transportul cu metroul

7/25/2019 Transportul Cu Metroul

1/23

Cuprins:

Lumea metrourilor.......2

Metrourile lumii......6

Metroul din Bucuresti, Romania............6

Metroul din New York, America.10

Metroul din Wasin!ton, America...10

Metroul din Londra, An!lia..11

Metroul din "aris, #ranta..1$

Metroul din Mosco%a, Rusia....1&

Metroul din Madrid, '(ania.16

Metroul din )ok*o, +a(onia.16 Metroul din 'eul, oreea..1-

Metroul din Montreal, anada.....1

Metroul din Bei/in!, ina...1

Metroul din 'ao "aolo, Brailia...21

Metroul din Meico3it*, Meic.21

Bi4lio!ra5ie....2$

1


2/23


3/23

"rintre tarile cu cele mai multe metrouri, in 5unctiune sau in constructie se numara=

';A9$1, +a(onia312, Rusia91$, ermania916, Brailia9, ina91@,


4/23

, unde %enitul oamenilor este redus , (retul unei calatorii este accesi4il ? metroul din Mosco%a a

5ost socotit cel mai ie5tin din lume , tim( de eci de ani , in tim(ul ;R'' . Astai (retul este

mai mare dar el continua sa 5ie (rintre cele mai mici din lume .

u totul alta este situatia in tarile de%oltate unde casti!ul lunar mediu este intre 20003

@000 dolari ? (ractic in toate tarile de%oltate indi5erent de continent , tre4uie sa (latesti intre 13

$ dolari (entru o calatorie . , res(ecti% acele tenolo!ii si a(araturi (e care, o4iecti% , nu le (uteam (roduce in

tara .

Nu sur(rinde 5a(tul ca metrourile sunt , in !eneral , interconectate la intre!ul sistem de

trans(ort ur4an , iar cele mai multe ser%esc mari statii de cale 5erata sau auto!ari .

Metroul 4ucurestean , 5iind a4solut in intre!ime su4teran 9 cum 5oarte (utine sunt in

lume 9 su4tra%erseaa :am4o%ita si lacul Cerastrau , iar (e o (ortiune insemnata a 5ost

construit de3a lun!ul raului . :in acest (unct de %edere metroul este unul curat , sim(lu , mult

mai (utin a!lomerat , in care calatorul nu (rea are ce 5ace in statii .

ea mai com(licata statie la noi este Dictoria 1 , caci aici nu numai ca se intersecteaa

doua ma!istrale dar trenurile circula (e doua ni%eluri , iar sistemul de trans4ordare este mai

di5icil .

'istemul de indicatoare orientati%e care sa a/ute calatorii necunoscatori sau

ne5amilialiati , este a4solut necesar si tre4uie sa 5ie sim(lu si clar , mai cu seama la metrourilesu4terane , ca si la cele cu multe ma!istrale , noduri de trans4ordare si statii com(licate .

care a/uta cu ama4ilitate si

(ro5esionalism (e oricine care solicita s(ri/in . "ractic toate metrourile din lume ar tre4ui sa

(una la dis(oitia oricarui calator , desi!ur , la solicitare , o arta a intre!ii retele de metrou ,

5ireste !ratuit . Ast5el metroul nostru nu se aliniaa celorlalte din acest (unct de %edere , dar

nici nu este sin!urul , in Bei/in! sau 'an!ai nu se (oate o4tine asa ce%a , toate s5aturile

indre(tandu3se s(re arta mare a5lata (e un (anou in 5iecare statie . 'unt si metrouri in care , lacerere , te (oti ale!e ciar cu o documentatie mai detaliata "aris , Londra , )ok*o 7 .

&


5/23

Metrourile se mai (ot im(arti si du(a sistemul de numerotare 9 identi5icare a liniilor ?

unele 5olosesc ci5re , de la 1 la 23@3310 in 5unctie de cate ma!istrale eista , altele , mai (utine,

au denumiri locale sau !eo!ra5ico3ur4anistice )ok*o , Esaka 7 , altele 5olosesc culorile

Wasin!ton , Montreal 7 ? sunt si cate%a metrouri care 5olosesc literele Buenos Aires 7 .

:intre toate com(onentele unui metrou , statiile atra! cel mai mult atentia si interesul

calatorilor . :aca ne re5erim la cele su4terane , acest lucru este si mai e%ident , intrucat ,

circuland (rin tunel , calatorul nu are altce%a de 5acut , decat sa (ri%easca la cei din /ur din

%a!on sau sa desci5ree multitudinea de reclame colorate ce creaa o am4ianta mai 5amiliara ,

mai calda , 5ata de un %a!on care nu are nici macar arta metroului sau a ma!istralei (e care

circuli .


6/23

;n sistem de metrou este o 5ormF de trans(ort ur4an care utilieaF trenuri. Gn

ma/oritatea caurilor, a (orHiune si!ni5icantF a Iinelor sunt su4terane. Gn tFri %or4itoare de

en!leF, aceste sisteme se numesc 5rec%ent subway sau underground, Jn HFri %or4itoare de

!ermanF se numesc;3Ban. :acF Iinele sunt ele%ate, sistemul se (oate numi tren elevat8l3

train Jn en!leF7. 'isteme cu o ca(acitate mai micF se numesc ci ferate uoare sau metrou

uor, (recum e sistemul :ocklands Li!t Railwa* Jn Londra sau linia &1 de tram%ai din

BucureIti.

E de5iniHie a unui sistem Kade%FratK de metrou include toate cele trei (uncte de mai /os=

'istemul este ur4an Ii 5oloseIte trenuri electrice

'istemul este total inde(endent de alt tra5ic

'istemul are o 5rec%enHF mare de ser%iciuGn !eneral, mulHi considerF cF o (orHiune si!ni5icantF a Iinelor tre4uie sF 5ie su4terane

(entru a 5i considerat un sistem ca KmetrouK. nd Iinele nu sunt su4terane, sistemul este ori

sistem de tram%ai sau metrou uIor, sau sistem de trenuri ur4ane (recum este R8RJn "arissau

'3BanJn ermaniaIiAustria.

Metrourile Lumii

Bucuresti, Romania

Metroul Bucuretean este un sistem de metrou care deser%eIte ca(itala Romniei,

BucureIti. ReHeaua este administratF de com(ania MetroreIi este (rintre cele mai 5olosite

sisteme de trans(ort Jn comun din Romnia.

ReHeaua este 5ormatF din (atru linii= M1, M2, M$Ii M&. Gn total, sistemul are 6,2@ de

km lun!ime Ii @1 de staHii, cu o distanHF medie de 1,@ km Jntre staHii. "rintre (lanurile Metrore

se numFrF Ii reducerea acestei distanHe, considerF (rea mare, (rin construirea de staHii

intermediare (e ma!istralele eistente .

"entru satis5acerea cererii de trans(ort in comun in Munici(iul Bucuresti inca din anul

1-0 s3au (re%aut trasee ma/ore de su(ra5ata, care sa (reia 5luurile de calatori, insa acestea

o5ereau solutii necores(unatoare si conditii scaute de con5ort im(use de aritectura orasului

caracteriata (rin strai relati% in!uste si a!lomerari ur4ane ce nu (ot 5i sistematiate. a

6
http://ro.wikipedia.org/wiki/U-Bahnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C5%9Forhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C5%9Forhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C5%9Forhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Docklands_Light_Railway&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RER&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S-Bahn&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrorexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M1_(Metroul_din_Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M2_(Metroul_din_Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M3_(Metroul_din_Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M4_(Metroul_din_Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/U-Bahnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C5%9Forhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C5%9Forhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Docklands_Light_Railway&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RER&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S-Bahn&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrorexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M1_(Metroul_din_Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M2_(Metroul_din_Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M3_(Metroul_din_Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M4_(Metroul_din_Bucure%C5%9Fti)


7/23

urmare s3a im(us introducerea sistemului de trans(ort cu metroul, solutie o(tima atat (entru

descon!estionarea tra5icului de su(ra5ata, casti!ul de tim(, reducerea (oluarii cat si (entru

trans(ortul calatorilor in conditii de con5ort, si!uranta si ra(iditate s(orita.


8/23

rulante. #iecare statie dis(une de instalatii de sonoriare, ceasuri electronice de ora curenta si

de inre!istrarea inter%alului de tim( dintre doua trenuri succesi%e, (recum si instalatii ce

asi!ura (rotectia calatorilor im(otri%a electrocutarii accidentale, sistem de tele%iiune in circuit

incis (entru su(ra%e!erea (eroanelor si ona a(aratelor de taare.

Edata cu (unerea in 5ucntiune a noului sistem de taare, ince(and cu anul 1@ accesul

in statiile de metrou se 5ace (e 4aa de le!itimatii de calatorie cartele ma!netice cu contract7

distri4uite in 5unctie de (re5erintele calatorilor (entru 2 calatorii, 10 calatorii, ilnice si lunare

si (e 4aa de le!itimatii s(eci5ice unor cate!orii s(eciale de calatori andica(ati, (ensionari,

%eterani de ra4oi, ele%i, studenti

Acest sistem con5era elasticitate, e%identa (e ti(uri de titluri de trans(ort (e statii si ore

si (ermite (racticarea unei (olitici tari5are atracti%e, urmarind acordarea unor a%anta/e

calatorilor 5ideli.

)ari5ele (entru calatoria cu metroul aco(era numai (artial costul real al calatoriei 5iind

sta4ilite cu a(ro4area 5orurilor in dre(t in 5unctie de %enitul mediu al (o(ulatiei si de (olitica

sociala a(licata.

"e masura introducerii unor im4unatatiri si moderniari ale instalatiilor si

eci(amentelor, numarul de (ersonal a 5ost restructurat asi!urandu3se de asemenea ca necesarul

su(limentar de (ersonal (entru ca(acitatile noi (use in 5unctiune 'tatia or/ului si )ronsonul

ara de Nord 9 1 Mai7 sa 5ie com(letat cu (ersonalul eistent redistri4uit.

)rans(ortul (u4lic ur4an este su4%entionat din 4u!etele locale sau centrale in toate

tarile, ciar si acolo unde economia (e (iata 5unctioneaa de (erioade indelun!ate de tim(.


9/23

Traficul de la metrou, n cretere

;n studiu demarat in 2006 mFsoarF im(actul (u4licitFHii la metrou Ii (ro5ilul cFlFtorilor.ercetarea a 5ost reactualiatF (eriodic, ultima 5iind 5FcutF, (rin om(ania de ercetare

'ociolo!icF Ii Brandin! 'B7, Jn %ara lui 200-, (e un eIantion re(reentati% la ni%el de

BucureIti.

:e remarcat este 5a(tul cF cele mai a!lomerate staHii de metrou sunt ;nirii 2 1-&.0

(ersoane (e lunF7, ;nirii 1 160.6$&7 Ii 8roilor 1&6.6267. Gn !eneral, staHiile cu 5lu mare de

cFlFtori sunt cele mai cFutate de clienHii (u4licitari, care urmFresc ca reclamele lor sF 5ie %Fute

de ct mai multe (ersoane.

)otuIi, com(aniile de outdoor JncearcF sF3Ii redirecHionee clienHii ct mai uni5orm,

cFtre staHiile Jn care cam(aniile acestora ar a%ea un im(act ridicat.

Gn ceea ce (ri%eIte (asa/ele de le!FturF dintre staHii, (e la ;nirii trec lunar 1@6.$$6 de

(ersoane, Jn tim( ce "asa/ul "iaHa Dictoriei este (arcurs de 6.01 de oameni. "u4licitatea la

metrou este atracti%F (entru clienHii (u4licitari (entru cF (reintF mai multe a%anta/e.

E treime din 4ucureIteni 5oloseIte metroul. om(arati% cu trolei4uul, tram%aiul sau

auto4uul, metroul este sin!urul mi/loc de trans(ort Jn comun care a Jnre!istrat, Jn 200-

com(arati% cu 2006, o creItere a intensitFHii de 5olosire 1$7. "entru a determina

caracteristicile (ersoanelor care mer! cu metroul, 'B a realiat inter%iuri tele5onice cu 1.000

de re(ondenHi, Jn (erioada 2 iunie 9 2 iulie 200-. Gn ceea ce (ri%eIte (ro5ilul oamenilor care

mer! cu metroul, @& sunt 5emei, iar restul, 4Fr4aHi.

;n s5ert din cFlFtori sunt adulHi cu %rste cu(rinse Jntre $@ Ii & de ani, iar tinerii de 2@3

$& de ani re(reintF 2$. Mai mult de /umFtate din cei care 5olosesc metroul sunt oameni cu

studii medii, iar $ au studii su(erioare.

'alariaHii cu studii su(erioare, (ensionarii, ele%ii Ii studenHii mer! cel mai des cu

mi/locul de trans(ort su4teran. :e asemenea, mai mult de un s5ert din aceItia au %enituri medii,

Jn tim( ce 1@ au %enituri mari. :oar $ au declarat cF au %enituri 5oarte mari.

;n lucru demn de mentionat este acela ca, dintre toate metrourile eistente in lume,

doar cel 4ucurestean a 5ost construit in intre!ime 5ara nicio asistenta de s(ecialitate straina.


10/23

e! "or#, America

ea mai mare com(anie de trans(ort in comun din New York este Metro(olitan

)rans(ort Autorit* care administreaa retelele de auto4ue , metrouri , metroul re!ional intre

New York si New +erse* , mini4us (entru Manattan .Metroul din New York este cel mai etins sistem de tranit din lume. A crescut de la 2

de statii in anul 10& la &62 de statii in (reent. Metroul trans(orta ilnic &, milioane de

calatori.

"us in 5unctiune in 16 al doilea metrou din lume ca %ecime 7 , metroul din New

York are $ km linii 9 cele mai lun!i 9 dintre care 2$6 km in tunel .8ste structurat in 2@ linii

ma!istrale .

'tatiile sunt re(artiate ast5el = 2-1 in tunel , 1@$ (e estacade si $ la su(ra5ata . , lun! de 1$ km ,

automat , care 5ace le!atura cu Aero(ortul = este un metrou care

5unctioneaa non sto( , (oate sin!urul din lume cu acest (ro!ram .

8ista si un metrou care ser%este (ortul , numit "ort Autorit* )rans Cudson

or(oration . A 5ost (us in 5unctiune in 10 cand au 5ost trans(ortati 1.22$ oameni , inclusi%

(olitia . Are 22,2 km , din care in tunel 11, km . "e cele & linii eista 1$ statii , din care 10 in

tunel .

$as%in&ton, America

'(re deose4ire de a(roa(e toate celelalte metrouri din lume , ale caror linii au alt5el de

denumiri in !eneral numerotate 7 , ma!istralele celui din Wasin!ton sunt recunoscute du(a

culori = Red Line , Blue , Eran!e , reen si Yellow Line .


11/23

;n numar de $$ statii si &@ km linii se a5la in :istrict o5 olum4ia , restul in aria

metro(olitana deci in orasul (ro(riu3is . and sistemul %a 5i de5initi%at , &$ statii si 61 km linii

%or 5unctiona in :istrict .

"rimii km de linii au 5ost dati in e(loatare in anul 1-6 du(a noua ani de la

in5iintarea lui )e Wasin!ton Metro(olitan Area )ransit Autorit* , com(ania constructoare

care3l administreaa , totodata .


12/23

ine calatoreste cu metroulQ

Metroul este o (arte din %iata londoneilor si a turistilor care %iiteaa ca(itala.

A(roimati% $ milioane de oameni 5olosesc metroul ilnic. 8ista 2-@ de statii care aco(era

(este &0 km 2@$ de mile7 de cale 5erata.

at costaQ

el mai ie5tin mod de a calatori in Londra este cum(arand o le!itimatie de calatorie sau

tra%elcard. aceasta este %ala4ila o i, o sa(tamana, o luna sau un an si (ermite accesul (e

auto4ue, metrou, trenuri si :LR. "returile di5era in 5unctie de ona, dar cei mai multi turisti

solicita le!itimatii doar (entru onele 132.

Li(sa de 5onduri din ultimele eci de ani a 5Fcut ca in5rastructura sF se de!radee, ceea

ce a condus la un !rad de con!estie ridicat Ii Jntrieri re!ulate (entru (asa!eri. :atoritF

%ecimii reHelei, sumele de 4ani necesare a 5i in%estite sunt 5oarte mari. u toate acestea s3au

e5ectuat Ii lucrFri de etindere, cum ar 5i etinderea liniei +u4ilee line.

Astai )e London ;nder!round are linii , cu un total de &1@ km si $2 statii .

ele &@- trenuri $-@ %a!oane in circulatie 7 trans(orta cu %itea medie de $$ kmora

un numar de 2.&$0.000 (asa!eri ilnic intre a(rilie 1@ si a(rilie 16 au 5ost trans(ortati

-@0 milioane calatori 7 .

ele mai a!lomerate statii sunt = Pin!s ross -$ milioane calatori an 7 , Dictoria 6$

mil. calatorian 7 , E5ord ircus @1 mil. calatorian 7 , Li%er(ool $ mil . calatorian 7,

Waterloo 2 mil. calatorian 7 , arri*! ross 2 mil. calatorian 7 .

:intre cele linii ale metroului , Metro(olitan este cea mai lun!a 0 km 7 5ormata din

trei se!mente , (e care 5unctioneaa 61 statii .

London ;nder!round deser%eIte un numFr de 12 linii. Acestea se (ot clasi5ica Jn douF

ti(uri=superficialeIi de adncime. Liniile su(er5iciale se a5lF la a(roimati% @ m su4 (Fmnt Ii

au 5ost construite (rin sF(are Ii aco(erire. 8cartamentulacestor linii este cel normal. Liniile de

adncime sunt eecutate Jn tunele circulare, Ii se a5lF la adncimi de 20 (nF la @0 m.:iametrul tunelelor este mic, de doar $.6 m Jn unele cauri, de aceea Ii ecartamentul Iinelor

este mai mic dect cel standard.

Metroul ruleaF Jn su4teran Jn ona centralF a Londrei Ii iese la su(ra5aHF Jn su4ur4ii, cu

ece(Hia liniilorDictoriaIi Waterloo S it*, care sunt su4terane (e toatF lun!imea lor.

Marea ma/oritate a reHelei de metrou se !FseIte la nord de )amisa, Jntruct terenul

accidentat nu a (ermis de%oltarea reHelei 5ero%iare clasice de su(ra5aHF7 Jn acea onF. "rin

com(araHie, sudul Londrei este 5oarte 4ine deser%it de curse 5ero%iare su4ur4ane

12
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jubilee_line&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ecartamenthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ecartament_normal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tunelhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victoria_Line&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Waterloo_%26_City_line&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tamisahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jubilee_line&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ecartamenthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ecartament_normal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tunelhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victoria_Line&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Waterloo_%26_City_line&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tamisa


13/23

'aris, (ranta

Metroul din "aris este al doilea ca %ecime in lume sistemul initial a 5ost desa%arsit in

anul 100 7 si cu !reu trans(orta 1$6@ de miliarde de calatori anual. Metroul (ariian are $0de statii, a%and aco(erire a(roa(e (e toata su(ra5ata orasului. Ma/oritatea statiilor au 5ost

construite in stilul Art Nou%eau .

ReHeaua este com(usF din 16 linii, cu (re(onderenHF su4terane, a%nd o lun!ime totalF

de 211 km. 'istemul, de%enit unul dintre sim4olurile oraIului, este de remarcat (rin densitatea

reHelei sale Jn centrul "arisului Ii (entru omo!enitatea stilului sFu aritectural, in5luenHat de Art

Nou%eau.

Liniile sunt identi5icate cu numere de la 1 la 1&, $4is Ii -4is 5iind douF linii minore careiniHial erau considerate rami5icaHii ale liniilor $ res(ecti% -.

"rima linie a 5ost inau!uratF Jn anul 100. 'istemul s3a etins 5oarte ra(id la ince(utul

(rimului rF4oi mondial, (entru ca Jn anii 120 centrul oraIului sF 5ie de/a aco(erit. "rimele

etinderi s(re su4ur4ii s3au construit Jn anii 1$0, Jm(reunF cu linia 11.

Gn (reent metroul din "aris trans(ortF a(roimati% &.@ milioane de (asa!eri (e i

1.$6@ miliarde Jn anul 200@7 Ii dis(une de 2- de staHii, dintre care 62 re(reintF (uncte de

le!FruF Jntre linii. 8ste al doilea sistem de metrou din 8uro(a de Destca Ii lun!ime, du(F

Metroul Londone. Metroul din Madridcare este situat Jn 8uro(a de 'ud7 este mai lun! dect

Metroul din "aris.

Metroul a 5ost cunoscut ori!inal ca Chemin de Fer Mtropolitain File #erate

Metro(olitane7 Ii a(oiMtropolitain, du(F care a 5ost a4re%iat laMtro.

8ste 5olositF o sin!urF ratF de 4ilet (entru orice distanHF Ii indi5erent de numFrul de

scim4Fri, dar cFlFtoria nu (oate dura mai mult de douF ore.

:etalii tenice =

Lun!imea Iinelor este de 21$ km

irculaHia se 5ace (e (artea drea(tF

ReHeaua are (este $00 de staHii

8lectricitatea circulF (rintr3o IinF mi/locie a treia IinF7

:istanHa medie Jntre douF staHii este de $00 m

Liniile 1, &, 6, 11 Ii 1& 5olosesc trenuri cu roHi de cauciuc

Linia 1& este com(let automatiatF

1$
http://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/London_Undergroundhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Madridhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/London_Undergroundhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Madridhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Sud


14/23

;na dintre statiile sale 3 statia 8uro(a, (e linia $ 3 este un oma!iu adus ;niunii

8uro(ene, cu ima!ini, sunete si ima!ini %ideo, care ilustreaa %iata de i cu i in tarile mem4re

;8.

u a(roa(e $00 de staHii, Metroul din "aris este una dintre cele mai mari reHele de

metrou din lume. Ma/oritatea staHiilor sunt su4terane, (lat5ormele 5iind conectate cu ni%elul

strFii (rin niIte reHele com(licate de tunele. 'taHiile la ni%elul (lat5ormei au Jn !eneral ta%an

/os.


15/23

cu 1-0 9 200 (asa!eri 5iecare , %a!oane cu o ca(acitate de (ana la $00 calatori 5iecare ?

statiile care au in (reent o sin!ura intrare3iesire %or 5i (re%aute cu doua .

:in (unct de %edere tenic metroul din Mosco%a se caracterieaa (rin cate%a elemente

s(eci5ice = adancimea maima este de @6 m ? distanta dintre statii nu este mai mare de 0,@ km ,

iar !arniturile sosesc in statii la inter%ale de 23& minute ? in orele de %ar5 ale tra5icului

5rec%enta este mult mai mica , inter%alul 5iind de numai 0 secunde .


16/23

Madrid, *pania

Metroul din Madrid este al doilea ca marime in 8uro(a si al 63lea cel mai mare sistem

din lume. 8ste cea mai densa retea din lume, 5oarte curat, a%and im(lementat un sistem

ecolo!ic de curatare.a(itala '(aniei , o metro(ola cu (este trei milioane locuitori , are metrou inca din anul

11 ? este un metrou de adancimi mari , ,, uatro aminos> are cea mai mare adancime &

metri 7, iar altele sunt la $03&@ metri .


17/23

Astai metroul din )ok*o 9 cele linii administrate de 8


18/23


19/23

su(ra5ata imensa , metroul este de asa maniera distri4uit incat cu numai 6@ km linii si tot atatea

statii , sa aco(ere 5oarte 4ine ne%oile de trans(ort . ele & linii ma!istrale sunt 4oteate du(a

culori = rou!e , %ert , 4leu , /aune .


20/23

onstrucHia metroului din Bei/in! a Jnce(ut Jn anul 16@. "rima rutF descisF, care se

Jntinde de la ara din Bei/in! (nF la "in!!uo*uan, Jn %estul oraIului, a inclus (artea de %est a

Liniei 1 Ii (artea de sud a Liniei 2 de metrou. Gn 1-, linia circularF a 5ost 5inaliatF

totalind o lun!ime de 16 km7 Ii am4ele linii au Jnce(ut sF o(eree se(arat. Gn anii 0, a 5ost

construitF Ii se!mental estic al Liniei 1, de la #uin!men cFtre est, (nF la 'iuidon!, care a

5ost datF Jn 5olosinHF Jn octom4rie 1. Noua secHiune a 5ost conectatF la ruta de %est la Liniei

1 la 2& +une 2000.

Gntrea!a Linie 1 de la "in!!uo*uan la 'iuidon! are acum $ km lun!ime Ii o5erF

(osi4ilitatea trans5erului cFtre Linia 2 la staHiile #uin!men Ii +ian!uomen. Linia 2, circularF,

are 16 km lun!ime, ast5el cF Jn anul 2000 lun!imea totalF a rutelor metroului era de @& km.

ele mai multe staHii au (eroane centrale Ii o lun!ime de 11 metri, dar numai 10 au

scFri rulante. #iecare tren de metrou are cte & sau 6 %a!oane, eci(ate cu eci(aemnt sonor.

"entru liniile %iitoare de metrou, unele staHii au 5ost de/a construite ca staHii de trans5er

iimen, :on!sisitiao, +ian!uomen, Yon!e!on! Ii +isuitan.

onstrucHia trenului ra(id Kit*RailK Linia 1$7 a Jnce(ut Jn decem4rie 1. Linia

semicircularF are 16 staHii, de la iimen cFtre :on!imen, 5Fcnd o 4uclF am(lF am4ele

staHii se a5lF (e linia 2, circularF7. ea mai mare (arte a celor &0, km ai acestei rute sunt

deasu(ra solului. :u(F ce se!mental de %est 20,6 km7 a 5ost dat Jn 5olosinHF, la 2 'e(t. 2002,

(artea esticF a acestei rute a 5ost descisF Jn ianuarie 200$.

"e ln!F aceste linii de metrou, care sunt de/a a5late Jn e(lotare (entru (o(ulaHie, mai

sunt alte - trasee de metrou a5late Jn di5erite stadii de construcHie.

"oate linia de metrou ce %a (reenta cel mai mare interes (entru s(ectatorii care %or

%eni sF %adF (e %iu Jntrecerile olim(ice %a 5i linia de metrou , care %a le!a "arcul Elim(ic de

un alt racord al reHelei de metrou, (rin care se %a 5ace la!Ftura cu "arcul tenolo!ic

Uon!!uancun Ii ara de Dest linia 7.

E altF linie de metrou linia@7, ce %a a%ea circa 2- de kilometri lun!ime, %a tra%ersaBei/in!ul de la nord la sud, urmnd a le!a tem(lul lamaist, Yon!e!on!, cu strFile comerciale

Wan!5u/in! Ii :on!dan.

E altF linie im(oratntF L17 %a 5i cea care %a 5ace coneiunea Jntre aero(ortul

internaHional a(itala Ii staHia :onimen, de (e linia circularF de metrou. Acest traseu %a 5i

deser%it de un metrou uIor, a%nd o lun!ime de 2 de kilometri.

Gn iulie 2006, com(ania care administreaF reHeaua d emtrou din Bei/in! a introdus

instalaHii de taat automate (e Liniile 1 and 2, sistemul de (latF Hinnd cont de distanHa (e caredoreIte sF o (arcur!F cu metroul 5iecare cFlFtor.

20


21/23

ReHeaua de metrou din Bei/in! este eci(atF cu camere de luat %ederi, unele ciar 5oarte

noi, (entru a asi!ura condiHii de cFlFtorie Jn si!uranHF (entru toHi (asa!erii.

Gn 5iecare %a!on de metrou se a5lF 2 camere de luat %ederi, iar com(ania ce

administreaF metroul din Bei/in! a reuIit sF dotee $00 de %a!oane cu acest sistem de

su(ra%e!ere, cu 1.@@ de camere de luat %ederi. Aceste camere a/utF Ii la luarea de mFsuri Jn

cauri de maimF ur!enHF, ca (osi4ile accidente, incendii Ii altele .

*ao 'aolo, Bra/ilia

Metroul din 'ao "aolo Brailia 7 este (rimul sistem de tranit su4teran din

Brailia, 5iind recunoscut ca unul din cele mai curate si mai si!ure sisteme de acest 5el din

lume.

8ste unul dintre cele mai ra(ide si mai moderne metrouri din lume.


22/23

:e la 2-.61 (ersoane trans(ortate in anul inau!urarii 16 7 s3a a/uns ca in anul 1-

ci5ra sa atin!a 1&.602 milioane , iar la ora actuala (ro4a4il ca s3a a/uns la 1320 miliarde .

:in (unct de %edere al ca(acitatii de tra5ic a statiilor (e (rimul loc se a5la statia


23/23

3 A(roa(e toate statiile sunt (ersonaliate (rin lucrari (lastice , decorati%e ? cele

mai multe re(reinta as(ecte din culturile si ci%iliatiile stra%eci de (e teritoriul

Meicului .

Bi2lio&rafie

1. . i5ane3:ra!usani, >@0 de metro(ole si metrourile lor>, 8ditura#undaHia ulturalF KMarco "oloK,Bucuresti ,200&

2. www.metrore.ro

$. www.in5otra%elromania.roeuro(a.tml

&. tt(=www.otnews.rostiri3ari%a3110&&213rusii3in%ins3americani3to(ul3metrourilor.tm

@. tt(=www.ras5oiesc.com4usinesstrans(orturiMetroul34ucurestean3in3(reent11.((

6. tt(=www.ras5oiesc.com4usinesstrans(orturi)ari5ele3(entru3calatoria3cu3m6.((
http://www.metrorex.ro/http://www.infotravelromania.ro/europa.htmlhttp://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1104421-rusii-invins-americani-topul-metrourilor.htmhttp://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1104421-rusii-invins-americani-topul-metrourilor.htmhttp://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Metroul-bucurestean-in-prezent11.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Metroul-bucurestean-in-prezent11.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Tarifele-pentru-calatoria-cu-m69.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Tarifele-pentru-calatoria-cu-m69.phphttp://www.metrorex.ro/http://www.infotravelromania.ro/europa.htmlhttp://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1104421-rusii-invins-americani-topul-metrourilor.htmhttp://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1104421-rusii-invins-americani-topul-metrourilor.htmhttp://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Metroul-bucurestean-in-prezent11.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Metroul-bucurestean-in-prezent11.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Tarifele-pentru-calatoria-cu-m69.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Tarifele-pentru-calatoria-cu-m69.php

transportul cu metroul

Documents