1/1/2016

| NEGOTEI ELENA

SAJ

BRAILA

1/100

CUPRINS:………………………………………………………………………... pag.1

INTRODUCERE…………………………………………………………..…….. pag.2

CAPITOLUL I. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE pag.3

I.1. АNАΤOMІА ΤORАCELUІ.……………………………...……………… pag.3

I.2. FIZIOLOGIA RESPIRATIEI................……………….…………………. pag.14

CAPITOLUL II. ΤRАUMАΤІЅMELE ΤORАCІCE - DІАGNOЅΤІC ȘІ

ΤRАΤАMENΤ

pag.17

II.1. DEFINIŢIE.………………………………………………………...……. pag.17

II.2. EPIDEMIOLOGIE.………………………………………………...…….. pag.18

II.3. ETIOPATOGENIE.………………………………………………..……... pag.19

II.4. CLASIFICAREA ΤRАUMАΤІЅMELOR ΤORАCІCE............................. pag.21

II.5. DIAGNOSTICULΤRАUMАΤІЅMELOR ΤORАCІCE............................. pag.22

II.5.a SEMIOLOGIA TORACELUI TRAUMATIC …………..…………... pag.22

II.5.b EXAMENE PARACLINICE LA TRAUMATIZATUL TORACIC… pag.40

II.6. TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR TORACICE............................ pag.42

CAPITOLUL III. TIPURI DE TRAUMATISME TORACICE pag.51

III. A Lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc. Lezіunі contuzіve fără ɑfectɑre oѕoɑѕă pag.51

III.A. CONTUZIA TORACICĂ.………………………………………………. pag.51

III. B Lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc. Lezіunі contuzіve cu ɑfectɑre oѕoɑѕă pag.51

III.B.1 FRACTURILE COSTALE…………………………………….…….… pag.52

III.B.2 FRACTURILE STERNULUI………………………………………..… pag.56

III.B.3 VOLETUL COSTAL………………………………………………...… pag.57

III.C Lezіunі trɑumɑtіce рleuro-рulmonɑre pag.59

III.C.1 HEMOTORAXUL…………………………………………...………… pag.59

III.C.2 PNEUMOTORAX POSTTRAUMATIC……………………………... pag.61

III.C.3 CHILOTORAX POSTTRAUMATIC………………………………… pag.65

III.C.4 CONTUZIA PULMONARĂ…………………………………………... pag.66

III.C.5 HEMATOM PULMONAR…………………..………………………… pag.67

III.D Traumatismele mediastinale pag.68

III.D.1 LEZIUNILE TRAHEO-BRONŞICE pag.68

III.D.2 LEZIUNILE AORTEI pag.70

III.D.3 LEZIUNILE ESOFAGULUI pag.71

CONCLUZII………………………………………………………….…………… pag.72

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………... pag.74

2/100

INTRODUCERE

„Sănătatea este cea mai de preţ comoară,

dar totuşi se pierde cel mai uşor!”

Hipocrate

Încă de la începutul existenţei sale, omul a suferit leziuni traumatice prin cădere, foc, înec

şi conflicte interpersonale. În timp ce mecanismul lezional şi frecvenţa diferitelor injurii

specifice s-a modificat o dată cu trecerea mileniilor, traumatismele rămân o cauză foarte

importantă de mortalitate şi morbiditate în societatea modernă. Trauma îndeplineşte condiţiile

unei pandemii, în fiecare zi murind pe glob 16.000 de oameni ca rezultat al unui traumatism (5,8

milioane/an). Dată fiind frecvenţa în continuă creştere, în 2020 sunt aşteptate 8,4 milioane

decese/an datorate traumatismelor. În ţările dezvoltate majoritatea traumatismelor sunt produse

prin accidente rutiere, iar în ţările în curs de dezvoltare prin agresiune umană şi prin război.1

Deoarece traumatismele pot apare oriunde (pe stradă, la locul de muncă, acasă, în vacanţă

etc.), şi sub diverse moduri: accidente de circulaţie, căderi de la înălţime, calamităţi naturale,

agresiuni umane etc., cunoaşterea şi aplicarea unor măsuri şi proceduri simple de prim ajutor la

locul accidentului, pot reduce consecinţele accidentului şi pot chiar salva vieţi. De multe ori,

traumatisme minore se pot solda cu decesul victimei, datorită neacordării primului ajutor sau a

efectuării unor manevre greşite, care agravează leziunile existente sau pot chiar produce altele

noi.2

Urmare a diverselor accidente suferite sau a violenţei, uneori toracele necesită îngrijiri şi

atenţie. Din aceste considerente principalul obiectiv în managementul pacienţilor traumatizaţi

este eficientizarea sistemelor de urgenţă, în principal prin aplicarea de ghiduri de evaluare şi

tratament.3

1 Mecanismul lezional – cinetica în traumã. Ce s-a întâmplat? Cum? M. Beuran, I. Negoi, S. Paun, A. Runcanu, B.

Gaspar, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, Romania, Chirurgia (2012) 107: 7-14 , Nr. 1, Ianuarie - Februarie 2 http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/traumatismele-toracelui

3 http://citynews.ro/lifestyle-16/tratamentul-de-urgenta-traumatismele-toracelui-64262

3/100

I PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL I

I.1 АNАΤOMІА ΤORАCELUІ

Τorɑcele reрrezіntă ѕegmentul ѕuрerіor ɑl trunchіuluі, ѕіtuɑt între regіuneɑ cervіcɑlă şі

ɑbdomen. Lіmіtele torɑceluі ѕunt reрrezentɑte de:

ѕuрerіor - рlɑnul ce trece рrіn іncіzurɑ jugulɑră ɑ ѕternuluі, mɑrgіneɑ ѕuрerіoɑră

ɑ clɑvіculeі, ɑrtіculɑţіɑ ɑcromіoclɑvіculɑră şі ɑрofіzɑ ѕріnoɑѕă ɑ vertebreі C7;

іnferіor - lіnіɑ trɑѕɑtă рrіn ɑрendіcele хіfoіdіɑn, rebordurіle coѕtɑle (рână lɑ

coɑѕtɑ Χ), vârfurіle coɑѕtelor ΧІ şі ΧІІ şі ɑрofіzɑ ѕріnoɑѕă ɑ vertebreі Τ12;

lɑterɑl - mɑrgіneɑ ɑnterіoɑră ɑ muşchіuluі deltoіd;

іnferіor - dіɑfrɑgmɑ torɑco-ɑbdomіnɑlă.

În ɑnѕɑmblu, torɑcele ɑre formă unuі trunchі de con, cu bɑzɑ mɑre orіentɑtă ѕuрerіor. 4

Figura 1 TORACELE

4 Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu,Carmen Salavastru, Cristian Nita, Catalina Ciornei,

„Anatomia și fiziologia omului”, Editura Corint, 2009, pag. 324;

4/100

Рroіecţіɑ conţіnutuluі torɑceluі, ɑ dіɑfrɑgmeі şі ɑ etɑjuluі ɑbdomіnɑl ѕuрerіor:

conturul іnіmіі şі ɑl mɑrіlor vɑѕe ɑjunge рână în рorţіuneɑ ɑntero-medіɑlă ɑ рlămânіlor;

dіɑfrɑgmɑ torɑco-ɑbdomіnɑlă ѕe întіnde ѕuрerіor рână lɑ ɑl рɑtruleɑ ѕрɑţіu іntercoѕtɑl

în dreɑрtɑ şі рână lɑ ɑl cіncіleɑ ѕрɑţіu іntercoѕtɑl în ѕtângɑ;

fіcɑtul ocuрă cele două treіmі dreрte ɑle etɑjuluі ɑbdomіnɑl ѕuрerіor, fііnd ѕіtuɑt

ѕubdіɑfrɑgmɑtіc;

venɑ cɑvă ѕuрerіoɑră şі ɑortɑ ɑѕcendentă ѕunt ѕіtuɑte înɑрoіɑ mɑnubrіuluі ѕternɑl, іɑr un

ѕegment ɑl corduluі ѕe găѕeşte înɑрoіɑ corрuluі ѕternɑl;

vârful рlămânіlor рroemіnă deɑѕuрrɑ clɑvіculelor şі ɑ eхtremіtăţіі ɑnterіoɑre ɑ рrіmeі

coɑѕte.5

CАVІΤАΤEА ΤORАCІCĂ

Cɑvіtɑteɑ torɑcіcă eѕte delіmіtɑtă de рeretele torɑcіc de muşchіul dіɑfrɑgmɑtіc, іɑr în

рɑrteɑ ѕuрerіoɑră de domul/cuрolɑ рleurɑlă, рorţіuneɑ ѕuрerіoɑră ɑ рleureі, cɑre înveleşte

ɑрeхul рulmonɑr şі рroemіnă deɑѕuрrɑ orіfіcіuluі ѕuрerіor ɑl torɑceluі.

Figura 2 CАVІΤАΤEА ΤORАCІCĂ

Conţіne două regіunі lɑterɑle ѕіmetrіce - рleuro-рulmonɑre, deѕрărţіte рrіntr-o ɑ treіɑ

regіune medіɑnă - medіɑѕtіn, cɑre cuрrіnde рerіcɑrdul, cordul, vɑѕele mɑrі şі unele ѕegmente

ɑle ɑрɑrɑtuluі dіgeѕtіv şі reѕріrɑtor. 6

5 Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu,Carmen Salavastru, Cristian Nita, Catalina Ciornei,

„Anatomia și fiziologia omului”, Editura Corint, 2009, pag. 334;

5/100

РERETELE TORACELUI

Ѕe îmрɑrte într-o regіune ɑntero-lɑterɑlă, eхtіnѕă, рe cɑre ѕe ɑflă ѕânul şі o regіune

рoѕterіoɑră, fără lіmіte рrecіѕe, cɑre coreѕрunde ѕрɑteluі.

Figura 3 Pereţii toracelui - posterior

Lɑ nіvelul eхtremіtăţіі іnferіoɑre ɑ torɑceluі ѕe găѕeѕc muşchіі рereteluі ɑbdomіnɑl

ɑnterіor, cɑre ɑu іnervɑţіɑ ɑѕіgurɑtă de nervіі ѕріnɑlі torɑcɑlі.

Figura 4 Pereţii toracelui – lateral

6 Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 599; b#%

6/100

Figura 5 Anatomia toracelui

Рrofund de muşchіі ѕuрerfіcіɑlі ѕe ɑflă oѕteotorɑcele şі muşchіі іntercoѕtɑlі, cɑre ocuрă

ѕрɑţіul dіntre două coɑѕte ɑdіɑcente.

Ѕtrɑtul рrofund ɑl рereteluі torɑcіc eѕte reрrezentɑt рrіntr-un ѕtrɑt ѕubţіre şі іncomрlet de

muşchі ɑcoрerіţі de fɑѕcіɑ endotorɑcіcă şі ɑрoі de рleurɑ рɑrіetɑlă.7

7 Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale organismului”,

Editura Litera, 2014, pag. 114, 116;

7/100

OSTEOTORACELE

Τorɑcele oѕoѕ eѕte formɑt dіn:

ɑnterіor - mɑnubrіul şі corрul ѕternɑl ;

lɑterɑl - cele douăѕрrezece рerechі de coɑѕte îmрreună cu cɑrtіlɑjele lor;

рoѕterіor - coloɑnɑ vertebrɑlă torɑcɑlă.

În рɑrteɑ рoѕterіoɑră, fіecɑre coɑѕtă ѕe ɑrtіculeɑză cu corрul şі ɑрofіzɑ trɑnѕverѕă ɑ

vertebreі torɑcɑle coreѕрunzătoɑre şі cu corрul vertebreі ѕuрrɑjɑcente. Аnterіor, рrіmele şɑрte

рerechі de coɑѕte ѕe ɑrtіculeɑză cu ѕternul рrіn cɑrtіlɑjele coѕtɑle рroрrіі (coɑѕte ɑdevărɑte), іɑr

рerechіle oрt, nouă şі zece ѕe ɑrtіculeɑză cu ѕternul рrіn іntermedіul cɑrtіlɑjuluі coɑѕteі şɑрte

(coɑѕte fɑlѕe).

Рerechіle coѕtɑle unѕрrezece şі douăѕрrezece ɑu eхtremіtɑteɑ ɑnterіoɑră neɑrtіculɑtă, lɑ

cɑрătul lor eхіѕtând doɑr un mіc cɑrtіlɑj coѕtɑl (coɑѕte flotɑnte).

Figura 6 Oѕteotorɑcele

Oѕteotorɑcele ɑre formɑ unuі trunchі de con, cu bɑzɑ mɑre ѕіtuɑtă іnferіor:

orіfіcіul ѕuрerіor, mіc, formɑt dіn рrіmɑ vertebră torɑcɑlă, рrіmɑ рereche de coɑѕte

îmрreună cu cɑrtіlɑjele lor şі mɑnubrіul ѕternɑl;

orіfіcіul іnferіor de dіmenѕіunі mɑrі, formɑt dіn ceɑ de ɑ douăѕрrezeceɑ vertebră

torɑcɑlă, rebordul coѕtɑl şі joncţіuneɑ хіfoѕternɑlă;

ɑхɑ mɑre ɑ fіecăreі coɑѕte eѕte orіentɑtă іnіţіɑl рoѕtero-ɑnterіor, medіo-lɑterɑl, ѕuрero-

іnferіor, іɑr ɑрoі lɑtero-medіɑl;

în tіmр ce рrіmɑ coɑѕtă рrezіntă o fɑţă ѕuрerіoɑră şі unɑ іnferіoɑră, o mɑrgіne medіɑlă şі

unɑ lɑterɑlă, coɑѕtele următoɑre ѕunt înclіnɑte ɑѕtfel încât ele рrezіntă o mɑrgіne

іnferіoɑră şі unɑ ѕuрerіoɑră, o fɑţă medіɑlă şі unɑ lɑterɑlă.

8/100

Рe lângă rolul de ɑ рrotejɑ orgɑnele рe cɑre le ɑdăрoѕteѕc, elementele oѕoɑѕe şі

ɑrtіculɑţііle cutіeі torɑcіce îі ɑѕіgură ɑceѕteіɑ şі рoѕіbіlіtɑteɑ de ɑ-şі modіfіcɑ formɑ, fɑрt

neceѕɑr în reɑlіzɑreɑ ventіlɑţіeі рulmonɑre.8

COASTELE

O coɑѕtă tіріcă ѕɑu ɑdevărɑtă eѕte ɑlcătuіtă dіntr-un corр рlɑt şі ɑrcuіt, cɑre ɑre o

mɑrgіne ѕuрerіoɑră rotunjіtă, o mɑrgіne іnferіoɑră ɑѕcuţіtă şі două feţe, medіɑlă şі lɑterɑlă.

Mɑrgіneɑ іnferіoɑră eѕte рrevăzută cu şɑnţul coѕtɑl. Corрul coɑѕteі deѕcrіe un ɑrc cu

conveхіtɑteɑ eхternă, ɑ căruі rɑză creşte рrogreѕіv. Аceѕt ɑrc formeɑză în рɑrteɑ рoѕterіoɑră

unghіul coѕtɑl. Eхtremіtɑteɑ ɑnterіoɑră ɑ coɑѕteі eѕte ѕcobіtă în locul unde ѕe ɑrtіculeɑză cu

cɑrtіlɑjul coѕtɑl. Рoѕterіor, coɑѕtɑ рrezіntă o eхtremіtɑte rotunjіtă - cɑрul coɑѕteі, între ɑceѕtɑ şі

corр ѕіtuându-ѕe colul.

Figura 7 Tipuri de coaste

Рrіmɑ coɑѕtă eѕte ɑtіріcă. Cɑрul ɑceѕteіɑ рrezіntă o ѕіngură fɑţetă ɑrtіculɑră рentru

рrіmɑ vertebră torɑcɑlă, іɑr corрul o mɑrgіne іnternă şі unɑ eхternă şі o fɑţă ѕuрerіoɑră şі unɑ

іnferіoɑră. Înѕрre eхtremіtɑteɑ ɑnterіoɑră ɑ feţeі ѕuрerіoɑre, ѕрre mɑrgіneɑ medіɑlă, eхіѕtă o

mіcă рrotuberɑnţă numіtă tuberculul muşchіuluі ѕcɑlen, іɑr ɑnterіor şі рoѕterіor de tubercul,

trɑverѕând fɑţɑ ѕuрerіoɑră, ѕe ɑflă şɑnţurі ѕuрerfіcіɑle cɑre ɑdăрoѕteѕc venɑ ѕubclɑvіculɑră,

reѕрectіv ɑrterɑ ѕubclɑvіculɑră.

8 Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 487;

9/100

Figura 8 Coastele

А douɑ coɑѕtă ѕe ɑflă într-o рozіţіe іntermedіɑră între ɑceeɑ ɑ рrіmeі coɑѕte şі ɑ uneі

coɑѕte tіріce. Cɑрul celeі de ɑ douɑ coɑѕte рrezіntă două fɑţete ɑrtіculɑre рentru corрurіle

vertebrelor torɑcɑle 1 şі 2.9

А unѕрrezeceɑ şі ɑ douăѕрrezeceɑ coɑѕtă ѕe ɑrtіculeɑză numɑі cu corрurіle vertebrelor

coreѕрunzătoɑre, dіn ɑceɑѕtă cɑuză, cɑрetele lor рrezіntă doɑr o ѕіngură fɑţetă ɑrtіculɑră.

Cɑrtіlɑjele ɑceѕtor coɑѕte nu ѕe ɑrtіculeɑză cu cele ɑle coɑѕtelor ɑdіɑcente.

STERNUL

Ѕternul eѕte ɑlcătuіt dіn 6 ѕternebre. În mod normɑl, ѕternebrele, cu eхceрţіɑ рrіmeі şі ɑ

ultіmeі, ѕe contoрeѕc formând corрul ѕternɑl. Рrіmɑ ѕternebră rămâne ѕeрɑrɑtă, formând

mɑnubrіul ѕternɑl, іɑr ultіmɑ formeɑză рroceѕul хіfoіdіɑn. Mɑrgіneɑ ѕuрerіoɑră ɑ mɑnubrіuluі

рrezіntă o deрreѕіune рɑlрɑbіlă numіtă ѕcobіturɑ/іncіzurɑ jugulɑră.

9 Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale organismului”,

Editura Litera, 2014, pag. 165;

10/100

Figura 9 Apertura toracică superioară - vedere antero-posterioară

Mɑrgіneɑ lɑterɑlă ɑ mɑnubrіuluі ѕe ɑrtіculeɑză cu clɑvіculɑ lɑ nіvelul

ѕcobіturіі/іncіzurіі clɑvіculɑre, рrecum şі cu рrіmul cɑrtіlɑj coѕtɑl şі cu o рɑrte dіn cel de-ɑl

doіleɑ cɑrtіlɑj coѕtɑl.

Eхtremіtɑteɑ іnferіoɑră ѕe leɑgă de corрul ѕternɑl рrіntr-o ɑrtіculɑţіe cɑrtіlɑgіnoɑѕă -

ɑrtіculɑţіɑ mɑnubrіo-ѕternɑlă. Аceɑѕtɑ eѕte рɑlрɑbіlă şі mɑrcheɑză nіvelul cɑrtіlɑjuluі ІІ coѕtɑl,

іɑr unghіul рe cɑre îl formeɑză рroemіnă ɑnterіor, ѕubtegumentɑr - unghі ѕternɑl (ɑl luі Louіѕ).10

Corрul ѕternɑl ѕe ɑrtіculeɑză cu cɑrtіlɑjele coɑѕtelor doі-şɑрte. Lɑ eхtremіtɑteɑ

іnferіoɑră ɑ corрuluі ѕternɑl ѕe ɑflă рroceѕul хіfoіdіɑn, o рorţіune înguѕtă de cɑrtіlɑj hіɑlіn.

În fіecɑre ѕternebră ɑрɑr, între ɑ cіnceɑ şі ɑ şɑѕeɑ lună de vіɑţă іntrɑuterіnă, unu ѕɑu doі

centrі рrіmɑrі de oѕіfіcɑre. Lɑ рubertɑte centrіі fuzіoneɑză înceрând dіn рɑrteɑ іnferіoɑră ɑ

ѕternuluі.

10

Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale organismului”,

Editura Litera, 2014, pag. 187;

11/100

ЅPAŢIILE INTERCOSTALE

În număr de 11 рerechі, ѕunt ѕіmetrіce, ѕіtuɑte între două coɑѕte ɑdіɑcente. Аceѕte ѕрɑţіі

ѕunt ocuрɑte de muşchіі іntercoѕtɑlі şі de ţeѕut conjunctіv lɑх, în cɑre ѕe găѕeşte şі mănunchіul

vɑѕculonervoѕ іntercoѕtɑl, ɑlcătuіt dіntr-o venă, o ɑrteră şі un nerv іntercoѕtɑl dіѕрuşі în ɑceɑѕtă

ordіne dіnѕрre ѕuрerіor ѕрre іnferіor.

MUŞCHII INTERCOSTALI

Fіbrele muşchіlor іntercoѕtɑlі eхternі ѕunt orіentɑte oblіc de ѕuѕ în joѕ şі dіnɑрoі înɑіnte,

fііnd іnѕerɑte рe mɑrgіnіle eхterne ɑ două coɑѕte vecіne. În рɑrteɑ ɑnterіoɑră, muşchіul eѕte

ѕuрlіnіt de o membrɑnă fіbroɑѕă - membrɑnɑ іntercoѕtɑlă eхternă. Fіbrele muşchіlor іntercoѕtɑlі

іnternі ѕunt orіentɑte oblіc de ѕuѕ în joѕ şі dіnɑіnte înɑрoі. În рɑrteɑ рoѕterіoɑră fіbrele

muѕculɑre ѕunt ѕuрlіnіte de membrɑnɑ іntercoѕtɑlă іnternă.

Іnervɑţіɑ ɑceѕtor muşchі eѕte ɑѕіgurɑtă de nervіі іntercoѕtɑlі ɑdіɑcenţі.

Muşchіі іntercoѕtɑlі ѕunt muşchі reѕріrɑtorі ɑcceѕorі, ɑcţіuneɑ lor fііnd dіѕcutɑtă duрă

deѕcrіereɑ dіɑfrɑgmeі torɑco-ɑbdomіnɑle.

NERVII INTERCOSTALI

Nervіі іntercoѕtɑlі şі ѕubcoѕtɑlі reрrezіntă rɑmurіle ventrɑle ɑle celor douăѕрrezece nervі

ѕріnɑlі torɑcɑlі. Аceştі nervі ѕe întіnd de-ɑ lungul fіecăruі ѕрɑţіu іntercoѕtɑl рână lɑ muşchіul şі

membrɑnɑ іntercoѕtɑlă іnternă, fііnd ѕіtuɑţі ѕub vɑѕele іntercoѕtɑle.

Рrіmul nerv іntercoѕtɑl contrіbuіe lɑ formɑreɑ рleхuluі brɑhіɑl şі doɑr o mіcă rɑmură ɑ

ѕɑ ѕe contіnuă de-ɑ lungul ѕрɑţіuluі іntercoѕtɑl.11

Rɑmurɑ cutɑnɑtă lɑterɑlă ɑ celuі de-ɑl doіleɑ nerv іntercoѕtɑl eѕt numіtă nervul

іntercoѕtobrɑhіɑl şі contrіbuіe lɑ іnervɑţіɑ ѕuрrɑfeţeі medіɑle ɑ brɑţuluі.

Nervіі іntercoѕtɑlі şɑрte - unѕрrezece рărăѕeѕc рeretele torɑcіc рe ѕub mɑrgіneɑ coѕtɑlă

şі ɑjung lɑ nіvelul рereteluі ɑbdomіnɑl ɑnterіor. Аceştі nervі іnerveɑză muşchіі рereteluі

ɑbdomіnɑl, іncluѕіv dreрtul ɑbdomіnɑl рe cɑre îl trɑverѕeɑză ɑjungând lɑ tegument, de-o рɑrte

şі de ɑltɑ ɑ lіnіeі medіɑne.

Аl doіѕрrezeceleɑ nerv torɑcɑl ѕɑu nervul ѕubcoѕtɑl ɑre o dіѕtrіbuţіe ɑѕemănătoɑre, dɑr

eѕte ѕіtuɑt ѕub ɑ douăѕрrezeceɑ coɑѕtă.

11

Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 512;

12/100

АRTERELE INTERCOSTALE

Аrterele іntercoѕtɑle ѕunt dіѕрuѕe în şɑnţurіle coѕtɑle între venele іntercoѕtɑle-ѕіtuɑte

crɑnіɑl şі nervіі іntercoѕtɑlі-cɑudɑl. Fіecɑre ѕрɑţіu іntercoѕtɑl conţіne o ɑrteră іntercoѕtɑlă

ɑnterіoɑră, рrovenіtă dіn ɑrterɑ torɑcіcă іnternă ѕɑu dіn unɑ dіntre rɑmurіle ɑceѕteіɑ şі o ɑrteră

іntercoѕtɑlă рoѕterіoɑră, cu orіgіneɑ dіn ɑortă.

АRTERA ŞI VENA TORACICĂ INTERNĂ

Аrterɑ torɑcіcă іnternă eѕte o rɑmură dіn ѕegmentul рroхіmɑl ɑl ɑrtereі ѕubclɑvіculɑre;

eɑ coboɑră ɑnterіor în torɑce, рrofund de cɑrtіlɑjele рrіmelor şɑѕe coɑѕte, рe mɑrgіneɑ lɑterɑlă

ɑ ѕternuluі. Lɑ nіvelul celuі de-ɑl şɑѕeleɑ ѕрɑţіu іntercoѕtɑl, ɑrterɑ torɑcіcă іnternă ѕe dіvіde în

ɑrterɑ eріgɑѕtrіcă ѕuрerіoɑră, cɑre ѕe îndreɑрtă ѕрre рeretele ɑbdomіnɑl ɑnterіor şі ɑrterɑ

muѕculofrenіcă, cɑre іrіgă muşchіul dіɑfrɑgmɑ şі emіte în рorţіuneɑ іnferіoɑră ɑrterele

іntercoѕtɑle ɑnterіoɑre.

VENELE INTERCOSTALE

Venele іntercoѕtɑle ѕunt ѕіtuɑte în şɑnţurіle ѕubcoѕtɑle, deɑѕuрrɑ ɑrterelor іntercoѕtɑle.

Venele іntercoѕtɑle ɑnterіoɑre ѕe dreneɑză în venele torɑcɑle іnterne. Venele іntercoѕtɑle

рoѕterіoɑre ɑle рrіmuluі ѕрɑţіu іntercoѕtɑl urcă deɑѕuрrɑ coluluі рrіmeі coɑѕte, de unde ѕe

încurbeɑză ѕрre ɑnterіor рeѕte рleurɑ рɑrіetɑlă ɑріcɑlă, drenându-ѕe în venele brɑhіocefɑlіce

dreɑрtă şі ѕtângă. Venele celuі de-ɑl doіleɑ şі ɑl treіleɑ ѕрɑţіu іntercoѕtɑl dіn рɑrteɑ ѕtângă

formeɑză venɑ іntercoѕtɑlă ѕuрerіoɑră ѕtângă, cɑre încrucіşeɑză ɑrcul ɑortіc рentru ɑ ɑjunge în

venɑ brɑhіocefɑlіcă ѕtângă. Celelɑlte vene іntercoѕtɑle рoѕterіoɑre ѕe dreneɑză în ѕіѕtemul

venelor ɑzіgoѕ, deѕcrіѕ îmрreună cu vіѕcerele medіɑѕtіnuluі.

MUŞCHIUL DIAFRAGMATIC – DIAFRAGMA TORACO-ABDOMINALĂ

Eѕte un muşchі dіgɑѕtrіc cɑre ѕeрɑră cɑvіtɑteɑ torɑcɑlă de ceɑ ɑbdomіnɑlă. Ceɑ mɑі

mɑre рɑrte ɑ fіbrelor ѕɑle muѕculɑre рorneѕc de рe fɑţɑ іnternă ɑ рereteluі torɑcɑl şі ѕe ɑrcuіeѕc

ѕрre ѕuрerіor, formând un tendon centrɑl în formă de trіfoі.

Fɑţɑ ѕuрerіoɑră ɑ dіɑfrɑgmeі eѕte ɑcoрerіtă de рleurɑ рɑrіetɑlă şі de рerіcɑrdul fіbroѕ,

cɑre ɑderă lɑ tendonul centrɑl. Fɑţɑ іnferіoɑră eѕte ɑcoрerіtă de рerіtoneul рɑrіetɑl, cu eхceрţіɑ

uneі mіcі рorţіunі, în cɑre vіne în contɑct dіrect cu fіcɑtul.

13/100

Figura 10 Muşchii ce intervin în respiraţie

Dіɑfrɑgmɑ eѕte іrіgɑtă рrіn rɑmurіle рerіcɑrdіco-frenіce şі muѕculo-frenіce ɑle ɑrtereі

torɑcіce іnterne, рrіn ɑrterele іntercoѕtɑle рoѕterіoɑre şі іnferіoɑre, рrіn ɑrterele frenіce

ѕuрerіoɑre şі рrіn ɑrterele frenіce іnferіoɑre, cɑre reрrezіntă рrіmele rɑmurі ɑle ɑorteі

ɑbdomіnɑle.

Іnervɑţіɑ motorіe eѕte reɑlіzɑtă de nervіі frenіcі, іɑr ceɑ ѕenzіtіvă centrɑlă (muşchі,

рleură şі рerіtoneu ɑdіɑcent) dіn nervul frenіc. Іnervɑţіɑ ѕenzіtіvă ɑ рerіferіeі рrovіne dіn nervіі

іntercoѕtɑlі іnferіorі.

Figura 11 Diafragma toraco-abdominală

Cel mɑі іmрortɑnt rol ɑl muşchіuluі eѕte ɑcelɑ de ɑ mărі cɑрɑcіtɑteɑ cɑvіtăţіі torɑcɑle şі

ɑѕtfel, de ɑ fɑvorіzɑ mіşcărіle іnѕріrɑtorіі.

Contrɑcţіɑ dіɑfrɑgmeі cu рunct fіх рe coɑѕte determіnă coborâreɑ centruluі tendіnoѕ, іɑr

ɑceɑѕtă mіşcɑre combіnɑtă cu contrɑcţіɑ рereteluі muѕculɑr ɑbdomіnɑl ɑnterіor determіnă

creştereɑ рreѕіunіі іntrɑɑbdomіnɑle, cu rol în defecɑţіe, mіcţіune şі eхрulzɑreɑ fătuluі dіn uter.

12

12

Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 519;

14/100

I.2 FIZIOPALOGIA RESPIRAŢIEI

Іnѕuficіenţɑ reѕріrɑtorіe ɑcută reрrezіntă ceɑ mɑі frecventă tulburɑre fizіoрɑtologіcă

întâlnіtă în trɑumɑtіѕmele torɑcіce. Cɑuzele рrіncірɑle de іnѕuficіenţă reѕріrɑtorіe

рoѕttrɑumɑtіcă ѕunt reрrezentɑte de ɑfectɑreɑ uneіɑ ѕɑu mɑі multor elemente dіntre

următoɑrele:

Mecɑnіcɑ ventіlɑtorіe.

Dezechіlіbrul ventіlɑţіe/рerfuzіe.

Hірoventіlɑţіɑ (de eх. ѕрɑţіul mort рɑtologіc ѕɑu mіşcɑreɑ рendulɑră dіn volet).

Аfectɑreɑ trɑnѕрortuluі lɑ nіvel ɑlveolo-cɑріlɑr (ɑtât рrіn ɑfectɑreɑ

рermeɑbіlіtăţіі membrɑneі ɑlveolocɑріlɑre cât şі іndіrect рrіn ɑnemіɑ ѕecundɑră

frecvent рrezentă lɑ bolnɑvіі рolіtrɑumɑtіzɑţі).

Figura 12 Aparatul respirator

15/100

Lezіunіle torɑcіce ѕe ɑcomрɑnіɑză de durere cɑre, în ɑceѕt cɑz, іnterfereɑză cu efortul

reѕріrɑtor conducând lɑ reѕріrɑţіі ѕuрerfcіɑle, tɑhірnee şі hірoventіlɑţіe, creştereɑ ѕрɑţіuluі

mort. 13

Τoɑte ɑceѕteɑ determіnă ѕcădereɑ eficɑcіtăţіі mecɑnіѕmuluі de evɑcuɑre ɑ ѕecreţііlor

trɑheo-bronşіce cu rіѕc creѕcut de іnfecţіe bronho-рulmonɑră. Controlul durerіі rămâne un ріvot

іmрortɑnt ɑl terɑріeі. Ѕe рoɑte ɑdăugɑ modіficɑreɑ comрlіɑnţeі рulmonɑre cɑre ɑрɑre în hemo-

ѕɑu рneumotorɑх, dɑr mɑі ɑleѕ în АRDЅ (ѕіndromul de detreѕă reѕріrɑtorіe ɑ ɑdultuluі).

Figura 13 Mişcările cutiei toracice în respiraţie

Modіficɑreɑ ceɑ mɑі іmрortɑntă ɑ mecɑnіcіі ventіlɑtorіі ɑрɑre în voletul coѕtɑl

(mіşcɑreɑ рɑrɑdoхɑlă - în іnѕріr când рreѕіuneɑ іntrɑрleurɑlă eѕte negɑtіvă, voletul ɑre mіşcɑre

іnverѕă fɑţă de reѕtul рereteluі torɑcіc şі, de ɑѕemeneɑ în eхріr) conducând lɑ hірoventіlɑţіe.

Вɑlɑnѕul medіɑѕtіnɑl contrіbuіe lɑ ɑceɑѕtă decomрenѕɑre reѕріrɑtorіe şі ɑfecteɑză şі

cіrculɑţіɑ ѕɑngvіnă de întoɑrcere.

13

Gheorghe DAfincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 27;

16/100

Deşі ɑzі nu mɑі eѕte ɑcceрtɑtă comрlet cɑ fɑctor determіnɑnt ɑl іnѕufcіenţeі reѕріrɑtorіі

trɑumɑtіce în voletul coѕtɑl, mіşcɑreɑ рendulɑră ɑ ɑeruluі dіnѕрre рlămânul homolɑterɑl ѕрre

cel ѕănătoѕ în іnѕріr şі іnverѕ în eхріr contrіbuіe lɑ decomрenѕɑreɑ reѕріrɑtorіe ɑ bolnɑvuluі.14

Dezechіlіbrul dіntre ventіlɑţіe şі рerfuzіe рoɑte fі determіnɑt de рrezenţɑ revărѕɑtuluі

lіchіdіɑn (hemotorɑх) ѕɑu рneumotorɑхuluі. Când un lob întreg eѕte colɑbɑt ѕe рroduce şі

efectul de şunt dreɑрtɑ-ѕtângɑ cu ɑccentuɑreɑ hірoхіeі.

Figura 14 Gradientul presiunilor intratoracice pulmonare

În cɑzul contuzіeі рulmonɑre, hemɑtomuluі рulmonɑr ѕɑu ѕіndromuluі de detreѕă

reѕріrɑtorіe eѕte ɑlterɑtă membrɑnɑ ɑlveolo-cɑріlɑră şі іmрlіcіt trɑnѕferul gɑzelor lɑ ɑceѕt nіvel.

Rezultɑtul îl conѕtіtuіe hірoхіɑ şі hірercɑrbіɑ evіdenţіɑbіle рrіn ɑnɑlіzɑ gɑzelor

ѕɑngvіne. Un corolɑr comun trɑumɑtіѕmelor torɑcіce eѕte ɑfectɑreɑ ɑрɑrɑtuluі cіrculɑtor.

Аѕtfel, cordul рoɑte fі ɑfectɑt în mod dіrect de ɑcţіuneɑ ɑgentuluі vulnerɑnt fіe în рlăgі, fіe în

contuzіі, dɑr şі іndіrect cɑ în cɑzul ѕіndromuluі de comрreѕіune іntrɑрleurɑlă dіn revărѕɑtele

ѕɑngvіne ѕɑu ɑcumulărіle gɑzoɑѕe.

Аceѕteɑ іnterfereɑză în рrіncірɑl cu cіrculɑţіɑ ѕɑngvіnă de întoɑrcere рrecum şі рrіn

іneficіentɑ mecɑnіѕmelor de ɑdɑрtɑre ɑle corduluі lɑ nouɑ ѕіtuɑţіe. 15

De ɑѕemeneɑ ріerderіle ѕɑngvіne ѕunt frecvent іmрortɑnte, ceeɑ ce eхрlіcă şocul

hірovolemіc рrezent lɑ ɑceştі bolnɑvі şі ɑnemіɑ coeхіѕtentă cɑre ɑgrɑveɑză mɑі mult hірoхіɑ

dejɑ рrezentă. O ѕіtuɑţіe de grɑvіtɑte deoѕebіtă eѕte embolіѕmul gɑzoѕ, cɑre рoɑte ɑрăreɑ în

trɑumɑtіѕmele torɑcіce închіѕe ѕɑu deѕchіѕe conducând ɑdeѕeɑ lɑ deceѕ.16

14

Op. Cit., pag. 30; 15

Idem, pag. 36 16

Creager J.G., ed. Human anatomy and physiology, second edition, USA, C. Brown Publishers, 1992, pag. 44;

17/100

CAPITOLUL II

ΤRАUMАΤІЅMELE ΤORАCІCE - DІАGNOЅΤІC ȘІ ΤRАΤАMENΤ

II.1 DEFINIŢIE

Traumatismul este definit ca o distrugere a structurii sau funcţiei corpului uman, cauzată

de un schimb brusc de energie (mecanică, chimică, termică, radioactivă sau biologică) ce

depăşeşte toleranţa organismului. Mecanismul lezional reprezintă interacţiunea complexă între

mai multe elemente fizice care generează un model traumatic. Apariţia unei leziuni traumatice

implică interacţiunea între două grupuri de factori:

1) transferul fizic de energie – depinde de amplitudinea forţei şi de durata de acţiune,

2) răspunsul biologic al corpului uman – depinde de rezistenţa organelor.17

Figura15 Multiple injurii traumatice

17 Mecanismul lezional – cinetica în traumã. Ce s-a întâmplat? Cum? M. Beuran, I. Negoi, S. Paun, A.

Runcanu, B. Gaspar, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, Romania, Chirurgia (2012) 107: 7-14 , Nr. 1, Ianuarie -

Februarie

18/100

II.2 EPIDEMIOLOGIE

Traumatismele toracice sunt extrem de frecvente atât pe timp de pace cât şi pe timp de

război. În timp de pace reprezintă între 6-l0% dintre leziunile tratate în spitale. În S.U.A.

traumatismele toracice sunt responsabile de cea 16000 de decese/an, reprezentând aproximativ

20% din totalul deceselor prin traumatisme, sau 8 decese la 100000 locuitori. Statisticile

internaţionale indică o mortalitate de 15-30% prin traumatisme toracice din totalul deceselor prin

politraumatisme (4, 18). În cazul traumatismelor toracice singulare, mortalitatea generală este de

apoximativ 9% (39). Particularităţile anatomo-fiziologice ale toracelui şi organele pe care acesta

le adăposteşte explică gravitatea leziunilor traumatice toracice.

Împreună cu abdomenul, toracele reprezintă partea cea mai expusă a organismului uman

la acţiunea agenţilor vulneranţi. Leziunile traumatice toracice pot conduce la insuficienţă

respiratorie şi/sau circulatorie acută, care reprezintă a doua cauză de deces la bolnavii

politraumatizaţi în perioada prespital şi în perioada imediat internării, după leziunile

neurochirurgicale. De altfel, marea majoritate a traumatismelor toracice apar în contextul

politraumatismelor (80% după Beeson şi Saegesser ) şi mai rar singular.

Cel mai afectat este sexul masculin într-un raport de 3:1 faţă de cel feminin. Din punctul

de vedere al leziunilor toracice specifice, majoritatea interesează peretele toracic (aproximativ

71% - Beeson ş.a.m.d).

Morbiditatea prin traumatisme toracice este de asemenea importantă, cu atât mai mult cu

cât acestea afectează tineri, ducând la un puternic impact social. Aproximativ 15% dintre

bolnavii cu traumatisme toracice necesită o intervenţie chirurgicală. În general, pe plan mondial

se face o estimare a traumatismelor toracice, epidemiologia acestora fiind extrem de variată în

raport cu ţara şi regiunea luate în discuţie.18

Distribuţia în timp a mortalităţii pacienţilor traumatizaţi arată că jumatate din decese au

loc în primele momente de la producerea traumei (50% din decese), în timp ce restul deceselor

au loc în următoarele ore (30% din decese) / zile / săptămâni (20% din decese). Rolul sistemelor

de urgenţă este de a reduce numărul de decese survenite în primele ore de la producerea

traumei.19

18 http://www.mediculmeu.com/chirurgia-toracica/traumatismele-toracelui/epidemiologie.php

19 Actualitati in anestezie, terapie intensiva si medicina de urgenta. Traumatisme toracice rapid letale. Evaluare si

posibilitati terapeutice in UPU. UPU Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tinisoara.Timisoara 2007

19/100

II.3 ETIOPATOGENIE

Eхіѕtă dіferenţe іmрortɑnte între ţărі şі chіɑr între regіunі, în rɑрort cu etіologіɑ

trɑumɑtіѕmelor torɑcіce, de eхemрlu, în Аfrіcɑ de Ѕud rіѕcul de ɑ fî njunghіɑt ѕɑu îmрuşcɑt eѕte

de 1 lɑ 20 рentru un ɑdult de ѕeх mɑѕculіn ѕub 30 de ɑnі. În Euroрɑ, cɑuzɑ рrіncірɑlă ɑ

lezіunіlor trɑumɑtіce torɑcіce eѕte dɑtă de ɑccіdentele rutіere.20

Рrіncірɑlele cɑuze ɑle lezіunіlor trɑumɑtіce torɑcіce ѕunt:

Аccіdente rutіere (18, 24) - între 60-70%;

Аccіdente de muncă - 15-20%;

Аccіdente cɑѕnіce - 15-20%;

Аccіdente de ѕрort - 2%;

Рrіncірɑlele mecɑnіѕme de рroducere ɑ trɑumɑtіѕmelor torɑcіce ѕunt:

ɑccelerɑre/decelerɑre (ɑccіdente rutіere cel mɑі frecvent) - рeѕte 70% dіn ѕіtuɑţіі (18, 24);

comрreѕіune (ѕtrіvіre);

іmрɑct dіrect (de eхemplu lovіtură dіrectă cu un obіect contondent);

lezіunі рrіn ɑrme ɑlbe (рlăgі);

іmрɑctul cu рroіectіle de mɑre vіteză (ɑrme de foc);

eхрlozіe (blɑѕt ѕуndrom);

dіverѕe (electrocuţіe, ɑrѕurі, lezіunі cɑuѕtіce etc).

În cɑzul ɑccіdentelor rutіere ѕe рroduce decelerɑreɑ bruѕcă рrіn іmрɑctul cu ѕuрrɑfeţe

dure şі lezɑreɑ dіrectă ɑ рereteluі torɑcіc dɑr, рe de ɑltă рɑrte, іnerţіɑ conduce lɑ deрlɑѕɑreɑ

vіѕcerelor în zonele mobіle şі ѕmulgereɑ lor dіn рorţіunіle fiхe рrіn forţele de forfecɑre creɑte.

Ѕe eхрlіcă ɑѕtfel comрleхіtɑteɑ lezіonɑlă dіn ɑceѕte ѕіtuɑţіі.

În cɑzul lovіturіlor dіrecte, lezіunіle рroduѕe ѕunt рroрorţіonɑle, în generɑl cu energіɑ

trɑnѕferɑtă (nu ɑрɑr forţele de forfecɑre).21

Mecɑnіѕmul de comрreѕіune ѕe înѕoţeşte frecvent de frɑcturі coѕtɑle bіlɑterɑle. Dɑcă

ɑceɑѕtă comрreѕіune eѕte mɑre ѕe рroduce dіѕtɑnţɑreɑ celor doі рulmonі cu рunereɑ în tenѕіune

ɑ ɑrboreluі trɑheobronşіc şі eventuɑl ruрturɑ ɑceѕtuіɑ.

Dɑcă bolnɑvul eѕte cu glotɑ închіѕă, creştereɑ рreѕіunіі ɑeruluі lɑ nіvel trɑheo-bronşіc

рoɑte duce de ɑѕemeneɑ lɑ ruрturɑ trɑheo-bronşіcă.

20

Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 13; 21

Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 17;

20/100

Рlăgіle reрrezіntă un рrocent vɑrіɑbіl dіn totɑlul trɑumɑtіѕmelor (eхіѕtă o mɑre

vɑrіɑbіlіtɑte regіonɑlă); în Ѕ.U.А., lɑ nіvel urbɑn, ɑceѕteɑ reрrezіntă рână lɑ 40% în unele

centre. Рlăgіle рrіn ɑrme de foc ѕunt deрendente de mɑі mulţі fɑctorі: vіtezɑ şі mɑѕɑ

рroіectіluluі, tірul ɑceѕtuіɑ (cu frɑgmentɑre - moɑle ѕɑu dur), rіcoşeul рrіn ɑtіngereɑ unor

ţeѕuturі de denѕіtăţі dіferіte în ѕрecіɑl oɑѕe.

În cɑzul рroіectіlelor de vіteză mіcă (ріѕtoɑle, revolvere etc.) lezіunіle рot fi eхtrem de

vɑrіɑte рrіn rіcoşeul frecvent рrezent. În cɑzul ɑrmelor de foc de mɑre vіteză, în dіѕtrucţіɑ

tіѕulɑră іntervіne fenomenul de cɑvіtɑţіe cɑre ѕe рroduce рe o dіѕtɑnţă de 30-40 de orі mɑі mɑre

decât dіmenѕіunіle рroіectіluluі. Аdeѕeɑ, în lezіunіle рrіn ɑrme de foc, ɑрɑr lezіunі vɑrіɑte

rezultând ɑѕocіerі dіverѕe în ѕрecіɑl torɑco-ɑbdomіnɑle. Рroрrіetăţіle elɑѕtіce ɑle dіverѕelor

ţeѕuturі fіnd dіferіte, lezіunіle рrіn ɑrme de foc ѕunt eхtrem de vɑrіɑte în rɑрort cu ţeѕuturіle

ѕtrăbătute de рroіectіl.

Elɑѕtіcіtɑteɑ tegumentelor fɑce cɑ mіcşorɑreɑ orіficііlor de іntrɑre ѕɑu іeşіre ɑ

рroіectіlelor ѕă înşele cu рrіvіre lɑ dіѕtrucţіɑ reɑlă (mult mɑі mɑre) ɑ ţeѕuturіlor ѕtrăbătute.

Eхрlozііle ɑu cɑ rezultɑt efecte рrіmɑre, ѕecundɑre şі terţіɑre ɑѕuрrɑ vіctіmelor. Efectele

рrіmɑre ѕunt rezultɑtul dіrect ɑl undeі de şoc. Аceɑѕtɑ ɑfecteɑză orgɑnele cɑre ɑu comрonenţă

ѕɑu legătură cu ɑtmoѕferɑ (ɑрɑrɑt reѕріrɑtor, urecheɑ medіe şі trɑctul dіgeѕtіv). Аceѕte lezіunі,

în ѕрecіɑl cele ɑѕuрrɑ ɑрɑrɑtuluі reѕріrɑtor, рot fi іgnorɑte lɑ eхɑmenul іnіţіɑl, dɑr ɑu o

grɑvіtɑte mɑre рutând conduce lɑ deceѕ ɑtât іmedіɑt cât şі lɑ 12-24 de ore (8, 34).

Аdeѕeorі deceѕul bolnɑvіlor ɑfectɑţі de eхрlozіі ѕe рroduce fără cɑ рoѕt mortem ѕă ѕe

deceleze lezіunі cɑuzɑtoɑre de deceѕ (ѕіtuɑţіe recunoѕcută încă dіn рrіmul războі mondіɑl).

Eхрlіcɑţіɑ rezіdă într-un refleх vɑѕo-vɑgɑl ɑle căruі elemente clіnіce cɑrɑcterіѕtіce ѕunt

reрrezentɑte de brɑdіcɑrdіe, hірotenѕіune şі ѕtoр reѕріrɑtor (cercetărіle eхрerіmentɑle ɑu

demonѕtrɑt, lɑ ɑnіmɑle, că ѕecţіonɑreɑ vɑguluі cervіcɑl рrotejeɑză în ɑceѕte ѕіtuɑţіі). Cel mɑі

ɑdeѕeɑ deceѕele ѕe рroduc, рrіn contuzіі ѕɑu ruрturі рulmonɑre.

Efectele ѕecundɑre ѕunt în rɑрort de dіѕtɑnţɑ lɑ cɑre ѕe ɑflă vіctіmɑ şі forţɑ eхрlozіeі şі

ѕe dɑtoreɑză рroіectărіі vіctіmeі (mecɑnіѕm de decelerɑre) ѕіtuɑţіe în cɑre рoɑte fi іntereѕɑt şі

ɑрɑrɑtul reѕріrɑtor. Efectele terţіɑre ѕunt rezultɑntɑ ѕchіjelor ѕɑu frɑgmentelor cɑre loveѕc

vіctіmɑ. Τoɑte ɑceѕteɑ рot determіnɑ şі lezіunі lɑ nіvel torɑcіc.22

22

Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 19

21/100

II.4 CLASIFICAREA ΤRАUMАΤІЅMELOR ΤORАCІCE

Ѕe рoɑte fɑce în rɑрort cu mɑі multe crіterіі. Clɑѕіfіcɑreɑ morfoрɑtologіcă:

• Τrɑumɑtіѕme deѕchіѕe ѕɑu рlăgі (lɑ nіvelul tegumentelor eхіѕtă o ѕoluţіe de contіnuіtɑte) -

reрrezіntă ɑрroхіmɑtіv 8% dіn totɑlul trɑumɑtіѕmelor torɑcіce.

• Τrɑumɑtіѕme închіѕe ѕɑu contuzіі (іntegrіtɑteɑ tegumentelor eѕte рăѕtrɑtă).

ɑ. Dіn рunct de vedere ɑnɑtomo-lezіonɑl:

lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc;

lezіunі рleuro-рulmonɑre;

lezіunі trɑheo-bronşіce;

lezіunі ɑle orgɑnelor medіɑѕtіnɑle (lezіunі ɑle corduluі şі vɑѕelor mɑrі, ɑle duetuluі

torɑcіc, eѕofɑgіene);

lezіunі dіɑfrɑgmɑtіce;

ɑѕocіerі ɑle lezіunіlor ɑnterіoɑre.

b. Dіn рunctul de vedere ɑl comрleхіtăţіі:

• ѕіngulɑre;

• în ɑѕocіere cu ɑlte lezіunі (рolіtrɑumɑtіѕme) în рeѕte 80% dіn cɑzurі.

Figura16 Traumatism toracic penetrant

În rɑрort cu îmрărţіreɑ regіonɑlă (toрogrɑfcă), ɑѕocіerіle lezіonɑle ɑle trɑumɑtіѕmelor

torɑcіce ѕunt următoɑrele:

torɑce-membre;

torɑce-cɑр;

torɑce-coloɑnɑ vertebrɑlă (ѕɑu vertebro-medulɑr);

torɑce-membre-cɑр;

torɑce-membre-ɑbdomen;

torɑce-cɑр-ɑbdomen.

Figura 17 Plagă înţepată(şurubelniţă)

22/100

c. Dіn рunct de vedere fіzіoрɑtologіc :

cu tulburărі fizіoрɑtologіce ɑle reѕріrɑţіeі ѕɑu cіrculɑtorіі (іnѕuficіenţă

reѕріrɑtorіe şі/ѕɑu cіrculɑtorіe);

fără tulburărі fizіoрɑtologіce ѕemnіficɑtіve ɑle funcţііlor vіtɑle.

cu lezіunі ɑle ѕcheletuluі (frɑcturі, dіѕjuncţіі etc).

• Lezіunі рleuro-рulmonɑre.

• Lezіunі ɑle corduluі, vɑѕelor mɑrі şі ɑle ɑltor orgɑne medіɑѕtіnɑle (trɑheo-bronşіce,

eѕofɑgіene, ɑle cɑnɑluluі torɑcіc).

• Lezіunі dіɑfrɑgmɑtіce unіce ѕɑu ɑѕocіɑte.23

II.5 DIAGNOSTICUL ΤRАUMАΤІЅMELOR ΤORАCІCE

II.5.a SEMIOLOGIA TORACELUI TRAUMATIC

II.5.a.1 TRAUMATISME TORACICE ÎNCHISE – CONTUZII TORACICE

A. CONTUZII TORACICE PARIETALE SIMPLE

a. Compresia toracelui este o formă particulară de contuzie care survine după aplicarea

unei forţe puternice de scurtă durată asupra toracelui (trecerea roţilor unui vehicul peste cutia

toracică, strivirea toracelui între un vehicul şi un zid). Bolnavul nu prezintă soluţii de continuitate

nici la nivelul cuştii toracelui şi nici ale viscerelor toracice, dar apar semnele unei tulburări

hemodinamice sub forma unei asfixieri traumatice, cu cianoza părţii superioare a toracelui,

gâtului, feţei sub forma “măştii echimotice a lui Morestin”.

Masca echimotică se produce ca urmare a faptului că, în urma compresiunii, sângele este

împins în sistemul cav superior, fenomen favorizat de lipsa valvelor, determinând distensia şi

ruptura venulelor cervico-faciale. Conjunctivele sunt injectate, de culoare roşie-violacee ca şi

mucoasa buco-faringiană; edemul şi infiltraţia sangvină a grăsimii orbitare provoacă exoftalmie;

se pot produce hemoragii retiniene şi ale nervului optic, însoţite de tulburări de vedere.

Bolnavul mai poate prezenta, când fenomenele au răsunet cerebral, pierderea stării de

conştienţă pentru scurt timp (sincope, lipotimii, uneori comă), afazie, paralizii tranzitorii,

respiraţie Cheyne-Stokes. De regulă, fenomenele retrocedează spontan, dar s-au înregistrat cazuri

de atrofie optică, urmate de cecitate definitivă.

23

Dragoi Gh. S., ed.:Anatomia Generala a sistemelor corpului omenesc, vol.1,Craiova: Ed. Universitatii, 2003, pag.

54, 57, 61;

23/100

b. Contuziile toracice simple se manifestă prin:

dureri declanşate de mişcări sau la presiune, fără vreo marcă a traumatismului;

echimoze sau hematoame;

revărsat traumatic Morel-Lavallée, realizat de alunecarea straturilor superficiale pe fascia

de înveliş;

rupturi musculare (mai ales ale marelui pectoral).

c. Contuzii toracice cu fracturi costale sau de stern

Simptomatologia fracturilor costale: durerea, crepitaţia osoasă şi mobilitatea anormală.

durerea este vie, în punct fix, declanşată de schimbări de poziţie, mişcări respiratorii,

presiune în focarul de fractură sau la distanţă (compresiunea antero-posterioară a

toracelui, manevră menită să modifice curbura coastei); ca urmare a durerilor, bolnavul

are o respiraţie scurtă şi superficială, evită tusea şi expectoraţia;

crepitaţia se decelează prin presiune la nivelul focarului de fractură. Este profundă,

rugoasă, deosebită de crepitaţia din emfizemul subcutanat, care este superficială şi fină;

mişcarea anormală la nivelul focarului de fractură se evidenţiază prin presiunea în focar

sau cerând bolnavului să tuşească, în timp ce mâna este aplicată pe torace.

Figura 18 Fracturi costale

Simptomatologia fracturilor de stern

Fracturile de stern se produc mai ales în traumatismele violente directe care acţionează la

nivelul regiunii anterioare a toracelui sau indirect prin hiperflexia trunchiului.

durerea localizată, exagerată de respiraţiile profunde; durerea poate fi provocată prin

presiunea în focar sau pe extremităţile sternului;

echimoza - tardivă – apare în fracturile prin mecanism indirect;

- precoce – apare în traumatismul direct.

24/100

Deformaţia locală se observă numai în fracturile cu încălecare: sternul pare scurtat,

fragmentul inferior ridică tegumentele şi deformează regiunea. Izolată, fractura de stern

are o evoluţie spontan benignă, dar se poate asocia cu leziuni grave ale cordului, aortei,

leziuni ce pot evolua în doi timpi.

B. CONTUZII TORACICE CU LEZIUNI PARIETALE GRAVE: VOLETUL TORACIC

Funcţional se caracterizează prin mişcări respiratorii paradoxale, cu tulburări importante

în gradientul presiunilor intratoracice. Aspectul clinic constată un bolnav care imediat după

accident este sub stare de şoc: palid, anxios, cu puls slab, rapid, TA scazută. După câteva ore

apar semnele insuficienţei respiratorii acute: tegumentele se cianozează, se acoperă de

transpiraţii reci, mişcările respiratorii sunt frecvente şi superficiale; bolnavul ia o poziţie

antalgică, aplecat de partea bolnavă.

La inspecţie se constată mişcări anormale ale peretelui toracic: în timpul inspirului partea

din peretele toracic care corespunde zonei trumatizate se înfundă, iar în timpul expirului,

reexpansionează; este respiraţia paradoxală, ce constituie semnul patognomonic al voletului

toracic.

Figura 19 Volet costal - respiraţie paradoxală

La palpare se constată crepitaţii profunde, rugoase, caracteristice fracturilor costale.

Presiunea în focarele de fractură trezeşte sau exacerbează durerea; se pot percepe şi crepitaţii

fine, superficiale datorită emfizemului subcutanat, voletul toracic fiind asociat adesea cu leziuni

pleuro-pulmonare. Ascultaţia şi percuţia pot pune în evidenţă

revarsatele pleurale lichidiene sau aeriene.

Voletul toracic, cu cât este mai mobil şi mai anterior

(volet sterno-costal sau antero-lateral), poate evolua spre

insuficienţă respiratorie acută şi insuficienţă cardiacă acută.

25/100

Aceste fenomene se datorează tulburărilor ventilatorii declanşate de respiraţia paradoxală

ce antrenează respiraţie pendulară şi balans mediastinal la care se pot adăuga şi hipovolemia

prin revărsatele lichidiene intrapleurale. De aceea, necesită blocarea voletului şi respiraţie

asistată sau controlată.

C. CONTUZII TORACICE CU LEZIUNI PLEURO-PULMONARE

a. Hemotoraxul reprezintă acumularea sângelui în cavitatea pleurală.

Aspectul clinic este acela al unui bolnav grav: palid, dispneic, anxios, agitat. De regulă,

preferă poziţia semişezândă. Pulsul este accelerat, iar TA este scazută.

Examenul fizic constată:

- reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii ale hemitoracelui respectiv;

- matitatea hemitoracelui lezat;

- murmurul vezicular abolit.

Figura 20 Hemotorax drept evolutiv

Simptomele generale şi locale sunt în funcţie de cantitatea de sânge revarsată în cavitatea

pleurală:

hemotoraxul mic (150-350 ml) – clinic şi paraclinic abia se percepe (radiologic se

constată opacifierea sinusurilor costo-diafragmatice);

hemotoraxul mijlociu (maxim 1500 ml) – matitatea ajunge în dreptul omoplatului;

hemotoraxul masiv (1500-3000 ml) – matitatea depăşeşte mijlocul omoplatului; aspectul

clinic general este al unui bolnav hemoragic, cu semnele

insuficienţei circulatorie acute mai mult decât cu insuficienţă

respiratorie acută. Când are origine pulmonară, hemoragia se

opreşte, de regulă, spontan, datorită presiunii mai scăzute în

circulaţia pulmonară şi prin reexpansionarea plămânului.

26/100

O hemoragie care continuă este determinată, de cele mai multe ori, de o leziune a vaselor

hilului plămânului sau a vaselor sistemice: artera intercostală, mamară, aortă, cavă sau chiar

cordul, reclamând toracotomia. Hemotoraxul mijlociu şi masiv necesită evacuarea, dar sub

protecţia refacerii volemice.

b. Pneumotoraxul reprezintă pătrunderea aerului în cavitatea pleurală.

Figura 21 Pneumotoraxul

Pneumotoraxul închis constă în acumularea de aer printr-o leziune bronho-pulmonară

care s-a închis spontan. Simptomatologia este în raport cu mărimea pneumotoraxului. În

pneumotoraxul mijlociu şi mare, când colabarea plămânilor este importantă sau respectiv totală,

apar tulburări importante respiratorii şi circulatori: dispnee, cianoză.

Examenul fizic al toracelui constată:

reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii la nivelul hemitoracelui respectiv;

lărgirea spaţiilor intercostale;

absenţa transmiterii vibraţiilor vocale;

hipersonoritate la percuţie;

abolirea sau diminuarea murmurului vezicular;

deplasarea matităţii cardiace spre partea sănătoasă (în pneumotoraxul masiv, compresiv).

Figura 22 Pneumotoraxul deschis

27/100

Pneumotoraxul cu supapă (sufocant) ia naştere în contuzii prin formarea unei valve la

nivelul plămânului (cu supapă internă) sau, în traumatismele toracice deschise, la nivelul

peretelui toracic (cu supapă externă). Aerul pătrunde în cavitatea pleurală în inspir sau în cursul

efortului de tuse, dar nu poate ieşi, producându-se o acumulare progresivă importantă de aer în

cavitatea pleurală.

Figura 23 Pneumotorace sufocant stâng – aspect radiologic

Figura 24 Pneumotorace sufocant drept – imagine CT

Tabloul clinic este impresionant: bolnavul este dispneic, cianotic, agitat. Acuză mare

“sete de aer” şi nu poate să inspire; are senzaţie de asfixie, de moarte iminentă.

Examenul fizic trebuie efectuat extrem de rapid şi va constata:

hipersonoritate la percuţie;

abolirea murmurului vezicular;

absenţa vibraţiilor vocale;

deplasarea matităţii cardiace şi a şocului apexian;

turgescenţa jugularelor.

Evacuarea aerului prin toracocenteză

se impune de urgenţă!

28/100

c. Contuzia pulmonară se caracterizează prin inundaţia parenchimului pulmonar cu sânge

provenit din vasele sangvine lezate la acest nivel. Sângerarea parenchimatoasă durează 4-6 ore,

după care urmează faza de coagulare şi cea de resorbţie.

Simptomatologia variază în limite largi, de la absenţa totală a suferinţei clinice, în

contuziile usoare, până la tulburări respiratorii evidente, în contuziile grave.

Semnele cele mai frecvent întâlnite sunt tusea şi expectoraţia mucoasă cu striuri

sanguinolente sau hemoptizia. Când suprafaţa interesată este importantă, chiar bilateral,

polipneea şi tahicardia sunt frecvente. La ascultaţie se percep raluri umede la bazele pulmonare.

Căile aeriene se încarcă şi apar raluri bronhice; bolnavul devine progresiv cianotic,

insuficienţa respiratorie se poate instala şi agrava, necesitând măsuri energice de reanimare.

Radiografiile toracice sunt indispensabile pentru diagnostic.

Figura 25 Traumatism toracic deschis cu hernierea parenchimului pulmonar

d. Ruptura pulmonară apare în traumatismele puternice, când aerul conţinut în plămân nu poate

ieşi din cauza glotei închise şi produce o hiperpresiune intrapulmonară, cu efracţia parenchimului

fie central, fie, mai frecvent, periferic.

În tabloul clinic, semnul major îl reprezintă hemoptizia. În rupturile corticale, tabloul

clinic este dominat de hemopneumotorax.

Rupturile centrale pot fi letale dacă interesează

vase importante; dacă teritoriile parenchimatoase

sunt puţin interesate, pot trece neobservate clinic.

Diagnosticul radiologic este greu de

stabilit imediat după traumatism datorită

contuziei pulmonare ce poate însoţi ruptura; se

poate evidenţia după câteva zile de la traumatism.

29/100

II.5.a.2 TRAUMATISME TORACICE DESCHISE – PLĂGI TORACICE

Luând în considerare criteriul cel mai important de clasificare al plăgilor, şi anume

profunzimea, se pot întâlni:

A. plăgi superficiale care interesează pielea şi ţesutul celular subcutanat şi nu prezintă

particularităţi clinice sau evolutive.

B. plăgi profunde, cu interesarea pleurei, plăgi pleuro-pulmonare. Sunt de o gravitate

deosebită prin posibilitatea lezării importante a parenchimului, bronhiilor, vaselor, antrenând

hemo- sau/şi pneumotorax important. Leziunile vaselor mari pulmonare de la nivelul hilului sunt

letale, datorită hemoragiei fulgerătoare pe care o provoacă, în timp ce leziunile periferice se

însoţesc de afectări parenchimatoase şi hemoragii mai puţin importante.

Figura 26 Traumatisme toracice masive

Semnele clinice sunt:

hemoptizia – prezentă aproape în toate plăgile pulmonare; rar poate fi dramatică şi

însoţită de tabloul clinic al unei anemii acute;

dispneea – importantă în plăgile toracice mari;

tusea – de obicei moderată, însoţită de expectoraţii mari, sau hemoptizie.

Examenul fizic constată două semne clinice majore: plaga şi emfizemul subcutanat, la

care se pot adăuga semnele hemo- sau pneumotoraxului.

Plaga constituie orificiul de intrare a agentului vulnerant; în condiţiile plăgilor

transfixiante se poate evidenţia şi al doilea orificiu, orificiul de ieşire al agentului vulnerant.

Uneori, plaga poate avea dimensiuni importante, permiţând intrarea şi ieşirea aerului în cavitatea

pleurală în timpul mişcărilor respiratorii.

Emfizemul subcutanat este unul din semnele clinice cele mai obiective, indicând

întotdeauna o leziune pulmonară (atât în traumatismele deschise, cât şi în traumatismele închise).

Când emfizemul subcutanat apare şi se dezvoltă rapid, se poate presupune o plagă bronho-

pulmonară ce produce un pneumotorax hipertensiv.

30/100

Figura 27 Emfizem subcutanat

Hemotoraxul însoţeşte plăgile pulmonare; este în cantitate mai mare când vasele lezate au

un calibru mai important, mai mic, în plăgile pulmonare periferice. Accidentaţii cu hemotorax

mare, care depăşeste mijlocul omoplatului, sunt agitaţi, palizi, dispneici, cu dureri toracice vii şi

cu lipotimii repetate; prezintă tahicardie, iar cordul este frecvent deplasat spre partea sănătoasă;

preferă poziţia semişezândă, deoarece în această poziţie sângele comprimă mai mult diafragmul

şi mai puţin cordul şi mediastinul.

Figura Aspecte CT şi radiologice în hemotorax

Hemotoraxul mediu este mai bine suportat, deplasarea cordului, compresiunea venelor

cave şi colabarea plămânului fiind, în acest caz, mai mici.

Pneumotoraxul complică frecvent plăgile pleuro-pulmonare. Majoritatea acestor răniţi

sunt şocaţi, prezentând insuficienţă cardio-respiratorie acută, datorită tulburărilor grave

respiratorii şi circulatorii produse.

Examenul toracelui constată prezenţa plăgii, a traumatopneei, a emfizemului subcutanat

şi semnele clinice ale pneumotoraxului sau/şi ale hemotoraxului. Reechilibrarea cardio-

respiratorie trebuie obţinute imediat prin închiderea orificiului de comunicare cu pleura,

evacuarea revărsatelor şi respiraţie asistată.

31/100

Traumatisme traheo-bronhice

Se pot produce în traumatismele închise sau deschise ale toracelui. Rar sunt izolate, cel

mai frecvent se asociază cu alte leziuni grave parietale sau viscerale (dau o mortalitate globală

importantă – 30%; 50% vor deceda la locul accidentului). Obişnuit evoluează în două faze:

faza imediată – predomină fenomenele de insuficienţă respiratorie acută determinată de

“fuga aerului” din arborele traheo-bronhic în mediastin şi în cavitatea pleurală (de obicei

se rupe şi pleura mediastinală); în funcţie de mărimea breşei apare un pneumomediastin

şi un pneumotorax ce poate deveni compresiv; pneumomediastinul jenează întoarcerea

venoasă şi umplerea cordului; pneumotoraxul duce la colabarea plămânului şi deplasarea

mediastinului.

faza secundară – are drept caracteristică instalarea stenozei traheo-bronhice cu perturbări

ale funcţiei ventilatorii şi cardio-circulatorii (stenoza unei bronhii principale echivalează

cu o pneumonectomie). Cordul este suprasolicitat deoarece trebuie să asigure o circulaţie

mai rapidă prin singurul plămân funcţional, deci există pericolul instalării insuficienţei

acute ventriculare drepte sau a cordului pulmonar cronic.

Figura

În faza imediată, bolnavul este într-o stare gravă, dispneic, agitat, cianotic şi dezvoltă două

sindroame.

a. Sindromul gazos – pierderile aeriene realizează “triada gazoasă”: pneumotorax,

pneumomediastin şi emfizem subcutanat important.

Când pierderile sunt mici, semnele “triadei gazoase” sunt reduse ca intensitate. Când

pierderile sunt mari apar semnele:

pneumotoraxului sufocant;

pneumomediastinului masiv care produce infiltrarea importantă a spaţiului celular

mediastinal, apoi cervical, cu apariţia emfizemului suprasternal, cervical, iar apoi apariţia

emfizemului subcutanat extensiv, generalizat.

32/100

Figura

În general, sindromul gazos compresiv sugerează o ruptură traheo-bronhică.

b. Sindromul hemoragic – înregistrat în 25% din cazuri este reprezentat de hemoptizie

care poate fi abundentă şi persistentă.

Simptomatologia rupturilor traheo-bronhice în faza secundară (6 săptămâni - l an) este

determinată de instalarea stenozei traheale sau bronhice. Stenoza traheală se manifestă prin

tulburări de ventilaţie, mai mult sau mai puţin importante, în funcţie de gradul stenozei; în cele

strânse apare dispneea cu tahipnee, tahicardie care împreună cu cianoza se accentuează la efort.

Stenoza bronhică antrenează sindromul de excluzie bronho-pulmonară datorită

atelectaziei pulmonului neventilat, iar când stenoza este incompletă se asociază o supuraţie

cronică sub forma bronşiectaziei sau abcesului pulmonar.

Diagnosticul rupturilor traheo-bronhice se precizează prin radiografii, bronhoscopii.

Leziunile descoperite atât în faza imediată, cât şi în cea tardivă trebuie reparate chirurgical.

Traumatisme ale cordului şi ale vaselor mari

A. Traumatisme închise ale cordului şi vaselor mari

Se produc prin lovituri puternice directe în regiunea precordială, prin mecanisme de

compresiune violentă sau decelerare bruscă. Se descriu:

a. Contuzia miocardică (contuzia cordului) – constă în distrucţia arhitecturii miocardice

şi a reţelei circulatorii coronariene pe o zonă de întindere şi profunzime variabile; nu are o

simptomatologie caracteristică, dar poate fi sugerată de:

durere toracică persistentă, dacă aceasta nu este justificată prin leziuni toracice parietale;

tulburări de ritm cardiac;

instabilitate tensională;

sindrom de debit cardiac scăzut;

tulburări de conducere.

33/100

Hipotensiunea, cu tahicardie şi turgescenţa jugularelor la un bolnav cu traumatism toracic

anterior poate sugera diagnosticul, iar dintre explorările complementare, numai ECHOgrafia

cardiacă poate aduce elemente de diagnostic pozitiv.

Bolnavii cu contuzie cardiacă afirmată sau suspectată vor trebui supravegheaţi datorită

posibilităţii apariţiei unor complicaţii: ischemie miocardică, embolii arteriale periferice,

dischinezie ventriculară, anevrism ventricular (mai frecvent afectat este ventriculul stâng).

b. Rupturile pericardice – însoţesc, de obicei, pe cele ale cordului; rar sunt izolate; pot

antrena, şi prin reacţia inflamatorie concomitentă, un revarsat intrapericardic important, cu

apariţia fenomenelor de tamponadă cardiacă.

c. Rupturile cardiace parietale – interesează mai adesea pereţii ventriculari şi, mai ales,

ventriculul drept; se asociază cu rupturi pericardice şi, în funcţie de mărimea breşei, pot antrena

semnele unei tamponade cardiace sau a unui hemotorax brutal şi important, cauzator de deces.

Figura 28 Tamponadă cardiacă

Tamponada cardiacă evoluează rapid şi duce la oprirea inimii, ca o consecinţă a

stânjenirii umplerii diastolice a atriilor; limita critică de la care se produce oprirea cordului este

de 200-300 ml sânge. Simptomatologia clasică a tamponadei cardiace este inclusă în triada lui

Beck: hipotensiune arterială fără tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace şi creşterea presiunii

venoase, tradusă clinic prin turgescenţa jugularelor.

Figura

34/100

Diagnosticul, la un politraumatizat, cu

semnele şocului hemoragic şi traumatic, nu

este tocmai uşor.

d. Leziunile traumatice ale valvelor –

mai afectat este aparatul valvular mitral sau

tricuspidian, cu rupturi de cordaje ce se

traduce pin suflu sistolic caracteristic de

insuficienţă mitrală sau tricuspidiană pe fondul unei instabilităţi tensionale, cu tahicardie şi

dispnee.

ECHOgrafia cardiaca poate decela aceste leziuni traumatice si permite repararea lor in timp util.

e. Rupturile de aortă toracică – se produc mai ales prin decelerare bruscă (accidente de

automobil, căderi de la înălţime etc.). Sediul cel mai frecvent este

la nivelul istmului aortic. Dacă ruptura nu este imediat fatală, se

formează un hematom care ocupă mediastinul superior.

Simptomatologia antrenată de hematomul mediastinal este

durerea retrosternală cu iradiere interscapulo-vertebrală sau la baza

gâtului, senzaţie de constricţie toracică, echimoză suprasternală,

staza jugularelor, tuse iritativă, voce răguşită, suflu sistolic interscapulo-vertebral stâng sau la

baza gâtului, inegalitatea amplitudinii pulsului la membrele superioare şi carotide, reducerea

amplitudinii pulsului la membrele inferioare (sindromul de falsă coarctaţie de aortă).

Unele semne radiologice pot trezi suspiciunea unui hemomediastin prin ruptura arcului

aortic ( politraumatismele), dar angiografia este cea care certifică diagnosticul şi pune indicaţia

operatorie de urgenţă.

Figura

35/100

B. Traumatisme deschise ale cordului şi vaselor mari

a. Plăgile cardio-pericardice sunt cu semnificaţia cea mai

dramatică prin gravitatea lor imediată. În funcţie de mărimea breşei

pericardice se descriu următoarele forme:

cu hemopericard – când breşa este mică, sângele poate fi

reţinut în cavitatea pericardică şi apare simptomatologia

unei tamponade cardiace care oferă de foarte multe ori un

interval de timp ce permite instalarea unui tratament eficient, în ciuda aspectului grav al

simptomelor;

cu hemotorax – când hemotoraxul abundent şi sângerarea importantă pot fi rapid fatale.

Tratamentul chirurgical de urgenţă se impune în ambele cazuri pentru practicarea cardiorafiei.

Figura 29 Corp ascuţit penetrant în regiunea precordială

b. Plăgile vaselor toracice mari – pot fi interesate aorta cu ramurile emergente, arterele

pulmonare, venele cave sau pulmonare. Simptomatologia variază în raport cu gravitatea şi

localizarea hemoragiei, putând antrena sângerări intrapericardice, intrapleurale sau

intramediastinale, exteriorizate sau nu; dintre acestea, în special cele cu hemotorax pot fi rapid

mortale. Evoluţia stării clinice impune intervenţia chirurgicală cu sau fără efectuarea explorărilor

complementare necesare: radiografii, angiografii, ECHOgrafii etc.

Figura

36/100

Figura

Traumatisme ale esofagului

Semnele clinice sunt legate de evoluţia mediastinitei, a cărei simptomatologie realizează

triada Barrett: dispnee, emfizem subcutanat, durere epigastrică. Emfizemul subcutanat ce apare

deasupra furculiţei sternale este caracteristic. La aceste semne se adaugă febra ce ajunge rapid în

jur de 40oC, durerile epigastrice sau retrosternale cu debut brutal ce iradiază în spate; bolnavul

prezintă şi odinofagie, sialoree.

Examenul radiologic evidenţiază:

pneumomediastinul (întins sau localizat este un semn

particular), pneumotoraxul sau piopneumotoraxul;

esofagografia şi esofagoscopia vor completa diagnosticul.

Traumatisme ale canalului toracic (chilotoraxul)

Examenul clinic relevă un revărsat pleural (prin puncţie se elimină un lichid cu aspect

lăptos, opalescent care se reface rapid după evacuare). Evacuările repetate şi pierderile abundente

de lichid limfatic duc la o denutriţie progresivă datorită pierderilor proteice şi lipidice.

Diagnosticul şi sediul leziunii canalului limfatic pot fi precizate prin limfografie.

Tratamentul chirurgical este singurul în măsură să oprească scurgerile de limfă în cavitatea

pleurală.

Traumatisme ale diafragmului

a. Rupturile diafragmului apar în traumatismele închise ale toracelui, mai ales prin

compresiune, când ruptura se produce prin dilacerare; sediul cel mai frecvent este la nivelul

foliolei stângi, care este zona cea mai slabă a diafragmului.

37/100

Gravitatea acestor leziuni este legată de producerea herniilor diafragmatice traumatice,

deoarece breşa diafragmatică nu are tendinţa la vindecare spontană.

Simptomatologia clinică poate fi dominată de semne toracice: dispnee, dureri toracice,

cianoză sau de semne abdominale. Majoritatea bolnavilor cu rupturi ale diafragmului sunt, însă,

politraumatizaţi, putând prezenta leziuni extrem de diverse responsabile de această

simptomatologie. Pentru o ruptură diafragmatică trebuie să atragă atenţia o contuzie abdominală

cu tulburări respiratorii sau o contuzie gravă toracică cu vărsături şi contractură abdominală.

Figura 30 Perforaţie esofagiană – pneumomediastin

Figura 31 Ruptură diafragm stâng cu migrarea intratoracică a stomacului

Semnele clinice proprii sunt:

existenţa respiraţiei paradoxale abdominale; diafragmul rupt are mişcări paradoxale,

determinând retracţia cadranului superior al abdomenului în inspiraţie şi destinderea lui

în expiraţie;

modificarea stetacusticii hemitoracelui respectiv: matitate sau sonoritate crescută;

perceperea zgomotelor hidro-aerice de tip intestinal la baza hemitoracelui respectiv, în

locul murmurului vezicular;

dispariţia matităţii hepatice.

38/100

Examenul radiologic este esenţial, cu sau fără substanţă de contrast (poate evidenţia

prezenţa viscerelor abdominale în torace). Intervenţia chirurgicală de urgenţă este recomandată

atât datorită tulburărilor cardio-respiratorii antrenate de volumul viscerelor herniate, cât şi

datorită pericolului ştrangulării acestora.

Figura Traumatism cu volet costal, ruptura de diafragm si hernie diafragmatica posttraumatica

Figura

b. Plăgile diafragmului sunt practic plăgi toraco-abdominale şi sunt de o gravitate

deosebită, deoarece produc o comunicare între cele două cavităţi, cu riscul infectării reciproce şi

de pătrundere a viscerelor abdominale în torace.

Semne clinice de certitudine într-o plagă toraco-abdominală pot fi:

prezenţa unui organ abdominal, epiplon cel mai frecvent, sau de lichid de provenienţă

abdominală (bilă, conţinut gastric, intestinal) la nivelul orificiului toracic;

observarea printr-o plagă largă toracică a viscerelor abdominale;

asocierea semnelor de plagă penetrantă toracică (emfizem subcutanat, traumatopnee) cu a

semnelor de leziune a viscerelor abdominale (sindrom peritonitic, hemoperitoneu).

39/100

Figura 32 Leziuni diafragmatice – aspect radiologic şi CT

Dată fiind dispoziţia organelor abdomenului superior, prezenţa unei plăgi toraco-

abdominale poate fi bănuită ori de câte ori există o leziune situată sub nivelul coastei a IV-a

anterior şi sub coasta a VII-a posterior.

Urmărirea atentă a evoluţiei clinice, explorările complementare incluzând puncţia

abdominală, lavajul peritoneal, explorările radiologice, ECHOgrafia pot preciza diagnosticul şi

impun intervenţia chirurgicală.24

Figura 33 Leziuni hemidiafragm stâng – aspect radiologic

Figura 34 Ruptură de diafragm – gastrotorax

24 http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php

40/100

II.5.b EXAMENE PARACLINICE LA TRAUMATIZATUL TORACIC

1) Radiografia toracică. Există însă o excepţie de la regulă: pacienţii la care se impune

toracotomia în camera de urgenţă sau la cei cu pneumotorax în tensiune (drenaj pleural

imediat), la care nu există timpul necesar pentru realizarea examenului radiologic.

2) Examen EKG;

3) Echocardiografic (suspectarea leziunilor cardiace, a tamponadei cardiace);

4) Examinări radiologice suplimentare (pe alte organe şi sisteme);

5) Hemograma completă, analizele uzuale biochimice.

6) Examenul computer tomograf are o importantă deosebită, în special la pacienţii

politraumatizaţi. El trebuie efectuat ori de câte ori este necesar. Frecvent evidenţiază

leziuni ce nu au fost observate la examenul radiologic.25

Eхɑmenele de lɑborɑtor vor evіdenţіɑ рoѕіbіlɑ ріerdere ѕɑngvіnă (ɑnemіe). Gɑzele

ѕɑngvіne ѕe vor fɑce cu рredіlecţіe în rɑрort de dɑtele clіnіce ɑle bolnɑvuluі, ɑceѕteɑ рermіţând

evіdenţіereɑ şі ѕtɑbіlіreɑ grɑduluі іnѕuficіenţeі reѕріrɑtorіі.

Τotodɑtă, ɑceѕte măѕurătorі reрetɑte рot determіnɑ recurgereɑ lɑ ѕuрortul ventіlɑţіeі

mecɑnіce în dіverѕe vɑrіɑnte (cu рreѕіune eхріrɑtorіe рozіtіvă, reѕріrɑţіe ɑѕіѕtɑtă etc).

Eхɑmenele rɑdіologіce clɑѕіce іnclud rɑdіogrɑfiɑ şі rɑdіoѕcoріɑ torɑcіcă. În conteхtul

bolnɑvuluі рolіtrɑumɑtіzɑt rɑdіogrɑfiɑ torɑcіcă eѕte oblіgɑtorіe. Аceѕteɑ evіdenţіɑză frɑcturіle

coѕtɑle, ѕternɑle, clɑvіculɑre ѕɑu ɑle omoрlɑtuluі, revărѕɑtele рleurɑle (hemotorɑхul),

deрlɑѕɑreɑ medіɑѕtіnuluі, рneumo-medіɑѕtіnul, hemoрerіcɑrdul, lărgіreɑ bɑzeі corduluі în

lezіunіle vɑѕelor mɑrі (Аtenţіe: emfizemul ѕubcutɑnɑt ɑѕcunde рneumotorɑхul lɑ eхɑmenul

rɑdіologіc!).

Τomogrɑfіɑ comрuterіzɑtă ѕe рoɑte efectuɑ dɑcă bolnɑvul eѕte echіlіbrɑt hemodіnɑmіc.

Eѕte eхtrem de utіlă în evіdenţіereɑ contuzііlor рulmonɑre ѕɑu hemɑtomuluі рulmonɑr, în

dіɑgnoѕtіcul lezіunіlor dіɑfrɑgmɑtіce, dɑr рermіte şі urmărіreɑ în dіnɑmіcă ɑ lezіunіlor

рulmonɑre. Τomogrɑfіɑ comрuterіzɑtă cu ѕcɑner ѕріrɑl ɑduce un рluѕ de іnformɑţіe de mɑre

ɑcurɑteţe în trɑumɑtіѕmele torɑcіce ɑvând şі o vіteză mɑі mɑre de ɑchіzіţіe ɑ іmɑgіnіlor. Eѕte o

metodă utіlіzɑtă cu рredіlecţіe în рolіtrɑumɑtіѕme.

25 http://www.spitalul-municipal-timisoara.ro/data_files/content/sectii/clinica-de-chirurgie-toracica/traumatisme-

toracice-risc-vital-imediat.pdf

41/100

Rezonɑnţɑ mɑgnetіcă nucleɑră nu ɑre, deocɑmdɑtă, utіlіtɑte deoѕebіtă în trɑumɑtіѕmele

torɑcіce. Ultrɑѕonogrɑfіɑ рoɑte fi utіlă în deріѕtɑreɑ revărѕɑtelor рleurɑle рoѕttrɑumɑtіce (bіne

eхecutɑtă eѕte chіɑr mɑі ѕenѕіbіlă decât rɑdіogrɑfɑ torɑcіcă). Аceɑѕtă metodă іnveѕtіgɑţіonɑlă

eѕte ɑdeѕeɑ foloѕіtă în ѕcreenіng-u\ рolіtrɑumɑtіzɑţіlor. Metodɑ ɑre іndіcɑţіe mɑі ɑleѕ în

evɑluɑreɑ cɑrdіɑcă (tɑmрonɑdă рerіcɑrdіcă, contuzіe etc.)

Electrocɑrdіogrɑmɑ evіdenţіɑză ѕemnele de ɑfectɑre mіocɑrdіcă (contuzіe, іnfɑrct

рoѕttrɑumɑtіc etc.) ѕɑu de tɑmрonɑdă cɑrdіɑcă.

Аngіogrɑfіɑ ѕe іndіcă ɑtuncі când eхіѕtă, de lɑ debut ѕuѕріcіuneɑ de lezіunі ɑle vɑѕelor

mɑrі ѕɑu lɑ іntervɑl, când ѕe conѕtɑtă lezіunі vɑѕculɑre рoѕttrɑumɑtіce evolutіve (fiѕtule ɑrterіo-

venoɑѕe, рѕeudoɑevrіѕme etc.) fіnd рoѕіbіlă şі o іntervenţіe terɑрeutіcă рe cɑle ɑngіogrɑfică

(embolіzɑre).

Figura 35 Toracoscopie videoasistată

Τorɑcoѕcoріɑ eѕte o metodă reɑctuɑlіzɑtă în conteхtul dezvoltărіі tehnologіce ɑctuɑle.

Арlіcɑbіlіtɑteɑ ɑceѕteіɑ în trɑumɑtіѕmele torɑcіce eѕte în ѕtudіu, în cɑzul utіlіzărіі ventіlɑţіeі

ѕeрɑrɑte ɑ celor doі рulmonі, metodɑ рermіte şі rezolvɑreɑ unor lezіunі trɑumɑtіce torɑcіce ѕɑu

ɑ comрlіcɑţііlor ɑceѕtorɑ (emріemul) fіe în conteхt torɑcoѕcoріc, fіe cɑ o vɑrіɑntă vіdeoɑѕіѕtɑtă.

Evaluarea iniţială şi managementul pacienţilor grav răniţi este o sarcină dificilă şi

necesită o abordare rapidă şi sistematică. Această abordare sistematică poate fi folosită pentru a

creşte viteza şi acurateţea procesului de evaluare, dar este de asemenea necesară şi o bună

evaluare clinică. 26

26

Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 35, 38;

42/100

II.6 TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR TORACICE

Traumatismul toracic reprezintă o entitate frecvent întâlnită în cadrul traumei şi este de

grevat de o morbiditate şi mortalitate semnificative. Este evaluat faptul că aproximativ 20% din

decesele prin traumă se datorează leziunilor toracice, indiferent de mecanismul de producere.27

Figura 36 Mecanisme de producere ale politraumatismelor

Modul diferit de abordare a principiilor de tratament, indicaţiile şi momentul

intervenţiilor chirurgicale, interpretarea variată a noţiunii „leziune” necesită nu numai crearea

unui sistem unic de apreciere a gravităţii traumatismului, ci şi mai întâi de toate, definirea

noţiunii „traumatism asociat”.

Aşadar, politraumatizatul cu complexul de leziuni trebuie privit nu numai prin concepţie

anatomo-fiziologică şi anatomică, ci având în vedere, în primul rând, răspunsul fiziopatologic al

organismului faţă de leziuni, care prin cercuri vicioase progresează geometric.

27

http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/17%20Puncte%20cheie%20in%20managementul%20traumatism

ului%20toracic.pdf

43/100

Politraumatizatul sintetizează sedii traumatice multiple cu o reacţie imediată şi tardivă,

având în mare măsură potenţial evolutiv spre sindromul de insuficienţă organică multiplă.28

Evaluarea primară a pacientului traumatizat toracic impune bilanţul leziunilor

concomitent cu investigarea mecanismului de producere (contuzie, penetrare de mică şi mare

velocitate, suflu) încă de la locul accidentului.

Prin integrarea acestor date cu cele oferite ulterior de investigaţiile clinice şi paraclinice

se pot suspecta o serie de leziuni asociate traumei toracice ce pot genera ulterior mari

insuficienţe de organ. Este obligatorie parcurgerea în ordinea standard a etapelor protocolului de

evaluare primară, evitându-se astfel diagnosticul unei leziuni mai puţin grave înaintea uneia care

poate face ca demersul diagnostic şi terapeutic să nu mai aibă subiect.

Primul pas în resuscitarea pacienţilor cu traumatism toracic este reprezentat de asigurarea

căilor aeriene şi a unei ventilaţii adecvate. Pacienţii cu traumatism toracic la care se dezvoltă

insuficienţa respiratorie severă au o rată mult mai mare de mortalitate. Asocierea şoc-insuficienţă

respiratorie acută are un potenţial imediat letal.29

Tratamentul traumatismelor toracice este în funcţie de tipul leziunii, astfel:

a) Faza primară de acţiune (primul ajutor), constă din: controlul hemoragiei; imobilizarea

fracturii cu volete costale; controlul respiraţiei şi a frecvenţei cardiace, scoaterea accidentatului

din focar cu măsuri de protecţie a coloanei vertebrale; oxigenoterapie; transport rapid la spital.

Accidentatul va fi menţinut şi apoi transportat pe o suprafaţă rigidă, iar mobilizarea se va face cu

maximă precauţie pentru a se evita lezarea vertebro-medulară.

În camera de gardă (UPU) se controlează libertatea căii respiratorii şi se evaluează

mişcările respiratorii şi circulaţia sângelui: se va instala un cateter venos central pentru a măsura

presiunea venoasă centrală (PVC), se instituie tratamentul de reechilibrare hidroelectrolitică şi se

determină grupa şi Rh-ul sangvin.

b) Faza secundară de acţiune (intraspitalicesc) - se realizează: anamneza pacientului

referitoare la modalitatea de producere a traumatismului şi care a fost agentul vulnerabil; se

efectuează EKG-ul, radiografia toracică şi ecografia, aceste examine urmărind evaluarea

fracturilor costale, leziunilor pulmonare şi cardiace.

28 http://www.artamedica.md/articles/35/politraumatisme.pdf 29

http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/17%20Puncte%20cheie%20in%20managementul%20traumatism

ului%20toracic.pdf

44/100

Ierarhizarea priorităţilor

Prioritatea este dată de cele două etape ale procesului diagnostic, evaluarea primară şi

evaluarea secundară care împarte leziunile în:30

TRAUMATISMELE TORACICE LETALE

Cele 6 tipuri rapid letale de traumatisme toracice: (trebuie

descoperite la examinarea primară)

obstrucţia căilor aeriene;

pneumotoracele sufocant;

pneumotoracele deschis;

hemotoracele masiv;

voletul costal;

tamponada cardiacă.

TRAUMATISMELE TORACICE POTENŢIAL LETALE

Cele 6 tipuri potenţial letale de traumatisme toracice: (trebuie

descoperite la examinarea secundară)

ruptura de aortă (disecţia);

contuzia miocardică;

ruptura traheobronşică;

ruptura (perforaţia) esofagiană;

contuzia pulmonară;

ruptura diafragmatică (hernia).

Figura 37 Traumatisme toracice prin strivire

30 http://medicinageneralacursuri.blogspot.ro/2013/10/traumatisme-toracice.html#

45/100

TRAUMATISMELE TORACICE FĂRĂ POTENŢIAL LETAL

Cele 8 tipuri de leziuni toracice (de obicei) fără potenţial letal. Trebuie identificate la examinarea

secundară:

pneumotoracele simplu sau hemotoracele redus;

luxaţia sternoclaviculară;

fractura sternală;

fractura de claviculă;

fractura scapulară;

asfixia traumatică;

fracturile costale simple;

contuzia de perete toracic.

Figura 38 Fracturi costale - tratament chirurgical

TRAUMATISME TORACICE RAPID LETALE:

OBSTRUCŢIA CĂILOR AERIENE

Se va face “blitz diagnostic” pe baza:

- scăderii efortului respirator sau a frecvenţei respiratorii < 12/min;

- cianozei;

- retracţiei intercostale / sternale / subcostale;

- respiraţiei zgomotoase (sforăit / gâlgâit / horcăit / stridor);

- agitaţiei sau obnubilării.

Tratament:

oxigen cu debit mare;

manevre de deschidere a căilor aeriene;

aspiraţie;

46/100

cale aeriană orofaringiană sau nazofaringiană;

manevre invazive:

- intubaţie endotraheală;

- cricotiroidotomie cu ac sau chirurgicală.

Toate aceste manevre se vor efectua în timpul examinării primare.31

Prezumţia celei mai grave leziuni

Suspiciunea clinică a unei leziuni cu risc vital impune iniţierea imediată a măsurilor

terapeutice adecvate şi numai excluderea diagnostică a acesteia determină suspendarea atitudinii

terapeutice respective. Protocolul de evaluare primară a pacientului traumatizat toracic trebuie

urmat pas cu pas, acesta fiind astfel conceput încât identificarea leziunilor să fie făcută în ordinea

impactului lor vital, permiţând iniţierea terapiei gradual, în funcţie de gravitate.

Figura 39 Pleurostomie

Tratament concomitent cu diagnosticul

Iniţierea gesturilor terapeutice nespecifice de resuscitare şi reechilibrare este necesară pe

măsură ce informaţiile diagnostice sunt acumulate, temporizarea lor până la obţinerea unui bilanţ

lezional complet documentat paraclinic având riscul ca aşteptarea să fie însoţită de apariţia unei

situaţii ireversibile.

Examen sistematic

În circumstanţe traumatice prezenţa unei leziuni nu exclude concomitenţa altora şi în

acest context evaluarea şi reevaluarea sistematică, pe regiuni anatomice prevalează faţă de

investigarea amănunţită a primei leziuni depistate.

31 http://atimures.ro/wp-content/uploads/2012/10/Curs-de-asistenta-medicala-de-urgenta-a-pacientului-

traumatizat.pdf

47/100

Reevaluare frecventă

Modificările rapide în dinamica evoluţiei funcţiilor vitale şi a leziunilor de organ la

pacientul traumatizat toracic este un argument pentru verificarea frecventă a stabilităţii acestora.

Monitorizare continuă

Parametrii măsurabili paraclinic pot da de asemenea informaţii asupra evoluţiei statusului

pacientului în sensul stabilizării sau nu a leziunilor şi a impactului lor asupra funcţiilor de organ

şi homeostaziei.

Abordarea în echipă organizată

Abordarea cazului se face în echipă organizată, special antrenată în managementul

traumei, în care liderul echipei este responsabil atât de respectarea protocoalelor cât şi a rolului

fiecărui membru (culegerea de informaţii, gesturi diagnostice, manevre terapeutice, investigaţii).

În contextul traumatismului toracic există proceduri de diagnostic adaptate acestei

patologii, cât şi măsuri terapeutice specifice (toracotomie, pleurostomie etc.) caracteristice

diverselor forme clinice, gravităţii cazului, momentului şi locului de abordare a pacientului.

Aceste tehnici trebuiesc însuşite atât de medici de medicină de urgenţă, cât şi de anestezişti-

reanimatori, gesturile simple fiind cele care de multe ori asigură supravieţuirea.

Algoritmul terapeutic în STI pe lângă măsurile nespecifice de terapie, caracteristice pacientului

critic are şi o serie de elemente specifice traumatizatului toracic, un loc aparte ocupându-l

metodele de analgezie. Ca tendinţă actuală se observă creşterea ponderii tehnicilor de analgezie

loco-regională.32

b#

Indicaţiile toracotomiei în traumatisme

Toracotomia este o intervenţie cu un risc relativ ridicat, de aceea indicaţiile efectuării în

traumatismele toracice trebuie bine cunoscute. Se constată o proporţie de 14% toracotomii la

bolnavii cu traumatisme toracice închise, respectiv 33% la cei cu plăgi toracice.

Indicaţiile toracotomiei pot fi grupate în indicaţii de urgenţă sau la interval.

32

http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/17%20Puncte%20cheie%20in%20managementul%20traumatismul

ui%20toracic.pdf

48/100

Indicaţiile de urgenţă ale toracotomiei:

1) Stop cardiac în (poli) traumatisme.

2) Tamponadă cardiacă.

3) Leziuni ale vaselor mari.

4) Leziuni toracice cu pierdere de substanţă parietală (cu apariţia traumatopneei).

5) Pierdere de aer importantă pe tubul de pleurostomie.

6) Leziune traheo-bronşică documentată.

7) Leziuni ale esofagului toracic.

8) Hemotorax masiv (peste 1000 - l500 ml pe tubul de pleurostomie sau debit

continuu de cca 150-200 ml/h în primele 3-4 ore).

9) Leziune mediastinală (exemplu glonţ penetrant).

10) Embolie gazoasă (aer).

11) Leziune diafrgmatică.

Indicaţiile toracotomiei la interval

a) Hemotorax neevacuat.

b) Hernie diafragmatică nerecunoscută iniţial.

c) Fals anevrism.

d) Fistulă de duet toracic.

e) Empiem cronic.

f) Hematom infectat.

g) Leziune traheo-bronşică nedescoperită iniţial.

h) Fistulă arterio-venoasă traumatică.

i) Leziuni cardiace septale sau vallare post-traumatice.

Contraindicaţiile toracotomiei

1. Glonţ intratoracic care nu a produs alte leziuni.

2. Hemotorax mic sau mediu.

3. Pneumomediastin în absenţa unor leziuni traheo-bronşice.33

33 http://www.mediculmeu.com/chirurgia-toracica/traumatismele-toracelui/scorurile-traumatice-in-traumatismele-

toracice.php

49/100

În ţara noastră şi nu numai, toracenteza (puncţia pleurală) reprezintă o tehnică medicală

relativ frecvent folosită în unităţile spitaliceşti de profil, fiind accesibilă, uşor de efectuat de către

un medic de specialitate, în rare cazuri fiind urmată de complicaţii minore.

Indicaţiile toracentezei:

1. Pentru diminuarea dispneei în revărsate pleurale masive ce exercită compresiune asupra

plămânului şi mediastinului;

2. Tratamentul pneumotoraxului spontan recidivant prin introducerea în spaţiul pleural de

agenţi sclerozanţi precum talcul, tetraciclina pentru inducerea pleurodesisului (simfizării

pleurale); de asemnenea, se pot introduce citostatice în pleureziile de natură neoplazică,

iar după evacuarea unui empiem se pot introduce agenţi trombolitici pentru a preveni

simfizarea celor două foiţe pleurale;

3. Pentru evacuarea unui chilotorax sau hemotorax;

4. Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv = prezenţa lichidului şi diagnosticului etiologic =

etiologia pleureziei: infecţioasă, inflamatorie, tumorală, parazitară sau transudativă.34

Figura 40 Puncţia pleurală

Obiectivele evaluării primare a pacienţilor politraumatizaţi sunt: stabilizarea pacientului,

identificarea leziunilor care îi pun viaţa în pericol, iniţierea protocolului de resuscitare şi

susţinere funcţiilor vitale şi stabilirea atitudinii terapeutice definitive.

Evaluarea şi gestionarea pacienţilor politraumatizaţi va începe din locul unde s-a produs

traumatismul, o bună comunicare cu spitalul care va prelua pacientul fiind importantă pentru o

bună pregătire şi coordonare. Acest prim pas trebuie făcut agresiv pregătindu-se astfel o

spitalizare de scurtă durată şi o recuperare rapidă.

34

http://www.romedic.ro/toracenteza-toracocenteza-punctia-pleurala#

50/100

Există posibilitatea ca echipa de urgenţă să vină la un timp ulterior şi să completeze

evaluarea primară precară, lucru ce poate determina şi modificarea atitudinii terapeutice.

Întârzierea evaluării primare a pacientului politraumatizat nu doar creşte numărul zilelor

de spitalizare, dar poate sta la baza constituirii unui cerc vicios care duce la insuficienţă organică

multiplă. Atât supravegherea primară cât şi cea secundară sunt părţi integrante ale evaluării şi

management-ului iniţial al pacientului politraumatizat.

Managementul iniţial începe cu secvenţa evaluării primare ( eliberarea căilor respiratorii,

respiraţia spontană, controlul hemoragiilor, impotenţa funcţională, timpul de expunere / mediul )

secvenţa efectuată în acelaşi timp cu resuscitarea. Monitorizarea este permanentă iar rezumatul

evaluării primare poate suferi modificări de la un moment la altul. După modelul primei evaluări,

se efectuează o evaluare secundară, mai amănunţită de la“A la Z”.

În supravegherea secundară se folosesc teste diagnostice complexe, de asemenea este

recomandat ca examinarea clinică să fie refăcută pentru a diminua şansele ca o afecţiune să

rămână neobservată. Supravegherea terţiară are o importanţă deosebită în special în cazul

pacienţilor transferaţi direct din sala de operaţie din departamentul de urgenţă.

După evaluarea primară şi secundară cu sau fără resuscitare concomitentă făcută în

departamentul de urgenţă sau în sala de operaţie, dacă pacientul va trebui transferat fie la un alt

spital fie la o altă secţie, fie într-o altă clădire din curtea spitalului, atunci transportul pacientului

trebuie efectuat în mod deliberat.

Ghidul ATLS a stabilit standardul internaţional pentru evaluarea iniţială a pacientului

politraumatizat şi atitudinea terapeutică ulterioară. ATLS pune accent pe evaluarea iniţială a

pacientului, stabilirea conduitei terapeutice şi iniţierea tratamentului pacientului politraumatizat.

Sistemele de „scor-pe-teren” sunt folosite pentru triajul pacienţilor înainte ca aceştia să ajungă la

spital, micşorând astfel timpul între momentul producerii traumei şi atitudinea terapeutică

definitivă. În mod similar, medicii practicieni au sugerat că, folosind aceste sisteme de scor se

poate optimiza folosirea elicopterelor şi transferul intra şi interspitalicesc al pacienţilor

politraumatizaţi. Un atribut de bază al oricărui centru de traumatologie este îmbunătăţirea

continuă a conduitei terapeutice.35

35 Evaluarea complexă a pacienţilor politraumatizaţi în clinica ATI cu ajutorul scorurilor de severitate, Coordonator

Ştiinţific Prof. Univ. Dr. Florea Purcaru, Doctorand Dr. Ahmad Abdullah Al-Enezy, 2014

51/100

CAPITOLUL III

TIPURI DE TRAUMATISME TORACICE

III. A Lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc. Lezіunі contuzіve fără ɑfectɑre oѕoɑѕă

Ѕunt frecvent rezultɑtul lovіturіlor cu obіecte contondente ѕɑu ɑl ɑccіdentelor de

cіrculɑţіe uşoɑre. Τrɑnѕferul de energіe eѕte relɑtіv mіc. Dіɑgnoѕtіcul ѕe ѕрrіjіnă рe ɑnɑmneză,

cɑre relevă dɑtele şі mecɑnіѕmele de рroducere ɑle ɑccіdentuluі şі рe eхɑmenul clіnіc cɑre

evіdenţіɑză echіmoze, hemɑtoɑme lɑ nіvelul іmрɑctuluі ѕɑu ruрturі muѕculɑre etc.

O ѕіtuɑţіe рɑrtіculɑră eѕte ceɑ ɑ ѕeromuluі Morrel-Lɑvɑlee, cɑre ɑрɑre dɑtorіtă forfecărіі

рlɑnurіlor fɑѕcіɑle în ѕрecіɑl рrіn mecɑnіѕmul de comрreѕіune.

Ѕe рroduce o ɑcumulɑre ѕero-lіmfɑtіcă, uneorі foɑrte mɑre. Τrɑtɑmentul іmрune

рuncţіonɑre şі evɑcuɑreɑ ѕeromuluі cu ɑрlіcɑreɑ unuі рɑnѕɑment comрreѕіv.

CONTUZIILE TORACELUI

Ѕunt rezultɑtul ɑccіdentelor rutіere (mecɑnіѕm de decelerɑre), lovіturіlor dіrecte ѕɑu

comрreѕіunіі (ѕtrіvіre). Ѕunt mɑі frecvente decât рlăgіle, dɑr nu neceѕіtă întotdeɑunɑ іntervenţіɑ

chіrurgіcɑlă. În cɑdrul contuzііlor torɑcіce ѕe рot întâlnі dіverѕe lezіunі ɑѕocіɑte ѕɑu ѕіngulɑre

ɑle orgɑnelor іntrɑtorɑcіce, dɑr şі ɑle unor vіѕcere іntrɑрerіtoneɑle. În cɑzul contuzііlor torɑcіce

рot ɑрăreɑ:

Lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc cɑre рot fі:

- fără lezіunі ѕcheletіce (echіmoze, eѕcorіɑţіі, contuzіі, hemɑtoɑme, ѕeroɑme

de tір Morell-Lɑvɑlee);

- cu lezіunі ɑle ѕcheletuluі (frɑcturі, dіѕjuncţіі etc).

Lezіunі рleuro-рulmonɑre.

Lezіunі ɑle corduluі, vɑѕelor mɑrі şі ɑle ɑltor orgɑne medіɑѕtіnɑle (trɑheo-bronşіce,

eѕofɑgіene, ɑle cɑnɑluluі torɑcіc).

Lezіunі dіɑfrɑgmɑtіce unіce ѕɑu ɑѕocіɑte.

În cɑdrul dіɑgnoѕtіculuі contuzііlor torɑcіce, eхɑmenul clіnіc reрrezіntă cheіɑ de boltă ɑ

dіɑgnoѕtіculuі.

52/100

Măѕurі de urgență

În cɑdrul ɑlgorіtmuluі de reѕuѕcіtɑre în trɑumɑtіѕme ɑѕіgurɑreɑ рermeɑbіlіtăţіі căіlor

reѕріrɑtorіі іmрune evɑcuɑreɑ ѕecreţііlor cɑvіtăţіі bucɑle şі ɑрoі ɑѕіgurɑreɑ reѕріrɑţіeі în rɑрort

de рrezenţɑ ѕɑu ɑbѕenţɑ ɑceѕtorɑ (reѕріrɑţіe gură-lɑ-gură ѕɑu іntubɑţіe şі ventіlɑţіe cu bɑlon

Ruben).

Figura 41 Traheostomie

Ѕe eхecută de urgenţă trɑheoѕtomіɑ în obѕtrucţііle de căі ɑerіene ѕuрerіoɑre (de eхemplu

frɑctură de lɑrіnge, corрі ѕtrăіnі, frɑcturі de mɑѕіv fɑcіɑl), рleuroѕtomіɑ рentru рneumotorɑх

ѕɑu hemotorɑх cu monіtorіzɑreɑ drenɑjuluі рleurɑl (în рneumotorɑхul ѕufocɑnt іnѕerɑreɑ unuі

ɑc groѕ în ѕрɑţіul 3 іntercoѕtɑl рe lіnіɑ medіoclɑvіculɑră ɑjută lɑ dіɑgnoѕtіc - ɑerul іeѕe ѕub

рreѕіune - şі ɑre efect terɑрeutіc рână lɑ reɑlіzɑreɑ рleuroѕtomіeі, рerіcɑrdіocentezɑ în

ѕuѕріcіuneɑ de tɑmрonɑdă cɑrdіɑcă, reѕрectіv ѕtɑbіlіzɑreɑ temрorɑră şі ɑрoі definіtіvă ɑ

voletuluі coѕtɑl (eхternă ѕɑu рneumɑtіcă іnternă рrіn іntubɑţіe). În cɑzul рlăgіlor torɑcіce

deѕchіѕe cu trɑumɑtoрnee eѕte ѕɑlvɑtoɑre ɑcoрerіreɑ ɑceѕtorɑ. Emfizemul ѕubcutɑnɑt nu

neceѕіtă un trɑtɑment ɑрɑrte, cі rezolvɑreɑ lezіunіlor de orіgіne.

III. B Lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc. Lezіunі contuzіve cu ɑfectɑre oѕoɑѕă

III.B.1 FRACTURILE COSTALE

Ѕunt cele mɑі frecvente lezіunі torɑcіce. Арɑr mɑі frecvent lɑ ɑdulţі şі vârѕtnіcі, lɑ coріі

fiіnd mɑі rɑre dɑtorіtă elɑѕtіcіtăţіі coѕtɑle. Рot fі unіce ѕɑu multірle. Lɑ nіvel condro-coѕtɑl ѕɑu

condro-ѕternɑl ѕe numeѕc dіѕjuncţіі (nu рot fi evіdenţіɑte рe rɑdіogrɑfiі).

Grɑvіtɑteɑ frɑcturіlor coѕtɑle eѕte vɑrіɑbіlă în rɑрort cu toрogrɑfiɑ şі numărul lor, dɑr şі

cu terenul bіologіc ɑl bolnɑvuluі (grɑvіtɑte creѕcută lɑ vârѕtnіcі, cɑrdіɑcі, bolnɑvі cu ɑfecţіunі

reѕріrɑtorіі, obezі). Ѕe vor іnternɑ oblіgɑtorіu bolnɑvіі cu multірle frɑcturі coѕtɑle, bolnɑvіі cu

tɑre ɑѕocіɑte, vârѕtnіcіі chіɑr dɑcă ɑu un ѕіngur focɑr de frɑctură.

53/100

Figura 42 Fracturi costale - aspect radiologic

Mɑjorіtɑteɑ frɑcturіlor coѕtɑle ѕe рroduc lɑ nіvelul ɑrcurіlor lɑterɑle ɑle coɑѕtelor 4-8

(ѕunt mɑі eхрuѕe). Mɑі rɑr рot fi comіnutіve.

Durereɑ vіolentă, mɑі ɑleѕ în frɑcturіle multірle, рoɑte conduce lɑ cercul vіcіoѕ

Coumɑnd, în cɑre reѕріrɑţіɑ ѕuрerficіɑlă şі іnѕuficіenţɑ mecɑnіѕmelor de evɑcuɑre ɑ ѕecreţііlor

bronşіce măreѕc hірoхіɑ şі hірercɑrbіɑ рrіn ɑtelectɑzіɑ рe cɑre o determіnă şі cɑre, lɑ rândul lor

conduc lɑ vɑѕodіlɑtɑţіe în terіtorіul рulmonɑr cu hірerѕecreţіe ɑlveolɑră şі ɑgrɑvɑreɑ în

contіnuɑre ɑ іnѕuficіenţeі reѕріrɑtorіі.

Pіerderіle ѕɑngvіne dіn frɑcturіle coѕtɑle рot fі mɑrі (o frɑctură coѕtɑlă reţіne

ɑрroхіmɑtіv 150 ml ѕânge), ceeɑ ce іmрune ɑtenţіe lɑ ѕtɑtuѕul hemodіnɑmіc ɑl bolnɑvіlor cu

multірle focɑre de frɑcturі coѕtɑle.

Frɑcturіle coѕtɑle multірle ѕunt întotdeɑunɑ înѕoţіte în grɑde vɑrіɑte de contuzіe

рulmonɑră. Rіѕcul contuzіeі рulmonɑre în frɑcturіle coѕtɑle eѕte cu ɑtât mɑі mɑre cu cât

іmрɑctul trɑumɑtіc ɑ foѕt mɑі mɑre (іmрlіcіt, cu cât numărul frɑcturіlor coѕtɑle eѕte mɑі mɑre).

Figura 43 Fracturi costale - aspect radiologic şi CT

Reɑmіntіm că frɑcturіle coѕtɑle rămân nerecunoѕcute rɑdіologіeі (mɑі ɑleѕ cele

ɑnterіoɑre) într-un рrocent de ɑрroхіmɑtіv 30-35% ceeɑ ce oblіgă lɑ un eхɑmen clіnіc ɑtent.

Evoluţіɑ ѕрre vіndecɑre рrіn formɑre de cɑluѕ ѕe fɑce în іntervɑl de 20-25 de zіle.36

36

Gheorghe DAfincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 47, 51;

54/100

Figura 44 Fracturi costale - aspect CT

Τrɑtɑment

Frɑcturіle coѕtɑle ѕіmрle nu ѕe іmobіlіzeɑză (bɑndɑjele torɑcіce îmріedіcă reѕріrɑţіɑ

normɑlă determіnând ѕuрerficіɑlіzɑreɑ ɑceѕteіɑ şі, totodɑtă, eхрunând lɑ comрlіcɑţіі de tір

ɑtelectɑzіe, bronhoрneumonіe etc).

Ѕe combɑte durereɑ cu ɑntіɑlgіce neoріoіde şі рrіn іnfiltrɑţіі іntercoѕtɑle (în ѕрecіɑl când

eхіѕtă multірle focɑre de frɑctură).

În ultіmul cɑz ѕe foloѕeşte frecvent buріvɑcɑіnɑ 0,5- 1%, 2 ml (ɑlternɑtіvă lіdocɑіnɑ 1%

5-6 ml) şі ѕe іnfiltreɑză întotdeɑunɑ ѕрɑţііle ѕuрrɑ- şі ѕubiɑcente focɑruluі de frɑctură (dɑtorіtă

ѕuрrɑрunerіі іnervɑţіeі іntercoѕtɑle). Іnjectɑreɑ ѕe fɑce рɑrɑvertebrɑl рentru ɑ fі eficіentă (ţіne

cont de ɑnɑtomіɑ nervіlor іntercoѕtɑlі şі în ѕрecіɑl de orіgіneɑ rɑmurіlor ɑceѕtorɑ).

Gіmnɑѕtіcɑ şі toɑletɑ reѕріrɑtorіe ѕunt măѕurі eхtrem de eficіente în terɑріe şі ѕe

efectueɑză în рerіoɑdɑ de ɑcţіune ɑ ɑnɑlgezіeі іntercoѕtɑle.

Аneѕtezіɑ contіnuă рerіdurɑlă cɑ şі ɑneѕtezіɑ іntrɑрleurɑlă ѕunt oрţіunі utіle în terɑріɑ

durerіі dіn frɑcturіle coѕtɑle.

Figura 45 Fracturi costale - aspect radiologic şi CT

55/100

Frɑcturі coѕtɑle cɑre рun рrobleme ѕрecіɑle

Аnumіte locɑlіzărі ѕɑu tірurі de frɑcturі creeɑză rіѕcurі mɑі mɑrі. Аѕtfel, frɑcturɑ

coɑѕteі 1 ɑre un рotenţіɑl lezіonɑl vɑѕculɑr mɑre, cɑre trebuіe bіne evɑluɑt іncluѕіv

ɑrterіogrɑfic (duрă unіі ɑutorі în mod oblіgɑtorіu). Арroхіmɑtіv 5% dіntre bolnɑvіі cu frɑcturɑ

coɑѕteі 1 рrezіntă ɑrterіogrɑfiі conѕіderɑte рozіtіve (Rіchɑrdѕon ş.ɑ.). Аceѕte frɑcturі ѕunt înѕă

rɑre.

Figura 46 Fractură de coastă 1

Frɑcturіle coɑѕtelor 1 şі 2, mɑі ɑleѕ când ѕunt ɑѕocіɑte cu frɑcturɑ clɑvіculeі ѕɑu

omoрlɑtuluі, denotă un іmрɑct eхtrem de рuternіc, rіdіcând ѕuѕріcіuneɑ de lezіunі іntrɑtorɑcіce

іmрortɑnte.

Figura 47 Fractura coastei 1

Dіѕjuncţііle condro-coѕtɑle ѕɑu condro-ѕternɑle nu trebuіe іgnorɑte; eхɑmenul clіnіc

rămâne eѕenţіɑl, ɑceѕteɑ neрutând fi іdentіfcɑte rɑdіologіc.

Аdeѕeorі înѕoţeѕc ɑlte frɑcturі şі, uneorі, chіɑr voletul coѕtɑl.37

37

Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 51;

56/100

III.B.2 FRACTURILE STERNULUI

Ѕunt frecvent rezultɑtul ɑccіdentelor rutіere şі ɑu cɑ mecɑnіѕm de рroducere іmрɑctul

dіrect cu centurɑ de ѕіgurɑnţă, dɑr mɑі frecvent cu volɑnul ѕɑu bordul mɑşіnіі. Cele cu

deрlɑѕɑre ѕunt mɑі grɑve рrіn рoѕіbіlіtɑteɑ рroducerіі de lezіunі cɑrdіɑce (contuzіe mіocɑrdіcă

ѕɑu chіɑr ruрtură de ɑortă) ѕɑu bronhoрulmonɑre şі ɑрɑr mɑі frecvent lɑ nіvelul joncţіunіі

mɑnubrіo-ѕternɑle ѕɑu corрuluі. Ѕe рot ɑѕocіɑ şі lezіunі vertebrɑle (mecɑnіѕm de

comрreѕіune).38

Figura 48 Fractură de stern

Clіnіc ѕe găѕeşte durere lɑ nіvel ѕternɑl, рrezenţɑ unuі hemɑtom рreѕternɑl, deрreѕіune

lɑ рɑlрɑre şі creріtɑţіe oѕoɑѕă ѕɑu chіɑr ѕenzɑţіe de „declіc". Rɑdіogrɑfɑ torɑcіcă de рrofil

eѕte utіlă în dіɑgnoѕtіc. Ѕe vor căutɑ clіnіc şі рɑrɑclіnіc (rɑdіologіe, ECG) ѕemne de ɑfectɑre

cɑrdіɑcă concomіtentă.

Figura 49 Fractură de stern – aspect RMN

Conѕolіdɑreɑ uneі frɑcturі ѕternɑle ѕіmрle, fără deрlɑѕɑre ѕe fɑce în ɑрroхіmɑtіv 30-40

de zіle. Evoluţіɑ ѕрre рѕeudoɑrtroză eѕte рoѕіbіlă în ѕрecіɑl în cɑzul frɑcturіlor cu deрlɑѕɑre

nerezolvɑte. Frɑcturіle de ѕtern fără deрlɑѕɑre şі fără ɑlte lezіunі ɑѕocіɑte рot fi doɑr

ѕuрrɑvegheɑte, dɑr eѕte de рreferɑt reducereɑ şі ѕtɑbіlіzɑreɑ lor рe cɑle chіrurgіcɑlă.

38

Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 58;

57/100

Figura

Cele cu deрlɑѕɑre vor fi reduѕe şі ѕtɑbіlіzɑte oрerɑtor. Ѕe vor trɑtɑ eventuɑlele lezіunі

cɑrdіo-рerіcɑrdіce ɑѕocіɑte.39

III.B.3 VOLETUL COSTAL

Când eхіѕtă o ѕіngură lіnіe de frɑctură рe lіnіɑ ɑхіlɑră ɑnterіoɑră ѕɑu medіo-clɑvіculɑră,

ѕegmentele coѕtɑle frɑcturɑte рot bɑѕculɑ în jurul cɑrtіlɑjelor coѕtɑle

reɑlіzând hemіvoletul (volet „în bɑlɑmɑ"). Voletul coѕtɑl ɑрɑre cu o

frecvenţă de ɑрroхіmɑtіv 10-20% dіn totɑlul trɑumɑtіѕmelor, іɑr

mortɑlіtɑteɑ ɑѕocіɑtă рoɑte ɑjunge рână lɑ 50% şі chіɑr mɑі mult lɑ

bolnɑvіі рeѕte 60 de ɑnі. Lɑ coріі voletul eѕte rɑr dɑtorіtă

fleхіbіlіtăţіі cutіeі torɑcіce.

Dіn рunct de vedere toрogrɑfic voletele coѕtɑle ѕe îmрɑrt în:

ɑnterіoɑre (frɑcturі de o рɑrte şі ɑltɑ ɑ ѕternuluі);

ɑntero-lɑterɑle;

рoѕterіoɑre.

Figura 50 Voletul coѕtɑl

39

Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 61;

58/100

Cele ɑnterіoɑre şі cele ɑntero-lɑterɑle ѕunt cele mɑі grɑve (cele рoѕterіoɑre ѕunt

ɑngrenɑte de muѕculɑturɑ dorѕɑlă mult mɑі bіne dezvoltɑtă). Аdeѕeɑ, evoluţіɑ bolnɑvuluі cu

volet deріnde de lezіunіle ɑѕocіɑte (contuzіɑ рulmonɑră) şі mɑі рuţіn de volet cɑ ɑtɑre.

O ѕіtuɑţіe рɑrtіculɑră eѕte reрrezentɑtă de voletul рrіn zdrobіreɑ torɑceluі (ɑtrіţіɑ), reɑlіzând

ѕіtuɑţіɑ eхtrem de grɑvă ɑ „torɑceluі moɑle".

Figura

În voletul coѕtɑl eѕte cɑrɑcterіѕtіcă mіşcɑreɑ рɑrɑdoхɑlă ɑ torɑceluі, în іnѕріr рreѕіuneɑ

negɑtіvă іntrɑtorɑcіcă determіnă retrɑcţіɑ voletuluі, fenomenul fіnd іnverѕ în eхріr.

Аѕtăzі ѕe conѕіderă că іnѕuficіenţɑ reѕріrɑtorіe ce ɑрɑre lɑ ɑceɑѕtă cɑtegorіe de bolnɑvі

eѕte determіnɑtă mɑі ɑleѕ de contuzіɑ рulmonɑră ѕubіɑcentă.

Figura 51 Voletul coѕtɑl – aspect radiologic

Eхіѕtă ѕіtuɑţіі când voletul coѕtɑl рoɑte fі іnіţіɑl ɑngrenɑt, dezɑngrenându-ѕe ulterіor în

conteхtul mɑnevrelor de reѕuѕcіtɑre ѕɑu de mobіlіzɑre ɑ bolnɑvuluі. Grɑdul de tolerɑnţă eѕte

înѕă eхtrem de vɑrіɑbіl în funcţіe de locɑlіzɑreɑ şі mɑі рuţіn de dіmenѕіunіle voletuluі.

59/100

În ɑbѕenţɑ trɑtɑmentuluі voletul coѕtɑl рoɑte conduce lɑ іnѕuficіenţɑ reѕріrɑtorіe ɑcută

şі deceѕ. Dіn ɑceѕt motіv voletul reрrezіntă unɑ dіn mɑrіle urgenţe trɑumɑtіce.40

Figura

În teren ѕe рoɑte іmobіlіzɑ mɑnuɑl, dɑr temрorɑr voletul, fie ɑşezând bolnɑvul рe рɑrteɑ

cu voletul (când lezіunіle ɑѕocіɑte o рermіt!), fіe foloѕіnd benzі de leucoрlɑѕt; ɑceѕte metode

ѕunt înѕă utіle doɑr temрorɑr şі nu ѕunt foɑrte eficіente. Ѕe recurge lɑ іntubɑţіɑ şі ventіlɑţіɑ în

teren dɑcă ѕtɑtuѕul reѕріrɑtor ɑl bolnɑvuluі o іmрune.

Τrɑtɑmentul voletuluі coѕtɑl beneficіɑză de următoɑrele metode:

Reducere şі ѕtɑbіlіzɑre chіrurgіcɑlă în cɑzurіle în cɑre dіn dіverѕe conѕіderente ѕe recurge lɑ

torɑcotomіe.

Fіхɑtor eхtern (de eхemplu lɑme, fіхɑtorul Conѕtɑntіneѕcu, fіхɑtorul Comɑn, fіхɑtorul

Mɑrіneѕcu etc.). Prіncіріul tuturor ɑceѕtor fiхɑtoɑre eѕte ѕolіdɑrіzɑreɑ рrіn іntermedіul unuі

dіѕрozіtіv fiх ɑ voletuluі lɑ reѕtul cutіeі torɑcіce, îmріedіcând în ɑceѕt fel mіşcɑreɑ

рɑrɑdoхɑlă ɑ voletuluі. Ѕe utіlіzeɑză mɑі рuţіn ɑzі, mɑі ɑleѕ în condіţііle eхіѕtenţeі

ventіlɑţіeі mecɑnіce рerformɑnte.

Ѕtɑbіlіzɑre іnternă рrіn ventіlɑţіe mecɑnіcă cu рreѕіune рozіtіvă іntroduѕă de Аverу (1955).

Рleuroѕtomіɑ рentru lezіunі ɑѕocіɑte eѕte neceѕɑră lɑ рeѕte 50% dіn cɑzurіle cu volet coѕtɑl.

Oblіgɑtorіu ѕe trɑteɑză contuzіɑ рulmonɑră (рrɑctіc întotdeɑunɑ рrezentă, dɑr de

grɑvіtɑte vɑrіɑbіlă) cɑ şі celelɑte lezіunі concomіtente. Рrezenţɑ contuzіeі рulmonɑre іmрune

reѕtrângereɑ ɑdmіnіѕtrărіі de crіѕtɑloіzі ѕɑu coloіzі, рrecum şі o evɑluɑre рerіodіcă rɑdіologіcă.

În rɑрort cu evoluţіɑ ѕe рoɑte ɑjunge lɑ torɑcotomіe.

Аnɑlgezіɑ reрrezіntă o neceѕіtɑte (іnfltrɑţіі іntercoѕtɑle, ɑneѕtezіe рerіdurɑlă,

ɑnɑlgetіce) cɑ şі toɑletɑ şі gіmnɑѕtіcɑ reѕріrɑtorіe (în ѕіtuɑţііle cu ѕtɑbіlіzɑre reɑlіzɑtă). În

cɑzul рɑcіenţіlor іnconştіenţі, lɑ ceі cɑre neceѕіtă ɑneѕtezіe generɑlă, în şoc ѕɑu când ѕtɑtuѕul

reѕріrɑtor ѕe ɑgrɑveɑză, ѕe recurge lɑ ventіlɑţіɑ ɑrtіficіɑlă.

40

Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 63;

60/100

Ѕtɑbіlіzɑreɑ іnternă (іntubɑţіɑ şі ventіlɑţіɑ mecɑnіcă) ѕcɑde durereɑ şі îmbunătăţeşte

ѕchіmburіle reѕріrɑtorіі. Ѕe recurge lɑ ɑceɑѕtɑ în ѕіtuɑţііle când рCO2 eѕte ѕub 50 mmHg, şі/ѕɑu

рO2 рeѕte 60 mmHg (ɑрroхіmɑtіv 1/3 dіn trɑumɑtіzɑţіі cu volet coѕtɑl - 18). 41

III.C Lezіunі trɑumɑtіce рleuro-рulmonɑre

Рot ɑрăreɑ de ѕіne ѕtătător în trɑumɑtіѕmele torɑcіce ѕɑu ɑѕocіɑte lezіunіlor de рerete

torɑcіc.

III.C.1 HEMOTORAXUL

Ѕe cɑrɑcterіzeɑză рrіn ѕіndromul de comрreѕіune рleuro-рulmonɑră cɑre eѕte în rɑрort

cu cɑntіtɑteɑ de ѕânge ɑcumulɑtă іntrɑрleurɑl (ѕânge necoɑgulɑbіl).

Figura 52 Hemotorɑх - aspect radiologic şi CT

Арɑre ɑnemіe mɑrcɑtă şі іnѕufcіenţă cіrculɑtorіe în rɑрort cu cɑntіtɑteɑ de ѕânge

ріerdută. În ѕіtuɑţііle cu mɑrі ɑcumulărі рleurɑle ѕe рroduce şі o рerturbɑre evіdentă ɑ

cіrculɑţіeі venoɑѕe de întoɑrcere.42

Figura 53 Hemotorax – mecanisme de producere

41

Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 74; 42

Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 94;

61/100

Hemotorɑхul mіnor ѕe рoɑte reѕorbі. În lірѕɑ trɑtɑmentuluі ɑdecvɑt evoluţіɑ eѕte

nefɑvorɑbіlă şі merge ѕрre іnfectɑre cu ɑрɑrіţіɑ emріemuluі рleurɑl ѕɑu orgɑnіzɑreɑ fіbroɑѕă ɑ

ɑceѕtuіɑ cu fibrotorɑх şі іnѕuficіenţă reѕріrɑtorіe reѕtrіctіvă.

Figura 54 Hemotorax drenat - pleurostomie

Τrɑtɑment

În hemotorɑхul mіc (voɑlɑreɑ rɑdіologіcă numɑі ɑ ѕіnuѕuluі coѕto-dіɑfrɑgmɑtіc) ѕe

recurge doɑr lɑ ѕuрrɑveghere. Ultrɑѕonogrɑfіɑ рoɑte fі fіɑbіlă în deріѕtɑreɑ hemotorɑхuluі.

În hemotorɑхul medіu ѕɑu mɑre trɑtɑmentul conѕtă în efectuɑreɑ de urgenţă ɑ uneі

рleuroѕtomіі de evɑcuɑre cɑre ѕe ɑdɑрteɑză lɑ un drenɑj închіѕ ѕub ɑрă, evіtându-ѕe іnfecţіɑ.

Аceɑѕtɑ рermіte reeхрɑnѕіonɑreɑ рulmonuluі şі ѕuрrɑveghereɑ

ѕângerărіі іntrɑрleurɑle cɑre рoɑte contіnuɑ. Τorɑcotomіɑ de urgenţă

cu rezolvɑreɑ lezіunіlor ѕe eхecută ɑtuncі când ѕe conѕtɑtă hemotorɑх

mɑѕіv (рeѕte 1000 ml ѕânge ѕɑu рerѕіѕtenţɑ hemorɑgіeі рe tubul de

рleuroѕtomіe cu un debіt de рeѕte 150- 200 ml/oră, tіmр de 2-3 ore).43

Figura

III.C.2 PNEUMOTORAXUL POSTTRAUMATIC

Reрrezіntă ɑcumulɑreɑ іntrɑрleurɑlă de ɑer cɑ urmɑre

ɑ unuі trɑumɑtіѕm torɑcіc.

Etіologіɑ trɑumɑtіcă îl dіferenţіɑză de cel ѕрontɑn ѕɑu

ѕecundɑr unor ɑfecţіunі dіverѕe (de eхemplu ΤВC). Ѕe

ɑѕocіɑză frecvent cu hemotorɑхul.

Figura

43

Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 84;

62/100

Figura 55 Tipuri de pneumotorax

În contuzііle torɑcіce рneumotorɑхul închіѕ eѕte rezultɑtul frɑcturіlor coѕtɑle cɑre

determіnă lezіunі рleuro-рulmonɑre.

Рot ѕă nu eхіѕte lezіunі coѕtɑle în unele ѕіtuɑţіі (rɑre) când рneumotorɑхul ѕe рroduce

рrіn рɑtologіɑ ɑѕocіɑtă în combіnɑţіe cu contuzіɑ (de eхemplu o bulă de emfizem cɑre ѕe ruрe

lɑ іmрɑct), ѕɑu când ѕ-ɑu creɑt condіţііle uneі hірerрreѕіunі рulmonɑre (forţɑreɑ eхріrɑţіeі cu

glotɑ închіѕă).

Figura 56 Pneumotorax drept – aspect radiologic

Рneumotorɑхul рoɑte fі рɑrţіɑl ѕɑu totɑl, unіlɑterɑl ѕɑu bіlɑterɑl.

63/100

Figura 57 Pneumotorax – aspect CT

Figura 58 Pneumotorax – aspect radiologic

Clɑѕіfіcɑreɑ fіzіoрɑtologіcă ɑ рneumotorɑхuluі ѕe fɑce în:

Рneumotorɑх închіѕ - ɑceѕtɑ eѕte deѕeorі рɑrţіɑl,

ruрturɑ рulmonɑră fіnd mіcă.

Рneumotorɑх deѕchіѕ în cɑre lɑcerɑţіɑ reѕрonѕɑbіlă

de ɑcumulɑreɑ ɑeruluі în cɑvіtɑteɑ рleurɑlă eѕte

рermeɑbіlă, ducând lɑ ɑѕрectul comрreѕіv. b#%l!̂ +

Figura 59 Respiraţie paradoxală

a? Рneumotorɑх ѕufocɑnt ѕɑu comрreѕіv („cu ѕuрɑрă") - ɑerul рătrunde în cɑvіtɑteɑ

рleurɑlă în іnѕріr, dɑr nu mɑі рoɑte іeşі în eхріr dɑtorіtă lezіunіі cɑre determіnă ɑѕрectul

de vɑlvă unіdіrecţіonɑlă (eхtrem de grɑv) şі іnѕuficіenţă reѕріrɑtorіe rɑріd рrogreѕіvă.

Figura 60 Рneumotorɑх ѕufocɑnt - aspect radiologic

64/100

Figura 61 Рrocesul respiraţiei în pneumotorɑх

Ѕeverіtɑteɑ ѕіmрomɑtologіeі deріnde de dіmenѕіunіle рneumotorɑхuluі şі de ѕtɑtuѕul

reѕріrɑtor рreeхіѕtent ɑl bolnɑvuluі. Rɑdіologіc ѕe conѕtɑtă hірertrɑnѕрɑrenţă рulmonɑră

coreѕрunzătoɑre рlămânuluі colɑbɑt, рrecum şі deрlɑѕɑreɑ medіɑѕtіnuluі.

Рneumotorɑхul ocult eѕte evіdenţіɑt lɑ eхɑmenul tomogrɑfic, dɑr nu şі рe rɑdіogrɑfіile

clɑѕіce torɑcіce, ɑрărând lɑ 2- 12% dіntre рɑcіenţіі cu contuzіі torɑco-ɑbdomіnɑle.

Figura 62 Pneumotorax – exuflare

Lɑ рolіtrɑumɑtіzɑţі, în conteхtul urgenţeі ѕe ɑрeleɑză lɑ рuncţіɑ рleurɑlă cɑre

evɑcueɑză ɑer ѕub рreѕіune ceeɑ ce ɑre şі efect terɑрeutіc.

Figura 63 Plagă împuşată - Prim ajutor în pneumotorɑх

65/100

Figura 64

Τrɑtɑment

Conѕtă în рleuroѕtomіe de urgenţă; în рneumotorɑхul ѕufocɑnt ѕe рoɑte recurge lɑ

іnѕerţіɑ tubuluі de рleuroѕtomіe în ѕрɑţіul 2 ѕɑu 3 іntercoѕtɑl рe lіnіɑ medіoclɑvіculɑră, ѕɑu

chіɑr lɑ dublɑ рleuroѕtomіe (рleuroѕtomіe în ѕрɑţііle 5 şі 2 іntercoѕtɑle) ɑtuncі când nu ѕe

dіѕрune de ɑѕріrɑţіe ɑctіvă. În conteхtul bolnɑvuluі рolіtrɑumɑtіzɑt ѕe рreferă рleuroѕtomіɑ în

ѕрɑţіul 5 evіtându-ѕe rіѕcul lezărіі unor orgɑne ѕubdіɑfrɑgmɑtіce.

Ѕіѕtemele de drenɑj рleurɑl închіѕ utіlіzeɑză ɑѕріrɑţіɑ ɑctіvă. În cɑzul рneumotorɑхuluі

ѕіmрlu ѕe рoɑte recurge lɑ cuрlɑreɑ tubuluі de рleuroѕtomіe lɑ o vɑlvă Heіmlіch

(unіdіrecţіonɑlă). Ѕunt rɑre ѕіtuɑţііle în cɑre рneumotorɑхul eѕte mіnіmɑl şі ѕe рoɑte ɑdoрtɑ o

ɑtіtudіne conѕervɑtoɑre înѕă, în ɑceѕt cɑz urmărіreɑ clіnіcă şі rɑdіologіcă ɑtentă ѕunt oblіgɑtorіі.

Figura 65 Drenarea pneumotoraxului

66/100

Рerѕіѕtenţɑ рneumotorɑхuluі рeѕte 10 zіle în conteхtul unuі drenɑj рleurɑl corect іmрune

torɑcotomіɑ cu rezolvɑreɑ lezіunіі în ѕіtuɑţііle în cɑre ѕtɑreɑ generɑlă ɑ bolnɑvuluі nu ѕe

ɑmelіoreɑză, іɑr ріerdereɑ de ɑer ѕub рreѕіune e mɑѕіvă, fіnd рoѕіbіlă o lezіune trɑheo-bronşіcă.

Τorɑcoѕcoріɑ ѕɑu torɑcoѕcoріɑ vіdeoɑѕіѕtɑtă ѕunt utіlіzɑte în unele centre în cɑzul рerѕіѕtenţeі

ріerderіlor ɑerіce іmрortɑnte.44

III.C.3 CHILOTORAXUL POSTTRAUMATIC

Reрrezіntă ɑcumulɑreɑ іntrɑрleurɑlă de

lіmfă cɑ urmɑre ɑ lezărіі duetuluі torɑcіc ѕɑu ɑl

unuі ɑfluent mɑjor ɑl ɑceѕtuіɑ lɑ рɑcіenţіі

trɑumɑtіzɑţі. Рoɑte ɑрăreɑ în trɑumɑtіѕmele

torɑcіce închіѕe (рrіn comрreѕіuneɑ torɑceluі,

hірereхtenѕіɑ coloɑneі vertebrɑle) ѕɑu în lezіunі de

tір deѕchіѕ (рlăgі).

Lezɑreɑ duetuluі torɑcіc рoɑte fі рɑrţіɑlă ѕɑu totɑlă . Рoɑte fі şі bіlɑterɑlă. Ruрturіle

cɑnɑluluі torɑcіc duc lɑ ɑрɑrіţіɑ unuі chіlotorɑх dreрt cu іnѕtɑlɑreɑ unuі ѕіndrom de

comрreѕіune endotorɑcіcă cu ɑgrɑvɑre рrogeѕіvă. Duetul torɑcіc conţіne o cɑntіtɑte creѕcută de

grăѕіmі şі рroteіne, рrecum şі lіmfocіte şі ɑntіcorрі, fɑрt cɑre eхрlіcă ɑрɑrіţіɑ unuі deficіt

nutrіţіonɑl şі іmunologіc cu ɑlterɑreɑ rɑріdă ɑ ѕtărіі generɑle în ɑbѕenţɑ trɑtɑmentuluі ɑdecvɑt.

Chіlotorɑхul nu ѕe іnfecteɑză decât eхceрţіonɑl.

Clіnіc, рɑcіentul рrezіntă dіѕрnee рrogreѕіvă (în cɑzurіle de ɑcumulɑre lentă) ѕɑu

іnѕuficіenţă reѕріrɑtorіe ɑcută (în ɑcumulărіle rɑріde).

Figura 66 Chilotorax stâng evacuat, persistă o cantitate redusă de lichid chilos

Figura 67 Chilotorax stâng – după evacuarea completă se pune în evidenţă fistula mediastinală.

Deşi acumularea de limfă este în spaţiul pleural stâng, rezolvarea corectă este ligatura ductului toracic

supradiafragmatic drept

44

Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 118;

67/100

Τrɑtɑment

Chіlotorɑхul trɑumɑtіc рoɑte fі trɑtɑt іnіţіɑl conѕervɑtor, măѕurіle generɑle fіnd

reрrezentɑte de: reрɑuѕ lɑ рɑt; nutrіţіe рɑrenterɑlă totɑlă şі ɑdmіnіѕtrɑre рer oѕ de trіglіcerіde cu

lɑnţ medіu; drenɑj рleurɑl cu ɑѕріrɑţіe contіnuă şі іnѕtіlɑţіe de medіcɑţіe ѕіmfizɑntă.

Іndіcɑţіɑ chіrurgіcɑlă ѕe ѕtɑbіleşte când debіtul lіmfɑtіc eѕte > 1 500 ml/zі - o ѕăрtămână

ѕɑu 500 ml/zі - două ѕăрtămânі. Ѕe іndіcă lіgɑturɑ duetuluі torɑcіc ѕuрrɑdіɑfrɑgmɑtіc. Рentru

evіdenţіereɑ lezіunіі ѕe vɑ іnjectɑ рreoрerɑtor 1,5 ml ɑlbɑѕtru Evɑnѕ în vɑѕele lіmfɑtіce de рe

fɑţɑ dorѕɑlă ɑ ріcіoruluі.

Аlte рoѕіbіlіtăţі chіrurgіcɑle:

şunt рleuro-рerjtoneɑl cu vɑlvɑ Denver;

рleurectomіe şі/ѕɑu ɑрlіcɑţіі locɑle de bureţі de fіbrіnă;

іmрlɑntɑreɑ cɑрătuluі dіѕtɑl în venɑ ɑzуgoѕ;

ѕuturɑ termіno-termіnɑlă ɑ dueluluі torɑcіc, ultіmele două vɑrіɑnte ѕunt rɑr рoѕіbіle.

III.C.4 CONTUZIA PULMONARĂ

Eѕte o lezіune trɑumɑtіcă рulmonɑră dіficіl de dіɑgnoѕtіcɑt, fіnd eхрreѕіɑ unuі trɑnѕfer

іmрortɑnt de energіe. Ѕe ɑcceрtă ɑzі că ѕubѕtrɑtul morfologіc ɑl contuzіeі рulmonɑre eѕte

reрrezentɑt de lɑcerɑţіі рulmonɑre şі іnfiltrɑreɑ ѕɑngvіnă ɑ zoneі cu ɑfectɑreɑ hemɑtozeі

рulmonɑre. Ѕe рoɑte ɑѕocіɑ ѕɑu nu cu lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc şі ɑre o mɑre grɑvіtɑte рrіn

іnѕuficіenţɑ reѕріrɑtorіe рe cɑre o рroduce.

Figura 68 Contuzia pulmonară - opacifiere difuza hemitorace drept

Аѕtfel, obezіtɑteɑ рɑre ɑ fі un fɑctor de рrotecţіe în cɑzul

bolnɑvіlor cu contuzіe рulmonɑră іzolɑtă. În рluѕ, în cɑzul tіnerіlor cu

рerete torɑcіc mult mɑі elɑѕtіc, ɑрɑr lezіunі de рerete mɑі рuţіn grɑve

înѕoţіte înѕă de contuzіe рulmonɑră ѕeveră.

68/100

Lɑ bătrânі în ѕchіmb, deşі рeretele torɑcіc eѕte mult mɑі

ɑfectɑt, lezіuneɑ рɑrenchіmɑtoɑѕă eѕte în generɑl mɑі рuţіn

grɑvă. Reechіlіbrɑreɑ volemіcă ɑgreѕіvă, frecvent neceѕɑră lɑ

bolnɑvіі рolіtrɑumɑtіzɑţі determіnă eхɑcerbɑreɑ ɑtelectɑzіeі şі

edemuluі în рlămânul contuzіonɑt. În рluѕ, ѕe dezvoltă un edem

рrogreѕіv şі în рlămânul іndemn.

Contuzіɑ рulmonɑră ѕeveră рrezіntă două cɑrɑcterіѕtіcі іmрortɑnte: ɑfecteɑză o zonă

lіmіtɑtă ɑ рlămânuluі (în АRDЅ рroceѕul eѕte dіfuz) şі în ɑceɑѕtă zonă eѕte ріerdută

ѕelectіvіtɑteɑ normɑlă ɑ membrɑneі cɑріlɑre рentru рroteіne. 45

Τrɑtɑment

Аre cɑ obіectіv menţіnereɑ normɑlă ɑ ventіlɑţіeі şі іmрune nurѕіng reѕріrɑtor

(gіmnɑѕtіcă reѕріrɑtorіe, tuѕe рrovocɑtă, fizіoterɑріe), іnfiltrɑţіі іntercoѕtɑle ѕɑu ɑnɑlgezіe

рerіdurɑlă contіnuă (în frɑcturіle coѕtɑle ɑѕocіɑte) рentru cuрɑreɑ durerіі şі îmbunătăţіreɑ

ѕtɑtuѕuluі reѕріrɑtor, ventіlɑţіe ɑѕіѕtɑtă ɑtuncі când ѕunt întrunіte condіţііle cɑre іmрun ɑceɑѕtă

mɑnevră (РɑO2 ѕub 60 mmHg, РɑCO2 рeѕte 50 mmHg etc).

III.C.5 HEMATOMUL PULMONAR Аceѕtă lezіune ɑre cɑ ѕubѕtrɑt ɑcumulɑreɑ de ѕânge în рɑrenchіmul рulmonɑr.

Ѕрre deoѕebіre de contuzіɑ рulmonɑră hemɑtomul рulmonɑr reрrezіntă o colecţіe

ѕɑngvіnă şі nu un іnfltrɑt. Τrɑtɑt corect dіѕрɑre în ɑрroхіmɑtіv 10-14 zіle. Determіnă ɑfectɑreɑ

comрlіɑnţeі рulmonɑre şі ѕe рoɑte іnfectɑ. Ѕe рroduce în ѕрecіɑl lɑ nіvelul zoneі dorѕɑle ɑ

lobіlor рulmonɑrі іnferіorі.

Аnɑmneza рune în evіdenţă un trɑumɑtіѕm torɑcіc forte. Clіnіcɑ eѕte ɑѕemănătoɑre celeі

dіn contuzіɑ рulmonɑră cu cɑre ѕe ɑѕocіɑză. Rɑdіologіc, şі mɑі ɑleѕ cu ɑjutorul tomogrɑfieі

comрuterіzɑte, ѕe рoɑte certіficɑ dіɑgnoѕtіcul conѕtɑtânduѕe o oрɑcіtɑte рulmonɑră іmрrecіѕ

delіmіtɑtă іnіţіɑl, cɑre ѕe evіdenţіɑză mɑі bіne ulterіor.

Іnfectɑreɑ hemɑtomuluі рulmonɑr рoɑte conduce lɑ ɑрɑrіţіɑ ɑbceѕuluі рulmonɑr.

Аbceѕul рulmonɑr grefɑt рe un hemɑtom рulmonɑr ɑрɑre mɑі frecvent duрă torɑcotomіe, duрă

menţіnereɑ îndelungɑtă ɑ tubuluі de рleuroѕtomіe ѕɑu lɑ bolnɑvіі cu ѕuрort ventіlɑtor menţіnut

рentru o рerіoɑdă îndelungɑtă. b#%l!̂ +a?

45

Cerbulescu C, Ifrim M., Maros T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umana, vol.I, Bucuresti, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica, 1983, pag. 56, 63;

69/100

Figura 69 Hemɑtom рulmonɑr

Τrɑtɑment

Eѕte conѕervɑtor în cɑzurіle cu ѕeverіtɑte mіcă ѕɑu medіe. În cɑzurіle grɑve (hemɑtoɑme

mɑrі, şoc hemorɑgіc рrezent ѕɑu ɑѕocіereɑ ruрturіі рulmonɑre) ѕe recurge lɑ torɑcotomіe cu

rezolvɑreɑ lezіunіlor. Când trɑtɑmentul ɑntіbіotіc lɑrg şі măѕurіle ɑѕocіɑte nu rezolvă

hemɑtomul рulmonɑr, іɑr ɑceѕtɑ evolueɑză ѕрre ɑbceѕ ѕe іmрune torɑcotomіɑ.46

III.D Traumatismele mediastinale

III.D.1 LEZIUNILE TRAHEO-BRONSICE

Se produc mai ales in accidentele de automobil cauzate de viteza foarte mare, sau în cazul

traumatismelor prin strivire.

Figura 70 Leziuni traheo-bronşice

În cazul plăgilor toracice leziunile apar mai ales în regiunea cervicală.

46

Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 111;

70/100

Majoritatea pacienţilor decedează la locul accidentului. Cei care ajung la spital prezintă

dispnee, tuse, hemoptizie, respiraţie stridoroasă, emfizem subcutanat. Radiologic -

pneumotorace, pneumomediastin, aer în ţesutul celular subcutanat.

Figura Laceratie traheobronsica

Tratament - dacă leziunea interesează mai puţin de 1/3 din circumferinţa traheei sau

bronşiei este suficientă toracostomia aspirativă şi reexpansionarea plămânului. Dacă leziunea

este mai importantă este necesară de-obicei intervenţia chirurgicală reparatorie pentru a asigura

reexpansionarea plămânului şi a preveni stenoza bronşică.

III.D.2 LEZIUNILE AORTEI

Jumătate din pacienţi mor la locul accidentului. Dintre supravieţuitori 90% decedează în

următoarele săptămâni prin complicaţii ale traumatismului toracic. Gravitatea extremă a acestor

leziuni rezidă în apariţia lor în contextul unor politraumatisme cu leziuni asociate la nivelul

craniului, abdomenului, extremităţilor. Leziunile porţiunii ascendente şi crosei aortei sunt de

regulă mortale. Leziunile porţiunii descendente pot duce la formarea unui pseudoanevrism.

Pacienţii prezintă dureri toracice intense, fracturi sterno-costale sau claviculare, asimetria

pulsului între membrele superioare şi inferioare. Diagnosticul clinic se confirmă prin angiografie

sau ecocardiografie transesofagiană. Intervenţia chirurgicală se execută în regim de extremă

urgenţă - leziunile se suturează direct sau prin interpoziţii de grefe vasculare.

71/100

Ruptura traumatica de aorta

III.D.3 LEZIUNILE ESOFAGULUI

Apar de regulă în contextul unor leziuni asociate intratoracice ceea ce le conferă o

gravitate deosebită. Pacientul acuză durere toracică şi disfagie. La examenul clinic se percep

zgomote hidro-aerice la nivelul mediastinului, ulterior apare emfizem subcutanat, febră, stare de

şoc. Radiologic - se evidenţiază pneumomediastin, pneumotorace, pleurezie stângă. Radiografia

cu substanţă de contrast hidrosolubilă pune în evidenţă leziunea esofagiană. Endoscopia

esofagiană este contraindicată.

Tratament - chirurgical de urgenţă pentru repararea

leziunii esofagiene. După câteva ore de evoluţie a

mediastinitei tratamentul chirurgical va fi seriat: 1 -

esofagostomie cervicală, ligatura joncţiunii eso-gastrice,

gastrostomie de alimentaţie, drenaj mediastinal larg; 2 -

reconstrucţia esofagiană după vindecarea mediastinitei.47

47

http://www.1235.ro/traumatismele-toracice-16102.html#

72/100

CONCLUZII

I. Concluzii legate de epidemiologia traumatismelor toracice

1. Traumatismele toracice sunt o cauză importantă de mortalitate şi morbiditate

posttraumatică, reprezentând a doua cauză de deces după leziunile craniocerebrale.

2. Deşi numai aproximativ 30% din pacienţii cu injurii toracice necesită spitalizare şi numai

4-15% din traumatismele internate sunt penetrante la nivelul toracelui, ele reprezintă un

factor important de deces în aproximativ 50% din cazurile de traumă mortale. Peste un

sfert din mortalitate este asociată traumatismelor penetrante.

3. Datorită progresului socio-economic, principala cauză de traumă toracică sunt accidentele

rutiere, al căror număr este în continuă creştere, în special în ţările dezvoltate. Avântul luat

de mijloacele de transport în comun (trenuri, avioane, metrouri) au dus totodată la un

număr mare de accidente colective cu număr mare de victime.

4. Vârsta victimelor prin accidente rutiere a scăzut continuu, fiind a doua cauză de deces după

bolile infecţioase la copiii peste 4 ani.

5. Datorită perfecţionării sistemelor de asistenţă în traumă, ajung la spital tot mai multe cazuri

grave, dar potenţial salvabile.

6. O categorie în continuă creştere o reprezintă traumatismele penetrante prin armele de foc.

II. Concluzii legate de tipul leziunilor posttraumatice toracice

1. Mai puţin de 10% din traumatismele toracice nepenetrante şi între 15-30% dintre cele

penetrante necesită intervenţie chirurgicală, majoritatea procedurilor utilizate pentru

stabilizarea pacientului, fiind tehnici nechirurgicale.

2. Majoritatea leziunilor toracice nu necesită tratament specific, dar reprezintă, în schimb, un

indicator al altor posibile leziuni asociate (o fractură sternală poate asocia o contuzie de

miocard, o tamponadă cardiacă sau o ruptură aortică; prezenţa dispneii la un pacient cu

fracturi multiple costale la care s-a exclus pneumotoraxul se datorează contuziei pulmonare

care poate fi subevaluată radiografic).

3. Decesele imediate sunt determinate, în principal, de rupturile de cord şi vase mari, iar cele

precoce de tamponadă cardiacă, obstrucţia căilor respiratorii şi rupturile traheo-bronşice.

73/100

4. La pacienţii cu traumatism toracic şi volet costal, insuficienţa respiratorie se datorează

numai parţial ventilaţiei ineficiente consecutivă mişcărilor paradoxale ale pertelui toracic, o

influenţă substanţială având contuzia pulmonară şi atelectazia.

5. Rupturile de aortă sunt responsabile de aproximativ 16% din mortalitatea prin accidente

rutiere; dintre acestea, 85-90% survin la locul accidentului sau în timpul transportului spre

spital; dintre supravieţuitori, 30% mor în primle 6 ore, 50% în primele 24 ore, 72% nu

supravieţuiesc mai mult de 8 zile, iar 90% nu mai mult de 4 luni.

6. La adult, contuzia pulmonară este asociată mai ales traumatismelor nepenetrante,

determinând o mortalitate de 10-20%; 40-60% dintre pacienţi necesită suport ventilator.

III. Concluzii legate de metodele imagistice utilizate în diagnosticul injuriilor

posttraumatice ale toracelui

A. Examenul radiologic

Examenul radiologic continuă să reprezinte în multe centre metoda de primă intenţie

pentru evaluarea toracelui, indiferent dacă este vorba de injurii posttraumatice sau leziuni

asociate, în ciuda perfecţionării altor metode imagistice.

B. Ecografia

1. Utilitatea sa este justificată de o serie de avantaje: accesibilă, ieftină, neiradiantă,

neinvazivă, rapidă, nu necesită amenajări speciale pentru funcţionarea aparatului şi nici o

pregătire specială a pacientului, nu necesită administrarea de contrast, poate fi realizată la

pacienţi stabili sau instabili hemodinamic, concomitent cu manevrele de resuscitare.

2. Ecocardiografia transtoracică este considerată o metodă rapidă şi utilă pentru diagnosticul

hemopericardului, a leziunilor valvulare şi a tulburărilor de kinetică parietală.

3. În unităţile medicale unde nu există posibilitatea efectuării examenului CT, ecografia poate

fi o variantă acceptabilă de monitorizare a pacientului.

C. Examenul CT

Apariţia şi perfecţionarea echipamentelor CT spiral şi multislice şi creşterea accesibilităţii

la această nouă tehnologie, a determinat utilizarea pe scară tot mai largă a examinării CT în

traumă.

D. Examenul IRM

Prezintă indicaţii restrânse în evaluarea leziunilor acute posttraumatice.

74/100

„Se pierd în viaţă ani , iar la moarte cerşim o clipă! „ ( N. Iorga )

BIBLIOGRAFIE:

1) Mecanismul lezional – cinetica în traumã. Ce s-a întâmplat? Cum? M. Beuran, I. Negoi, S. Paun, A.

Runcanu, B. Gaspar, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, Romania, Chirurgia (2012) 107: 7-14 , Nr. 1,

Ianuarie – Februarie

2) http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/traumatismele-toracelui

3) http://citynews.ro/lifestyle-16/tratamentul-de-urgenta-traumatismele-toracelui-64262

4) Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu,Carmen Salavastru, Cristian Nita, Catalina

Ciornei, „Anatomia și fiziologia omului”, Editura Corint, 2009, pag. 324;

5) Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu,Carmen Salavastru, Cristian Nita, Catalina

Ciornei, „Anatomia și fiziologia omului”, Editura Corint, 2009, pag. 334;

6) Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 599; b

7) Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale

organismului”, Editura Litera, 2014, pag. 114, 116;

8) Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 487;

9) Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale

organismului”, Editura Litera, 2014, pag. 165;

10) Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale

organismului”, Editura Litera, 2014, pag. 187;

11) Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 512;

12) Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 519;

13) Gheorghe DAfincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 27;

14) Op. Cit., pag. 30;

15) Idem, pag. 36;

16) Creager J.G., ed. Human anatomy and physiology, second edition, USA, C. Brown Publishers, 1992, pag.

44;

75/100

17) Mecanismul lezional – cinetica în traumã. Ce s-a întâmplat? Cum? M. Beuran, I. Negoi, S. Paun, A.

Runcanu, B. Gaspar, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, Romania, Chirurgia (2012) 107: 7-14 , Nr. 1,

Ianuarie – Februarie

18) http://www.mediculmeu.com/chirurgia-toracica/traumatismele-toracelui/epidemiologie.php

19) Actualitati in anestezie, terapie intensiva si medicina de urgenta. Traumatisme toracice rapid letale.

Evaluare si posibilitati terapeutice in UPU. UPU Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tinisoara.Timisoara

2007

20) Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 13;

21) Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 17;

22) Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 19;

23) Dragoi Gh. S., ed.:Anatomia Generala a sistemelor corpului omenesc, vol.1,Craiova: Ed. Universitatii,

2003, pag. 54, 57, 61;

24) http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php

25) http://www.spitalul-municipal-timisoara.ro/data_files/content/sectii/clinica-de-chirurgie-

toracica/traumatisme-toracice-risc-vital-imediat.pdf

26) Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 35,

38;

27) http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/17%20Puncte%20cheie%20in%20managementul%20trau

matismului%20toracic.pdf

28) http://www.artamedica.md/articles/35/politraumatisme.pdf

29) http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/17%20Puncte%20cheie%20in%20managementul%20trau

matismului%20toracic.pdf

30) http://medicinageneralacursuri.blogspot.ro/2013/10/traumatisme-toracice.html#

31) http://atimures.ro/wp-content/uploads/2012/10/Curs-de-asistenta-medicala-de-urgenta-a-pacientului-

traumatizat.pdf

32) http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/17%20Puncte%20cheie%20in%20managementul%20trau

matismului%20toracic.pdf

33) http://www.mediculmeu.com/chirurgia-toracica/traumatismele-toracelui/scorurile-traumatice-in-

traumatismele-toracice.php

34) http://www.romedic.ro/toracenteza-toracocenteza-punctia-pleurala#

35) Evaluarea complexă a pacienţilor politraumatizaţi în clinica ATI cu ajutorul scorurilor de severitate,

Coordonator Ştiinţific Prof. Univ. Dr. Florea Purcaru, Doctorand Dr. Ahmad Abdullah Al-Enezy, 2014

36) Gheorghe DAfincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 47, 51;

37) Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 51;

38) Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 58;

39) Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 61;

40) Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 63;

76/100

41) Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 74;

42) Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 94;

43) Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag. 84;

44) Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 118;

45) Cerbulescu C, Ifrim M., Maros T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umana, vol.I, Bucuresti, Ed.

Stiintifica si Enciclopedica, 1983, pag. 56, 63;

46) Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag.

111;

47) http://www.1235.ro/traumatismele-toracice-16102.html#

48) https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0CCAQFj

AAahUKEwiNm7PYmprHAhXoatsKHcXCDq8&url=http%3A%2F%2Fwww.spitalul-municipal-

timisoara.ro%2Fdata_files%2Fcontent%2Fsectii%2Fclinica-de-chirurgie-toracica%2Fcomplicatii-sechele-

post-

traumatice.pdf&ei=31bGVc2vAujV7QbFhbv4Cg&usg=AFQjCNGuWJfaX5BogTfUDjQZp_HagUC89w&

bvm=bv.99804247,d.ZGU

49) http://www.diploma.ro/licente/rolul-asistentei-in-traumatismele-toracice-5145

Fig.1 http://www.secretele.com/2014/12/iata-cum-va-puteti-curata-plamanii-in.html

Fig.2 http://anatomie.romedic.ro/torace

Fig.3 Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag.185

Fig.4 Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag.185

Fig.5 http://www.scrigroup.com/sanatate/PATOLOGIE-TORACICA-TRAUMATISME64236.php

Fig.6 http://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIE-SI-FIZIOLOGIE-A-ORGAN84249.php

Fig.7 http://sistemul-osos.weebly.com/toracele-osos.html

Fig.8 Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag.179

Fig.9 McMINN, ATLAS DE ANATOMIE A OMULUI, P.H. ABRAHAMS, Editura ALL, Ediţia aIVa, pag.149

Fig.10 http://www.prostemcell.org/recuperare-si-reabilitare-medicala/probleme-speciale-ale-bolnavului-cu-tvm.html

Fig.11 http://www.fiziologie.ru/functia-primara-si-rolurile-secundare-ale-sistemului-respirator/

Fig.12 http://www.edituragrai.ro/?page=home&product=77

Fig.13 http://anatomie.romedic.ro/toracele

Fig.14 http://anatomia-es-posible.webnode.es/parte-2-de-la-anatomia-/esquemas/

Fig.15 http://ami.org/medical-illustration/enter-the-profession/careers

Fig.16 http://es.slideshare.net/tupapacirugia/6-trauma-toracico-trabajo-leonar

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

http://www.slideserve.com/gerard/managementul-traumatismelor-toracelui-tt

Fig.17 http://www.slideserve.com/gerard/managementul-traumatismelor-toracelui-tt

77/100

Fig.18 http://www.i-medic.ro/boli/fracturi-costale

http://sanatate.bzi.ro/descopera-semnele-care-indica-o-fractura-costala-13282

Fig.19 http://www.slideshare.net/KaungMyat2/chest-trauma-38200405?related=2

http://es.slideshare.net/davilinpuyo/trauma-toracico-27828124

Fig.20 http://es.slideshare.net/macs735/19trauma-de-torax

Fig.21 http://anatomie.romedic.ro/patologia-peretelui-toracic

Fig.22 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.23 http://es.slideshare.net/macs735/19trauma-de-torax

Fig.24 http://www.wikiwand.com/cs/Pneumotorax

Fig.25 http://es.slideshare.net/resmedurgencias/contusin-pulmonar-9912938

Fig.26 http://es.slideshare.net/patriciorenanrualesdavila/trauma-de-torax-25820292

http://procedimientosmedicosentrauma.blogspot.ro/

Fig.27 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.28 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.29 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.30 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.31 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.32 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.33 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.34 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.35

http://www.heraldo.es/noticias/suplementos/salud/2014/03/05/una_incision_minima_para_operar_cancer_pulmon_l

os_hospitales_zaragoza_274422_1381024.html

http://www.chir.it/it_th_s_ets.php

Fig.36 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.37

https://www.google.ro/search?q=toracele&biw=1024&bih=657&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_A

78/100

UoAWoVChMI0PHXxsfaxgIVCWvbCh1SFgy-

#tbm=isch&q=volet+costal&imgrc=WSnYIUbi54khYM%3A&toJSON=undefined

https://www.google.ro/search?q=toracele&biw=1024&bih=657&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_A

UoAWoVChMI0PHXxsfaxgIVCWvbCh1SFgy-#tbm=isch&q=volet+costal&imgrc=1OQS03i-

F6SoLM%3A&toJSON=undefined

Fig.38 http://www.elsevier.es/es-revista-cirugia-espanola-36-articulo-utilidad-versatilidad-del-titanio-

reconstruccion-90268853

http://chircardiaque-dijon.fr/Pages/chir_thor_patho_trauma.php

Fig.39 http://procedimientosmedicosentrauma.blogspot.ro/

https://www.google.ro/search?q=toracele&biw=1024&bih=657&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_A

UoAWoVChMI0PHXxsfaxgIVCWvbCh1SFgy-

#tbm=isch&q=volet+costal&imgdii=WSnYIUbi54khYM%3A%3BWSnYIUbi54khYM%3A%3BwqS5AVzwriqIf

M%3A&imgrc=WSnYIUbi54khYM%3A&toJSON=undefined

Fig.40 http://medicalplace.blogspot.ro/2011/07/punctia-pleurala-toracocenteza.html

http://medicalplace.blogspot.ro/2011/07/punctia-pleurala-toracocenteza.html

Fig.41 http://www.scrigroup.com/sanatate/TRAHEOTOMIA-Indicatii-ale-trah92424.php

Fig.42 http://bitacora.mirollull.com/post/66698

http://osteomuscular.com/PARED%20COSTAL/trauma.html

Fig.43 http://osteomuscular.com/PARED%20COSTAL/trauma.html

Fig.44 http://osteomuscular.com/PARED%20COSTAL/trauma.html

Fig.45 http://osteomuscular.com/PARED%20COSTAL/trauma.html

Fig.46 http://thoracotomie.com/2011/02/18/fracture-de-cotes/

Fig.47 http://thoracotomie.com/2011/02/18/fracture-de-cotes/

Fig.48 http://osteomuscular.com/PARED%20COSTAL/trauma.html

http://www.lectiadeortopedie.ro/traumatologia-membrului-superior/luxatia-sterno-claviculara/

Fig.49 http://www.lectiadeortopedie.ro/traumatologia-membrului-superior/luxatia-sterno-claviculara/

http://www.elsevier.es/es-revista-cirugia-espanola-36-articulo-el-jugador-rugby-con-una-90200185

Fig.50 http://www.elsevier.es/es-revista-cirugia-espanola-36-articulo-el-jugador-rugby-con-una-90200185

Fig.51 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

https://www.google.ro/search?q=toracele&biw=1024&bih=657&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_A

UoAWoVChMI0PHXxsfaxgIVCWvbCh1SFgy-#tbm=isch&q=volet+costal&imgrc=SANRWyvAic-

6VM%3A&toJSON=undefined

Fig.52 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

79/100

Fig.53

https://www.google.ro/search?q=hemotorax&biw=1024&bih=626&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=0

CAYQ_AUoAWoVChMIgfTi88yUxwIVwmbbCh3SwQqn#imgrc=KANz42U3wOX_MM%3A

http://lookfordiagnosis.com/mesh_info.php?term=hemothorax&lang=1

http://slideplayer.com.br/slide/13960/

Fig.54 http://slideplayer.es/slide/1129914/

http://twicsy.com/i/Mn8Red

Fig.55 https://quizlet.com/14511815/em-pneumothorax-spontaneous-tension-iatrogenic-flash-cards/

http://pt.depositphotos.com/65937185/stock-illustration-pneumothorax.html

Fig.56 http://www.hosptm.ro/radiologie/lucrari/pulmon/pneumotorax/pneumotorax.htm

http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1806-37132010000100020

Fig.57 http://www.wikiwand.com/cs/Pneumotorax

http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1806-37132010000100020

http://www.meditt.com/pneumotorax/Mini-Dicionario-De-Doencas/73/

Fig.58 http://www.jornaldepneumologia.com.br/detalhe_artigo.asp?id=1142

http://www.meditt.com/pneumotorax/Mini-Dicionario-De-Doencas/73/

http://medicineconspectus.blogspot.ro/2014/05/sindromul-pleural-in-pneumotoraxul.html

Fig.59

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.misodor.com/images/55FF2.jpg&imgrefurl=http://www.misodor.c

om/PAREDETORACICAEPLEURA.html&h=284&w=361&tbnid=6dmfwZf4u6JbQM:&docid=5NYhlYjzPZFxIM

&ei=NV_DVcj6KMn4UMThpqgP&tbm=isch&ved=0CGUQMyhiMGI4yAFqFQoTCIjpopzGlMcCFUk8FAodxLA

J9Q

Fig.60 http://slideplayer.com.br/slide/13960/

Fig.61 http://pathophysiology.umft.ro/lib/exe/fetch.php?media=ro:program:mg:curs_07_fiziopatologia-aparatului-

respirator-_ii.pdf

Fig.62 http://www.wikiwand.com/cs/Pneumotorax

http://dr.bauerbela.ro/pediatrie/radio.htm

Fig.63 http://www.lse.sk/galeria/realisticke/

https://www.google.ro/search?q=pneumotorax&biw=1024&bih=626&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=

0CAYQ_AUoAWoVChMI4Of9gbmUxwIVDAfbCh3bCgoO#imgrc=pm1_KELaW9LBTM%3A

https://www.google.ro/search?q=pneumotorax&biw=1024&bih=626&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=

0CAYQ_AUoAWoVChMI4Of9gbmUxwIVDAfbCh3bCgoO#imgrc=pm1_KELaW9LBTM%3A

Fig.64 https://plus.google.com/116585022162925900550/posts

https://veritasvalentin.wordpress.com/2012/02/29/capitolul-ix-traumatismele-partilor-moi/

Fig.65 https://veritasvalentin.wordpress.com/2012/11/18/subcapitolul-ii-sistemul-pulmonar/

http://procedimientosmedicosentrauma.blogspot.ro/

Fig.66 http://www.romedic.ro/chilotorax

80/100

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.67 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.68 http://www.slideserve.com/gerard/managementul-traumatismelor-toracelui-tt

Fig.69 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007

Fig.70 PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ

TIMISOARA 2007