiri germanilor din străi­nătate cari au adus ajutoare fru­moase Germaniei în lupta sa contra iudco-conninismului.

Neînţelegerile dintre Polonia şi Rusia

Tratativele începute între guver­nul polonez şi cel sovietic referitor la fixarea graniţei dintre aceste două ţări, continuă. Ruşii nu vreau să recunoască graniţele pe cari le-a avut Polonia înainte de începerea războiului. Ei cer să Ii se dea cam jumătate din fosta Polonia, în timp ce guvernul polonez nici nu vrea să audă de aşa ceva.

D. Maximilian Wejzynek, preşe­dintele comitetului naţional al ame­ricanilor de origină poloneză, a de­clarat că nici un guvern polonez nu poate primi politica bolşevică, căci aceasta ar însemna sentinţă de moarte pentru Polonia.

Se află din Geneva că Moscova cere schimbarea guvernului polonez refugiat la Londra. Cu guvernul de azi nu vrea să mai stea de vorbă.

A'iaţii sunt foarte îngrijroaţi de felul cum se va termina conflictul polono-rus. Cerinţele Rusiei sunt so cotite ca un ultimatum adresat nu numai Poloniei, ci tuturor naţ unilor aliate.

Declaraţiile dlui Eden Anglia ar vrea ca neînţelegerile

polono-sovietice să se rezolve pe cale paşnică.

L). Eden, ministrul britanic al afa­cerilor externe, vorbind despre si­tuaţia Poloniei, a declarat urmă­toarele în Camera Comunelor:

„Ne-nr fi placul să ajutăm la o înţelegere bună între cele două ţări, deoarece o asemenea faptă ar fi de cea mai mare importanţă pentru viitorul Europei. Nu am perdut nă­dejdea că o astfel de soluţionare va putea fi realizată".

Din tulburările poloneze foarte uşor se poate ajunge Ia desfacerea prieteniei dintre Rusia şi aliaţi,

Germania va face pace cu Anglia ?

Gazeta sovietică „Pravda" a răs­pândit o ştire care a făcut multă vâlvă în săptămâna trecută printre cercurile politice din întreaga lume. Această gazetă a anunţat că s'au început tratative de pace între Germania şi Anglia.

Deocamdată ştirei acesteia nu i-se poate da crezare, fiindcă a fost desminţită atât la Londra cât şi la Berlin. Se poate să fie numai o

| apucătură rusească.

Declaraţiile d-lui dr. Goebbels despre invaziune

-In revista săptămânală „Das Reich", dl dr. Goebbels, ministru al Reichului, se ocupă îndeaproape despre invadarea Europei de către aliaţi.

Dupăce arată că Germania s'a pregătit din timp contra oricărui atac, d sa scrie: „Invazia să vină, o aşteptăm fără alte discuţii.

Iu această ordine de idei locul şi data producerii invaziei ne inte­resează 'mai puţin, căci ne aşteptăm ca ea să aibă loc la orice dată şi în orice punct al Europei unde se află t rupe germane şi unde Englezii şi Americanii ar putea debarca. Deci nu putem fi surprinşi.

O încercare de debarcare în Eu­ropa ar avea urmări grele pentru aliaţi".

gânduri, căci nu ştia pe cine să trimită după pasărea cu cuibul de aur, căci nimeni nu s'a învoit să plece să o caute. Atunci a hotărî! să trimită pe rând pe cei trei fe­ciori ai Iu', să-i găsească această mândreţă de pasăre. A şi poftit pe feciorul cel mai mare la sine şi i a dat bani, ostaşi şi un cal frumos, spunându-i să plece să-i caute pa­sărea cu cuibul de aur. S'a iuat atunci feciorul şi s'a dus.

multă lume şi 'mpurâjie ca Dumnezeu să ne ţie că din poveste mult mai este cine va asculta, va învăţa.' cine va dormi nu va auzi,

până când a ajuns la un pod. A-colo a descălecat şi s'a p m să odihnească şi să îmbuce ceva, că er « flămând. Când şi-a întins traista cu merindele, a văzut că se apropie de el o vulpe, care tot da târcoale acelui loc, parcă ar fi voit să spună ca şi ea ar mânca. Feciorul de îm­părat, înainte de ai arunca o bucă-tnră, a pus mâna pe puşcă, voind să o omoare. Vulpea, care era îm­părăteasa acelui pod, a mişcat a-tunci coada peste e lş peste oastea lui şi îndată cu toţii s'au făcut stane de piatră.

Aşa a păţit împăratul şi cu cel

de ai doilea fecior, pe cara 1-a tri­mis in lume după pasărea cu cuibul de aur şi care nici el, ca şi fratele lui, nu s'a mai întors acasă. După multe aşteptai',, s'a înfăţişat înaintea împăratului şi feciorul cel mic şi i-a zis: „Tată, lasă mă să mă duc eu după pasărea a :eea, că eu de bunăseamă o voiu găsi şi o voiu a-dace la biserica ta". Dar tatăl său i-a răspuns: „Mânce-te necazul, a-mărâtule, dar şi tu vrei să mai mergi? Tu nu eşti harnic sâ-te scu­turi de cenuşe". După multă rugă­minte împăratul s'a înduplecat să-1 lase să plece, zicându-i: „Du-te, încai să nu te am nici pe tine, dacă nu am pe cei mai voinici".

Feciorul numai decât a plecat la grajd, şi a slobozit pe toii caii a-farâ. Iu curte a fost pus trei coveţi, una cu ovâs, alta cu fân şi una cu jar. Toţi caii au alergat la coveţile cu grâu şi cu ovâs, numai unul pe care l-au sculat cu lăstarelu de slab ce era, a alergat la covată cu jar, pe care l a mâncat tot. Atunci l a prins feciorul de împâra.t i a pus frâul în cap, s'a suit călare şi s a cam mai dus.

După drum lung, a ajuns şi el la po­dul verde, unde au odihnit fraţii să i : A descălecat şi a scos merindea

din traistă şi tocmai când a început să mănânce, iată şi vulpea a înce­put a da târcoale locului aceluia. Dar feciorul de împărat văzându-o n'a făcut ca fraţii lui; a luat pâinea, a tăiat-o jumătate şi a împărţit-o cu vulpea. Feciorul isprăvind cu mâncarea, s'a sculat şi s'a gătat să meargă mai departe, când a în­ceput vulpea a grăi cătră e l : „Voi­nice, lasă mă să plec şi eu cu tine". „Bine —i-a răspuns feciorul — vino dacă ai voe". Văzând vulpea inima lui bună, gata să-i dea tot ceeace are dela el, i-a zis din voce : „Voi­nice, eu ştiu unde te duci, tu ai plecat în lume să cauţi pasărea cu cuibul de aur ; de vei asculta de mine o vei găsi, iar de nu, nici­odată nu vei da de locul unde se află ea ascunsă. Vino^ să mergem la împăratul Roşu, că are un paloş foarte frumos, de joacă în aer el singur Când vom ajunge acolo tu, să întri în palat, că eu voiu face cu coada peste curtea lui şi vor adormi cu toţii. Atunci tu făiă de nici o grije poţi fura paloşul. Dar să ştii, să furi ori numai paloşul, ori numai teaca, că de le vei fura pe amân două, atunci paloşul se izbeşte în teacă şi face atâta zgomot, de se trezesc toţi din palat. De cumva te vor prinde, să ştii că te vor duce

înaintea împăratului la judecată . Acesta te va întreba, ce fel de om eşti tu, de ai îndrăznit s ă i furi scula pe care o are el mai scumpă pe lume. Tu să-i spui atunci, că eşti omul acela, care furi pruncul din trupul mamei sale, şi viţelul din vacă" .

Feciorul însă a făcut aşa după cum I-a învăţat vulpea. Când a a-juns în palatul împărătesc şi a văzut paloşul cel atât de frumos, cum joacă singur în aer, s'a gândit, cum ar face să ia şi teaca, care era împodobită cu tot felul de aurării şi pietrii preţioase. După multă chibzuială, le-a luat pe amândouă. Când a băgat paloşul în teacă ga ta să plece din palat, acesta a sunat atât de tare, încât toţi curtenii s'au trezit şi alergând au pus mâna pe feciorul de împărat, l-au legat şi I-au dus înaintea împăratului Roşu. Acesta l a întrebat : „Ce fel de om eşti tu, de ai îndrăznit să-mi furi paloşul". Feciorul nostru i-a răs­puns uşa cum 1-a învăţat vulpea. „De eşti tu atât de marc tâlhar, să-mi aduci dela împăratul Vânăt calul cel negru, care avea şea de aur curat, şi atun<:i îţi dau paloşul, de nu, va fi vai de capul tău". „Bine u fi" răsp msc feciorul. Ple­când dela curţile împărăteşti, s'a

P a * 4 U N I R E A - .

In încheere, ministrul german a spus: „Am făcut tot ce am putut pentru a fi la înălţimea acestei desfăşurări. Şi pe deasupra mai luptăm pentru existenţa noastră. Această convingere a fost, este şi va rămânea întotdeauna cel mai bun aliat pe care putem să ne bazăm".

Din declaraţiile d-lui Gobbels se poate vedea că poporul german este hotărît să lupte până ce îşi va asigura existenţa ca neam între popoarele lumii.

Ce scrie un general german despre războiul de iarnă.

Se ştie că Ruşii iarna sunt mai tari decât vara. Aceasta, pentrucă sunt învăţaţi cu frigul. Ei instruesc soldaţii anume în Siberia, pentru a lupta iarna pe frontul european.

După înaintările sovietice din vara trecută, mulţi credeau că în iarna asta Germanii nu vor mai putea re­zista îndârjitelor atacuri ruseşti.

Iată ce scrie într'o gazetă din Berlin generalul german Dit tmar: ' „Faptul că sovieticii ar aştepta un îngheţ general, pentru a se putea mişca mai în voe, nu este de mare importanţă, deoarece pe frontul de răsărit nu este vorba de o luptă de aşteptare ci de o defensivă gingaşe. Forţele germane apără punctele im­portante pentru trafic, astfel că părţi de teren mai puţin importante au fost neglijate în toate sectoarele. Aceasta cere însă, ca apărarea să fie făcută în mod ofensiv, astfel că

îndreptat cătră vizuina vulpii, căreia i-a povestit necăjit toată întâmpla­rea cu paloşul. Vulpea auzind ace­stea a început a râde, şi i-a zis: „Nu ţi-am spus să nu iai şi teaca, că sgomotul pe care-1 va face îi va deştepta pe toţi şi te vor prinde ?" „Ce râzi de amarul meu" zise fe­ciorul, „nu vezi unde am ajuns?" „Nu-i nimic, îi răspunse vulpea, vom aduce şi calul, numai să bagi de seamă, să nu mai faci cum ai făcut cu paloşul. Acum să iai, ori numai calul, ori numai şeaua, că de le vei lua pe amândouă, iar te vor prinde".

Feciorul de împărat a plecat iar la drum lung până când a ajuns la curţile împăratului Vânăt. Găsind pe toată lumea cuprinsă de somn, el a Intrat în grajd, unde era calul mi­nunat, şi văzându-1 cât era de fru­mos, s'a gândit că i-ar sta rău în-şeuat cu altă şea decât cu cea de aur, şi s'a hotărît să ia calul cu şeaua cu tot Când a încercat să se suie călare, a rechezat calul o-dată, de s'a trezit toată curtea îm­părătească. Slujitorii au alergat la grajd şi prinzând pe voinicul no­stru, l-au dus înaintea împăratului. Plin de mirare împăratul i-a porun­cit, să-i aducă pasărea cu cuibul de aur dela împăratul negru şi a» tunci îi va da calul şi şeaua, iar de unde nu, capul îi va sta unde-i stau picioarele. Feciorul i-a făgă­duit împăratului că va face această ispravă şi numai aşa a scăpat dela moarte.

(Va urma) S. M.

trupele germane dau mereu contra­atacuri fulgerătoare împotriva for­ţelor inamice pătrunse. Cât pr iveşte soldatul german, el a dovedit încă din cursul primului semestru al a-cestui an că patria poate avea în­credere în el".

Incresfări

Ce scriu alţii despre noi Publicăm mai jos cele scrise des­

pre noi în „Solia Dreptăţii" din O-răştie Nr. 1—1944:

Calendarul dela Blaj 1944 Am primit la redacţie „Calendarul

dela Blaj 1944, redacta t cu multă sârguinţă şi cu pricepere de Sf. Sa Părintele luliu Maior, Directorul gazetei „Unirea Poporului".

Materialul bogat, publicat în, pa­ginile acestui Calendar, este o hrană substanţială şi aleasă pentru citi­torii dela sate mai ales,- căci de sine înţeles, pentru ei s'a pregătit cti a tâ ta râvnă acest calendar, care împlineşte XXI de ani.

Este în tot cazul o carte bună pentru săteni, din care aceşt ia pot culege multă lumină şi înţelepciune.

Părintele luliu Maior merită să fie felicitat de această nouă reuşită.

Ion Valahul

Foaia Poporului" Sibiu Nr. 1—1944.

Popasul jubiiar al „Unirii Poporului''

„Unirea Poporului", care apare la Blaj, a împlinit, la acest început de an nou, un sfert de veac , întru slujire spre cele de folos ale po­porului nostru. Făcând un popas, după cei 25 ani de apariţie, „Unirea Poporului" se înfăţişează în numă­rul de Crăciun, cu un bogat ma­terial, din care cea mai mare parte este închinat amintirii începutului de acum 25 ani şi pomenirii tuturor acelora cari au contribuit, cu scrisul lor, la luminarea poporului dela sate. Ca unii cari ne dăm seama, cu câte greutăţi materiale se scoate o foaie peniru popor, nu putem decât să felicităm pe conducătorii de ieri şi de azi ai confratelui dela Blaj şi să le urăm, să s t răbată cu bine şi de aci înainte, în câmpul gazetăriei poporale ardelene.

De pr in sate

Misiuni poporale Ia mai multe parohii din vicariatul Făgă­

raşului s'au ţinut misiusi poporale, cari :u durat câte o săptăaiânâ în fiecare localitate.

S'au ţinut nvsiuai poporale In Arpaşul de su», Dridif,- Hure< Iaşi, Ilcni, Ludişor, Măr-ginen', Netot, Pojeita, Valdi Recta , V,ştea de jos şt Vo'.la.

Preoţii nvsionari au foat păruţii căiugări bazilitani dela mănăstirea Obreja : Dr. Iosif Bal, Vasile Dardai şi M'ron Moldovan

La uncie misiuni popo.ale a participat ţi-Păr. Gheorghe Ivan, vicarul Făgâraşulu'.

M^işi mii ds cred ncioşi au ascultat pre­dicile lor ji s'au spovedit şi cuminecat, având parte b nefădtoare a linurilor ce­reşti, pe i te sufletele lor, însetate după apa cea vie a credinţei.

Se vor mai ţinea atare misiuni poporale î n ; Arpaşul de jos, Berlvoiu-Mic Cârţa. Lisa, Noul, Olteţ, Sărata şi Şona,

Din parohia Unirea I Dapă constituirea noului, comitet al „R«n-

niunii St. Măria* din parohia Unirea I in frunte cu harnica prezidentă Aurelia Sâibu, asociaţia se veds în sfârşit apucată pe calea cea bună. Dornice de muncă ptntru po­doaba casei Domnuîui, în scurt timp s'a pregătit steagul Reuniunii foarte frumos lucrat.

S'au colactat^banl şi faior, pentru a se lucra covoare pentru împodobirea Sfântului Altar. De prasnicul 8f. loan s'a sfinţit stea­gul Renniunii, Cu câteva zile înainte s'au pregătit membrele pentru acest prasnlc înăl­ţător mărturisindu-se şi împărtăşindu-se cu toatele, în fructe cu prezidentă, in număr de 68 membre.

După masă s'a slujit Paraclisul fiind de faţă toate membrele. După Paraclis toate membrele s'au îndreptat spre casa parohială, unde s'a ţinut adunarea generală. D n a prezidentă Aurelia Sârbu a făcut o amă­nunţită dare de scamă asupra celor ce s'au lucrat, arătând în acelaş timp gânduri ş planuri pentru viitor.

Din Nădlac—Arad Din prilejul sătbătorii Naşterii Domnului,

„Casa culturala Mihai Vit'asUl* dinNâdtac a dat in sala Hotelului „Dicia" un concert cu venitul în tavo ui „Cruiii Roş i", cu următoiul program :

1, Imnul Regal — cor mixt. 2. Conferinţă religioa»ă ţinută de preşedintele „Cssci cul­turale M hai Viteazu" protopopul loan G s -maşlu. 3. Eroul din Ardeal, dec', de d şoara V. Cohicin. 4. Prostul şi deşteptul, d alog, Pleş P. şi Pàtasn T. 5. Sos U poarta raiului, colindă, cor mixt. 6. Invalidul, Tablou vi­vant, 7. Scrisoare de pe front, deci. de A. Crişan. 8. Drăguţ car cu 4 bai, cor mixt. 9. Două sarde, comedie în 2 acte de FI. Cristescu.

Venitul concertului a fost de 49,500 în favorul Crucii Roşîi.

Partes Icului la acest concert li revine inimosului şi harnicului înv. dl C. Mierie, care in conţelegere şi armonie bană cu preşedinţia „Casei culuuate Mihai Viteazn" — protopopul loan Cismsş'u — căruia îi revine meritul înfiinţării acestei case cul­turale, — ds 4 tuni dela înllinţarc a şt i t t sâ pani pe roate şi să instiueze un cor mixt de toată Uuda, cara f .ce onoare Bi­sericii noastre din Nădlac, dela gran ţa de Vest a Ţării.

PARTICIPANT

R e c t i f i c a r e . Publicăm cu drag următoare le : Zgribeşti la 11. 1.1944. Onor. Administraţia şi Redacţ ia „U-nirea Poporului". — In Nr. 1 al ga­zetei din 2 Ian. 1944 s'a publicat ştirea că în com. Zgribeşti jud, Se-verin locuitorul Boc Ion a fost tăiat la cap cu 7, lovituri de cuţit de so­ţia lui Floarea Boc — care fapt în reali tate nu corespunde adevărului — întru câ t numitul a fost tăiat de ginerele său : Mădescu Petru. Ru­găm a se corecta şi a se reveni a-supra acestei publicaţiuni — întru câ t femeia Floarea Bac este o bună credincioasă unită. — Cu stimă Pr. Viorel Oţel.

G r o z a v c u t r e m u r d e p ă m â n t î n A r g e n t i n a . Zilele t recute, oraşul San Juan din Argent na a fost distrus aproape complect de un violent cutremur de pământ. Nu­mărul morţilor se ridică la 5000, iar al răniţilor la 700 La două zile după această nenorocire un alt cutremur a mai omorît, tot în o-raşul San Juan, 200 persoane şf a rănit alte 400. Guvernul Argentinei a hotărît o zi de jale naţională.

inie

săptărrţânj! M. S . R e g e l e o p e r a t . In ziua de

22 ' Ianuar ie M. Sa Regele Mihai j a fost operat , Ia Sinaia, de hernie (vătămătură) , de către doi profesori germani şi doi profesori români, A trecut cu bine pes te operaţie şi S e

simţeşte foarte bine. Trebue să ră­mână însă în pat cel puţin 10 zile,

Un d a r a l M a r e ş a l u l u i . Domnul Mareşal Antonescu, conducătorul Statului, a dăruit, prin Ministerul Muncii, 100 pache te cu zahăr, făină slănină şi săpun la 100 de ucenici din Câmpina.

Au r e v e n i t l a l e g e a noastră, Muncitorul Hegheş Petru din Câm­pia Turzii a fost multă vreme po­căit. A revenit însă, dimpreună cu cei şapte copii ai să', la legea ro­mână unită. Botezul lor s'a făcut în ziua de 18 Ianuarie, fiind naşi doa­mna şi dl general Vâlcu, prefectul judeţului Turda, iară preot boteză­tor Păr protopop Onoriu Savu.

Ş i - a o m o r î t m a m a , dându- i o p a l m ă . Simion Radu din Satchinez, în Banat, s'a certat cu mamă-sa, care era de 55 de ani. In mania sa, i-a dat mamei sale o palraî atât de zdravănă, încât nenorocita femeie a încetat din viaţă. Ce pe­deapsă merită aici pe pământ acest animal? Că în lumea cealaltă, sun­tem siguri, că-şi. va primi cea mai groaznică pedeapsă .

V o m a v e a m a ş i n i a g r i c o l e de­s t u l e . In baza înţelegerii făcute între Statul Român şi Statul Ger­man, Institutul Naţional al Coope­raţiei a fost împuternicit să cum­pere din Germania maşini agricole în valoare de un miliard de lei.

T e a t r u o s t ă ş e s c la B l a j . Ma­rele Stat Major al armatei a format mai multe echipe de artişti, .cari merg pe front şi le produc solda­ţilor clipite fericite. O astfel de e-chipă a fost, în seara de 18 Ianua­rie, şi la Blaj şi s'a produs în faţa ostaşilor adunaţi în mare număr în sala festivă a Palatului Cultura'. Soldaţii şi-au petrecut cât se poate de bine, tot asemenea şi publicul adunat .

P E CUPOANELE MANDATE­L O R , cu c a r e n e t r i m i t e ţ i banii» Vă r u g ă m , s c r i e ţ i n e a p ă r a t cel p u ţ i n n u m ă r u l cu c a r e Vă merge g a z e t a ş i a n u l p e n t r u c a r e tri­m i t e ţ i b a n i i . D a c ă - i t r imiteţ i p e n t r u c a l e n d a r , s c r i e ţ i : „pen" t ru c a l e n d a r " . Al t fe l n e daţi p r e a m u l t d e luc ru ş i n e întâr> z i a ţ i cu I n t r o d u c e r e a manda te -lor .

Un foc p u t e r n i c a îsbu<nit zi' lele t recute la blănăria d-lui Sau' Kamerlirig din Bucureşti Strada Col' ţei Nr. 11. Focul a luat naştere din' tr 'o ţigară. Au ars mărfuri în va­loare de peste 7 miloane lei.

Nf. 5 Hag. 5

Pentru Onoraţii Preoţi . Am trimis câtorva Onoraţi Preoţi câte 5 calendare, pentruca să-le vândă credincioşilor ori să-le împărţească abonaţilor cari sunt în regulă cu abonamentul. In cazul că nu le-ar putea desface, să binevoiască a ni-le retura, ca să-le dăm altora cari ni-le cer. Despre cele vândute sau împărţite să binevoiască a ne scrie şi a ne trimite banii.

Feri ţ i -vă de leacuri băbeş t i . Zilele trecute a încetat din viaţă femeea Floarea Riştea din comuna

. Segarcea, judeţul Dolj. Fiind bănueli de crimă, postul de jandarmi a fă­cut cercetări, să vadă, care este cauza morţii. S'a aflat că această femee a băut nişte leacuri băbeşti, cari erau veninoase, aşa că s'a o-trăvit. Săteanul Riştea G. Pârvu-leasa din comuna Calopăr, care a vândut leacurile băbeşti cu pricina, a fost dat în judecată.

S'a spânzurat d e grinda case i . Săteanul Frăţilă Nicolae din comuna Tiur, judeţul Târnava-Mcă, în etate de 70 ani, voind să-şi pună capăt zilelor, s'a spânzurat de grinda casei cu sfoara dela furca de tors. Până acum nu se cunosc motivele cari l-au îndemnat să facă această faptă urâ tă şi păcătoasă .

Ciocnire de trenuri. O groaz­nică nenorocire s'a întâmplat în apropierea satului Arevalo din Spa­nia. Un tren expres în plină viteză s'a ciocnit cu un personal. Sunt 98 de morţi şi peste 100 răniţi.

Mulţămită pubică. Comitetul de patronaj din comuna Feisa mulţu­meşte călduros conducătorilor fa-bricei „Nitrogen" Târnăveni pentru donaţia de 100 buc. farfurii şi 50 buc. ceşti pentru cantina şcolară. Pr. louu Popa, preşedinte.

Foc cumplit în Australia. In statul Victoria din Australia s'a produs un groaznic foc, pustiind câmpiile de acolo şi făcând pagube mari. Au fost nimicite 1000 de lo­cuinţe, 18 persoane ucise, 44 rănite, iar 435.000 oi au pierit în flăcări.

TUn mare număr de oi rătăcesc pe câmpii orbite de foc, iar mii de •refugiaţi fără adăpost sosesc mereu tîn oraşele învecinate.

150,000 Lei un rând de haine . /Acest preţ îngrozitor se plăteşte în •China lui Ciang-Khei-Shek. Tot a-colo se plăteşte o pereche de ghete cu 45.000 Lei, iar nn drum cu tram­

va iu l Lei 120—150. Kilogramul de carne e 1200 Lei, iar sarea 300 Lei. Un ou e 60 Lei, iar untura 1680 Lei.

-Să nu ne mirăm însă prea mult, că •scriitorul acestor şire fiind la Bu­cureşti a văzut în vitrine publicat

•că ceaiul se vinde cu 10,600 Lei rkilog amul, batocul (şunca de peşte) •cu 2700 Lei, iară morunul fără cap cu 1400.

O Întrebare . Ziarul „Universul" dela Bucureşti constată, că mareşa­lul ungur Feketehalmy-Czeydner Fe-rene a luat asupra sa vina, că a o-.mortt câteva mii de Sârbi din ţ inu­

tul Bacska dintre Dunăre şi Tisa. Acuma însă, ajungând dl mareşal în faţa tribunalului, şi-a luat tălpă­şiţa. Pentru uciderea Sârbilor din Novi-Sad, întâmplată în 1942, vino­vatul a fost tras la răspundere. Oare procesele celor vinovaţi de ucide­rea Românilor, dela 1940 până as­tăzi, când vor începe? — se în­treabă cu drept cuvânt „Universul".

Ajutor la g a z e t ă am primit dela următorii abonaţi ai noştri: Oficiul parohial gr. cat. Sânmărghita 175 Lei. Vasile Şerban Lisa 135 Lei. Sila Marţian pens. Pui 100 Lei. Su-ciu Ioan Gârbova de jos 100 LeJL Păr. protopop Rusu, Mociu, 500 Lei. Pepiniera „Groza" Războieni pe 1943 Lei 600 şi pe anul 1943 Lei 500. Pr. pens. Moldovan, Veza, 106 Lei. Păr. protopop Iustin Bora, Sar-miseghetuza 1000 Lei. Păr. proto­pop Leontin Florian, Viişoara 500 Lei. Muntean Ion 1. Măria, Lupeni 50 Lei. Bărâian Verona, Lupeni 100 Lei. Le mulţumim tuturora din toată inima. Bunul Dumnezeu să le răs­plătească înmiit.

Un om care v o r b e ş t e pes te 100 limbi es te profesorul german Dr. Ferdinand Hestermann dela univer­sitatea din Munster. El cunoaşte foarte bine mai ales limbile orien­tale, adecă pe celea dela răsărit, mai alse din Asia.

Cauciuc din păpădi i . In Suedia câţiva învăţaţi lucrează din greu Ia fabricarea cauciucului din zama care curge din păpădii. Invenţia e a unui învăţat suedez, care ne asigură că din seva sau zama de păpădii iasă un cauciuc tot a tâ t de bun ca şi din arborele de cauciuc.

Trei fraţi surdomuţi se omoară. Trei fraţi surdomuţi Jurj Mihai, Cor­nel şi Gligor din Ighiel-Alba au a-juns să se bată dintr'o nimica toată. S'au încăierat zdravăn, iară Gligor 1-a lovit pe Mihail cu un lemn în cap, încât după câteva zile de chi­nuri a murit. Acuma cei doi fraţi rămaşi în viaţă sunt închişi la Tri­bunalul din Alba-Iulia şi dl judecă­tor instructor se necăjeşte, să scoată din ei tot ce se poate scoate.

Un învăţător penzionar, cu pen­siune de abia 3000 Lei lunar, şi fără de altă avere, abzice gazeta, pen- j truca n'o mai poate plăti până Ia recalcularea penziei sale. Cine din­tre cetitorii noştri este atât de mi­lostiv, să plătească în locul D. Sale 500 Lei în anul a ce s t a?

Fă bine şi a ş t eaptă rău. D. Va­sile Cătană dela prefectura jud. Bârlad a tocmit pe tânăra Anica Acristinei ca servitoare cu 2000 lei pe lună. Fiindcă era lipsită de îm­brăcăminte, 1-a rugat pe stăpân, săi facă un rând de haine din banii de pe lunile viitoare. Stăpânul a chel­tuit cu ea 10,200 lei, dar, dupăce a îmbrăcat-o bine, a plecat dela el, fără să spună nimănui nimica.

P e d e p i i ţ i cu moartea. In 20 Ianuarie, în curtea închisorii mili­tare din Jilava au fost împuşcaţi

cinci condamnaţi la moarte pentru tâlhărie şi omor. Ei au ucis trei per­soane la Olteniţa, la Brăila şi la Bucureşti. Dacă s'ar aplica această pedeapsă mai des, poate ar mai înceta tâlhăriile şi omorurile, cari numai cinste nu ne fac.

Un fiu î ş i omoară mama, iz ­bind-o cu capul de păre te . In ziua de 20 Decemvrie, tânărul Florea lo-sif din Alba-Iulia, certându-se cu soră-sa, a voit s'o bată . Mama lor, voind să-i împace, s'a aşezat între ei. Atunci Florea Iosif a prins-o de piept, izbind-o cu capul şi spatele de părete. Biata femee după 10 mi­nute a murit.

Hoţ p r i n s . In gara Bucureşti a fost prins vestitul hoţ de trenuri E-mii Smardala. înainte de plecarea trenului spre Braşov, hoţul a furat dela o doamnă un cufăr cu lucruri scumpe, în valoare de 15 milioane lei. La strigătul doamnei au sărit într'ajutor ceilalţi călători, cari l-au prins pe hoţ şi l-au dat poliţiei.

R e s t a u r a n t e l e d in c a p i t a l a Bul ­ga r i e i . Comandantul cel mai înalt al economiei de războiu din Bul­garia a dat ordin, ca în restauran­tele din Sofia, capitala Bulgariei, să nu se servească decât un singur fel de mâncare, iar în restaurant nimeni nu are voie să stea mai mult de 30 de minute.

C r ima unu i h o ţ de cai . Cunos­cutul spărgător şi hoţ de cai Petre Mazarache, într'una din nopţile tre­cute a furat un cal dela Ion Ilie Roşoiu din com. Vulcana Pândele (Târgovişte). Fiul păgubaşului, tre-zindu-se, s'a luat după hoţ şi 1 a ajuns în marginea satului. Hoţul, vă-zându-se prins, I-a împuşcat pe tâ­năr, omorîndu-1 pe loc.

F u r t de un mi l ion de l e i la A r a d . In primele zile ale acestui an hoţi îndrăzneţi au pătruns în prăvă­lia de pânzeturi a lui Gheorghe Puia, de unde au furat cele mai frumoase pânzeturi şi bani. Pagu­bele se urcă la 1 milion de lei.

• O p u t e r n i c ă c iocn i r e de t r e n u r i în Ang l i a . Duminecă în 17 Ianuarie s 'a întâmplat în staţia Ilford din Anglia o puternică ciocnire de tre­nuri, care a costat viaţa a 15 oa­meni şi pe urma căreia au fost ră­niţi 30 de inşi.

Ştiri scurte politice D. Tojo, preşedintele consiliului

de miniştri japonez, a declarat că producţia de avioane a Japoniei în cursul anului trecut s'a dublat.

In istmul Maaselkaie, Finlandezii au respins atacurile sovietice.

Comuniştii englezi sunt foarte a-gitaţi, pentrucă li-s'a respins cererea prin care şi-au arătat dorinţa de a trimite un riporter de război comunist pe front.

Germania foloseşte cartuşe făcute din oţel. După experienţele de până acum s'a aflat că aces te cartuşe în multe privinţe sunt mai bune decâ t cele de alamă.

O te legramă din Cairo anunţă că generalul Tito a fost rănit în luptele din Muntenegru.

Artileria aliaţilor a bombardat mănăst i rea Monte Cassino din Italia. Stricăciunile pricinuite sunt foarte mari.

D. Roosevelt, preşedintele Sta­telor Unite, vorbind despre mersul războiului, a declarat : „Cele mai grele operaţiuni militare sunt celece se vor face de acum înainte şi nu celece s'au făcut până acum".

La Tokio sub preşedinţia prinţului Sanataka, s'a ţinut o conferinţă a mai multor personalităţi, care s 'a ocupat cu problemele evreeşti .

Cuptorul şi stomacul — Lemnele şi mâncarea —

Ce vreau s ă s p u n ?

Este iarnă. In urma răcelii se nasc — ne cuprind —- fel de fel de boale, în primul rând aprinderea de plumâni şi tuberculoza. Aceste boli nu se fac din răceală, ci mi­crobii lor în trupul răcit-reuşesc a învinge „leucociţii", adică soldaţii apărători ai trupului. .

Grăsimea, un gram de grăsime dă trupului 9 (nouă) din aşa zisele ca­lorii de căldură; un gram de zahăr , de brânză ori de alcool dă numai 4 (patru) colorii, şi, aceas ta — în cazul băuturilor — bând cel mult o jumătate litru de vin, că pes te aceas tă măsură nu mai dă căldură, ci „îmbătătură" adecă trupul cade , moleşit.

Din aceas ta se înţelege, c ă . c i n e vrea să-şi asigure căldura necesară trupului său, nu o va căuta în bău­tură, în zahăr, pâine, ouă ori brânză, care dau numai 4 calorii ia gram, ci în mâncare cu grăsimi, care dă 9 calorii la gram. Este adevărat , că omul când bea i-se aprind o-brajii şi se simte încălzit; dară a-ceasta numai ca urmare că inima bătând cu mai multă putere, — cum calul plesnit cu biciul sare în două picioare — sângele umblă (circulă) mai aspru în vine, în ar­tere, oxigenarea mâncării se face pe un moment cu mai mult foc — să-i zicem aşa —, dară totul es te trecător, că mai curând sau mai târziu inima, întărâtată zi de zi cu „păhăruţul* de vin, va avea soar tea calului plesnit prea des cu biciul. Deosebit de aceasta , câţi dintre „drumeţii", cari caută în timp de iarnă să-şi încălzească trupul cu „răchie*. nu sunt aflaţi îngheţaţi pe drumuri, cuprinşi fiind de un somn fără margini de moleşitor, care este somnul vecinie.

Este timp de iarnă. Să căutăm a da trupului nostru căldură din mân-

Pag . 6 U N I R E A P O P O R U L U I

carea cu grăsimi, din purcelaşul de Crăciun şi a o păstra, îmbrăcân-du-ne în mândrul nostru port na­ţional ţesut din lână de oaie, nu din «celofibra* zilelor de astăzi. Ferice de acei cari şi-au păstrat „portul naţional", portul moşilor şi al strămoşilor.

(Sfârşit)

Dr. Ion Frăţilă

P a g i n a agr is tu lu i

Cele două steaguri Rânduri pentru cei slabi în

credinţă

Două sunt steagurile sub care se poate înrola on.ee o m : steagul Sa­tanei şi steagul lui Cristos. Intre aceste două steaguri nu este de a les ! Orice creştin catolic este în­rolat sub steagul lui Cristos. Sunt totuşi unii nefericiţi, cari, pentru^un blid de linte, pentru un petec de pământ, pentru o slujbuliţă, pentru nişte arginţi, părăsesc steagul lu­minos al Iui Cristos şi se înrolează sub steagul înfiorător de întunecat al lui Satana. Aceşti nefericiţi să­vârşesc cea mai josnică şi cea mai scârboasă t rădare ce se poate în­chipui.

Sub steagul Satanei, pe care este scr is : tulburare, se înrolează numai cei slabi în credinţă sau cei necre­dincioşi, cei ce trăesc în fărădelegi şi care se complac în gunoi şi în-tunerec... Cei tari în credinţă, cei ce se complac în virtute şi iubesc adevărul, aceia nici gândi nu se pot că ar putea trăda steagul lui Cristos, pe care este scris: pace. Pilda ce urmează şi pe care am luat-o din cartea Părintelui I. Vul­tu r : Comoara predicatorilor, (carte ce n'ar trebui să lipsească de pe masa nici unui român unit şi mai ales de pe masa preoţilor), ne va grăi luminat:

In persecuţia mexicană începută de Calles în 1924 au murit moarte de martir peste 300 de preoţi şi câteva mii de mireni. Mulţi dintre ei au fost jupuiţi, îngropaţi sau arşi de vii; alţii au fost spânzuraţi sau împuşcaţi, şi a. m. Singura lor vină a fost aceea, că au crezut îa Cri­stos şi au dus o viaţă după cre­dinţa lor. ' : Aşa, într'o zi, slugile preşedintelui-călău Calles au arestat pe ţăranul Padiila, tocmai în momentul când îşi mulgea vaca . — „Tu eşti P a ­diila?" — „Da, eu sunt!" — „Eşti catolic convins?" — „Da!" — Un soldat începu să-1 ba tă şi să-1 cio­pârtească cu un firez de mână, si-lindu-1 la fiecare chin să s t r ige : „Viva Calles". ==' „Să trăiască Calles". Dar Padella s t r iga : „Viva Christo-Reg!" (Trăiască Cristos-Regeî) , Un soldat îi zise să strige: „Viva Calles", că dacă nu, atunci îl vor arunca pe jăratecul aprins, la care ţăranul avea de gând să-şi facă prânzul. La .ameninţarea că­lăului, Padi i la , răspunde; „Focul nu

,xhă înspăimântă.şi dacia va fi de lipsă, îl voiu stinge cu gangele meu.

Viva Christo-Reg! El să domnească! El să poruncească!" Soldaţii lui Calles l-au prins şi l-au aruncat pe jăratec. Cu sângele ce-i curgea din răni Padiila de fapt stinse focul.

Iată, ce moarte cruntă a fost în stare să sufere cu răbdare, pentru Cristos şi cauza sa, un ţăran, în su­fletul căruia flacăra credinţei a fost vie. Prin botez Padiila s'a înrolat sub steagul lui Cristos şi n 'a voit să-1 trădeze pentru nimic în lume, deşi i-s'au promis bani, pământ mult, vite, unelte agricole şi liber­tate . Padiila ca bun catolic ce era, ştia prea bine că are un suflet de mântui t ; el ştia că chiar dacă ar fi dobândit lumea întreagă şi şi-ar fi pierdut sufletul său prin dezer­tare din sânul Bisericii catolice, n'ar fi câştigat nimic, ci ar fi pier­dut totul.-

Pilda lui Padiila să fie de îndemn tuturor acelora cari (slabi în cre­dinţă şi ispitiţi de diavol prin averi, onoruri, pământ şi bani) v reau să părăsească credinţa cea adevăra tă , pentru a se înrola sub steagul Sa­tanei. Ceice din nefericire au de­zertat, să se întoarcă înapoi la Bi­serica lui Cristos, până ce încă nu e târziu.

FI . H o d ă i a n u

Fel de fel

300 grame de păr — o pereche de pantofi

Din 240.000 kgr. resturi de păr, strânse lunar în saloanele frize­riilor franceze, după ordinul auto­rităţilor, Parisul adunând 10.000 kgr. s'au putut fabrica în anul 1943 în fiecare lună cam 60.000 perechi de pantofi din păr de om. Din circa 300 grame păr de om curăţat , a-mes teca t cu 20% lână sintetică şi ţesut, se poate fabrica o pereche de pantofi de casă. Deoarece la fiecare tuns rezultă 10 grame de păr, t rebuie să se tundă cam 30 de francezi, pentru ca unul să poată primi o pereche de pantofi de casă. Datori tă muncii a zeci de mii de frizeri sârguincioşi, în aceas tă iarnă încă 720.000 de francezi nu vor suferi de frig la picioare.

C â n d s e m e r g e a l a m a s ă cu t a c â m u l

Lucruri, cari astăzi ni-se pa rde la sine înţeles, odinioară lipseau sau erau rare . Astfel, cine s'ar gândi astăzi să-şi ia cuţitul de acasă, când se duce la restaurant ? Şi totuşi până în veacul al 18-lea omul îşi aducea cuţitul său chiar în cel mai de seamă restaurant.

Lipsa de locuinţe din Canada

Canada este o ţară slab populată. Totuşi se pare că bântuie aci o lipsă considerabilă de locuinţe, după cum reiese din mica publicitate a presei cotidiene (de toa te zileie).

Astfel a apărut de curând în t r 'un ziar dinToronto următorul anunţ dat de un ofiţer al aviaţiei canadiene : „Să-mi ucid soţia şi copilul, sau poate că se găseşte totuşi c ineva care să ne dea un a d ă p o s t ? " In ziarul „Ottawa Citizen" a apăru t un anunţ asemănător: „Copilul meu în vârstă de 1V2 an nu bea , nu fumează şi nici nu ştie să înjure. Poate că aceste calităţi îi dau po­sibilitatea să găsească pentru el şi părinţii lui un apartament oa reca re" .

Poşta gazetei O/iclul parohial gr. cat Ciugud. Am

primit scrisoarea Si. Voastre din 15 XII. Vâ râspuadem referitor la restanţe: Nr. 6237 resteazâ 400 pe anul 1943, Nr. 9666 rejteazâ 400 Lei pe anal 1943, 9664 res tează 140 Lei pe 1943, Nr. 9662 restează pe 1943 400 Lei. Nr. 9667 restează pe 1943 4Q0 Le>, Nr. 11580 restează pe annl 1942 20a Lei şi pe 1943 Lei 400 şi Nr. 9665 re­stează pe acul ¡943 Lti 400. Rugăm a se incasa restanţele cât mai iute şi să le trimit?tj Administraţiei ziarului.

Păr. Dr Dionisie Niculăeg. C. 397 - Bu­cureşti. Am primit Lei 2500. Sunteţi in re­gulă pe anul 1943.

Oficiul parohial rom. unit Şemlac. N'. 9 i98 nu se găseşte Ia noi cu numele pe care l-aţi trimis D-voastrâ. Rugăm comu­nicaţi precis numele şi numărul. Până a-tunci nu ştim cui să introducem banii.

Abonat Nr. 12.629. Băiatul nu se poate primi ia examen parlicutar la liceul nostru, deoarece reguamentui nu admite sâ ae înscrie elevii particulari decât Ia l iceele ceie mai apropiate de domiciliul lor. La Bla) nu se poate înscrie decât cu Îngă­duinţă ministerială

9803 Popa Vaier, primar. Am primit şt scrisoarea şi banii. La noi Iasă era restan­ţă pe 1943 Lei 400, aşa că ţn'am putut trece pe anui 1944 decât 100 Lei. In caz că H I trimis şi alţi bani in decursul anului 1943, Vă rugam să ne aaunţjţi , pentru a tace cuveanele cercetări.

Oficiul parohial Căpuşul de Câmpie-7urda. Am primit mandatul. Deia noi merg regulat toate numeriie abonate.

13681 Gavrilă Fărâgău. Cartea cerut* nu se găseşte. Dacă doriţi, se g i s e ş t e Pente-costar, care cu rambars cu tot costă 400 Lei.

Oficiul parohial gr. cat. Finiş. Am primit banii şi scrisoarea. Trimitem toate nume­rile pe adresa oficiului.

Oficiul parohial gr. cat. Mărgău Am pîimit 7370 pentru calendare.

Oficiul parohial gr. cat Venefia de Jos. Am prim.t s c r i s o m a dm 2 XII 1943 ş U m procedat coeform dorinţii Sf. V. Spre ştire Vâ comunicăm câ Nrul 7187 nu a p lât . tpe 1942 decât 75 Lei şi nu 200. Deassmeni Nr. 11051 na a plătit decât 100 Lei pe ¡942 Deci mai au iacă restanţa, pe care Va rogSm să o încassţi ?i a'o trimiteţi efet mai urgent Administraţiei ziarului. Abona­mentul pe anul 1942 a fost de 200 Lei.

Pâr. /. Cismaşiu Boz. Am primit scri­soarea. Are restantă 400 Lei. Vom proceda conform scrisorii.

686 PetiuţRcaAnghel Am primit banii trimis», adecă in totai 5C0 LM, abonament pe 1944 Am trimis el calendar

Păr. loan Laurettţiu Civmbrud Am primit bani» pentru noii abonaţi. Primim abona­mente şi în cosdiţile cerute, dacă Sf. Voa-str» garantaţi de jo lvrea tor.

Rofian Atanăsiu pensionar AÎud Trim's fiului D-Voastră Aurel la Sebeţ-A'ba ca-leodar recomandat. A fost Insă returgt. Rugam tâmuriri.

11868 M Radu croitor. Am primit scri­soarea. Noi iiate nu patern trimite decât la preoţi. Anul trecut k-am trimis. D-voa­strâ aţi plătit pe anul 1943. Dacă voiţi şi calendar, atunci trimiteţi abonamentul an­ticipat de 500 Lei pe 1944 şi Vâ vom tri­mite calendar. , 10947 Aldea Ana. Am pr'mit banii trimis! s' i am reo-rnzat astfel: 400 Lei pe 1943

şl 100 Lei pe 1944 Dacă doriţi cat rogâm să trimiteţi şi restul, adecă i ? ^ meotul pe anul 1944 care este de 5c»

/. Sârbu, Bazna. Articolul desnre i ' cătoriile de împăciuire s'a cules, <j cauză neatârnâtoare de noi nu *• 3 r ' * ' tipar'. 8 P»tot

Vasile Siroia Nr. 9651. V'aţt »b0Ba., l Mertie 1941 când aţi trimis Lei L 1

10 Martie 1942 aţi trimis Leî 80, cari -introdus tot re anul 1941, total 'l50 -J!*1

fost abonamentul pe 1941. Pe 1943 plătit nimica, gazeta a fost sistată T"' Sept 1942, deci avrţi de a. hitat n e ! 2 8

1942 Lei 126. _ 8 1 1 8 1

Oficiul Parohial Vel(. Am r e c l a m a M

poştă că nu Vî-s'a lamâaat pachstu' * ca l endue le . Ni sa răspuas însă, că COIPH Nr 3 ' 9 Vi-sia predat I nreguiă.

1001 Maigardt Francisc. Am primit c

Aveţi restanţă pe anul 1943 L»i IOQ pe anul 1944 Lei 80. Călătorie fericita*

Min. Agr icu l tur i i ş i Domeniilor Direcţ iunea P. P. J.

Publ icaţ iune j S e aduce la cunoştinţă generală câ is f

ziua de 14 Februarie 1944 ora 9 în localul'' Oco ulni Silvic Dumbrăveni se va vinde* prin licitaţie publică, cu oferte închise, ma- \ terialul lemnos care va rezulta din exploa­tarea 0.34 ha. pădurea Tufele Roşii, pro-prietatea comunei Tirimia.

Vânzarea se va face cu respectarea art, 88—110 inclusiv din L. C. P. publicată îi M. Cf. No. 167 din 31 Iulie 1929; cu mo dificările aduse prin Decretul Lege cubli cat în M. Of. No , 173 din 24 Iulie 194Î-Regulamentului O. C. L. şi normelor ge nerale de ţinerea licitaţiilor, publicate it M. Of. No . 127 din 4 Iunie 1931, condiţii nilor generale de exploatarea pădur» Statului publicate în M. Of. No. 106 â . 1912, completate cu condiţiunile specialei de care amatorii pot lua cunoştinţă la a-cest Minister, a Inspectoratul Silvic Sibiu şi la Ocolul Silvic Dumbrăveni.

Garanţia provizorie este de lei 1800. Oferte telegrafice, telefonice, condiţio­

nate, netimbrate, nesigilate sau supraoferta nu se primesc. Şeful ocolului silvic Dumbrăveni Inginer şef, C. Mutică 131 (1-1)

in atenţiunea podgorenilor ( S u b p r e ş i d e n ţ i a D- lu i Advocat!

C o n s t a n t i n O l t e a n u d i n Blaj a l u a t f i in ţă S i n d i c a t u l Vi t ico l al j u d e ţ u l u i T â r n a v a - M i c ă cu sediu! în B l a j , S t r a d a S imion ttărnuţii Nr . 4 T e l e f o n Nr 8. P r i n acest S i n d i c a t s e p o a t e p r o c u r a piatra v â n ă t ă p e n t r u s t r o p i t u l v i i lo r K a c e s t an, p r e c u m şi v i ţ a d e a l t o i t p l a n t a t şi a l t e u n e l t e necesare,-v i t i c u l t o r i l o r , cu p r e ţ r e d u s ş»i în r a t e . |

D o r i t o r i i s e v o r a d r e s a Sindi-, c a t u l u i , p e a d r e s a s u s amint i tă^ l a t e l e f o n , î n s c r i s s a u verbal .

132 ( l — l )

S e c a u t ă u n m e c a n i c c u acte î n r e g u l ă , p e n t r u F a b r i c a d e o-l e i u c u p r e s ă h i d r a u l i c ă în Blaj

130 (l-*>

Ies de sasă do nâniars! In slr. Şt. Şuluţiu Nr. 13, se.g*'

seşte un loc de casă de vânzare. Informaţii se pot primi la Dna E'

milia Opincariu — Sebeş-AIba » t r ' Popa Lazar Nr. 6. 129

Tipugr«;m atminerat»! — Bi«|