Transparenţa procesuluide achiziţii publice în

administraţia locală dinRomânia: provocări,

obstacole, lecţii învăţate

Transparenţa procesuluide achiziţii publice în

administraţia locală dinRomânia: provocări,

obstacole, lecţii învăţate

1

Transparen a procesului de achizi ii publice în

administra ia local din România:

provoc ri, obstacole, lec ii înv ate

Bucure tiAprilie 2009

2

Studiul de fa face parte din proiectul Înt rirea capacit ii societ ii civile locale de monitorizare a m surilor anti-corup ie: un exerci iu practic aplicat asupra procesului de achizi ii publice la nivel local, implementat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Centrul Român pentru Jurnalism de Investiga ie (CRJI), cu sprijin din partea Ambasadei Regatului rilor de Jos la Bucure ti.

Atât cercetarea, cât i analiza în sine, propun o abordare nou , comparat ,încercând s sublinieze deopotriv avantajele i limitele monitoriz rii oficiale aprocesului de achizi ii publice, uzând de informa iile pe care autorit ile publice sunt-sau ar trebui s fie-obligate s le pun la dispozi ia tuturor celor interesa i de modul în care sunt cheltui i banii publici pe contractele de achizi ii publice i informa iileob inute folosind metode tipice anchetelor de investiga ie jurnalistice. Pentru a exemplifica complementaritatea, dar i specificul, respectiv limitele fiec reia dintre cele dou metode, materialul de fa propune i 4 studii de caz, în care echipe multi-disciplinare alc tuite dintr-un reprezentant al unei organiza ii neguvernamentale locale i un jurnalist de investiga ie au documentat, folosind mijloace proprii, o serie de date privind anumite contracte de achizi ii publice atribuite de Prim riilemunicipiilor selectate, împ rt ind ulterior concluziile i experien ele asociate acestui exerci iu de monitorizare, care sunt redate ca atare în cuprinsul studiului.

Mul umim, pe aceast cale, colaboratorilor no tri din plan local: Andreei Dinescu, de la Funda ia Comunit ii din Sibiu, lui Lucian Zuleanu, de la Centrul de Resurse pentru Organiza iile Non-profit din Oltenia (CRONO), Craiova i lui Cosmin Bârzan, Pre edintele Centrului pentru Resurse Civice din Constan a. Mul umim, de asemenea i jurnali tilor membrii ai CRJI care s-au implicat în realizarea investiga iilor în plan local: Adrian Mogo (Bucure ti), Sînziana Ionescu (Constan a),Daniel Tomozei (Sibiu) i Ionu Pârvulescu (Craiova).

Mul umim, de asemenea, doamnei Norma Ni escu, Ofi er de Program în cadrul Ambasadei Regatului rilor de Jos, pentru sprijinul constant oferit echipei pe toatdurata de implementare a proiectului.

Autori:

Elena Iorga (Coordonator studiu) Sorin Ozon Loredana Ercu

© Drepturi de autor Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP) i Ambasadei Regatului rilorde Jos. Opiniile exprimate în cadrul studiilor de caz apar in autorilor i nu reflect în mod necesar punctul de vedere al organiza iilor partenere sau al finan atorului.

3

Cuprins

Metodologia de cercetare ........................................................................................... 5

Achizi iile publice în România: legisla ie i institu ii implicate în acest proces ........... 9

De unde afl m informa ii despre achizi iile publice? ................................................. 17

Informa ia oficial vs. ancheta jurnalistic . Avantaje i limite în folosirea celordou surse în monitorizarea procesului de achizi ii publice-studii de caz ............... 41

Loredana Ercu , Adrian Mogo

Prim ria Municipiului Bucure ti ................................................................................ 44

Andreea Dinescu, Daniel Tomozei

Prim ria Municipiului Sibiu ....................................................................................... 69

Lucian Zuleanu, Ionu Pârvulescu

Prim ria Municipiului Craiova ................................................................................... 75

Cosmin Bârzan, Sînziana Ionescu

Prim ria Municipiului Constan a ............................................................................... 83

Concluzii i recomand ri privind exerci iile de monitorizare a procesului deachizi ii publice ......................................................................................................... 88

Glosar de termeni folosi i .......................................................................................... 91

Lista de abrevieri .......................................................................................................93

Referin e bibliografice .............................................................................................. 95.

4

1. Metodologia de cercetare

Principalul instrument folosit în elaborarea raportului de fa îl reprezint legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa ii de interes public care permite oric ruicet ean sau organiza ie neguvernamental interesat s se informeze cu privire la activitatea institu iilor/autorit ilor publice. Finalizarea acestui raport a fost îns un demers mult mai complex care a presupus pe lâng componenta de monitorizare idocumentare a procesului de achizi ii publice de la nivelul tuturor municipiilor re edin de jude din ar în baza legii liberului acces la informa ii de interes public io component de investiga ii jurnalistice pe tema achizi iilor publice. Prin urmare, pentru o mai bun în elegere a metodologiei de lucru, vom prezenta distinct în cele ce urmeaz , fiecare etap ce a stat la baza redact rii prezentului studiu.

Documentarea proceselor de achizi ii publice la nivel na ional

În vederea analiz rii i document rii procedeelor de ini iere i atribuire a contractelor de achizi ii publice, echipa de proiect din cadrul IPP a adresat solicit ri de informa iide interes public în temeiul legii nr. 544/2001 tuturor prim riilor municipiilor re edinde jude din ar (41 de prim rii) i Prim riei Generale a Municipiului Bucure ti în luna noiembrie, 2008. Con inutul acestor solicit ri privea furnizarea urm toarelorinforma ii/documente:

- Copiile Hot rârilor de Consiliu Local prin care au fost aprobate Planurile Anuale de Achizi ii Publice pentru anii 2007 i 2008;

- Copiile Hot rârilor de Consiliu Local prin care Planurile Anuale de Achizi iiPublice au fost rectificate în anii 2007 i 2008 (dac este cazul);

- Copiile Planurilor Anuale de Achizi ii Publice aprobate în Consiliul Local pentru anii 2007 i 2008;

- Lista cu contractele de achizi ie public , contractele de concesiune de lucr ripublice i cele de concesiune de servicii atribuite în anii 2007 (ianuarie-decembrie) i 2008 (ianuarie-septembrie), precizând pentru fiecare dintre acestea obiectul contractului, codul CPV, valoarea estimat f r TVA (lei ieuro), procedura de atribuire, p r ile contractului (precizând denumirea integral a persoanei juridice/fizice c reia i-a fost atribuit contractul, CIF, nr. înregistrare la Registrul Comer ului, adresa etc.), data de începere a contractului, data de finalizare;

- Situa ia privind contesta iile formulate împotriva Autorit ii Contractante la Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor în anii 2007 i 2008, incluzând defalcat pentru fiecare an: numele persoanei fizice/juridice care a formulat contesta ia, datele de identificare ale acesteia (CIF, nr. înregistrare la Registrul Comer ului, adresa etc.) obiectul contesta iei, stadiul contesta iei idecizia formulat de Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor.

Perioada de primire i analiz a r spunsurilor a durat aproximativ dou luni, respectiv noiembrie i decembrie 2008. Jum tate dintre prim riile monitorizate au solicitat, în termen de 10 zile de la primirea solicit rii de informa ii, o amânare de 30 de zile dup

5

cum prevede legea. Multe dintre prim rii (municipiile Slobozia, Giurgiu, Foc ani,Târgu Mure , Baia Mare, Miercurea Ciuc, Cluj Napoca, Vaslui, Craiova, Alba Iulia) au dep it termenul de 30 de zile necesar pentru a transmite informa iile solicitate. Trebuie men ionat faptul c numai 2 prim rii (Prim ria Municipiului Re i a i Prim riaMunicipiului Sfântu Gheorghe) ne-au furnizat informa iile în termenul legal de 10 zile.

În prim instan , echipa IPP a contactat telefonic acele prim rii care la expirarea termenului de 10 zile nu transmiseser niciun r spuns în leg tur cu solicitarea primit . În final, 6 prim rii au fost ac ionate în instan , conform practicii pe care Institutul o aplic f r discriminare tuturor institu iilor/autorit ilor publice care, sub un motiv sau altul, refuz s îi furnizeze informa iile de interes public solicitate, dupcum urmeaz : Prim ria Municipiului Slobozia, Prim ria Municipiului Târgu Mure ,Prim ria Municipiului Vaslui, Prim ria Municipiului Constan a, Prim ria Municipiului Baia Mare i Prim ria Municipiului Drobeta Turnu Severin. În urma cita iei primite în contextul ac iunii intentate de IPP pentru nefurnizarea informa iilor de interes public, Prim riile Municipiilor Slobozia, Târgu Mure i Vaslui i-au reconsiderat pozi ia i au transmis informa iile solicitate de IPP.

În ceea ce prive te taxa de copiere a documentelor pe care solicitantul este obligat s o achite, Prim ria Municipiului Sfântu Gheorghe a perceput o tax de 0,96 lei/pagina A4, iar Prim riile Municipiului Bucure ti i Baia - Mare au solicitat Institutului s achite 1 leu/pagina A4. Pentru aceste dou cazuri, echipa de documentare a proiectului a considerat c acest tarif este unul dispropor ionat fa de costurile efective ale serviciilor de copiere de pe pia i c poate constitui o piedicreal în ce prive te accesul cet enilor la informa ii de interes public, motiv pentru care s-a adresat instan ei în acest sens. Instan a a dat câ tig de cauz IPP în cazul procesului cu Prim ria Municipiului Baia-Mare, care a fost obligat prin hot râreajudec toreasc s anuleze Hot rârea de Consiliu Local care stabilea acest tarif de copiere, în timp ce ac iunea împotriva Prim riei Municipiului Bucure ti se afl înc pe rolul instan ei. O alt situa ie cel pu in surprinz toare este cea a Prim rieiMunicipiului Zal u care ne-a comunicat c pentru a intra în posesia documentelor solicitate trebuia s achit m taxa de copiere numai la sediul institu iei, neputând fi pl tit prin nicio alt metod (transfer bancar, mandat po tal, etc.).

În ansamblu, procesul de monitorizare i evaluare a transparen ei prim riilormunicipiilor re edin de jude din ar în domeniul achizi iilor publice s-a dovedit a fi unul anevoios în compara ie cu monitoriz ri ale aplic rii legii nr. 544/2001 la nivelul institu iilor publice derulate anul acesta de c tre IPP, principala explica ie, în opinia noastr , fiind aceea a temei de documentare alese. Procesul de achizi ii publice reprezint un domeniu unde atât func ionarii publici, cât i deciden ii politici, manifest înc o reticen în a comunica deschis toate informa iile solicitate, mai ales acolo unde aceste informa ii vizeaz anumite contracte de achizi ii, componen acomisiilor de evaluare a ofertelor etc., detalii care în m sura în care sunt coroborate cu informa ii ob inute din alte surse, ar putea determina identificarea unor probleme (ex: poten iale conflicte de interese).

Selec ia studiilor de caz i a monitorilor locali

Imediat ce a fost finalizat procesul de documentare i colectare de informa ii privind achizi iile publice la nivel na ional, echipa de proiect a trecut la selectarea a 4 municipii care s fie folosite ca studii de caz pentru documentarea proceselor de achizi ii publice în detaliu, la nivel local. Împreun cu partenerul de proiect, Centrul

6

Român pentru Jurnalism de Investiga ie (CRJI), au fost selectate 4 municipii potrivit urm toarelor criterii:

a. Apartenen a politic distinct a primarilor (echidistan politic );

b. Reprezentativitate geografic -municipiile s fie din regiuni distincte;

c. Acurate ea r spunsurilor primite-am avut în vedere un municipiu care a trimis r spuns complet, un municipiu care a trimis r spuns incomplet, un municipiu care a solicitat plata serviciului de copiere a documentelor furnizate i nu în cele din urm , un municipiu care nu a transmis niciun r spuns.

În baza acestor criterii au fost selectate drept studii de caz pentru documentarea aprofundat a procesului local de achizi ii publice urm toarele municipii: Bucure ti,Craiova, Constan a i Sibiu.

Urm toarea etap a fost cea a select rii echipelor multi-disciplinare locale: fiecare echip a fost alc tuit din câte un jurnalist (membru CRJI i redactor la un cotidian din municipiul respectiv) i un reprezentant al unei organiza ii neguvernamentale cu experien în monitorizarea activit ii institu iilor publice. Selec ia jurnali tilor a fost realizat de partenerul de proiect, criteriile fiind cel al competen ei/experien eiprofesionale în domeniul achizi iilor publice, în timp ce pentru selec iareprezentan ilor ONG, IPP a urmat o procedur transparent de selec ie, prin publicarea unui anun pe portalul www.stiriong.ro, respectiv prin consultarea cu douorganiza ii specializate în analiza sectorului neguvernamental: Centrul de Asistenpentru Organiza ii Neguvernamentale - CENTRAS i Funda ia pentru Dezvoltarea Societ ii Civile (FDSC). Reprezentan ilor organiza iilor neguvernamentale interesa ide implicarea în proiect li s-a solicitat transmiterea unui CV i a unei scrisori de inten ie c tre coordonatorul de proiect, precum i angajamentul organiza iei din care face parte de colaborare în activitatea de monitorizare local . În urma acestui proces au fost selecta i 3 reprezentan i ai urm toarelor organiza ii neguvernamentale: Funda ia Comunit ii Sibiu, Centrul de Resurse pentru Organiza iile Non-profit din Oltenia (CRONO), Craiova i Centrul pentru Resurse Civice, Constan a. În Bucure ti,activitatea de monitorizare a procesului local de achizi ii publice a fost realizat în continuare de Institutul pentru Politici Publice (IPP), pentru a asigura continuitatea demersului (cu atât mai mult cu cât pe parcursul proiectului a fost ini iat i o ac iuneîn instan a împotriva Prim riei Capitalei).

Documentarea proceselor de achizi ii publice la nivel local

Activitatea de documentare a proceselor de achizi ii publice la nivelul celor 4 municipii re edin de jude selectate ca studii de caz a fost gândit în cadrul proiectului ca un exerci iu comparat, dar i ca un efort de echip , în care au fost puse în comun informa ii ob inute pe cale oficial , prin instrumentul legii liberului acces la informa ii, cu date identificate de jurnali ti folosind metode specifice (observa ia,interviuri etc.).

Cei 8 monitori locali (4 reprezentan i ai organiza iilor neguvernamentale selectate i 4 jurnali ti) au participat la o sesiune de training organizat de reprezentan iiorganiza iilor partenere în proiect, întâlnire ce a avut ca principal scop clarificarea metodologiilor de documentare folosite pe parcursul activit ii de monitorizare local ,a scopului monitoriz rii i a a tept rilor în raport cu obiectivele proiectului.

7

Temele de monitorizare au fost alese de fiecare dintre cele 4 echipe în baza studiului planurilor anuale de achizi ii publice ale respectivelor Prim rii, puse la dispozi ie de IPP1. Criteriile folosite la selec ia subiectelor au variat de la presupuse asocieri între firmele câ tig toare ale unor contracte de achizi ii publice i conducerea institu iei,pân la observa ii privind faptul c anumite contracte de achizi ie de lucr ri publice, de i încheiate cu mult timp în urm , nu produseser efecte vizibile la nivelul localit ii(detalii cu privire la contractele specifice documentate de fiecare echip se reg sescîn capitolul 4

Informa ia oficial vs. ancheta jurnalistic . Avantaje i limite în folosirea celor dousurse în monitorizarea procesului de achizi ii publice-studii de caz).

Metodologia de documentare a fost comun pentru toate cele 4 echipe:

- Reprezentan ii organiza iilor neguvernamentale au avut responsabilitatea de a solicita, folosind legea accesului la informa ii, o serie de date referitoare la contractele selectate, de a analiza r spunsurile primite i de a redacta un scurt raport de monitorizare concentrat mai ales asupra modului în care au perceput responsivitatea/transparen a institu iei în cauz în materia comunic riiinforma iilor referitoare la procesele de achizi ii publice în cauz ;

- Jurnali tii au avut libertatea de a documenta prin mijloace proprii acelea iprocese de achizi ii publice (contracte) i de a redacta un raport de monitorizare privind rezultatele ob inute. Unii dintre jurnali ti au identificat în egal m sur o oportunitate de a dezvolta un subiect de editorial, publicând articole pe aceast tem în presa local .

Activitatea de monitorizare a durat 2 luni (perioada februarie-martie 2009), iar principalele concluzii-a a cum au fost acestea percepute de fiecare dintre monitorii locali-se reg sesc în cuprinsul prezentului studiu. Responsabilitatea informa iilorprezentate în cadrul rapoartelor de monitorizare incluse în prezentul studiu apar ineexclusiv autorilor acestora, iar Institutul nu î i asum eventualele erori/informa iiprezentate de o manier neobiectiv .

1 Cu excep ia municipiului Constan a, care nu a furnizat documentele solicitate în prima etap .Selec ia temei de documentare pentru acest studiu de caz a fost propus de jurnalistul local, folosind informa iile disponibile în Partea a VI-a a Monitorului Oficial, cuprinzând situa ia achizi iilor publice angajate de toate autorit ile contractante în intervalul documentat (2007 – 2008).

8

2. Achizi iile publice: legisla ie i institu ii implicate în acest proces

Ce sunt achizi iile publice?

Orice activitate de vânzare-cump rare realizat din bani publici prin care se executo lucrare, se furnizeaz produse sau se presteaz servicii în beneficiul colectivit iise nume te achizi ie public . Legea-cadru care reglementeaz procesul achizi iilorpublice este O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi ie public , a contractelor de concesiune de lucr ri publice i a contractelor de concesiune de servicii actualizat la 12 martie 2009. Ca orice schimb comercial, achizi iile publice au la baz un contract care difer func ie de tipul achizi iei. Astfel legea prevede existen a a 3 tipuri de contracte anume:

¶ Contractul de achizi ie public : are ca obiect execu ia de lucr ri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;

¶ Contractul de concesiune de lucr ri publice: are ca obiect execu ia de lucr riiar contractantul, în calitate de concesionar, prime te din partea autorit iicontractante dreptul de a se folosi de rezultatul lucr rilor pe o perioaddeterminat ;

¶ Contract de concesiune de servicii: are ca obiect prestarea de servicii iar contractantul, în calitate de concesionar, prime te din partea autorit iicontractante dreptul de a exploata serviciile pe o perioad determinat .

Cine realizeaz achizi ii publice?

Orice institu ie sau autoritate care a fost înfiin at pentru a satisface interesul public realizeaz achizi ii publice. Denumite autorit i contractante acestea sunt reprezentate potrivit legii de:

¶ Orice organism al statului (autoritate/institu ie public );

¶ Oricare alt organism cu personalitate juridic care are ca scop satisfacerea nevoilor de interes general f r caracter industrial sau comercial, controlat de un organism al statului;

¶ Orice întreprindere public ;

¶ Orice subiect de drept din sectorul utilit ilor care desf oar activit i în baza unui drept special sau exclusiv.

Prevederile O.U.G. nr. 34/2006 se aplic oric rui contract de lucr ri chiar dac nu exist autoritatea contractat în sensul definit anterior dac acesta îndepline te în mod cumulativ 2 condi ii anume: respectivul contract este finan at/subven ionat în propor ie de peste 50% de la o autoritate contractant i dac valoarea estimat în lei a contractului este mai mare de 5.000.000 euro. Dac avem în vedere un contract de servicii limita minim a valorii estimate a contractului nu trebuie s dep easc200.000 euro.

9

De ce se realizeaz achizi ii publice?

Lucrând pentru interesul public, autorit ile contractante au nevoie de bunuri, servicii sau lucr ri pe care trebuie s le achizi ioneze de pe pia a liber . Aceste achizi ii sunt pl tite din bani publici motiv pentru care a fost necesar reglementarea legal a acestor activit i de contractare de bunuri, servicii sau lucr ri astfel încât s se asigure respectarea principiilor cheltuirii banilor publici.

Achizi iile publice au la baz existen a unei nevoi colective care în urma analizei de impact asupra popula iei se decide a fi satisf cut prin contractarea unui serviciu, bun sau lucr ri de pe pia a liber . Repararea unei str zi din cartierul în care locui iare la baz o achizi ie de lucr ri, redactarea unei strategii locale de dezvoltare are la baz achizi ia unui serviciu de consultan , asigurarea transportului local în ora uldumneavoastr se bazeaz pe o achizi ie de bunuri-de autobuze sau tramvaie, etc. La extrem , putem spune c toate serviciile sau bunurile publice oferite de stat sunt într-un fel sau altul, achizi ii publice. Ce principi trebuie s respecte un proces de achizi ie public ?

Potrivit O.U.G. nr. 34/2006 principiile care stau la baza oric rui proces de achizi iepublic sunt urm toarele:

¶ Nediscriminarea;

¶ Tratamentul egal;

¶ Recunoa terea reciproc ;

¶ Transparen a;

¶ Propor ionalitatea;

¶ Eficien a utiliz rii fondurilor publice;

¶ Asumarea r spunderii.

Procesul achizi iilor publice

Procesul oric rei achizi ii publice este compus din trei etape:

1. Identificarea nevoilor, a necesit ii i oportunit ii achizi iei publice;

2. Aplicarea procedurii de achizi ie public ;

3. Atribuirea contractului de achizi ie public .

Înainte de a prezenta succint fiecare dintre aceste etape, trebuie men ionat faptul cautoritatea contractant are responsabilitatea i atribu ia legal , pe tot parcursul procesului de achizi ie public , de a se veghea la respectarea prevederilor legale icontractuale privind realizarea unei achizi ii publice, la întocmirea corespunz toare a lucr rii, serviciului sau la furnizarea bunului, i nu în cele din urm , la cheltuirea eficient a banilor publici, în folosul cet enilor.

10

În condi iile în care valoarea achizi iei nu dep e te echivalentul în lei a 15.000 euro, autoritatea contractant are dreptul de a achizi iona direct respectivul bun, serviciu sau lucrare f r a mai aplica procedura de achizi ie public .

1. În aceast prim etap a procesului de achizi ie public , autoritatea contractant are obliga ia de a realiza o analiz a nevoilor colective pentru a le identifica pe acelea care necesit o solu ionare imediat . Respectând principiul ob inerii celei mai mari valori de utilizare a resurselor financiare disponibile, acestea vor stabili care sunt achizi iile pe care le pot realiza în baza sumelor pe care le de ine la momentul respectiv. Achizi ia public trebuie s fie fundamentat de o analiz coerent a nevoilor i în acela i timp, de analiza oportunit ii satisfacerii acestor nevoi. În plus, autoritatea contractantare i obliga ia de a stabili un Plan anual de achizi ii publice pe baza c ruia sî i planifice achizi iile de-a lungul anului. Acesta cuprinde totalitatea contractelor/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractant inten ioneazs le atribuie/încheie în decursul anului viitor. Odat stabilite aceste direc ii de ac iune, se poate trece la întocmirea unui plan coerent de activit i.

Pe scurt, procesul de preg tire/planificare a achizi iei publice include:

- Identificarea nevoilor obiective la nivelul autorit ii contractante;

- Analiza oportunit ii satisfacerii acestor nevoi i prioritizarea acestora;

- Identificarea procedurii de achizi ie ce urmeaz a fi aplicat ;

- Întocmirea Planului anual al Achizi iilor Publice;

- Ob inerea tuturor aprob rilor necesare;

- Stabilirea calendarului de lucru.

Pentru a asigura transparen a atribuirii contractelor de achizi ii publice dar i pentru desf urarea unei competi ii loiale între operatorii economici pe pia , autoritatea contractant are obliga ia de a elabora i publica anun uri de inten ie privind contractarea unei achizi ii publice, anun urile de participare la procedura de atribuire a contracturilor i anun urile de atribuire a contractelor de achizi ii publice2. Anun urilede inten ie se public în Sistemul Electronic de Achizi ii Publice (SEAP), în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene i în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achizi iiPublice.

În acest sens, autoritatea contractant are responsabilitatea de a întocmi documenta ia de atribuire a contractului de achizi ie public care cuprinde atât

2 Condi iile specifice în care se public astfel de anun uri sunt precizate în detaliu în O.U.G. nr. 34/2006 cu modific rile i complet rile ulterioare.

11

aspecte de ordin tehnic cât i de ordin financiar având grij s fie specificat orice cerin , criteriu, regul i alte informa ii necesare astfel încât ofertantul/candidatul sbeneficieze de o informare complet , corect i explicit cu privire la modul de atribuire a contractului respectiv. De asemenea, trebuie s estimeze valoarea contractului de achizi ie public pe baza calcul rii i însum rii tuturor sumelor corespunz toare achit rii contractului respectiv, f r taxa pe valoarea ad ugat ,luând în considerare orice forme de op iuni i orice eventuale supliment ri sau major ri ale valorii contractului. Suma estimat trebuie s fie înscris în anun ul de participare dac procedura de atribuire prevede existen a unui asemenea anun ; în caz contrar, suma se face cunoscut prin invita ia de participare la atribuirea contractului de achizi ie.

2. inând cont de specifica iile reg site în lege pentru fiecare dintre procesele de achizi ii publice ce urmeaz a fi realizate, procedurile de atribuire a contractelor de achizi ie public sunt:

¶ Licita ia deschis ;

¶ Licita ia restrâns ;

¶ Dialogul competitiv;

¶ Negocierea:

- cu publicarea prealabil a unui anun de participare;

- f r publicarea prealabil a unui anun de participare.

¶ Cererea de oferte;

¶ Concurs de solu ii.

Aplicarea acestor proceduri de achizi ie public se realizeaz prin utilizarea mijloacelor electronice anume prin intermediul SEAP.

Licita ia deschis este procedura prin care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta. Procedura se desf oar de regul într-o singur etap .

Licita ia restrâns este procedura la care orice operator economic are dreptul de a- idepune candidatura, urmând ca numai candida ii selecta i s aib dreptul de a depune oferta. În anun ul de participare, autoritatea contractant are obliga ia de a specifica num rul minim de candida i pe care urmeaz s -i selecteze i care nu poate fi mai mic de 5.

Dialogul competitiv este procedura la care orice operator economic are dreptul de a-i depune candidatura i prin care autoritatea contractant conduce un dialog cu

candida ii admi i, în scopul identific rii uneia sau mai multor solu ii apte s r spundnecesit ilor sale, urmând ca, pe baza solu iei/solu iilor, candida ii selecta i selaboreze oferta final . Num rul minim al candida ilor ce urmeaz a fi selecta i nu poate fi mai mic de 3.

Negocierea cu publicarea prealabil a unui anun de participare este procedura prin care autoritatea contractant deruleaz consult ri cu candida ii selecta i i negociaz

12

clauzele contractuale inclusiv pre ul cu unul sau mai mul i dintre ace tia. Aplicarea acestei proceduri poate avea loc numai în situa ii excep ionale cum ar fi atunci cândîn urma aplic rii licita iei deschise, licita iei restrânse, dialogului competitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depus nicio ofert sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme, atunci când pentru serviciile financiare sau lucr rileintelectuale ce urmeaz a fi achizi ionate nu se poate întocmi un caiet de sarcini cu precizia necesar .

Negocierea f r publicarea prealabil a unui anun de participare presupunenegocierea clauzelor contractuale cu unul sau mai mul i operatori economici, în situa ii special determinate de lege. Aceast procedur poate fi aplicat în condi iispeciale prev zute în lege printre care se num r situa ia în care din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protec ia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizi ie public poate fi atribuit numai unui anumit operator economic sau ca o m sur strict necesar , atunci când perioadele de aplicare a licita ieideschise, a licita iei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabil a unui anun de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extrem urgen ,determinate de evenimente imprevizibile i care nu se datoreaz sub nicio form unei ac iuni sau inac iuni a autorit ii contractante.

Cererea de ofert este acea procedur simplificat prin care autoritatea contractantsolicit oferte de la mai mul i operatori economici. Poate fi aplicat dac valoarea estimat , f r T.V.A. a contractului de achizi ie public nu dep e te 100.000 euro în cazul contractului de furnizare i servicii i 750.000 euro în cazul contractului de lucr ri.

Concursul de solu ii este procedura prin care autoritatea contractant achizi ioneazun plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concuren iale, cu sau f racordarea de premii.

Pe lâng aceste proceduri, legea prevede i modalit i speciale de atribuire a contractului de achizi ie public i anume:

¶ Acordul-cadru;

¶ Sistemul de achizi ii dinamic;

¶ Licita ia electronic .

Acordul cadru este în elegerea scris intervenit între una sau mai multe autorit icontractante i unul sau mai mul i operatori economici, al c rei scop este stabilirea elementelor/condi iilor esen iale care vor guverna contractele de achizi ie public ce urmeaz a fi atribuite într-o perioad dat , în mod special în ceea ce prive te pre ul,

13

i dup caz, cantit ile avute în vedere. Num rul operatorilor cu care autoritatea contractant încheie un acord cadru nu poate fi mai mic de 3.

Sistemul de achizi ii dinamic este procesul în întregime electronic, limitat în timp ideschis pe întreaga S.A. durat oric rui operator economic care îndepline te criteriile de calificare i selec ie i care a prezentat o ofert ini ial conform cu cerin elecaietului de sarcini. Se poate utiliza un astfel de sistem numai prin intermediul SEAP i numai atunci când se inten ioneaz a se achizi iona produse de uz curent.

Licita ia electronic este procesul repetitiv realizat dup o prim evaluare complet a ofertelor, în care ofertan ii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce pre urile prezentate i/sau de a îmbun t i alte elemente ale ofertei.

3. Odat analizate ofertele depuse de fiecare ofertant, comisia de evaluare a ofertelor (desemnat la momentul stabilirii procedurii de achizi ie public ) atribuie contractul ofertantului câ tig tor pe baza propunerilor tehnice i financiare cuprinse în oferta depus . În scopul atribuirii contractului de achizi ie public , autoritatea contractant are obliga ia de a preciza în anun ul de participare, criteriul care va sta la baza alegerii uneia sau alteia dintre ofertele primite. Acesta nu poate fi schimbat pe toat durata procedurii de atribuire a contractului. Criteriul poate fi:

¶ Oferta cea mai avantajoas din punct de vedere economic; SAU

¶ Pre ul cel mai sc zut.

În termen de 20 de zile de la deschiderea ofertelor, se va stabili câ tig torulcontractului, doar în cazuri excep ionale, termenul putând fi prelungit cu înc 20 de zile. Încheierea contractului de achizi ie public se va realiza în termen de 11 sau dup caz 6 zile de la transmiterea comunic rii privind rezultatul aplic rii procedurii de achizi ie public . În final, va fi publicat anun ul de atribuire.

Legea achizi iilor publice permite ca orice persoan care se simte lezat într-un drept al s u sau într-un interes legitim, printr-un act al autorit ii contractante, cu înc lcareadispozi iilor legale în materia achizi iilor publice s poat utiliza una dintre c ile de atac disponibile într-o atare situa ie respectiv contesta ia (transmis c tre Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor) i ac iunea în instan .

Dosarul achizi iei publice cuprinde majoritatea documentelor utilizate în timpul aplic rii procedurii i atribuirii contractului de achizi ie public , la care se adauganun ul de inten ie, de participare i de atribuire, avize, procese verbale, documente justificative, etc. i are caracter public, dup cum este prev zut la art. 215 din O.U.G. nr. 34/2006. Accesul persoanelor la aceste informa ii se face în baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa ii de interes public. Restric ionareanejustificat a accesului la dosarul achizi iei publice atrage sanc ionarea de c treAutoritatea Na ional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achizi iilor Publice a conduc torului autorit ii contractante.

14

Institu ii direct implicate în procesul de achizi ie public

Autoritatea Na ional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achizi iilorPublice (ANRMAP) a fost înfiin at în baza O.U.G. nr. 74/2005 ca institu ie publicindependent , cu personalitate juridic , aflat în subordinea Guvernului având rolul fundamental de elaborare, promovare i implementarea politicii în domeniul achizi iilor publice. ANRMAP îndepline te urm toarele func ii:

¶ elaborarea strategiei în domeniul achizi iilor publice, în conformitate cu cerin ele acquis-ului comunitar;

¶ reglementarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizi ie public ;

¶ reglementarea cadrului legal referitor la aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizi ie public ;

¶ monitorizarea, analiza, evaluarea i supravegherea modului de atribuire a contractelor de achizi ie public ;

¶ reprezentarea României în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru i re elelor de comunicare, organizate de c tre institu iile europene;

¶ consilierea metodologic a autorit ilor contractante în procesul de atribuire a contractelor de achizi ie public , cu rol de suport în aplicarea corect a legisla iei în acest domeniu;

¶ ini ierea/sus inerea proiectelor sau ac iunilor de instruire a personalului implicat în activit i specifice achizi iilor publice, cu rol de suport în dezvoltarea capacit ii de implementare a legisla iei la nivelul autorit ilor contractante.

În realizarea func iilor sale ANRMAP are, în principal, urm toarele atribu ii:

¶ asigurarea unui cadru legal coerent i armonizat cu acquis-ul comunitar în domeniul achizi iilor publice;

¶ îndeplinirea obliga iilor corelative derivate din aplicarea prevederilor Directivelor Uniunii Europene în materie de achizi ii publice;

¶ asigurarea unui canal de comunicare permanent cu structurile din cadrul Comisiei Europene, cu institu iile publice corespondente din statele membre ale Uniunii Europene i cu organisme de interes public na ional;

¶ asigurarea unui cadru corespunz tor de aplicare conform a legisla iei în domeniul achizi iilor publice

¶ dezvoltarea capacit ii de implementare la nivelul autorit ilor contractante.

Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor reprezint un organism independent cu activitate administrativ - jurisdic ional în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Consiliul are competen a solu ion rii contesta iilor formulate de orice operator economic care s-a sim it v t mat în procedura de atribuirea unei achizi ii publice. Consiliul este format din 21 de membrii majoritatea fiind licen ia i în drept. Contesta ia se solu ioneaz de un complet format din 3 membrii ai Consiliului. În vederea solu ion rii contesta iei, autoritatea contractant are obliga ia de a transmite Consiliului punctul s u de vedere asupra acesteia împreun cu alte

15

documente edificatoare. În lipsa acestuia, solu ionarea contesta iei nu este împiedicat . Contesta ia va fi solu ionat în termen de 20 de zile de la data primirii dosarului de atribuirea achizi iei publice de la autoritatea contractant .

Unitatea pentru Coordonarea i Verificarea Achizi iilor Publice (UCVAP) la nivelul Ministerului Finan elor Publice asigur controlul administrativ extern asupra proceselor de achizi ii publice urm rind verificarea aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intr sub inciden a legisla ieiprivind atribuirea contractelor de achizi ie public . UCVAP se afl în coordonarea ministrului finan elor publice, iar departamentele de verificare a proceselor de achizi iipublice func ioneaz în cadrul direc iilor generale ale finan elor publice teritoriale. UCVAP este un organism independent din punct de vedere opera ional fa de structurile implicate în managementul i contractarea fondurilor publice, precum ifa de Autoritatea Na ional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achizi iilorPublice i de Consiliul National de Solu ionare a Contesta iilor. În scopul aplic riinormelor, UCVAP va elabora Manualul Opera ional pentru activitatea de observare iverificare a atribuirii contractelor de achizi ie public .

La momentul ini ierii procedurii de atribuire a contractului de achizi ie public ,respectiv la momentul transmiterii spre publicare a anun ului de participare sau a invita iei de participare, autorit ile contractante au obliga ia de a în tiin a UCVAP asupra procedurii de achizi ie care urmeaz a fi derulat . Autoritatea contractant va transmite Unit ii o documenta ie care va cuprinde: anun ul de participare transmis spre publicare sau invita ia de participare înso it de fi a de prezentare conform formularului standard aplicabil.

16

3. De unde afl m informa ii despre achizi iile publice?

Func ie de gradul de interes al persoanei care caut s afle informa ii despre achizi iile publice dintr-un anumit domeniu sau angajate de o anumit autoritate contractant , exist mai multe surse de informare, unele dintre acestea fiind mai u oraccesibile publicului larg, în timp ce accesul la alte surse (cum este cazul abonamentelor la publica ii sau servicii de specialitate) sunt condi ionate de plata unor tarife în schimbul informa iei. Cele mai utilizate asemenea surse de informare privind procesul de achizi ii publice sunt:

Sistemul Electronic de Achizi ii Publice (SEAP)

Sistemul Electronic de Achizi ii Publice (SEAP) este un sistem informatic de utilitate public , accesibil prin internet la adresa www.e-licitatie.ro, utilizat în scopul aplic riiprin mijloace electronice a procedurilor de atribuire.

SEAP a fost conceput ca o solu ie tehnic de transparentizare a procesului de achizi ii publice-o pagin de internet unde to i actorii de pe pia care doresc s se angajeze într-un contract de achizi ie public (adic pl tit din bani publici) trebuie sse înregistreze fie în calitate de autoritate contractant , fie de ofertant pentru a putea participa la o procedur de achizi ie public electronic . Eficacitatea acestui sistem din perspectiva transparentiz rii procesului de achizi ie public este îns limitatchiar de prevederile legale: Hot rârea de Guvern nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizi iepublic prin mijloace electronice, cu modific rile i complet rile ulterioare, prevede c „începând cu anul 2008, autoritatea contractant are obliga ia de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire i pentru realizarea achizi iilor directe într-un procent de cel pu in 20% din valoarea total a achizi iilorpublice efectuate de aceasta în cursul anului respectiv.” Cu alte cuvinte, numai a 5-a parte din valoarea achizi iilor publice efectuate de o autoritate public -în cazul de fao prim rie - poate fi cunoscut publicului larg prin intermediul SEAP. Recent, prin H.G. nr. 370/2009 de modificare a Normelor, s-a introdus prevederea potrivit c reianerespectarea obliga iei de a utiliza mijloacele electronice pentru realizarea procentului de 20% se sanc ioneaz cu amenda cuprins între 10.000 i 35.000 lei, îns aceast prevedere tot nu rezolv faptul c aplicarea stricto sensu a legii face ca o autoritate contractant s nu î i fac publice prin acest mijloc cele mai multe dintre procesele de achizi ii ini iate.

Accesarea in calitate de simplu utilizator al Sistemului Electronic de Achizi ii Publice permite consultarea câtorva informa ii utile pentru cei interesa i de monitorizarea procesului de achizi ii publice, anume:

17

¶ Lista participan ilor înregistra i ca i Autorit i Contractante: la data ultimei acces ri3, c utarea dup denumirea participantului4 a rezultat într-un num r de 99 de prim rii de municipii (din peste 200!) înregistrate în SEAP.

Toate cele 4 Prim rii din municipiile selectate drept studii de caz în cercetarea de fa erau înregistrate în Sistemul Electronic la momentul elabor rii studiului(https://www.e-licitatie.ro/Public/Actors/EntitiesList/EntitiesList.aspx).

¶ Istoricul procedurilor de achizi ii ini iate de autoritatea contractantfolosind sistemul electronic de la înregistrare i pân în prezent. Pentruexemplificare, conform eviden elor SEAP, cele 4 Prim rii folosiser de la înregistrare i pân în prezent Sistemul Electronic dup cum urmeaz :

o Prim ria Municipiului Bucure ti: a publicat în total 215 anun uri de inten ie, 164 anun uri de participare, 141 anun uri de atribuire i 5 concesion ri în perioada 24 ianuarie 2007-21 aprilie 2009. De i a trecut aproape un an de la alegerile locale din 2008, Adriean Videanu apare în continuare ca fiind reprezentantul legal al Municipiului Bucure ti în pagina dedicat a autorit ii contractante. Doar pentru anul 2008, din r spunsul furnizat de institu ie reiese c municipalitatea a angajat 278 de contracte de achizi ii publice,

o Prim ria Municipiului Constan a: a publicat 73 de anun uri de participare, 74 anun uri de atribuire, 4 concursuri de solu ii i 2 concesion ri în cei peste 2 ani de când este înregistrat ca i autoritate contractant în SEAP.

o Prim ria Municipiului Craiova: a publicat 4 anun uri de inten ie, 187 anun uri de participare, 211 anun uri de atribuire, 6 concursuri de solu iii o concesionare din decembrie 2006 i pân în prezent. În acela i

interval, Prim ria Craiova a încheiat peste 400 de contracte de achizi iipublice.

o Prim ria Municipiului Sibiu a publicat 24 de anun uri de participare i 15 anun uri de atribuire din ianuarie 2007 i pân la momentul elabor riistudiului. Prim ria a încheiat în 2008 66 de contracte de achizi iepublic , potrivit documentelor transmise IPP.

Cifrele de mai sus sunt ilustrative pentru limitele utiliz rii Sistemului Electronic de Achizi ii Publice (SEAP) pentru a documenta acest proces la nivelul autorit ilorpublice locale din România, unde la acest moment ca majoritatea acestor proceduri nu sunt f cute prin mijloace electronice. De aceea este nevoie ca într-un eventual demers de monitorizare a modului în care s-au realizat achizi iile publice la nivelul 3 21 aprilie 2009.4 C utarea a fost realizat folosind sintagme i cuvinte-cheie: prim ria, municipiu.

18

unui municipiu, ora , comun etc., persoana care se angajeaz într-o asemenea activitate s consulte i surse alternative de informare.

Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a

Potrivit legisla iei care reglementeaz în prezent achizi iile publice în România, autorit ile contractante au obliga ia s transmit spre publicare în Monitorul Oficial, Partea a VI-a, urm toarele informa ii:

¶ Anun urile de inten ie, de participare, de atribuire referitoare la achizi iilepublice de produse, lucr ri i servicii;

¶ Anun uri de participare i atribuire privind concesiunea de bunuri, lucr ri(activit i) i servicii;

¶ Anun uri de participare i atribuire pentru delegarea de gestiune a serviciilor publice;

¶ Anun uri privind acordarea/primirea unor finan ri nerambursabile;

¶ Alte anun uri prev zute de lege.

Aceste anun uri pot fi transmise spre publicare prin sistemul on-line al Regiei Autonome „Monitorul Oficial” sau direct, la sediul Centrului de Vânz ri i Informare din Bucure ti i ale societ ilor colaboratoare din jude e.

Partea a VI-a a Monitorului Oficial, ca surs de documentare, are avantajul cinclude toate anun urile referitoare la toate procedurile de achizi ie public organizate de o autoritate public în decursul unui an. Dezavantajele utiliz rii unei asemenea resurse sunt legate de costurile relativ mari (costul unui abonament lunar doar la Partea a VI-a a Monitorului Oficial pe suport fizic se ridic la 150 lun i 50 lei/lunpentru abonamentul la publica ia în format electronic), respectiv volumul mare de informa ii care trebuie prelucrat/filtrat pentru a ob ine date despre o anumitautoritate contractant .

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Odat cu dobândirea statutului de stat membru, România are deopotriv obliga ii în ceea ce prive te transparentizarea i armonizarea procesului de achizi ii la nivel european. Astfel, pentru cazurile expres prev zute de legisla ia în domeniu, este obligatorie publicarea anun urilor de inten ie, de participare i de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în Seria S, care este suplimentul ce cuprinde anun urilede licita ii pentru anumite sectoare precum:

19

¶ Contracte publice pentru lucr ri, echipamente i servicii din toate statele membre;

¶ Contracte de utilit i (ap , energie termic , transport i telecomunica ii);

¶ Contracte publice de la institu iile Uniunii Europene;

¶ Contracte pentru Fondul European de Dezvoltare;

¶ Contracte Phare, Tacis i alte contracte din statele din Europa Central i de Est;

¶ Proiecte finan ate de Banca European de Investi ii, Banca CentralEuropean i Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare;

¶ Contracte din Spa iul Economic European (Norvegia, Islanda i Liechtenstein);

¶ Contracte în conformitate cu acordul privind achizi iile la nivelul administra ieicentrale încheiate în cadrul Organiza iei Mondiale a Comer ului din Elve ia;

¶ Anun uri privind grupurile economice de interes din Europa (EEIG);

¶ Contractele publice pentru servicii aeriene.

În ce prive te anun urile de participare la licita ii pentru contractele publice de lucr risau servicii pe care autorit ile din România au obliga ia s le publice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acestea trebuie s îndeplineasc cumulativ urm toarelecondi ii:

a) autoritatea contractant este autoritate sau institu ie public , orice organism cu personalitate juridic înfiin at pentru a satisface nevoi de interes general f r caracter comercial, iar valoarea estimat a contractului/acordului-cadru de furnizare de servicii care urmeaz s fie atribuit este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro;

b) autoritatea contractant este oricare întreprindere public ce desf oaractivit i în sectoarele de utilitate public ap , energie, transport, po t , atunci când aceasta atribuie contracte de achizi ie public sau încheie acorduri-cadru destinate efectu rii respectivelor activit i sau oricare subiect de drept care desf oar activit i în domeniile de mai sus în baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competent , iar valoarea estimat a contractului/acordului-cadru de furnizare sau de servicii care urmeaz a fi atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei a 400.000 euro.

20

c) Valoarea estimat a contractului/acordului-cadru de lucr ri care urmeaz sfie atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro.

Presa central i local

De i legea nu prevede obligativitate în acest sens, multe autorit i/institu ii publice fac cunoscute anun urile de participare la procedurile de achizi ie public prin intermediul presei centrale sau locale, dup caz.

Aceste anun uri cuprind pe scurt temeiul legal în baza c reia este organizatrespectiva achizi ie, obiectul achizi iei (cump rare sau vânzare), procedura aplicat ,data i ora la care va avea loc procedura, condi ii de participare.

Site-urile autorit ilor/institu iilor publice

La fel ca în multe alte domenii unde nu exist înc uniformitate în maniera de comunicare a celor mai importante informa ii de interes public prin intermediul paginii de internet a institu iei, i în materia achizi iilor publice datele pe care le poate ob ineo persoan consultând site-ul unei autorit i publice privind procedurile de achizi ieorganizate de respectiva autoritate într-un interval de timp dat difer de la caz la caz.

Astfel, luând drept exemplu din nou cele 4 municipii studii de caz i consultând paginile de internet ale fiec reia dintre cele 4 Prim rii, vom constata c :

¶ Prim ria Municipiului Bucure ti: Pe pagina Direc iei de Achizi ii Concesion ri iContracte (accesibil din pagina www.pmb.ro) se pot consulta o serie de informa ii legate de achizi iile publice efectuate de Prim ria Capitalei, însvolumul datelor postate ne determin s afirm m c nici aceast resurs nu este în totalitate viabil pentru a monitoriza constant i la zi procesul de achizi ii publice gestionat de municipalitate. În lista informa iilor disponibile se reg sesc: anun urile de inten ie-pentru anul 2009 exist un singur anun de inten ie de achizi ie de lucr ri, anun uri de participare-nu exist niciun anundin 2009, contracte-exist un singur contract de execu ie din 20075 , respectiv dou seturi de documenta ii de atribuire pentru dou proceduri de achizi ieini iate anul trecut.

¶ Prim ria Municipiului Constan a: pe site-ul Prim riei Municipiului Constan a nu exista la data ultimei acces ri6 o sec iune distinct dedicat Achizi iilor publice, ci doar un anun privind Documenta ia de atribuire a serviciului de publicitate

5 Contractul de execu ie privind „Reabilitarea i Modernizarea Stadionului Lia Manoliu” a f cut, de altfel, i obiectul document rii în cadrul monitoriz rilor realizate la nivelul municipiului Bucure ti de c tre reprezentantul organiza iei neguvernamentale implicat i jurnalistul Centrului Român pentru Investiga ie Jurnalistic .6 22 aprilie 2009.

21

TV (constând în anun uri ale Prim riei Municipiului Constan a pentru posturile TV locale7), achizi ie care ar fi trebuit finalizat în februarie, 2009.

¶ Prim ria Municipiului Craiova: În sec iunea Licita ii de pe site-ul Prim rieiMunicipiului Craiova (http://www.primariacraiova.ro/pcv/servlet/portal?action=ContentAction&actEvent=showRubric&id=licitatii) sunt postate, de asemenea, informa ii insuficiente i neconsistente legate de procesul de achizi ii gestionat de Prim rie (exist

dou anun uri de licita ii organizate în 2008, respectiv o invita ie i un anun de participare publicate tot în anul 2008). Ca i în cazurile anterioare, site-ul institu iei nu poate fi considerat drept o surs viabil de informare în ce prive te procesul de achizi ii publice la nivel local.

¶ Prim ria Municipiului Sibiu: nici pe site-ul Prim riei Municipiului Sibiu nu existo sec iune distinct dedicat informa iilor referitoare la procedurile de achizi iiini iate de municipalitate/contractele încheiate. Diferite anun uri referitoare la licita ii publice se pot reg si în anumite sec iuni (ex: Anun uri publice sau

tirile prim riei) îns informa iile nu sunt actualizate sau organizate de o manier sistematic .

Exemplele de mai sus arat c în continuare autorit ile publice locale din România nu folosesc paginile de internet pentru o informare complet i corect a cet enilorinteresa i de modul în care sunt cheltui i banii publici în diferitele contracte de achizi iipublice.

Serviciile specializate de monitorizare a achizi iilor publice

În ultimii ani au ap rut pe pia companii care ofer persoanelor fizice/juridice interesate servicii specializate de monitorizare a achizi iilor publice, criteriile de sortare a acestor informa ii precum frecven a inform rii, domeniile de interes etc. fiind parte a contractului direct cu un asemenea furnizor de servicii. Cele mai multe asemenea facilit i se pot reg si sub forma unor site-uri specializate (www.licitatia.ro, www.rolicitatii.ro, www.infocentrum.ro etc.), unde utilizatorul care pl te te un abonament lunar se logheaz folosind un cont i o parol i poate consulta, dupcaz, baza de date cu cele mai noi informa ii privind procedurile de achizi ii publice în curs sau poate primi, sub forma unui newsletter, aceste informa ii.

De regul , aceste servicii sunt accesate mai ales de c tre persoanele juridice-ofertan i, pentru a fi la curent cu procedurile de licita ii organizate de diferite autorit icontractante. Asemenea facilit i sunt mai rar utilizate de persoane/organiza iiinteresate de monitorizarea procesului de achizi ii publice, datorit în special costurilor asociate. 7 Informa ii similare privind contractele de achizi ii pentru publicitate media au fost solicitate Prim rieiMunicipiului Constan a în cadrul activit ii de monitorizare local i nu au fost ob inute pe cale oficialde c tre reprezentantul organiza iei neguvernamentale.

22

Solicitarea de informa ii de interes public

În mod deliberat am l sat aceast surs de informare la final pentru c ea reprezintunul dintre principalele instrumente utilizate în cadrul document rii care a stat la baza studiului de fa i reprezint , în acela i timp, modalitatea de informare care este, teoretic, la îndemâna oric rui cet ean interesat de procesul de achizi ii publice. Solicitarea de informa ii de interes public se întemeiaz în spiritul i litera legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public, iar solicitantul poate cere unei autorit i publice de la date primare referitoare la o anumit achizi iepublic pân la informa ii de detaliu (contractul de achizi ie, specifica ii tehnice ale produsului/serviciului achizi ionat etc.)

Înainte de a redacta o solicitare de informa ii publice, este bine ca persoana în cauzs cunoasc principalele etape ale procesului achizi iilor publice i tipurile de documente asociate fiec reia dintre aceste etape8:

A. Activit i premerg toare ori subsecvente procedurii de achizi ii publice-autoritatea/institu ia public este implicat în realizarea lor;

B. Activit i realizate de alte autorit i/institu ii ale statului cu impact direct asupra procesului achizi iilor publice

C. Activit i care privesc procedura de achizi ie public -autoritatea/institu iapublic este implicat în realizarea lor

D. Informa ii publice din oficiu referitoare la procesul de achizi ii.

8 Aceast clasificare, respectiv mecanismul de urm rire a procesului de achizi ii publice în paralel cu documentele care pot fi ob inute de la autoritatea contractant au fost elaborate de Ion Georgescu iCodru Vrabie în cadrul Ghidului privind Instrumente de monitorizare a achizi iilor publice, realizat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ), în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice (IPP) i Institutul Român de Training (IRT) în 2006.

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

9

9 C16

: con

form

rece

ntel

or m

odifi

cri

adus

e O

.U.G

. nr.

34/2

006,

con

tract

ul d

e ac

hizi

ie p

ublic

se

sem

neaz

num

ai d

up 7

, res

pect

iv 1

1 zi

le d

e la

co

mun

icar

ea re

zulta

tulu

i pro

cedu

rii d

e ac

hizi

ie.

35

36

37

38

În tabelul de mai sus se reg sesc cele mai importante categorii de documente/informa ii de interes public pe care persoana interesat de monitorizarea unui proces de achizi ii publice le poate solicita unei autorit i publice contractante.

În practic îns , a a cum arat exemplul document rii realizate la nivel na ional de IPP i continuat prin exerci iile de monitorizare a procesului de achizi ii publice în cele 4 municipii-studii de caz, aceste informa ii nu sunt întotdeauna u or accesibile, în parte datorit faptului c unele dintre aceste documente nu sunt întotdeauna elaborate de func ionarii publici responsabili (ex: notele justificative ale achizi iilor,referatele de oportunitate) sau, mai grav, pentru c autorit ile publice nu considerc aceste informa ii ar trebui cunoscute de cet eni, a a cum vom putea constata din unele dintre exemplele prezentate în continuare.

Ancheta jurnalistic

Aceast metod de documentare a informa iilor privind procesul achizi iilor publice este proprie meseriei de jurnalist i include, pe lâng o serie de surse deja men ionate (ex: studiul unor documente aferente procesului de achizi ii publice ) iunele surse proprii acestei tehnici, anume:

¶ Observa ia: jurnalistul se implic direct i observ la fa a locului desf urareaunor activit i (ex: prezen a pe un antier unde se desf oar lucr ricontractate de Prim rie);

¶ Interviuri: pentru a confrunta concluziile preliminare ob inute din observa ii la fa a locului, jurnalistul poate face interviuri cu diferi i actori care pot confirma/infirma aceste concluzii (persoanele cu care sunt realizate aceste interviuri pot fi men ionate explicit în cuprinsul unui articol de pres elaborat în urma investiga iei sau pot r mâne surse anonime).

Principala regul pe care un articol de investiga ie trebuie s o îndeplineasc este aceea a veridicit ii: potrivit Codului Deontologic al Jurnalistului, acesta poate da publicit ii numai informa iile de a c ror veridicitate este sigur, dup ce în prealabil le-a verificat, de regul , din cel pu in dou surse credibile.

În ce prive te metoda anchetei jurnalistice aplicat procesului de achizi ii publice, aceasta are cel mai adesea ca punct focal suspiciuni de corup ie în leg tur cu respectiva achizi ie: de la conflicte de interese i pân la contracte oneroase, formele pe care le poate îmbr ca fenomenul corup iei în procesul achizi iilor publice sunt printre cele mai diverse. Totu i, de la identificarea unor poten iale nereguli i pân la dovedirea unei achizi ii ca fiind corupt este un drum destul de lung; monitorizarea constant a procesului de achizi ii, realizat prin mijloacele descrise mai sus poate fi îns un mecanism eficient de combatere a poten ialelor forme corupte de achizi ie,pe m sur ce actorii implica i în acest proces devin con tien i de faptul c au obliga ia de a respecta regulile minime de transparen impuse, reguli care ar trebui

39

cunoscute de reprezentan ii organiza iilor neguvernamentale, ai presei i chiar de cet enii interesa i de modul în care sunt cheltui i banii publici de c tre autorit i.

40

4. Informa ia oficial vs. ancheta jurnalistic . Avantaje i limite în folosirea celor dou surse în monitorizarea procesului de achizi ii publice-studii de caz

A a cum ar tam anterior, fiecare dintre sursele de documentare a procesului de achizi ii publice prezint deopotriv avantajele i limitele sale. Studiul de faabordeaz experimental compara ia între solicitarea de informa ii de interes public - ca surs primar de documentare i ancheta jurnalistic , ambele aplicate aceluia iset de informa ii.

Utilizând criteriile de selec ie descrise în capitolul Metodologia de cercetare, cele 4 echipe formate din câte un jurnalist, respectiv un reprezentant al unei organiza iineguvernamentale din municipiile Bucure ti, Constan a, Craiova i Sibiu au ales, fiecare, câte un set de informa ii (contracte de achizi ii publice) în baza documentelor transmise de Prim riile în cauz ca r spuns la solicitarea ini ial a IPP (fie Rapoartele de achizi ii realizate în anii 2007 i 2008, fie Planurile de Achizi ii).Temele de documentare alese de fiecare dintre cele 4 echipe au fost:

Bucure ti:

1. Contractele de achizi ie public pentru execu ia lucr rilor pentru obiectivele de consultan /execu ie lucr ri la obiectivul de investi ii Bdul. Gh. Ionescu Sise ti-Ion Ionescu de la Brad;

2. Contractele de achizi ie public pentru servicii de consultan /obiectivul de reabilitare i modernizare a Stadionului Na ional „Lia Manoliu”;

3. Contractul de achizi ie public pentru elaborarea „Strategiei energetice a Municipiului Bucure ti”.

Constan a10:

1. Contractele de achizi ie public pentru servicii de publicitate media încheiate de Prim ria Constan a în perioada 2007 - 2008;

2. Contractele de achizi ie, montare i între inerea a dot rilor pentru locurile de agrement din Constan a (parcuri, locuri de joac pentru copii) încheiate de Prim ria Constan a în perioada 2007 - 2008.

3. Contractele privind achizi ia i între inerea de material dendrologic/floricol din Municipiul Constan a i sta iunea Mamaia, încheiate de Prim ria Constan a în perioada 2007 - 2008.

10 În cazul Prim riei Municipiului Constan a, temele de documentare au fost alese dup studiul anun urilor de participare publicate de autoritatea contractant în Monitorul Oficial, Partea a VIa, întrucât Prim ria Municipiului Constan a nu a furnizat r spuns la solicitarea ini ial a IPP.

41

Craiova:

1. Contractul de achizi ie a planului pentru reducerea zgomotului ambiental nr. 85935/2008, cu anexele i actele adi ionale aferente;

2. Contractele de achizi ie flori, aranjamente florale i coroane de flori naturale - lot I i II, anexele i actele adi ionale aferente;

3. Contractul de achizi ie public nr. 97890/2008 privind Modernizarea str ziiPotelu.

Sibiu:

1. Contractul de achizi ie pentru lucr ri de între inere baraj zona Valea Aurie;

2. Contractele de achizi ii pentru lucr ri de regularizare, decolmatare, exploatare i drenaj ale pârâului Trinkbach;

3. Contractele de achizi ii pentru amenajare alei, parc ri i locuri de joac în cartierele: Vasile Aaron, Hipodrom I, Hipodrom II, Hipodrom III, Hipodrom IV, Valea Aurie, trand, Turni or, Terezian, tefan cel Mare, pentru anii 2007 i2008.

A a cum ar tam anterior, aceste teme au fost selectate de c tre membrii fiec reiechipe de lucru, pornind de la informa ii/observa ii pe care unii dintre jurnali ti/reprezentan i ai organiza iilor neguvernamentale le cuno teau deja, fie referitoare la titularii contractelor, fie la stadiul realiz rii lucr rilor prev zute în aceste contracte etc. Reiter m faptul c scopul acestui demers nu a fost acela de a releva/induce ideea unor neregularit i în aceste procese de achizi ii publice; cititorii interesa i sunt liberi s interpreteze informa iile prezentate i, în m sura unui interes legitim, s continue eventuale monitoriz ri în domeniu, sub rezerva faptului c toate considerentele prezentate în continuare apar in autorilor studiilor de caz.

Ra iunea pentru care am reflectat întocmai rezultatele monitoriz rilor locale este aceea de a prezenta modul în care informa iile cu privire la achizi iile publice ob inutedin diferite surse, precum i maniera în care institu ia în elege s comunice aceste informa ii, pot da m sura transparen ei autorit ii în cauz , sau, mai mult, pot contribui la o analiz obiectiv a modului în care autoritatea în elege s cheltuiascbanii publici (ex: dac un cet ean cunoa te faptul c Prim ria a angajat în trecut un contract de lucr ri de modernizare a unei str zi sau de amenajare a unui loc de joaci în continuare în loca ia respectiv nu se întâmpl nimic, atunci autoritatea poate fi

tras la r spundere). În ce prive te anchetele realizate de jurnali tii locali, acestea au la baz atât informa ii colectate în cursul monitoriz rii, cât i cuno tin e anterioare referitoare la procesele de achizi ii publice în cauz , prin urmare judec ile de valoare emise în cadrul rapoartelor de monitorizare stau sub semnul unei munci de

42

documentare care relev , uneori, informa ii pe care solicit rile oficiale nu au cum sle identifice ca atare.

43

Studiu de caz 1 - monitorizarea procesul de achizi ii publice gestionat de Prim ria Municipiului Bucure ti

Autor: Loredana Ercu , Institutul pentru Politici Publice

Raportul de fa , i prin extindere, demersul din care acesta face parte, au rolul de a încuraja i stimula cet enii în sensul redobândirii capacit ii de sanc ionare i protest fa de actele de corup ie prin intermediul monitoriz rii i evalu rii activit iiinstitu iilor publice locale. Printre diversele forme de corup ie, achizi iile publice reprezint un proces complex ale c rui componente nu sunt la îndemâna cet eanului obi nuit i prin urmare, comport un poten ial major pentru oficiali de abatere de la datorie, de la moralitate.

Accesul la informa iile de interes public constituie un drept recunoscut al cet enilorînc din 2001 odat cu adoptarea legii nr. 544 privind liberul acces la informa iile de interes public. În virtutea acesteia, oricare autoritate/institu ie public este obligat spun la dispozi ia cet eanului interesat orice tip de documente sau informa ii care inde interesul public. De asemenea, legea prevede i acele categorii de informa iiexceptate de la liberul acces îns printre acestea nu se num r contractele de achizi ii publice sau orice alte documente care au leg tur cu acestea (Planul Anual al Achizi iilor Publice, acte adi ionale i anexe ale contractelor, anun uri de inten iesau de participare la licita ie, anun ul de atribuire a contractelor, etc.). Documentând cu aten ie O.U.G. nr. 34/2006 actualizat privind atribuirea contractelor de achizi iepublic , a contractelor de concesiune de lucr ri publice i a contractelor de concesiune de servicii precum i legea nr. 544/2001 i uzând de prevederile acestora, am putut stabili baza normativ de la care cercetarea, respectiv raportul de fa , a pornit.

Nu în ultimul rând, trebuie amintit faptul c un astfel de demers nu poate fi condus decât în contextul rela ion rii cu autoritatea public local vizat . Maniera de lucru, de comunicare a reprezentan ilor acesteia din urm cu publicul este extrem de elocvent pentru finalizarea cu succes a demersului. Astfel, dezavantajul folosirii legii liberului acces la informa ii de interes public este acela c exist riscul s nu se ob in informa iile solicitate autorit ii publice din diferite motive invocate de c treaceasta. În cele ce urmeaz vom detalia aspectele metodologice semnificative ale cercet rii întreprinse la nivelul Municipiului Bucure ti ad ugând i o analiz succintasupra informa iilor referitoare la anumite achizi ii publice primite de la Prim riaMunicipiului Bucure ti.

Metodologie

Instrumentul principal folosit în realizarea cercet rii de fa a fost solicitarea de informa ii de interes public întocmit în baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa ii de interes public. Utilizarea acestui instrument confer credibilitate semnificativ demersului i în acela i timp legitimitatea necesar , cet eanul român

44

dispunând de o lege care îi permite liberul acces la informa ii de interes public de care ar trebui s uzeze în scopul comunic rii i evalu rii constante a activit iiinstitu iilor/autorit ilor publice.

În cele ce urmeaz , analiza se va raporta strict la Municipiului Bucure ti eviden iindtransparen a i deschiderea în comunicarea cu cet enii de care (nu) d dovadPrim ria Capitalei.

Solicitarea de informa ii de interes public înregistrat personal la Registratura Prim riei Municipiului Bucure ti în data de 21 ianuarie a.c. a vizat furnizarea urm toarelor documente:

1. Copii ale documentelor, respectiv ale contractelor de achizi ie public ce privesc:

a) Nota justificativ nr. 1132/1/25.03.2008 privind execu ia lucr rilor pentru obiectivul de investi ii „Supral rgire Gh. Ionescu Sise ti - Ion Ionescu de la Brad” CPSA 4523.11, 7420.34, AA nr. 1 la contract 3151/2006, 4281/1.04.2008.

b) Servicii consultan supral rgire str. Gh. Ionescu Sisesti - Bd. ion Ionescu de la Brad CPSA 7411.12, 7411.13, 7411.17, 7420.74, 7484.14, AA nr. 2 la contract 3791/2007, 4313/24.04.2008.

c) Servicii consultan supral rgire str. Gh. Ionescu Sisesti - Bd. ion Ionescu de la Brad i str pungere N. Grigorescu - Splai Dudescu CPSA 7411.12, 7411.13, 7411.17, 7420.74, 7484.14, contract nr. 3791/27.08.2007.

d) Nota justificativ nr. 7432/1/7.12.2007 privind serviciile de consultansupral rgire str. Gh. Ionescu Sisesti - Bd. ion Ionescu de la Brad istr pungere N. Grigorescu - Splai Dudescu CPSA 7411.12, 7411.13, 7411.17, 7420.74, 7484.14, AA nr. 1 la contractul nr. 3791/2007, 4125/21.12.2007.

e) Nota justificativ nr. 1802/1/24.04.2008 privind serviciile de consultanpentru obiectivul de investi ii - Modernizare i reabilitare stadionul na ionalLia Manoliu CPV 74232200-6, AA nr. 1 la contract 4138/2007, 4326/08.05.2008.

f) Proiectare i execu ie - Reabilitarea i modernizarea Stadionului Na ional„Lia Manoliu” CPSA 4523.22, 7420.34, nr. contract 3556/19.04.2007.

g) Nota justificativ nr. 3492/25.05.2007 privind proiectarea i execu ia - Reabilitarea i modernizarea Stadionului Na ional „Lia Manoliu”, CPSA 4523.22, 7420.34, AA nr. 1 la contract 3556/2007, 3663/11.06.2007.

h) Servicii de consultan pentru obiectivul de investi ii - Modernizare ireabilitare stadionul na ional Lia Manoliu CPV 74232200-6, contractul nr. 4138/31.12.2007.

45

i) Strategia energetic a Municipiului Bucure ti, CPV 74131110-0, contract nr. 4144/31.12.2007.

2. Copiile tuturor anexelor aferente fiec ruia dintre contractele de achizi iipublice mai sus men ionate.

3. Copiile tuturor actelor adi ionale aferente fiec ruia dintre contractele de achizi ii publice mai sus men ionate (acolo unde este cazul).

4. Copiile anun urilor de inten ie i ale celor de participare la licita ie (dac este cazul) elaborate de Autoritatea Contractant pentru fiecare dintre achizi iilepublice mai sus men ionate.

5. Copii ale ofertelor depuse de ceilal i participan i în cadrul fiec rei proceduri de achizi ie organizate pentru atribuirea fiec ruia dintre contractele de achizi ii publice mai sus men ionate.

6. Componen a nominal a comisiilor de evaluare desemnate pentru evaluarea ofertelor primite în cadrul fiec reia dintre procedurile de atribuire pentru fiecare dintre contractele de achizi ii publice mai sus men ionate.

7. Copiile anun urilor de atribuire pentru fiecare dintre contractele de achizi iipublice mai sus men ionate.

8. Copiile contesta iilor (pentru contractele de achizi ii publice mai sus men ionate) formulate împotriva Autorit ii Contractante la Consiliul Na ionalde Solu ionare a Contesta iilor incluzând pentru fiecare: numele persoanei fizice/juridice care a formulat contesta ia, datele de identificare ale acesteia (CIF, nr. înregistrare la Registrul Comer ului, adresa, etc.), obiectul contesta iei, stadiul contesta iei i decizia formulat de Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor.

Selectarea acestor achizi ii publice a fost f cut pe baza Planului Anual de Achizi iiaprobat de Consiliul General al Municipiului Bucure ti (document de interes public pe care l-am putut consulta tot în urma unei solicit ri de informa ii adresat anterior prim riei).

Potrivit termenului de r spuns prev zut în legea liberului acces la informa ii de interes public, Prim ria ne-a comunicat pe data de 27 ianuarie c pentru solu ionareasolicit rii întocmite de c tre IPP necesit o perioad de 30 de zile, aceasta fiind deja înaintat Direc iei Investi ii, Direc iei Achizi ii, Concesion ri, Contracte i Direc ieiTransporturi, Drumuri, Sistematizarea Circula iei. Înainte ca termenul de 30 de zile sexpire am contactat telefonic reprezentantul Direc iei de Achizi ii, Concesion ri,Contracte pentru a ne comunica starea în care se afl r spunsul aferent solicit riinoastre. Sub motiva ia c solicitarea IPP fusese înregistrat la respectiva direc iaabia în ziua de 28 ianuarie, am primit promisiunea de a ne transmite informa iilesolicitate cu o întârziere de 4 zile. Ceea ce ne-a surprins la acest moment a fost perioada de timp destul de mare (7 zile) necesar pentru a direc iona solicitarea noastr spre departamentul îns rcinat cu solu ionarea acesteia.

46

Înainte de a continua, trebuie s amintim faptul c institu iile/autorit ile publice au dreptul de a cere solicitantului de informa ii s suporte costul copierii documentelor solicitate (art. 9, alin. 1, legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa ii de interes public). Faptul c nu este reglementat un tarif maximal al costului acestui serviciu conduce la abuzuri considerabil de grave din partea autorit ilor/institu iilorpublice. Spre pild , cazul Prim riei Municipiului Bucure ti despre care vom vorbi în continuare.

Înainte de a ridica copiile documentelor solicitate de la Prim rie, am fost în tiin a itelefonic c va trebui s pl tim costul copierii acelor documente. Reprezentantul IPP a cerut insistent înainte de a ajunge la sediul prim riei persoanelor responsabile din cadrul prim riei s cunoasc suma de bani pe care o datoreaz . Din p cate, un r spuns ferm din partea acestora a fost evitat. În momentul ridic rii documentelor, ni s-a comunicat c pre ul de copiere al unei pagini A4 este de 1 leu, num rul total al paginilor fiind 140. Situa ia creat ni s-a p rut c este de natur s îngr deascdreptul cet eanului de acces la informa ii de interes public. Pentru c Institutul ac ioneaz constant în direc ia respect rii dreptului s u de a avea liber acces la informa ii de interes public, am considerat acest caz un abuz din partea autorit iilocale a Municipiului Bucure ti i ne-am adresat instan ei pentru a contesta decizia prin care Prim ria Capitalei impune aceste costuri prohibitive pentru copii dupdocumentele solicitate, procesul fiind înc pe rol la momentul redact rii acestui raport.

În paralel, am consultat site-ul Prim riei Municipiului Bucure ti cu scopul de a compara i eventual completa informa iile ob inute în urma solicit rii de informa ii. Din p cate, pe pagina principal a Prim riei Municipiului Bucure ti www.pmb.ro, la sec iunea Achizi ii, subsec iunea Contracte, nu am putut g si decât un singur contract, din 2007, anume contractul de execu ie nr. 3556/2007 privind „Reabilitarea i Modernizarea Stadionului Na ional Lia Manoliu”. Perioada de monitorizare a site-

ului oficial al prim riei a avut loc în perioada ianuarie-martie 2009, ultima accesare a site-ului fiind în data de 10 martie 2009.

Per ansamblu, comunicarea cu Prim ria Municipiului Bucure ti s-a dovedit a fi defectuoas i mai ales tratamentul care ne-a fost aplicat îl catalog m drept un abuz la adresa drepturilor noastre i ale oric rui alt cet ean de a accesa informa ii de interes public.

Analiza propriu-zis a informa iilor ob inute în virtutea dreptului de liber acces la informa ii de interes public

A a cum am precizat anterior, am solicitat Prim riei Municipiului Bucure ti s ne pun la dispozi ie documentele care au f cut obiectul:

¶ achizi iei de servicii de consultan pentru obiectivul „Supral rgire Gh. Ionescu Sise ti - Ion Ionescu de la Brad i str pungere N. Grigorescu - Splai Dudescu”- contract nr. 3791/2007

47

achizi iei de lucr ri pentru obiectivul de investi ii „Supral rgire Gh. Ionescu Sise ti - Ion Ionescu de la Brad”- contract nr. 3151/2006

achizi iei de servicii de consultan pentru obiectivul de investi ii „Modernizare i reabilitare stadionul na ional Lia Manoliu”- contract nr. 4138/2007

achizi iei de lucr ri pentru obiectivul de investi ii „Modernizare i reabilitare stadionul na ional Lia Manoliu”- contract nr. 3556/2007

achizi iei de servicii „Strategia energetic a Municipiului Bucure ti”- contract nr. 4144/2007.

Fiecare dintre aceste contracte de achizi ii publice ne-au fost furnizate, mai pu indocumentele componente ale acestora - anexele - de i solicitasem acest lucru în mod expres. Un aspect important legat de anexele contractului merit a fi men ionat.În toate aceste contracte se precizeaz la punctul numit Transparen c p r ileconvin ca respectivul contract s fie afi at pe site-ul achizitorului, exceptând însdocumentele contractului anume: oferta tehnic i financiar , grafic prestare servicii, caietul de sarcini, acordul ferm de asociere, lista cu subcontractan ii, conven iapentru protec ia muncii, conven ia între Achizitor i Contractant, scrisoarea de garan ie bancar , etc. Consultând site-ul prim riei, am descoperit c nu existniciunul dintre aceste contracte, cu excep ia contractului de execu ie nr. 3556/2007 privind „Modernizarea i reabilitarea stadionului na ional Lia Manoliu” care este de fapt i singurul existent la sec iunea Contracte. O astfel de situa ie denot lipsa de preocupare i interes a autorit ilor locale fa de dreptul cet enilor interesa i de a accesa informa ii de interes public.

Pe de alt parte, afi area unor informa ii de baz privind activitatea autorit ilor-cumar fi achizi iile publice contractate de acestea-reprezint o dovad de respect iconsidera ie fa de cet eni. Sus inerea i încrederea cet enilor în autorit ilestatului nu poate fi câ tigat decât prin promovarea i desf urarea unei activit itransparente, care ia în calcul constant opiniile cet enilor i comunic cu ace tiaatunci când situa ia o impune. Este în avantajul institu iilor publice s comunice cet enilor datele i informa iile cu care lucreaz dac nu se fac culpabile de acte de corup ie, abuz în serviciu sau alte nereguli. Faptul c documentele componente ale unui contract de achizi ie public r mân necunoscute publicului face ca accesul cet eanului interesat la astfel de informa ii s fie înc obstruc ionat/limitat. Iar aceast limitare este interpretat în mod direct de c tre cet ean ca suspiciune asupra autorit ilor publice în raport cu corectitudinea i eficien a activit iidesf urate.

Pe de alt parte, actele adi ionale aferente fiec ruia dintre contractele enumerate ne-au fost transmise. Acestea privesc în principal majorarea pre ului la care fusese contractat lucrarea (precum cazul contractului de achizi ie de servicii de consultanpentru obiectivul „Supral rgire Gh. Ionescu Sise ti - Ion Ionescu de la Brad iStr pungere N. Grigorescu - Splai Dudescu” stabilit ini ial la valoarea de 1.629.299,21 lei modificat prin act adi ional la suma de 2.265.448,80 lei) sau a perioadei în care firma contractat avea obliga ia s finalizeze lucrarea (cazul

48

contractului de achizi ie de lucr ri pentru obiectivul „Supral rgire Gh. Ionescu Sise ti- Ion Ionescu de la Brad” semnat în 2006 a c rui finalizare a fost amânat , printr-un act adi ional, pân la data de 15.11.2008).

O situa ie cel pu in contradictorie în ce prive te contractul de achizi ie de servicii „Strategia energetic a Municipiului Bucure ti” necesit o aten ie special . Prim riane-a furnizat documente care fac parte din respectivul contract, respectiv anexe ale contractului dup cum urmeaz : grafic predare i pl i, scrisoare de garan ie de bunexecu ie precum i anun ul de atribuire, raportul de atribuire a contractului de achizi ie public , contesta ii la atribuirea acestui contract, solu ionarea în scris a contesta iei, oferta financiar a firmei câ tig toare, oferta pentru servicii de consultan -metodologie elaborat de Prim ria Municipiului Bucure ti, i chiar hot rârea CGMB privind elaborarea Strategiei Energetice Municipale i formarea Comitetului Municipal al Energiei. Este singurul contract din cele 5 solicitate la care prim ria ne-a furnizat documentele componente ale contractului.

Cu riscul de a ne repeta, vom exprima din nou surprinderea fa de atitudinea prim riei de a nu ne furniza toate informa iile solicitate. De i cerusem prim riei s ne pun la dispozi ie copii ale anun urilor de inten ie i ale celor de participare la licita ie(dac era cazul), precum i ale celor de atribuire elaborate de Autoritatea Contractant pentru fiecare dintre achizi iile mai sus enumerate, aceste documente nu ne-au parvenit sub niciun format (electronic sau suport hârtie). Numai în cazul achizi iei de servicii privind realizarea studiului „Strategia energetic a Municipiului Bucure ti” ne-au fost transmise raportul i anun ul de atribuire a contractului.

Copiile ofertelor depuse de ceilal i participan i în cadrul fiec rei proceduri de achizi ieorganizat pentru atribuirea contractelor men ionate nu ne-au fost, de asemenea, furnizate, f r nicio alt explica ie.

Prin urmare, în cazul fiec ruia dintre contractele mai sus men ionate ar fi trebuit savem la dispozi ie una sau mai multe oferte depuse de operatorii economici. Numai în cazul contractului de achizi ie de servicii privind elaborarea „Strategiei energetice a Municipiului Bucure ti” am primit copia procesului verbal încheiat cu ocazia analiz riiofertelor. În cadrul acestui document se precizeaz operatorii economici care au depus ofertele în termenul stabilit (MVV Consulting GmbH i S.C.. Romair Consulting S.R.L., IRM Integriertes Ressourcen Management GmbH, ISPE S.A. i Parsons Brinckerhoff Ltd, Grontmij Carl Bro) precum i punctajele ob inute de operatorii cel mai bine clasa i, Grontmij Carl Bro fiind declarat câ tig tor.

În ceea ce prive te componen a nominal a comisiilor de evaluare desemnate pentru evaluarea ofertelor primite în cadrul fiec ruia dintre procedurile de achizi ie mai sus men ionate, în virtutea liberului acces la informa ii de interes public, acestea nu ne-au fost furnizate, cu excep ia comisiei ce a analizat atribuirea contractului privind elaborarea „Strategiei energetice a Municipiului Bucure ti”. În procesul verbal încheiat cu ocazia analiz rii ofertelor depuse pentru achizi ia serviciilor de realizare a studiului precizat se men ioneaz i componen a nominal a comisiei de evaluare (Dorel Gean , Florentina Constantinescu, Cristian Podasca, Radu Dumitrescu,

49

Camelia îrlescu, Dumitru Gherdan, Gilda Szabo, Andrei Creci, Monica Mitu, Stefan Zelko, Elena B doiu, Nicoleta Popa).

Nu în ultimul rând, trebuie s avem în vedere contesta iile formulate împotriva Autorit ii Contractante la Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor. Contrar solicit rii întocmite de IPP, prim ria ne-a furnizat din nou numai contesta iile depuse în cazul contractului privind elaborarea „Strategiei energetice a Municipiului Bucure ti”, precum i modalitatea în care aceasta a fost solu ionat , f r a preciza explicit dac în cazul celorlalte contracte nu au existat contesta ii. Astfel, Institutul de Studii i Proiect ri Energetice S.A. (ISPE) a formulat o contesta ie în vederea reanaliz rii condi iilor de clasare a competitorilor îns a adresat-o autorit iicontractante i nu Consiliului Na ional de Solu ionare a Contesta iilor cum ar fi trebuit din punct de vedere legal. Într-o atare situa ie, contesta ia ISPE a fost respins .

Concluzii

Din punctul nostru de vedere, transparen a la nivelul tuturor institu iilor publice locale i centrale ar trebui s constituie, la început, o prioritate în activitatea desf urat iar

pe parcurs, s devin o practic institu ional . Publicarea i furnizarea informa iilorde interes public, ce privesc activitatea i modalit ile de cheltuire a banului public, nu poate reprezenta doar o excep ie de la regul în îndeplinirea atribu iilor fiec reiautorit i publice.

În acest context, Prim ria Municipiului Bucure ti apreciaz liberul acces la informa iide interes public mai cu seam ca fiind o favoare i nu un drept al fiec rui cet ean.Comunicarea cu aceast autoritate se dovede te a fi greoaie iar în ceea ce prive tetransparen a activit ii sale, nu se poate spune c autoritatea face eforturi în acest sens. Site-ul oficial al institu iei nu este actualizat iar acest lucru reiese cel mai pregnant în ce prive te sec iunea dedicat achizi iilor publice-dovad c la subsec iunea Contracte achizi ii publice nu exist decât un singur contract datând din 2007. Pe de alt parte, costul de copiere pe care Prim ria Municipiului Bucure ti îl percepe pentru serviciul de copiere a documentelor de interes public este descurajant pentru orice cet ean sau organiza ie neguvernamental interesat -1leu/pagina A4-ceea ce obstruc ioneaz accesul la informa ii de interes public itotodat , comunicarea/rela ionarea cet eanului cu aceast autoritate public local .

Prin urmare, utilitatea unui astfel de demers se dovede te a fi benefic rela ieicet ean-autoritate/institu iei public local prin faptul c determin familiarizarea atât a cet enilor, cât i a autorit ilor, cu legea liberului acces la informa ii de interes public, pe de o parte instruindu-i pe cet enii - contribuabili în direc ia utiliz riidreptului la informare, pe de alt parte, îndrumând institu iile/autorit ile publice strateze cu maxim seriozitate solicit rile de informa ii de interes public primite de la cet eni obi nui i sau organiza ii neguvernamentale.

50

Achizi iile publice în cadrul Prim riei Municipiului Bucure ti - ancheta jurnalistic

Autor: Adrian Mogo , Centrul Român pentru Jurnalism de Investiga ie

Ancheta jurnalistic a început la sfâr itul lunii ianuarie i a durat aproximativ o lun .S-au avut în vedere urm toarele contracte de achizi ie:

¶ Reabilitarea i reamenajarea Stadionului Na ional ”Lia Manoliu”;

¶ Strategia energetic a Municipiului Bucure ti;

¶ Reabilitarea oselei Ion Ionescu de la Brad-Gheorghe Ionescu Sise ti.

Cele trei contracte au fost alese tocmai pentru c prezint interes major pentru bucure teni (Strategia Energetic /Ion Ionescu de la Brad-Gheorghe Ionescu Sise ti),dar i pentru români per ansamblu-Stadionul Na ional. Prim ria Municipiului Bucure ti, cel pu in în mandatul fostul primar general Adriean Videanu, a încheiat contracte de achizi ie asupra c rora planeaz serioase semne de întrebare.

De exemplu, la o licita ie au participat dou firme apar inând aceluia i individ, care practic a concurat împotriva S.A., iar Adriean Videanu de i a promis în nenum rateori c va dispune un audit la Direc ia de Achizi ii i Contracte nu a f cut acest lucru niciodat . Mai mult, Florentina Constantinescu, fosta ef a acestei direc ii, se num ra printre frunta ele organiza iei de femei a partidului în care Videanu ocupa func ia de vicepre edinte.

În vara anului 2008, bucure tenii au ales un nou primar general, Sorin Oprescu. Din p cate, nu am primit niciun r spuns la cererea formulat pentru a ob ine informa iinecesare pentru ancheta jurnalistic .

1. Reabilitarea i Modernizarea Stadionului Na ional Lia Manoliu

Am început investiga ia prin a solicita atât verbal cât i în scris, printr-un e-mail Prim riei Municipiului Bucure ti pe data de 4 februarie 2009, f r îns a face uz de Legea 544/2001, informa ii despre acest contract. Evident, nu am primit niciun r spuns pân la data la care am redactat materialul de pres , adic 16 februarie 2009. Pentru a afla informa iile necesare am desc rcat de pe site-ul Prim rieiMunicipiului Bucure ti - www.pmb.ro - contractul de execu ie a lucr rilor la noul stadion nr. 3556/19.04.2007 privind "Reabilitarea i Modernizarea Stadionului Na ional Lia Manoliu". Tot pe site-ul PMB se g sesc la rubricile ”Anun uri de inten ie”,”Anun uri de participare” i ”Anun uri de atribuire” date despre acest contract. Mai mult, informa ii suplimentare se g sesc la rubrica ”acte normative” de pe acela i site. Date despre contract se g sesc i în Monitorul Oficial partea a VI-a.

51

La finalizarea materialului am încercat s ob in declara ii atât de la directorul departamentului de Investi ii din cadrul Prim riei Municipiului Bucure ti, firma câ tig toare a constractului Max Boegl, atât din Germania cât i de la reprezentan adin România, f r niciun succes.

Angaja ii Biroului de pres al Prim riei Capitalei au ignorat cererile pe care le-am adresat institu iei. Dup câteva încerc ri de a discuta cu eful Direc iei Investi ii am renun at, reprezentantul Max Boegl, Romeo Bo ocan, nu a fost de g sit, iar firma mam din Germania nu a r spuns e-mail-ului trimis.

În schimb, UEFA i Federa ia Român de Fotbal au r spuns soliit rilor f cute legate de tipul stadionului i construc ia acestuia. Pentru date legate de ac ionarii iadministratorii firmelor care au participat la licita ie am folosit informa ii de la Registrul Comer ului, Monitorul Oficial partea a VI-a, site-urile firmelor. De ajutor a fost ipropria baz de date.

Rezultatul investiga iei

Acum aproape ase ani, meciul România-Danemarca s-a jucat pe plaja de pe Stadionul Na ional, astfel c s-a decis construirea unei alt stadion. Având ca model arena din Frankfurt, reconstruit pentru Campionatul Mondial din 2006, noul stadion este îns mult mai mic i cost deja cu 50 de milioane de euro mai mult.

Pân în 2005, banii pentru lucr rile de între inere f cute la Stadionul Na ional veneau prin hot râre de guvern de la Loteria Român . Eram ru inea Europei pentru c nu aveam un stadion de Doamne ajut , cu excep ia celui din Ghencea. De aceea, la jum tatea lunii aprilie 2006, la Prim ria Municipiului Bucure ti i-au dat întâlnire câteva capete luminate: Adriean Videanu, fost primar general, actual Ministru al Economiei, Aleodor Frâncu pe atunci eful cancelariei Primului - Ministru, Mircea Sandu, eful FRF.

În urma discu iilor s-a decis ca „în contextul viitoarelor mari competi ii interna ionale”stadionul na ional s treac în administrarea PMB pentru a fi „reabilitat ireamenajat”. A a c , printr-o hot râre de guvern dat câteva zile mai târziu, s-au trecut aproape 15 hectare de teren din domeniul public al statului i din Administrarea Agen iei Na ionale pentru Sport în domeniul public al PMB i administrarea Consiliului General al Municipiului Bucure ti. Cele 15 hectare din Complexul Sportiv Na ional Lia Manoliu includeau i zona stadionului cu o suprafa de aproape opt hectare.

Amici ia primar - constructor

Situa ia juridic a terenurilor fiind rezolvat , se putea trece la ac iune. Guvernul urma s dea bani din Fondul Na ional de Dezvoltare, iar PMB s aloce i ea din bugetul propriu o sum important de bani. Spre sfâr itul lui octombrie 2006, Universitatea

52

de Arhitectur i Urbanism "Ion Mincu" din Bucure ti a luat aproape 68.000 de euro, prin negociere direct , pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, ac iunenecesar pentru c FRF a atras aten ia asupra normelor FIFA i UEFA privind dotarea stadioanelor de fotbal.

Emil Barbu Popescu, rectorul Universit ii de Arhitectur din Bucure ti, spunea atunci c noua aren va sem na cu cea a echipei Bayern Munchen, Allianz Arena. Nu întâmpl tor, Universitatea s-a implicat în aceast afacere. Pe Emil Barbu Popescu iMircea Sandu îi leag o bun i lung prietenie înc de pe vremea când cel dintâi a fost pre edinte la Sportul Studen esc, echipa de suflet a celui din urm . Dup aceea, s-a trecut la procedurile trebuincioase pentru refacerea stadionului. Pentru contractul de proiectare i execu ie a lucr rilor la stadion s-au ar tat interesate mai multe firme, dar pân la urm în final au ajuns consor iul Max Boegl & Astaldi S.p.A.-lider Max Boegl i Alpine Meyreder Bau, primii câ tigând licita ia din decembrie 2006.

Suma avansat a fost de 142.526.431,53 euro. Pentru refacerea stadionului au cump rat caietele de sarcini 20 de firme, dar ofertele finale au fost urm toarele,aleasa fiind oferta alternativ :

Societatea pret ofertat - RON, fara TVA -

Termen de execu ie

oferta de baz :542.532.445,61

proiectare - 12 luni execu ie - 20 luni

Asocierea S.C. Astaldi SpAi

JV Max Bogl oferta alternativ :411.062.996,36

proiectare - 12 luni execu ie - 20 luni

Alpine Mayreder Bau GbmH 450.383.217,96 proiectare + execu ie - 29 luni

Contractul s-a încheiat în aprilie 2007 i în el se precizeaz c lucr rile trebuie finalizate pân în 2010, iar pre ul este fix doar pe o perioad de un an, la finalul c ruia valoarea r mas poate fi ajustat . i a a a i fost!

Trebuie amintit c atât Max Boegl, cât i Astladi au câ tigat contracte uria e pentru infrastructur în România, dar execu ia lucr rilor s-a l sat cu scandal, un exemplu ar fi autostrada Bucure ti - Constan a. Compania Max Boegl este strâns legat de Ministrul Economiei, Adriean Videanu, care pe vremea aceea administra, din func iade primar general, Bucure tiul. Printre companiile la care firma Max Boegl de ineac iuni se num r i Boegl Bog’art unde are 50%. Cealalt jum tate o de ine Raul Doicescu (prieten i partener de afaceri al lui Adriean Videanu) prin firma Bog’Art iea implicat în diverse scandaluri.

Competi ie amical

Rectorul Emil Popescu, cel care se pare c l-a prezentat pe Mircea Sandu nem ilor,se poate mândri c institu ia pe care o conduce este trecut drept copartener ca

53

arhitect al stadionului. Conform rectorului, a a cum am mai spus, noul stadion trebuia s semene cu Allianz Arena al echipei Bayern München, dar s-au cam schimbat socotelile i s-a luat modelul Commerzbank Arena din Frankfurt. Stadionul echipei Eintracht Frankfurt a fost ref cut în totalitate pentru Campionatul Mondial de fotbal din 2006.

Învârtelile române ti cu licita ii dubioase au început s aib trecere i la str ini, iar ceea ce s-a întâmplat la licita ia din decembrie 2006 pentru refacerea Stadionului Na ional „Lia Manoliu” ar trebui s dea de gândit. Alpine Meyreder Bau, care construise stadionul münchenez, a fost contracandidata Max Boegl/Astaldi, dar se pare c fi venit la licita ie de ochii lumii. De ce? Pentru c în vara lui 2006 compania austriac Alpine Meyreder Bau a fost preluat de firma spaniol FCC Construcciòn. Tot atunci, a fost încheiat contractul de execu ie al lucr rilor pentru un alt proiect controversat, Pasajul Basarab, dintre Prim ria Municipiului Bucure ti i asocierea Astaldi/FCC Construcciòn. Cele dou firme sunt asociate pentru execu ia mai multor lucr ri importante de infrastructur .

A adar, în decembrie 2006, când s-au deschis ofertele pentru Lia Manoliu, Alpine Meyreder Bau era deja membr a grupului FCC Construcciòn i concura împotriva partenerului de afaceri al firmei mam . Ca peisajul s fie întregit, trebuie spus cdemol rile i terasamentele la stadion le face firma Apolodor al c rei patron este Radu Ouatu. Pe aproape toate antierele Bog’Art, lucr rile de acest tip le face Apolodor.

Ouatu mai este strâns legat de „Ga ca Nordului” beneficiara unor retroced ri la care Videanu a pus um rul, „ga c ” aparent condus de Virgil Romeo T n sescu, cu implicarea lui Peter Braun, fost membru în Consiliul de Administra ie al Fondului Româno-American de Investi ii, care i-a finan at lui Videanu preluarea firmei lance a acestuia, Marmosim S.A..

Interesant este cum de la Commerzbank Arena din Frankfurt, Max Boegl nu a avut nevoie de niciun asociat, iar la Lia Manoliu, da. Mai mult, contractul de consultan ,care se apropie de1,8 milioane de euro, pentru acest obiectiv de investi ii a fost semnat cu Louis Berger la un an de la licita ia pentru execu ia lucr rilor, când în mod normal prima oar se încheie un contract de consultan i dup aceea de execu iepentru orice proiect de infrastructur .

Nereguli, nereguli

În mai 2008, actualul Consiliu General a aprobat al i indicatori tehnico-economici pentru reabilitarea stadionului. Suma total îns este mult mai mare decât cea prev zut în contract: 176.261.880 de euro, iar suprafa a construit este de 16.660 mp. Cu doi ani înainte, în octombrie 2006, indicatorii aproba i erau al ii: valoarea contractului era stabilit la pu in peste 143 de milioane de euro, iar suprafa aconstruit era mult mai mare. Primarul general Sorin Oprescu s-a întâlnit pe

54

13.11.2008 la sediul institu iei pe care o conduce cu Michel Platini, Pre edinteleUEFA.

Atunci, Oprescu spunea c nu are nimic de repro at constructorului, angaja iiprim riei monitorizând serios lucr rile. Oprescu uitase, pesemne, c la 20 de zile de la investirea S.A. în func ie, în iulie 2008, printre primele nereguli pe care le-a g sitau fost chiar cele legate de reconstruc ia stadionului.

“A fost declarat câ tigatoare o ofert inacceptabil i neconform , întrucât pre ulofertat dep e te valoarea fondurilor alocate cu aceast destina ie, iar durata totalpentru proiectare i execu ie dep e te pe cea aprobat . (...) decontarea nelegal în avans a unor cheltuieli de organizare de antier neexecutate (manoper , utilaj itransport macarale) în valoare de 8.073.845 lei” ( n.r.- adic mai bine de doumilioane de euro). Acelea i acuze se reg sesc i în raportul de 100 de zile de la preluarea func iei, Lia Manoliu a fost în capul listei lui Oprescu, mai ales c ap ruseun act adi ional care m rea valoarea lucr rii din cauza acoperi ului stadionului.

Oricine intr pe site-ul oficial al Commerzbank Arena poate vedea c stadionul din Frankfurt este mai mare ca suprafa decât viitorul “Lia Manoliu” i a costat cu tot cu acoperi , instala iile de sonorizare, cele de alarm 126 de milioane de euro, iar construc ia lui a durat trei ani, din iunie 2002 pân în mai 2005. Acoperi ul retractabil al stadionului pe care joac Eintracht Frankfurt a costat 20 de milioane de euro, pe când al nostru mai bine de 33 de milioane. Arhitec ii i constructorul celor doustadioane sunt aceia i.

Îns , România, ca ar bogat ce este, î i permite luxul s arunce 50 de milioane de euro pe geam. Mai mult, nem ii au mai investit în infrastructura adiacentCommerzbank Arena alte zeci bune de milioane de euro, ceea ce e pu in probabil sse întâmple în Bucure ti, în zona limitrof stadionului. A a cum am mai zis, stadionul trebuie terminat în 2010, va g zdui o final de cup european în 2012, dar lucr rileavanseaz cu greutate cu toate c pre edintele FRF ap rea de curând la televizor mu umit c urmeaz s se toarne o plac peste ce s-a construit sub nivelul solului.

UEFA i FRF

Conform UEFA, noul stadion bucure tean trebuie s îndeplineasc criteriile “Ellite Stadium”, adic ar fi unul de top, iar Michel Platini s-a declarat foarte mul umit de progresul f cut în ceea ce prive te fotbalul i dezvoltarea infrastructurii în fotbalul românesc. Reprezentan ii UEFA sunt ferm convin i c stadionul va fi gata la timp pentru a g zdui finala cupei UEFA din 2012 care va avea loc la Bucure ti.

Forumul fotbalistic european nu a f cut nici un plan de rezerv pentru cazul în care lucr rile nu vor fi finalizate la timp. În ceea ce priv tte obliga iile, Romeo Bo ocan,reprezentantul Max Boegl, nu a poftit s discute am nunte legate de construc ia

55

stadionului, la fel cum nici Prim ria Capitalei nu s-a ar tat dornic s l mureasccosturile mari ale proiectului.

În schimb, FRF al c rui ef a fost promotorul ideii unui nou stadion nu- i face griji cu privire la încheierea lucr rilor. Conform purt torului de cuvânt al FRF, constructorul estimeaz c stadionul va fi predat la cheie în noiembrie sau decembrie 2010. Între timp, FRF trimite la UEFA de dou ori pe lun documenta ie, inclusiv fotografii, care reflect stadiul construc iilor. Pe de alt parte, de dou , trei ori pe an, UEFA trimite inspectori la Bucure ti, ultima inspec ie având loc în luna februarie, a.c.

2. Strategia Energetic a Muncipiului Bucure ti

i pentru acest contract am încercat s aflu, în zadar, detalii. Pe site-ul Prim riei se pot g si informa ii despre startegia energetic , nu exist un contract publicat cum a fost cazul stadionului na ional. De altfel, contractul de modernizare a stadionului este singurul f cut public, benevol, de c tre edilii bucure teni.

Mai mult, ca i în cazul anterior reprezentan ii prim riei au evitat s ofere orice informa ie. Singurul care a fost deschis i comunicativ pe acest subiect a fost Tudor Popescu, Pre edintele AMEREB-Agen ia Municipal pentru Eficientizare iReglementare în domeniul Energiei Bucure ti, institu ie subordonat Consiliului General al Municipiului Bucure ti.

Rezultatul investiga iei

Prim ria Capitalei a pl tit sute de mii de euro pentru a afla de ce pl tesc bucure teniiatât de mult pentru c ldur . Banii au ajuns la un consor iu olandezo-danez de renume, în schimb munca e f cut de energeticieni români dintr-o firm autohton .

De-a lungul timpului, s-au c utat tot felul de solu ii termice pentru Capital , astfel încât bucure tenii s nu pl teasc facturi tot mai mari pentru energia termic , mai ales c aceasta se scumpe te destul de des. Acum aproape nou ani, în Consiliul General al Municipiului Bucure ti s-a discutat tot mai serios despre eficientizarea consumului de energie. S-a decis astfel înfiin area Agen iei Municipale pentru Eficientizare i Reglementare în domeniul Energiei Bucure ti-AMEREB, o institu iede interes public i utilitate public care a început în sfâr it s func ioneze în septembrie 2008, principala activitate fiind “reducerea din factura suportat de popula ie a cotei de furt prin care grupurile de interese imorale sustrag sume imense din banul public i din banul privat”, dup cum se poate citi pe site-ul agen iei.Agen ia face studii, analize, prognoze, proiecte de consultan i expertiz pentru sc derea costurilor energiei termice i electrice utilizate de bucure teni.

56

O strategie necesar

Pân s î i înceap activitatea AMEREB, Prim ria Capitalei angajase dou firme de consultan care s analizeze ce e de f cut cu sistemul de alimentare cu energie termic operat de regia local de termoficare - RADET. Astfel, acum patru ani, consultan ii au ar tat edililor c nu exist o strategie energetic a ora ului i nu se poate aprecia exact ce fel i câte investi ii trebuie f cute pentru reabilitarea sistemului termic.

Ca urmare, în 2006 s-a decis c trebuie g sit o firm care s elaboreze strategia energetic a Capitalei, urmând a se analiza situa ia existent i a se g si solu ii,inclusiv de finan are, pentru ca bucure tenii s nu fie ar i la buzunare. Tudor Popescu este energetician i directorul AMEREB. În mod normal, institu ia pe care o conduce ar fi fost cea care ar fi trebuit s organizeze licita ia i s încheie contractul pentru strategia energetic . Dar, pentru c s-a tot amânat înfiin area ei, Agen ia nu poate acum decât s monitorizeze strategia care va fi finalzat anul acesta.

Directorul Popescu a declarat c nu era nevoie în acest moment de un asemenea document, dar c au existat presiuni pentru realizarea ei: “Strategia se execut de c tre o firm , Carl Bro, care acum a finalizat prima faz : colec ia de date, auditul chipurile al centralelor s vad cu ce s-a ocupat fiecare produc tor de energie în ultimii ani. În faza a 2-a se vor pune în discu ie direc iile pe care va merge strategia. Carl Bro doar certific ce practic noi tim. Carl Bro e numai fa a, în realitate, strategia este f cut de Universitatea Bucure ti. Carl Bro a veni i a zis c noi ne pricepem sfacem, c avem Occidentul în spate i copiem o formul de termoficare de prin Copenhaga sau de pe la Stockholm. Realitatea o tim i noi i am fi putut s facem strategia. Istoria licita iei steia este foarte complicat ”.

Valori diferite

Ini ial, licita ia pentru atribuirea contractului trebuia s aib loc pe 25 iulie 2007, dar termenul a fost amânat pentru 28 august atunci când s-au prezentat patru concuren i: asocierea MVV Consulting GmbH i S.C. Romair Consulting S.R.L., IRM-Integriertes Ressourcen Management GmbH, asocierea ISPE S.A. i Parsons Brinckerhoff Ltd., Grontmij Carl Bro. Un comunicat al Prim riei Capitalei ar ta c :“realizarea acestui studiu are ca scop identificarea situa iei actuale a Capitalei, din punct de vedere energetic, precum i elaborarea unui plan de dezvoltare igestionare a acestui domeniu. Rezultatele acestui studiu vor sta la baza definirii principalelor direc ii de ac iune ale municipalit ii”.

Firma care i-a adjudecat contractul este Carl Bro S.R.L. din Bucure ti pentru c a avut cea mai mic ofert de 2.844.402,03 de lei noi. Pe 28 august când s-au deschis ofertele, 1 euro era 3,2494 lei, deci valoarea ofertei a fost de aproape 875.000 de euro. A mai durat patru luni pân când contractul a fost încheiat, pe 31 decembrie 2007. Banca Na ional declarase ziua ca fiind una nebancar , iar dac lu m în calcul

57

3,6 lei/euro media cota iei euro din 28 decembrie 2007 (ultima zi bancar din acel an) i 3 ianuarie 2008 (prima zi bancar de anul trecut) reiese c valoarea contractului a

fost de 790.000 de euro. Pe site-ul firmei daneze Carl Bro se precizeaz c pentru strategia energetic firma a primit 740.000 de euro, deci este posibil s se fi “evaporat” o sum cuprins între 50 i 85.000 de euro.

Romair Consulting este una dintre firmele la care f ceam referire la început ca fiind beneficiara unui contract încheiat cu Prim ria Municipiului Bucure ti în urma unei licita ii trucate.

Nu suntem dobitoci!

Conform celor de la Carl Bro, principalele obiective ale strategiei energetice: pre cât mai accesibil al energiei pentru popula ie, îmbun t irea confortului, un sistem de produc ie durabil bazat pe tehnologii cu emisii reduse. Strategia include consumul de electricitate, gaze i energie termic . Iar strategia trebuie s înceap cu modernizarea sistemului de distribu ie a energiei termice care este vechi i de aceea tarifele sunt mari. Strategia va stabili m suri pentru reducerea costurilor de produc ie,transmisie i distribuire. Adic , speciali tii danezo-olandezi au fost pl ti i s spunbucure tenilor c evile RADET sunt vai de capul lor i c trebuie redus pre ulenergiei. Directorul AMEREB a mai ad ugat c aceast strategie nu trebuia s fie f cut de la zero i c oamenii din subordine ar fi putut m car elabora fazele teoretice, ceea dup spusele directorului se înva la facultate i dup aceea s se cear ajutor extern pentru ceva ce nu se cunoa te.

“Exist trei, patru pa i elementari de f cut ca s reducem consumul cu 20-30% pe Bucure ti. i ob ineam ni te economii. Asta se înva la coal i o f ceam ca obliga ie de serviciu. i astea apar în strategie. Nu suntem dobitoci care s pl timorice, s ne înve e cineva s ne tergem la nas dup ce sufl m nasul. Nu trebuie sfac strategie s îmi spun cineva c sistemul e vechi”, a declarat directorul Tudor Popescu.

Politehnica Bucure ti

Din motive de ei tiute, special tii Carl Bro au decis s colaboreze cu o firmromâneasc : ATH Energ. De s fi avut nevoie ditamai concernul de ajutor românesc? Iat de ce: ATH Energ are trei asocia i, membri ai familiei prof. dr. ing. Victor Athanasovici de la Catedra de producere i utilizare a energiei, Facultatea de Energetic din cadrul Universit ii Bucure ti, Athanasovici este un cunoscut energetician, atât în ar cât i în str in tate. Trebuie spus c în cadrul Facult ii de Energetic exist un program de master în strategii energetice.

Problema este c , dup ce strategia energetic va fi finalizat , se vor propune isolu ii financiare pentru aplicarea ei. Iar dac bani nu sunt... La asta se adaug iamânarea transferului CET-urilor bucure tene în subordinea Prim riei Generale

58

pentru c , a a cum spune directorul Popescu: “acestea sunt mult prea rentabile ca s scape din din i b ie ii de tep i aceste uzine spre noi. Tariful la energie ar trebui sscad la jum tate dac CET-urile sunt preluate de prim rie. Bugetul unei prim riieste sec tuit cu subven ia pentru energie, pentru c pre ul este stabilit de la centru”.

3. Supral rgire Gh. Ionescu Sise ti - Ion Ionescu de la Brad

Reablitarea i supral rgirea oselei Gheorghe Ionescu Sise ti - Ion Ionescu de la Brad a fost aleas pentru pozi ia ei strategic : face leg tura între oseaua Bucure ti-Ploie ti i oseaua Bucure ti-Târgovi te, fiind o solu ie pentru decongestionarea traficului de pe DN 1, Bucure ti - Ploie ti.

oseaua este în Sectorul 1, dar se afl în administrarea Prim riei Capitalei, este un exemplu clasic de ”supral rgire” a costurilor pentru un drum. Singurul personaj cu care am putut vorbi a fost Badea Udroiu, mâna dreapt a patronului Tehnologica Radion, firma care a câ tigat contractul de refacere a acestei artere bucure tene.

Rezultatul investiga iei

Refacerea unei str zi din Bucure ti ajunge s coste mai mult decât celebra autostrad transilvan Bechtel, diferen a fiind aceea c autostrada este construit de la zero i este o lucrare mult mai dificil .

oseaua Gheorghe Ionescu-Sise ti are o lungime de trei kilometri, conform datelor Prim riei Municipiului Bucure ti. oseaua face leg tura între oseaua Bucure ti-Târgovi te i Bd. Ion Ionescu de la Brad, de pu in peste 1,5 km, aflat în prelungirea ei. O zon reziden ial în plin dezvoltare care avea nevoie de un drum pe m sur .Pân acum, drumul a costat aproape 5 milioane de euro/km, cu mari anse sajung la peste 9 milioane.

Mic istoric

La sfâr itul lunii august 2005, vedea lumina zilei un referat al Direc iei Utilit i Publice din cadrul PMB, act în urma c ruia se demarau procedurile legale privind achizi ialucr rilor pentru acest drum care, pe vremea aceea, ar ta ca un drum de ar .Câteva zile mai târziu, la începutul lui septembrie 2005, edilii bucure teni f ceaupublic dorin a lor de a reabilita din bugetul local sistemul rutier de pe oseauaGheorghe Ionescu-Sise ti. Cei care s-ar fi înh mat la aceast treab urmau s î i ia documenta ia de la prim rie, dar s contacteze i Romair Consulting, firma de consultan , pentru caietul de sarcini.

i ca s nu se piard timp, ofertele urmau s fie deschise pe 21 septembrie i ar fi trebuit aleas cea mai avantajoas din punct de vedere economic. Îns a ap rut o problem : S.C. Dimar S.R.L. a atras aten ia Direc iei de Achizi ii, Concesion ri i

59

Contracte c Administra ia Str zilor, subordonat Prim riei Capitalei, încheiase deja, în urma unei licita ii, un contract de refacere a drumului. Dup ce au cercetat îndeaproape dac informa ia era real , efii PMB au decretat “oportun anularea procedurii”, ceea ce era i normal, numai c Romair Consulting ( aceea i companie men ionat anterior în contractul pentru strategia energetic ) î i luase deja banii pentru a consulta o lucrare care nu s-a mai f cut. Întrucât era nevoie de contracte, de investi ii, primarul general de atunci, Adriean Videanu, a luat taurul, sau bordurile dac vre i, de coarne dup cum vom vedea mai încolo.

Consultan consistent

Pe 28 februarie 2006, Monitorul Oficial primea de la Prim ria Capitalei un anun prin care se scoteau la licita ie “servicii de management al proiectelor de - modernizare str zi - supral rgiri”. În acest proiect, în lotul cu nr. 7 (num r magic) era inclus os.Gh. Ionescu al turi de alte trei surate. Pentru acest contract a c rui valoare a fost de 800.000 de euro s-au luptat în vara lui 2006 Consilier Construct i Search Corporation.

O fi mult, o fi pu in? Iat ce trebuia Consilier Construct s fac de ace ti bani: spreg teasc documentele de licita ie, s verifice proiectul i raport rile, s facservicii de inginerie, s administreze contractul, s verifice i s aprobe programul, utilajele, echipamentele, tehnologia de construc ii i materialele executantului, scontroleze lucr ril , starea tehnic a str zilor, instala iile i lucr rile executate, spresteze servicii de programare, urm rire i verificare a proiectelor i în final spresteze servicii de consultan .

Oare printre slujba ii din PMB nu se g sea cineva s fac aceste lucruri? Consilier Construct îi apar ine lui Bogdan Vintil . Apropiat al baronului PSD de Vrancea, Marian Opri an, i al lui Miron Mitrea, Vintil este îndr gostit de contracte s n toasecu statul. I se trage probabil de când a fost ef adjunct al Agen iei Na ionale a Drumurilor în fosta guvernare pesedist , perioad în care Consilier Construct f ceaafaceri exact cu AND.

Vintil este îndr git în special de PMB i Ministerul Transporturilor, institu ii de unde a încasat bani cu nemiluita ca s le consilieze. Contracandidatul s u, americanul Mihai Stanciu, patronul Search Corporation, Ecoterra sau fost mah r la Iptana, o companie implicat în numeroase scandaluri legate de diverse contracte cu statul - co-acuzat cu pre edintele Traian B sescu în dosarul ”Flota” - are o scuz când vine vorba de pasiunea pentru banii publici. Conform propriilor sale declara ii, Dumnezeu i s-a n z rit în vis i l-a trimis s fac afaceri în România s ajute acest popor.

Concuren între alia i

Acum c pentru sfaturi i alte cele contractul era încheiat, s-a trecut la licita ia pentru contractul de execu ie. La licita ia pentru atribuirea contractului de execu ie lucr ri la

60

obiectivul de investi ii "Supral rgire Gh. Ionescu Sise ti-Ion Ionescu de la Brad". Au cump rat documenta ia de atribuire un num r de 15 firme, dar au depus ofertele în termenul stabilit, adic la 04.10.2006, numai: Asocierea Romstrade - TRAPEC, Lena Engenharia E Construcoes S.A., Asocierea S.C. Sorocam S.R.L. - S.C. Romair Consulting S.R.L., Strabag AG, Asocierea Alpine Mayreder - S.C. Consitrans S.R.L.; Asocierea Tehnologica Radion - S.C. Viaproiect S.R.L.; Asocierea S.C. Delta ACM 93 S.R.L. - S.C. Expert Proiect 2000 S.R.L.. Contractul a fost atribuit la 30 noiembrie. Criteriul utilizat a fost “oferta cea mai avantajoas din punct de vedere economic”, câ tig torul fiind Asocierea Tehnologica Radion - S.C. Viaproiect S.R.L., liderul asocierii fiind Tehnologica Radion.

Pre ul contractului era de 20.447.887 de euro. Interesant este c aproape toate firmele concurente au fost asociate i au câ tigat alte proiecte în Bucure ti. Deci au concurat împotriva partenerilor din alte proiecte. În timp ce licita ia pentru execu ialucr rii era în toi, pe 2 noiembrie 2006 apare o Hot râre a Consiliului General al Municipiului Bucure ti prin care Gh. Ionescu-Sise ti este declarat de utilitate public .

Astfel c , procedurile pentru demararea altor contracte de consultan , urmate de execu ie i exproprieri au putut s - i urmeze f ga ul lini tite. “Direc ia Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circula iei, Direc ia Utilit i Publice, Direc ia Eviden aImobiliar i Cadastral , Direc ia Juridic Contencios Legisla ie, Direc ia Financiar Contabilitate, Direc ia Investi ii i Direc ia Achizi ii, Concesion ri i Contracte vor întocmi planurile i lista cuprinzând proprietarii terenurilor i construc iilor care se vor expropria precum i a ofertelor de desp gubire pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hot râri“ se ar ta în hot rârea CGMB.

Te i întrebi cum de mai este nevoie de consultan când sunt atâtea min i luminate, zeci de directori, adjunc i, efi servicii, subalterni în Prim rie. iuite c a fost nevoie.

iînc de câteva contracte grase pentru ca edilii s fie consulta i.

Hei rup, hei rup !

i asocierea Tehnologica Radion - S.C. Via Proiect a purces la munc . antier,noroi, oameni, oferi, mizerie, nervi, timp. Pân în 2001, Tehnologica Radion avea ca obiect principal de activitate comer ul cu lactate, ou , uleiuri igr simi comestibile, dar patronul s-a decis s intre în marile afaceri de construc ii de drumuri. Ca urmare, iprofitul a crescut exponen ial. Firma apar ine lui Theodor Berna, fost inginer ipatron de consigna ie, personaj care s-a l udat ia fost l udat de Videanu c a

reu it s finalizeze lucrarea cu mult timp înainte de termenul prev zut în contract.

Între noi, fie vorba finalizat, pentru c onor tovar ii au realizat c nu s-au f cut toate exproprierile, astfel c drumul se gâtuie te pe alocuri de la patru benzi la douijum tate, cu bun voin a dumneavoastr trei. Ar trebui s se fac alte expropieri is se modifice propriet ile celor de pe marginea oselei. Cât despre trotuar, în

multe locuri, este admirabil, sublim putem spune, dar lipse te cu des vâr ire. Artera

61

este una dintre beneficiarele bordurilor lui Videanu. Berna se mai poate l uda cdistruge i Parcul Na ional Mun ii M cinului.

În februarie 2007, Tehnologica prime te de la Agen ia Na ional pentru Resurse Minerale, licen a de concesiune care îi d dreptul de a exploata granit în perimetrul Cerna-Bujorul Turcesc din jude ul Tulcea. C zona este în Parcul Na ional Mun iiM cinului nu a contat deloc pentru G buneanu.

Omul de încredere a lui Theodor Berna este Badea Udroiu. Fost ef al Poli ieiSectorului 6, Udroiu a fost unul dintre mili ienii trimi ide la Bucure ti la Bra ov în timpul anchetelor legate de revolta muncitorilor din noiembrie 1987. Acum se ocupide firma de paz iprotec ie a patronului Tehnologica Radion.

Semne bune anul are!

Pe 24 aprilie 2008, a fost încheiat un nou contract de achizi ii pentru servicii "Supral rgire str. Gh.I.Sise ti - I.Ionescu de la Brad". Practic, s-a mai suplimentat cu 172.000 de euro, printr-o negociere direct , un contract de 400.000 de euro încheiat pe 27 august 2007 cu asocierea Metroul S.A.-Centrul de Consultan în afaceri S.R.L. (lider Metroul S.A.) ia avut valoarea de 400.000 de euro. Criteriul de atribuire pentru cei 172.000 de euro a fost pre ul cel mai sc zut, dar nu a participat decât un singur candidat. Câ tig tor este Unicon S.A., dup cum apare pe site-ul PMB, dar iMetroul S.A..

Ei, o mic sc pare func ion reasc ! De fapt, Metroul S.A. e firma cu care s-a negociat mica suplimentare. La sfâr itul lunii ianuarie 2009, în urma unei edin e a CGMB, s-a stabilit c pentru exproprierile necesare supral rgirii sunt necesari 85 de milioane de lei noi, adic aproape 19,8 milioane de euro. La aceste sume ad ug micele dou contracte încheiate în aceea izi, 23 decembrie 2004, pentru consultanilucr ri de ap icanalizare pe Ionescu-Sise ti.

Consultan a pentru 20.000 de euro a f cut-o Romproiect, iar execu ia, 800.000 de euro, Poni Con o firm de inut de fiul unui fost consilier general din PMB. Actualul primar general, Sorin Oprescu, în raportul s u f cut public la o sut de zile de mandat, atr gea aten ia asupra unor lucr ri prost gestionate de angaja iiMunicipalit ii.

Printre exemplele negative, înfierate, au fost iPoni Con pentru extinderea re elei de ap pe Gh. Ionescu-Sise ti, un contract semnat în 2004 care trebuia s fie finalizat în trei luni, dar cu predarea f cut abia în 2007. Nu s-a luat nici o m sur pentru a penaliza firma. Alt exemplu a fost contractul de bran amente pe aceea iarter care, încheiat în 2005 itrebuia finalizat în dou luni, s-a întins pân în 2007. A adar,pentru un drum de 4,570 kilomteri s-au cheltuit pân acum 22.639.887 euro, adicaproape 5 milioane euro/km. Dac la ace ti bani, se adaug icei 19,8 milioane, suma vehiculat în edin a de Consiliu General, costul unui kilometru de drum ar dep i9,3 milioane de euro/km. Deci, se poate!

62

Concluzii

Toate cele trei contracte de achizi ie ridic semne clare de întrebare. În timpul mandatului lui Adriean Videanu angaja ii Prim riei Municipilui Bucure ti r spundeaurapid solicit rilor pe care eu, ca jurnalist-apelând la Legea 544 din 2001, sau nu-le f ceam. Acest lucru, evident, s-a schimbat, din moment ce a fost necesar s port discu ii zilnice timp de o s pt mân cu Marie Jean Ion, consiliera actualului primar general Sorin Oprescu, pentru a ob ine informa iile cerute sau pentru interviul cu directorul Direc iei Investi ii din Prim ria Capitalei. În cazul în care nu se solicitinforma ii conform Legii 544, ansa de a ob ine informa ii de la autoritatea publiclocal este foarte mic , pentru c nu exist presiune asupra angaja ilor Prim rieiCapitalei, în acest caz.

63

Studiu de caz 2 - monitorizarea procesul de achizi ii publice gestionat de Prim ria Municipiului Sibiu

Autor: Andreea Dinescu, Funda ia Comunit ii Sibiu

În vederea monitoriz rii aplic rii legii nr. 544/2001 i a gradului de transparen a administra iei publice locale, a fost depus o solicitare de informa ii de interes public în data de 20 ianuarie 2009 la sediul Prim riei Municipiului Sibiu (registratur ) care a primit num rul de înregistrare 3943/20.01.2009. Prin respectiva solicitare au fost cerute de la administra ia public local urm toarele documente:

1. Copie dup 26 de contracte de achizi ii publice din anii 2007-2008, anume:

¶ Între inere baraje zona Valea Aurie, din anul 2007, cod CPV 45247000-0;

¶ Regularizare pârâu Trinkbach str. Lucian Blaga (tip contract - lucr ri), din anul 2007, cod CPV 45246200-5;

¶ Decolmatare pârâu Trinkbach, (tip contract - servicii), din anul 2007, cod CPV 90113000-2;

¶ Regulament exploatare râul Trinkbach din anul 2007, cod CPV 42246000-3;

¶ Regularizare pârâu Trinkbach II str. Ludos - str. Nicolae Grigorescu” din anul 2007, cod CPV 45246000-3;

¶ Lucr ri de drenaj - Trinkbach str. Fabricii”, din anul 2007, cod CPV 45232451-8;

¶ Cartier Vasile Aaron (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Hipodrom I (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Hipodrom II (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Hipodrom III (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Hipodrom IV (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300;

¶ Cartier Valea Aurie (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

64

¶ Cartier trand (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Turni or (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Terezian (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier tefan cel Mare II (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2007, (tip contract-servicii), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Vasile Aaron (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Hipodrom I (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Hipodrom II (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Hipodrom III (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Hipodrom IV (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Valea Aurie (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier trand (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Turni or (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier Terezian (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9;

¶ Cartier tefan cel Marea II (alei, parc ri, locuri de joac ), din anul 2008, (tip contract-lucr ri), cod CPV 45223300-9.

2. Copii dup actele adi ionale la contractele de achizi ii publice;

3. Copii dup ofertele depuse de ceilal i participan i în cadrul fiec reiproceduri de achizi ie organizate pentru atribuirea fiec ruia dintre contractele de achizi ii publice solicitate;

65

4. Componen a nominal a comisiilor de evaluare desemnate pentru evaluarea ofertelor primate în cadrul fiec reia dintre procedurile de atribuire;

5. Copie dup anun urile de atribuire pentru contractele de achizi ii publice solicitate;

6. Copie dup contesta iile (pentru contractele de achizi ii publice solicitate) formulate împotriva Autorit ii Contractante la Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor incluzând: numele persoanei fizice/juridice care a formulat contesta ia, datele de identificare ale acesteia (CIF, nr. Înregistrare la Registrul Comer ului, adresa), stadiul contesta iei idecizia formulat de Consiliul Na ional de solu ionare a Contesta iilor.

Men ionez faptul c din totalul celor 26 de contracte de achizi ii publice solicitate, doar un singur contract se reg sea în lista de Contracte realizate în anul 2007 primitla solicitarea ini ial formulat de Institutul pentru Politici Publice. Toate celelalte achizi ii publice solicitate se reg seau în Programul Anual al Achizi iilor Publice având cod CPV, valoarea estimat în lei i euro, procedura aplicat , data estimat a începerii/finaliz rii procedurii.

Pentru fiecare dintre contractele de mai sus, au fost solicitate copii dup toate anexele.

Analiza informa iilor primite

În urma solicit rii trimise Prim riei Municipiului Sibiu am primit r spunsul în data de 4 februarie 2009 (data po tei). În cadrul solicit rii adresate Prim riei Municipiului Sibiu era specificat faptul ca r spunsul (informa iile) s fie furnizate în scris sau în format electronic pe adresa Funda iei Comunit ii Sibiu. Informa iile au fost furnizate în scris, în termen de 10 zile lucr toare de la depunerea iînregistrarea solicit rii la registratura Prim riei Municipiului Sibiu. R spunsul Prim riei Municipiului Sibiu la solicitarea adresat în temeiul legii privind liberul acces la informa ii de interes public a fost înregistrat la sediul prim riei cu nr. 7660/02.02.2009 îns a fost primit la sediul Funda iei Comunit ii Sibiu în data de 04.02.2002 (data po tei) prin po t cu confirmare de primire. Men ionez c autoritatea public local nu a solicitat sachit m costurile serviciilor de copiere.

Referitor la r spunsul Prim riei Municipiului Sibiu cu privire la solicitarea adresat în temeiul legii 544/2001, autoritatea public local a furnizat urm toarele documente (în copie) i informa ii:

66

¶ Copie dup contractul de servicii nr. 37/08.10.2007, având ca obiect “Decolmatarea pârâu Trinkbach, pe tronsonul strada Fabricii - strada Doroban ilor, Sibiu”

¶ Copie dup anexele la contractul nr. 37/08.10.2007, respectiv propunerea tehnic i financiar prezentate de c tre S.C. MECATRON S.R.L. Sibiu, în calitate de prestator.

¶ S-a precizat faptul c la contractul nr. 37/08.10.2007 nu au fost încheiate acte adi ionale

¶ La procedura de cerere de ofert ini iat în data de 04.09.2007, în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect “Decolmatare pârâu Trinkbach, pe tronsonul strada Fabricii - strada Doroban ilor, Sibiu,” a fost depus o singur ofert de c tre S.C. MECATRON S.R.L. Sibiu, firma cu care s-a încheiat contractul de servicii. Din formularul de ofert depus de firma S.C. MECATRON S.R.L., al c rei administrator este dl. Cristea Eugen, reiese faptul c nu s-a depus o ofert alternativ .

¶ A fost nominalizat comisia de evaluarea a ofertelor (format din 7 membri), constituit în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect “Decolmatarea pârâu Trinkbach, pe tronsonul strada Fabricii - strada Doroban ilor, Sibiu”

¶ Nu a fost publicat anun de atribuire deoarece conform legisla iei în vigoare la data ini ierii procedurii nu era prev zut.

¶ La procedura de atribuire a contractului nr. 37/08.10.2007 având ca obiect “Decolmatarea pârâu Trinkbach, pe tronsonul strada Fabricii - strada Doroban ilor, Sibiu” nu au fost depuse contesta ii

În ceea ce prive te celelalte obiective (contracte de achizi ii publice) autoritatea public local a f cut men iunea în r spunsul trimis c de i acestea au fost prev zute ini ial în listele de investi ii pe anii 2007 respectiv 2008, nu au fost ini iateproceduri de atribuire în acest sens, astfel c nu au fost încheiate contracte.

Concluzii

În programul anual al achizi iilor publice al Prim riei Municipiului Sibiu pe anul 2007 se reg sesc 183 de obiective. Prin solicitarea adresat autorit ii publice locale în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public am solicitat un num r de 26 obiective care ar fi trebuit s fac obiectul contractelor de achizi iipublice pentru anul respectiv. Am primit r spuns de la Prim ria Municipiului Sibiu cu informa ii i documente solicitate pentru un singur contract care face obiectul monitoriz rii, iar pentru restul informa iilor solicitate autoritatea public local a

67

precizat c nu au fost ini iate proceduri de atribuire în acest sens, de i au fost prev zute ini ial în lista de investi ii pentru 2007.

În Programul anual al achizi iilor publice al Prim riei Municipiului Sibiu pe anul 2008 se reg sesc 194 de obiective. Prin solicitarea adresat autorit ii publice locale în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public, am solicitat un num r de 10 obiective care f ceau obiectul contractelor de achizi ii publice. Nu am primit r spuns de la Prim ria Municipiului Sibiu cu informa ii i documente solicitate pentru niciunul dintre obiectivele solicitate deoarece nu s-au ini iat proceduri de atribuire, astfel nu au fost încheiate contracte în acest sens pentru niciunul dintre obiectivele identificate.

În ce prive te procesul de planificare a achizi iilor publice, constat m c acesta nu pare a se desf ura în conformitate cu Planurile Anuale de Achizi ii Publice, întrucât a a cum am ar tat mai sus, majoritate obiectivelor de investi ii cuprinse în aceste planuri pentru anii 2007 i2008 nu au fost realizate.

Maniera de comunicare cu cet eanul a autorit ii locale monitorizat poate fi caracterizat ca fiind satisf c toare inând cont de promptitudinea cu care Prim riane-a transmis informa iile solicitate. De apreciat este i faptul c autoritatea local din Municipiul Sibiu în elege s nu obstruc ioneze accesul cet enilor la informa iile de interes public prin practicarea unor costuri descurajante de copiere a documentelor. Transparen a activit ii acestei institu ii trebuie îns s constituie o prioritate i un mod de lucru în continuare.

Liberul acces la informa iile de interes public reprezint un drept al fiec rei persoane. Pentru ca acest drept s poat fi utilizat, acesta trebuie în primul rând cunoscut de c tre cet ean sau mai bine spus cet eanul trebuie s con tientizeze c are acest drept deoarece pl te te taxe i impozite i are dreptul s tie cum este gestionat banul public. Cet eanul trebuie informat cu privire la existen a legii i familiarizat cu aplicarea acesteia. În acest context liberul acces la informa ia de interes public este un pas major în consolidarea democra iei iar organiza iile neguvernamentale, în calitate de gardian al societ ii civile, trebuie s vegheze asupra transpunerii în fapt a principiilor legii.

68

Achizi iile publice în cadrul Prim riei Municipiului Sibiu - ancheta jurnalistic

Autor: Dan Tomozei, Dacii Liberi, Sibiu Centrul Român pentru Jurnalism de Investiga ie

De mai bine de dou mandate, municipiul Sibiu este controlat din punct de vedere administrativ i economic de Forumul Derocat al Germanilor din România filiala Sibiu, având în frunte pe primarul Klaus Werner Iohannis.

Apelând la un sistem administrativ de for , liderul FDGR a reu it s î i impun , la început sub o form firav , apoi decisiv, punctele de vedere în privin a investi iilorpublice, ajungând în ultimii ani s dicteze aproape unilateral direc iile de consum a banului public.

Anul 2007 a însemnat momentul de glorie public , atât a primarului Iohannis, cât i a ora ului Sibiu, înnobilat cu titlul de Capital Cultural European , ca partener al Ducatului de Luxemburg. Evenimentul a creat o hemoragie financiar - investi ionalspre Sibiu, atât din partea Guvernului României, cât i din partea unor investitori dornici s se afirme cu aceast ocazie. Demararea procedurilor organizatorice pentru evenimentul Capital Cultural , a a cum am spus, a atras la Sibiu numeroase for e,dar a generat i o dezvoltare a aparatului administrativ local, cu prec dere în direc iacomunic rii publice. Acest fapt nu a dus îns i la o transparentizare a actului administrativ local. Nu pu ine sunt situa iile în care contracte derulate din fonduri publice au fost trecute la secret, pentru “simplul” motiv c acestea prev d clauze de confiden ialitate.

În aceste condi ii, o parte tot mai consistent a actelor administrative implementate de autoritatea public local sibian au trezit suspiciuni. Mai mult, deja, în mediul economic sibian est recunoscut faptul c dac nu faci parte din grupul de firme agreat de primarul Iohannis, nu ai cum s câ tigi licita ii sau s ajungi s accesezi fonduri publice locale. La nivel de municipiu Sibiu potrivit datelor oficiale, num rulfirmelor care ofer servicii pentru administra ie sunt în num r de numai câteva zeci, de i cererea de servicii este una ridicat la nivelul a câteva sute de milioane de euro anual.

Metodologie

În cadrul proiectului, pentru a intra în „buc t ria” deciziilor contractuale ale Prim rieiSibiu, împreun cu partenerul de proiect Funda ia Comunit ii Sibiu au fost selectate o serie de lucr ri pentru care s-au solicitat documentele care au stat la baza lucr rilorîn beneficiul comunit ii locale.

Urmare a r spunsurilor oficiale oferite de Prim ria Sibiu, i inând cont de faptul cdoar într-un singur caz Prim ria a continuat i finalizat procedurile de licita ie, am trecut la verificarea în teren a investi iei publice “Trinkbach”, contract care avea ca activitate decolmatarea pe o distan de aproximativ 200 metri a unui curs de râu.

69

Conform datelor oficiale, licita ia a fost câ tigat de S.C. MECATRON S.R.L. Sibiu, care a primit lucrarea prin încredin are direct , urmare a faptului c nu au existat al iconcuren i.

Modalitatea de încredin are a contractului a ridicat o serie de întreb ri, cu atât mai mult cu cât acesta era atribuit pe final de an, cu perioad de implementare luna noiembrie 2007. Dar, o parte dintre suspiciuni au ajuns s fie confirmate cercetând atent atât datele economice oficiale aflate la dispozi ia Registrului Comer ului, cât iatitudinea câ tig torului de licita ie.

Dup stabilirea subiectului am trecut la documentarea în teren, au fost contactate persoane din perimetrul de investi ie, a fost contactat administratorul unic al S.C. MECATRON S.R.L., au fost realizate imagini foto pe întregul ansamblu investi ionalprev zut în contractul avut în vedere.

Verificare

Principalul pas în procedura de verificare a contractului 37/08.10.2007 a vizat identificarea prestatorului, asupra c ruia, date fiind circumstan ele locale în atribuirea de contracte, plana o stare ridicat de suspiciune. Astfel, verificând activitatea economic a S.C. MECATRON S.R.L. Sibiu s-a constatat faptul c în ultimii trei ani de activitate, pân la câ tigarea licita iei, aceasta nu a avut niciun angajat. Cu toate acestea, societatea a fost desemnat câ tig toare, Prim ria Sibiu prevalându-se de faptul c a primit o singur ofert . Mai mult, în anul 2007, verificând acelea i date existente la Registrul Comer ului putem constata c singura activitate a societ ii în anul 2007 a avut la baz contractul încheiat cu Prim ria Sibiu, cifra de afaceri fiind egal cu valoarea contractului.

Evitarea discu iilor directe, fa în fa , pe durata investiga iei, din partea administratorului societ ii a continuat seria suspiciunilor. Mai mult, verificarea în teren a lucr rilor a generat o alt reac ie distinct din partea locatarilor din zona de lucru, locatari care nu au în memorie lucr ri având ca tem contractul lansat de Prim rie.

Concluzii

A a cum am subliniat i în textul de pres (articol ata at), subiectul abordat ridicmulte semne de întrebare atât cu privire la modalitatea de atribuire a contractului, dar mai ales cu privire la modalitatea de derulare a acestuia. Graba cu care Prim riaSibiu a atribuit lucrarea, lipsa unei prealabile verific ri a societ ii desemnate câ tig toare, dar mai ales lipsa angaja ilor chiar i în anul 2007, an în care societatea a raportat, potrivit contractului, lucr ri i plata salarial pentru muncitori, sunt doar o parte din lucrurile care ridic semne de întrebare.

70

71

Studiu de caz 3 - monitorizarea procesului de achizi ii publice gestionat de Prim ria Municipiului Craiova

Autor: Lucian Zuleanu, Centrul de Resurse pentruOrganiza iile Non - profit din Oltenia, Craiova

Pe baza unei document ri la nivel na ional asupra procesului de achizi ii publice la din 41 de prim rii ale municipiilor re edin de jude plus Prim ria General a Capitalei în anii 2007-2008, folosind Legea nr. 544/2001 i având drept scop realizarea unei prime diagnoze asupra transparen ei autorit ilor locale în comunicarea informa iilor de interes public legate de contractele de achizi ii încheiate din bani publici în acest interval, au fost selectate 4 studii de caz - 4 municipii (Bucure ti, Constan a, Craiova i Sibiu), unde colaboratorii locali au testat gradul de transparen a respectivelor institu ii în domeniul vizat.

În ceea ce prive te achizi iile publice ale Prim riei Municipiului Craiova din perioada 2007 - 2008, am selectat 3 contracte de achizi ii publice asupra c rora am decis scontinu m cercetarea i anume:

a. Contractul de achizi ie public a planului pentru reducerea zgomotului ambiental nr. 85935/ 10.06.2008, cu anexele i actele adi ionale aferente acestuia. Am ales acest contract pentru c am considerat c investi ia nu este prioritar pentru ora , iar costul s u estimat pare exagerat (563.025 lei, f rTVA, respectiv 153.000 euro la cursul corespunz tor zilei pred rii). Prestator: Enviro Consult S.R.L. Bucure ti;

b. Contractele de achizi ie public flori, aranjamente florale i coroane flori naturale, lot I + II, nr. 57 235/ 09 aprilie 2008 i 57 236/ 09 aprilie 2008, cu anexele i actele adi ionale aferente acestuia. Primul contract, în valoare de 123.963 lei, a fost câ tigat de P. F. R doi Silvia Mirela din Craiova, iar lotul II, în valoare de 15.000 lei (TVA inclus) a fost adjudecat de R. A. A. D. P. F. L. Craiova, regie subordonat Prim riei, care nici nu a participat la licita ia privind lotul I!;

c. Contractul de achizi ie public privind modernizarea str zii Potelu, zona cuprins între str. Caracal i locuin ele ANL, km 0 + 000-1 + 000 din mun. Craiova, contract nr. 97 890/ 08. 10. 2007, anexele i actele adi ionaleaferente acestuia. Pre ul lucr rilor a fost de 2 308 108, 78 lei + TVA (438 540, 67 lei), executant: Domarcons S.A. Craiova, în asociere cu S. C. T. Bucure ti.

Pentru fiecare contract, au fost solicitate informa ii privind numele, adresa i ofertele celorlal i participan i la licita ie, componen a nominal a comisiei de evaluare a

72

ofertelor, firmele care au formulat contesta ii, num rul i modul de solu ionare a acestor contesta ii.

Metodologie

Cererea a fost trimis prin po t Prim riei Municipiului Craiova în data de 23 ianuarie 2009 i a fost înregistrat sub nr. 11 300 I. P./26 ianuarie 2009. Conform legii, ar fi trebuit s se primeasc un r spuns în 10 zile, fie un r spuns complet, fie o amânare, dac elaborarea r spunsului presupunea un volum mai mare de timp. Printr-o adresdin data de 06 februarie 2009 s-a primit un r spuns de la Prim rie, prin e-mail iulterior prin po t , prin care mi se r spundea la majoritatea punctelor din solicitarea înaintat (mai pu in oferta celorlal i participan i la licita ii), iar pentru fotocopiile solicitate dup documentele respective am fost invitat s achit la Direc ia Rela ii cu Publicul din cadrul Prim riei o tax de 1 leu/pagin A4 (stabilit prin HCL nr. 263/2008), r spunsul con inând 48 file. În data de 24 februarie 2009, am achitat taxa i am preluat documentele solicitate cu maxim operativitate, f r alte întreb ri sau

explica ii.

Analiza informa iilor primite de la Prim ria Municipiului Craiova în virtutea legii liberului acces la informa ii de interes public

Prim ria a r spuns aproape la toate solicit rile mele, mai pu in cea legat de ofertelor celorlal i competitori din cadrul licita iilor. În general, calitatea r spunsului a fost mul umitoare, mai pu in îns operativitatea comunic rii r spunsului pentru care am fost convocat la sediul institu iei. În mod normal, ar trebui comunicat un cont unde poate fi pl tit taxa i în momentul efectu rii pl ii s fie transmise prin po tfotocopiile solicitate.

În ceea ce prive te substan a informa iilor comunicate, mi-a atras aten ia în special contractul de achizi ie public de flori, unde este interesant de observat cum o persoan fizic autorizat din Craiova câ tig un contract în valoare de 123.963 lei, în timp ce Regia din subordinea Prim riei, din modestie, nu particip la aceastlicita ie, ci la urm toarea, unde î i adjudec lotul II, în valoare de doar 15.000 lei (cu TVA), o sum de aproape 10 ori mai mic , în condi iile în care dispune de sere proprii, ba chiar administreaz Gr dina Botanic din Craiova.

Achizi ia public a planului privind reducerea zgomotului ambiental nu pare motivat ,prioritatea i eficien a acestei achizi ii fiind cel pu in discutabile. De asemenea, la licita ie nu a fost prezent decât un singur ofertant. Pre ul achizi iei acestui plan pare mult exagerat, având în vedere lucr rile propriu-zis de efectuat.

În ceea ce prive te modernizarea str zii Potelu, zona cuprins între str. Caracal ilocuin ele ANL, km 0 + 000-1 + 000 din municipiul Craiova, este de semnalat faptul c firma câ tig toare, de i încheie contractul în nume propriu (08.10.2009) i nu subcontracteaz lucr rile, totu i încheie, cu aproape un an înainte de licita ie (15 noiembrie 2006), un acord de asociere cu S.C.T. S.A. Bucure ti, care nu mai particip la licita ie dar nici la executarea lucr rii. De men ionat c la licita ie a participat doar firma câ tig toare singur .

73

Concluzii

Prim ria Municipiului Craiova a fost în mod satisf c tor transparent , comunicând cu o mic întârziere informa iile cerute. Singurul inconvenient pentru solicitant este plata taxei de fotocopiere la Direc ia de Rela ii Publice, de unde a trebuit s ridic ifotocopiile solicitate.

Prezentul demers a fost extrem de util din mai multe motive:

- autorit ile publice locale devin mai con tiente de faptul c trebuie s respecte cadrul legal privind liberul acces la informa iile de interes public i respectiv cea privind achizi iile publice;

- de asemenea, aceste documente pot fi solicitate oricând pentru a fi studiate de public, iar eventualele nereguli f cute publice dar i sanc ionate;

- ONG-urile locale, în parteneriat cu alte organiza ii sau prin programe proprii, pot monitoriza activitatea administra iei publice locale, f r a se teme c ar avea reac ii adverse din partea acesteia.

Folosind experien a din acest proiect, echipa C.R.O.N.O. Craiova va continua smonitorizeze Prim ria Craiova prin proiecte i programe proprii sau/ i în parteneriat cu alte ONG-uri locale, regionale, na ionale.

74

Achizi iile publice în cadrul Prim riei Municipiului Craiova - ancheta jurnalistic

Autor: Ionu Pârvulescu, Centrul Român pentru Jurnalism de Investiga ie

Prim ria Craiova i Consiliul Local Craiova au dovedit, pe timpul proiectului, transparen i deschidere fa de solicitarea de informa ii privind achizi iile publice. Cele trei contracte achizi ii propuse pentru investiga ie au acoperire legal , i doar într-una dintre achizi ii s-a putut discuta direct cu beneficiarul. R mân astfel doar suspiciuni de ordin moral privind achizi iile efectuate de Prim ria Craiova, întrucât ordonatorul de credite al aparatului administrativ a preferat canalizarea de fonduri c tre firme private, de i într-unul dintre cazurile studiate, Prim ria Craiova avea o regie cu acela i profil i 40 de speciali ti care puteau îndeplini sarcinile Prim rieiCraiova. Cât despre persoanele care au beneficiat direct de banii publici, persoanele care ar fi putut da informa ii s-au mul umit s ofere doar r spunsuri evazive, de tipul „este o firm din alt ora ”.

Din aceste considerente, se constat urm toarele lucruri:

1. Func ionarii Prim riei Craiova tr iesc cu teama c ar putea fi concedia i dacinforma iile pre ioase despre beneficiarii banilor publici apar în pres ;

2. Achizi iile publice sunt aparent legale, iar adev ra ii beneficiari sunt foarte greu de g sit. Spre exemplu, este greu de crezut c un tân r de numai 29 de ani, care locuie te într-o garsonier din Bucure ti, este adev ratul administrator al unei societ i comerciale care are peste 20 de angaja i speciali ti în protec iamediului încasând sume exorbitante de la Prim ria Craiova pentru întocmirea unor proiecte.

Datele cerute atât de Institutul pentru Politici Publice cât i de institu iile media privind achizi iile publice efectuate de Prim ria Craiova au fost furnizate în termenul legal de c tre aparatul administrativ, cu toate elementele corespunz toare. În urma întâlnirii care a avut loc la Bucure ti în luna ianuarie a.c., s-au stabilit de comun acord cu reprezentan ii ONG-urilor cele trei contracte de achizi ii efectuate de c tre Prim riaMunicipiului Craiova supuse spre investigare. Modalitatea de atribuire a celor trei contracte a fost f cut public de c tre Prim ria Craiova, atât în urma solicit rii scrise depuse de c tre IPP, cât i în urma solicit rilor depuse de reprezentan ii mass-media participan i la proiect. Cu sprijinul Centrului Român pentru Jurnalism de Investiga ieau fost ob inute contra cost de la Registrul Comer ului date am nun ite despre societ ile respective: ac ionariatul i administratorii firmelor, precum i alte date despre profitul declarat de firme. Chiar cunoscând istoricul lucr rilor i partenerilor de afaceri ai Prim riei Craiova, leg tura între persoanele implicate în circuitul banilor publici nu poate fi dovedit . S-a constatat astfel c , în cele trei cazuri, de i existsuspiciuni privind modalitatea de achizi ie i sumele oferite, doar în unul dintre cazuri se poate afirma, cu fermitate, o leg tur strâns între Primarul Antonie Solomon ibeneficiarul contractului. În celelalte dou cazuri, beneficiarii sunt persoane din afara ora ului, ale c ror leg turi cu persoane din aparatul prim riei nu pot fi probate.

75

„Planul de ac iune pentru reducerea zgomotului ambiental” a costat Prim ria Craiova 149.673 de euro, f r TVA, adic 563.025 lei. Aceasta este suma final pe care municipalitatea a achitat-o în 2008 societ ii Enviro Consult S.R.L. pentru vânzarea unui pre ios plan de ac iune pentru reducerea zgomotului ambiental. Contractul a fost atribuit prin licita ie deschis i este doar una dintre numeroasele achizi ii dubioase realizate de prim rie anul trecut. Documentul respectiv con ine 68 de pagini, care se afl postate pe site-ul Prim riei, con inând informa ii evidente pentru craioveni: planul care s-a bazat pe situa ia real actual a zgomotelor din Municipiul Craiova ne aratcum c cele mai zgomotoase locuri sunt cele din zona c ilor ferate i din cea a aeroportului, precum i centrul ora ului unde se circul . R mâne astfel doar suspiciunea c banii s-au cheltuit f r rost (planul ofer date deja cunoscute de craioveni, iar pentru „reducerea zgomotului ambiental” nu se face nimic).

“Aranjamente florale, coroane de flori ibuchete” este un alt contract pe care a Prim ria Craiova a pl tit o sum consistent - 136.568 lei plus TVA c tre P.F. R doiSilvia Mirela. Pentru banii pe care i-a primit de la Prim ria Craiova, flor reasa a livrat sute de aranjamente florale, cele mai multe dintre ele fiind date invita ilor de la Zilele Municipiului Craiova. Asta de i RAADPFL de ine sere pe domeniul public iareoameni pl ti i de la buget s se ocupe de acest lucru. Faptul c primarul Antonie Solomon este un client fidel al flor resei este de notorietate, toate buchetele oferite de primar so iei sau colaboratoarelor cu diverse ocazii purtând semn tura Silviei Mirela. Aici r mâne întrebarea dac primarul pl te te pentru florile cup rate în interes personal sau nota de plat intr în contractul de peste 150.000 de lei pe care flor reasa l-a primit de la Prim rie. La serele RAADPFL Craiova lucreaz 17 persoane, toate având grij de plantele care, la prim var , vor împânzi ora ul. Printre pic turi, femei cu experien în aranjamente florale mai lucreaz i pentru clien ii care doresc buchete pentru ocazii speciale. Cum primarul Antonie Solomon i-a g sitflor reasa, angajatele de la serele RAADPFL Craiova sper ca vreo firm care organizeaz nun i s le ia partenere la aranjatul cu flori a s lilor de restaurant.

Floricele pe câmpii, hai s le pl tim de la buget! Un miliard pentru flor reasa lui Solomon

Consilierii locali din Craiova se plâng c nu le ajung banii pentru nimic, îns , când e vorba de flori, au o pasiune costisitoare. La propunerea Primarului Antonie Solomon, în anul 2008, ei au aprobat dou contracte de aproximativ un miliard ijum tate de lei vechi (f r TVA), prin care s-au cump rat aranjamente florale, coroane de flori ibuchete. În subordinea Prim riei exist RAADPFL, o institu ie care se ocup ,

printre altele, cu floricultura, dar aici a ajuns doar o mic parte din bani: aproximativ 150 de milioane. Restul de bani au mers c tre o flor reas din cartierul 1 Mai, care a putut s - idea seama cât de b noase sunt afacerile cu municipalitatea.

În cadrul unui proiect mai amplu al Institutului pentru Politici Publice i al Centrului Român Pentru Jurnalism de Investiga ii pe tema transparen ei procesului local de achizi ii publice, proiect finan at de Ambasada Olandei la Bucure ti, am reu it safl m cum sunt cheltui i banii publici de c tre Prim ria Craiova. Astfel am aflat c pe 9 aprilie 2008, la registratura Prim riei Municipiului Craiova au fost înregistrate dou

76

contracte: nr. 57235 i nr. 57236, prin care municipalitatea scotea din vistierie suma de 136.568 lei plus TVA, pentru a- ipl ti furnizorii de flori. Banii au fost da i, sub semn tura Primarului Antonie Solomon, prin procedur de cerere de ofert , c tredou persoane juridice. Primul document semnat de Solomon stipula ca municipalitatea s achite 123.963 lei c tre P.F. Silvia Mirela care se ocup cu flor ritul ial c rei administrator este Silvia Mirela R doi. Restul de 11 procente din sum (12.605 lei) a fost dat Regiei Autonome de Administrarea Domeniului Public iFondului Locativ Craiova. În schimbul acestor bani, municipalitatea s-a angajat s

cumpere aranjamente, buchete, coroane ijerbe de flori. Când Primarul Antonie Solomon sau unul dintre reprezentan ii Prim riei Craiova urmau s ia parte la vreun eveniment special, cu câteva zile înainte, se lua leg tura cu cele dou persoane juridice contractante, i, în func ie de ocazie, se livrau pe strada A.I. Cuza florile solicitate.

Renumit printre func ionarii publici

Dac întrebi în institu iile statului, vreun func ionar public de vreo flor reas bun ,toat lumea i-o va recomanda pe Silvia Mirela R doi. Craioveanca a lucrat cu florile înc de acum 20 ani, când era vitrinier la fostele flor rii de stat. Atunci a înv at sfac aranjamente florale, iar de-a lungul anilor i-a pl cut s se joace cu plantele. „Atunci când m pun la masa de lucru, eu deja v d cum o s arate aranjamentul. Am foarte mul i clien i iîntotdeauna am colaborat cu institu iile. Am clien i idin Prim rieidin Prefectur . Anul trecut, am câ tigat o licita ie iam livrat flori pentru mai multe

personalit i care au venit în vizit la Craiova“, ne poveste te Silvia Mirela R doi.Pentru banii care i-a primit pe contractul de la Prim ria Craiova, flor reasa a livrat sute de aranjamente florale, cele mai multe dintre ele fiind date invita ilor de la Zilele Municipiului Craiova.

Flori de import pentru edilul Solomon

Plantele pe care le comand municipalitatea la Silvia Mirela R doi nu sunt cultivate în serele din România. Ele sunt aduse de la Bucure ti, de la importatori. Poate idinacest motiv cel mai ieftin aranjament floral cost 50 lei. „Pre urile variaz în func ie de florile care sunt dorite în aranjamentul floral. Unele sunt mai ieftine, altele mai scumpe, acum depinde ide dorin a celui care î idore te produsul finit, dar idedestinatarul buchetului. Am f cut aranjamente ipentru Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian B sescu, chiar i Regele Mihai a primit flori de la mine“, mai zice cu mândrie flor reasa Prim riei. Cu banii pe care i-a primit de pe contractul de la municipalitate, flor reasa i-a încropit un mic atelier, în cartierul Brazda lui Novac din Craiova. Aici, pe proprietatea soacrei sale, i-a ridicat dou camere unde depoziteaz florile i unde confec ioneaz aranjamentele florale. Craiovencei nu îi trebuie mai mult de cinci minute pentru a finisa un astfel de cadou multicolor. Comenzi s fie, c flori se g sesc destule!

Serele funerare

Dup ce flor reasa R doi a primit partea leului, pentru RAADPFL Craiova n-a prea r mas mare lucru. Asta de i RAADPFL de ine sere pe domeniul public i are oameni

77

pl ti i de la buget s se ocupe cu florile. Prim ria Municipiului Craiova a cump rat,conform contractului nr. 57236/09.04.2008, câteva coroane i jerbe de flori de la serele RAADPFL Craiova, în valoare de doar 126 de milioane de lei vechi. „Noi am mai dat i flori, în general panselu e, care au fost plantate prin ora . O s livr m i la prim var , atunci când va fi schimbat flora din Craiova. Comenzile la noi sunt mai pu ine, de i avem foarte multe plante frumoase. Cea mai scump plant cost 10 lei i avem oameni preg ti i s fac tot felul de aranjamente. Noi am lucrat pentru

Prim rie mai mult coroane i jerbe de flori“, explic Nicoleta Tuc , inginer la serele RAADPFL Craiova din Parcul „Nicolae Romanescu“.

Investi iile ar face minuni

În urm cu câ iva ani, în Craiova existau 15 sere, în care se cultivau mii de soiuri de plante. De-a lungul vremii, din cauza lipsei de interes fa de ad posturile pentru flori, serele s-au degradat, unele din ele fiind desfiin ate. La ora actual au r mas doar cele 3 sere din parcul „Nicolae Romanescu“, dar i acestea se duc de râp de la o zi la alta. F r fondurile necesare, sticl ria care ar trebui s acopere serele nu a mai fost înlocuit de zeci de ani, iar factura la gazele necesare pentru înc lzirea spa iiloreste din ce în ce mai mare. „Nu prea le convine s cumpere de la noi, pentru cunele plante sunt mai scumpe. Avem dou magazine unde ne vindem produsele, dar cump r torii no tri fideli vin direct la noi i î i iau ce doresc“, a mai spus Nicoleta Tuc . La serele RAADPFL Craiova lucreaz 17 persoane, toate având grij de plantele care, la prim var , vor împânzi ora ul. Printre pic turi, femei cu experienîn aranjamente florale mai lucreaz i pentru clien ii care doresc buchete pentru ocazii speciale.

78

Studiu de caz 4 - monitorizarea procesul de achizi ii publice gestionat de Prim ria Municipiului Constan a

Autor: Cosmin Bârzan, Centrul pentru Resurse Civice, Constan a

Solicitarea de informa ii de interes public a fost trimis c tre Prim ria Municipiului Constan a pe data de 3 februarie 2009, fiind înregistrat la registratura Centrului de Informare Cet eni al Prim riei. Solicitarea viza:

1. Contractele de achizi ie public pentru servicii de publicitate media încheiate de Prim ria Constan a în perioada 2007 - 2008;

2. Contractele de achizi ie, montare i între inerea dot rilor pentru locurile de agrement din Constan a i sta iunea Mamaia, încheiate de Prim ria Constan aîn perioada 2007 - 2008;

3. Contractele privind achizi ia i între inerea de material dendrologic/floricol din Municipiul Constan a i din sta iunea Mamaia, încheiate de Prim riaConstan a în perioada 2007 - 2008;

4. Toate anexele la contractele de achizi ii publice men ionate la punctele 1, 2 i3;

5. Copia actelor adi ionale la contractele de achizi ii publice de la punctele 1, 2 i3, acolo unde este cazul;

6. Copie dup ofertele depuse de to i participan ii la procedurile de achizi ieorganizate pentru atribuirea fiec ruia dintre contractele mai sus men ionate;

7. Copia proceselor - verbale de deschidere a ofertelor pentru toate contractele atribuite în urma achizi iilor men ionate la punctele 1, 2 i3;

8. Componen a nominal a comisiilor desemnate pentru evaluarea ofertelor primite în cadrul fiec reia dintre procedurile de atribuire mai sus men ionate;

9. Copie dup anun urile de atribuire pentru contractele de achizi ii publice mai sus men ionate;

10. Copie dup contesta iile (pentru contractele de achizi ii publice mai sus men ionate) formulate împotriva Autorit ii Contractante la Consiliul Na ionalde Solu ionare a Contesta iilor, incluzând: numele persoanelor fizice/juridice care au formulat contesta ia, datele de identificare ale acesteia (CIF, nr. înregistrare la Registrul Comer ului, adresa), stadiul contesta iei i decizia formulat de Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor.

Primul r spuns (redat mai jos) a sosit pe 10 februarie (de i a fost formulat pe 4 februarie), prin care Asocia ia a fost informat de c tre autoritatea public local c„solicitarea a fost înaintat Direc iei Tehnic - Achizi ii din cadrul Prim riei, urmând sv parvin un r spuns în termenul prev zut de lege”.

79

Întrucât pân la data de 3 martie 2009 nu primisem niciun alt r spuns de la prim rie,am sunat la Direc ia Tehnic - Achizi ii, unde am întrebat în ce stadiu se aflsolicitarea. Mi s-a r spuns c se a teapt un r spuns de la Serviciul Juridic.

Într-un final, în momentul în care m preg team s redactez o reclama ieadministrativ împotriva Prim riei Municipiului Constan a, pentru ner spunderea în timpul legal, am primit un r spuns la solicitare, în data de 19 martie a.c. (ata at aici). În r spunsul primit, Centrul de Informare Cet eni anexeaz adresa Direc iei Tehnic - Achizi ii care, la rândul s u, anexeaz r spunsul Serviciului Juridic. Acesta din urmprecizeaz c documentele solicitate prin cererea adresat conform Legii 544/2001 „nu se reg sesc în lista categoriilor de documente produse i/sau gestionate, potrivit legii, de Consiliul Local Municipal Constan a i Prim ria Municipiului Constan a, care constituie informa ii de interes public” i las la latitudinea Direc iei Tehnic -Achizi iidac s ne furnizeze documentele solicitate sau nu.

80

81

Parcursul r spunsului în interiorul institu iei: Direc ia Tehnic - Achizi ii Publice a transmis r spunsulc tre Direc ia Organizare i Informatizare - Centrul de Informare Cet eni, care la rândul s u a

transmis r spunsul c tre Asocia ia Centrul de Resurse Civice, cea care solicitase informa ia ini ial.

În urma acestui r spuns, am formulat o reclama ie administrativ pe care am depus-o la registratura Centrului de Informare Cet eni în data de 23 martie 2009. În aceast reclama ie am precizat motivele pentru care consider m c documentele solicitate se încadreaz în categoria informa iilor de interes public i am solicitat revenirea asupra r spunsului formulat la solicitarea noastr . În prezent, a tept mr spunsul la reclama ia administrativ (formulat la sfâr itul lunii martie, 2009).

Din r spunsul Prim riei Municipiului Constan a reiese faptul c realizeaz o confuzie (voit ?) între informa iile publice furnizate din oficiu i cele furnizate la cerere. Consider c gradul de transparen al Prim riei Municipiului Constan a este foarte sc zut, încadrându-se în nota obi nuit de a evita furnizarea informa iilor sensibile, legate de cheltuirea banilor publici.

Din experien a acumulat , pot spune c Prim ria Municipiului Constan a este o institu ie care r spunde foarte greu solicit rilor formulate în baza Legii nr. 544/2001, dar poate tocmai din acest motiv, ar trebui insistat cu asemenea solicit ri i, ulterior (dac este cazul), reclama ii administrative sau chiar ac iuni în instan , pentru a determina schimbarea atitudinii acestei institu ii fa de respectarea drepturilor cet enilor.

82

Achizi iile publice în cadrul Prim riei Municipiului Constan a-anchetajurnalistic

Autor: Sînziana Ionescu, Centrul Român pentru Jurnalism de Investiga ie

Aparatul administrativ local este de inut la Constan a de gruparea construit isudat în jurul Primarului Radu Maz re. Supus la anchete ale Departamentului Na ional Anticorup ie, corpul func ion resc creat din anul 2000 de cercul lui Maz renu a cedat presiunilor investigatorilor. Grupul este strâns unit în jurul unor interese de afaceri prin care se urm re te drenarea banilor publici în conturile firmelor de inutetot de membrii s i. Structura de la Constan a func ioneaz pân acum indestructibil datorit loialit ii ce decurge atât din avantaje materiale, cât i din teama c „nimic nu mi c f r voia primarului“. Acesta este de fapt exponentul unei grup ri care a construit un imperiu comercial gra ie intr rii în politic a celor mai notorii membri ai s i: Radu Maz re - Primarul Constan ei i Nicu or Constantinescu - Pre edinteleConsiliului Jude ean Constan a.

Acest fapt împiedic folosirea unor „surse“ de informa ii din interiorul prim riei, c ciangaja ii nu au interesul s transpire vreun am nunt care s-ar putea transforma într-o arm a presei.

i oamenii de afaceri din Constan a - alt mediu de unde pot veni informa ii - par a fi redu i la t cere. Ei nu au anse de câ tig în fa a municipalit ii, care impune taxe contestate agen ilor economici, f r ca acestea s poat fi desfiin ate. Astfel încât ace tia se tem de repercusiuni ale inspectorilor Corpului de control al prim riei - instrument eficace de sanc iune a celor care se revolt împotriva metodelor de cotizare la bugetul local.

Ca urmare a descentraliz rii administrative excesive, prim riile ac ioneaz ca stat în stat i nu pot fi trase la r spundere pentru lips de transparen în cheltuirea banului public, uneori nici m car în instan . De aceea, singura modalitate r mas la îndemân pentru investigarea afacerilor derulate de Prim rie r mâne cercetarea canalelor oficiale de informare, devenite pentru administra ia public local obligatorii prin lege.

Metodologie

Pentru a avea o perspectiv exact asupra contractelor încheiate de Prim riaConstan a, am apelat la metoda de cercetare a Monitorului Oficial, publica ia oficiala statului român, în care se public legisla ia României. Prin Monitorul Oficial, Partea a VI-a, prim riile trebuie s î i fac cunoscute inten iile, cererile i contractele de achizi ie public . Astfel am putut intra în posesia unor date concrete despre procedurile de achizi ie public anun ate i derulate de Prim ria Constan a în perioada vizat .

83

De pe site-ul Monitorului Oficial, de pe sec iunea cu plat , au fost extrase toate anun urile de participare la licita ie i de atribuire a contractelor de achizi ii, care ofereau date despre numele câ tig torului, procedura de adjudecare a lucr rii,perioada, valoarea i ale condi ii ale contractului.

Dup strângerea tuturor contractelor atribuite s-a trecut la selectarea celor care aveau acela i câ tig tor. Între cele aproximativ 20 contracte încheiate de municipalitate în anii 2007-2008, am remarcat repetarea unor firme care i-auadjudecat sume importante din bugetul local, mergând pân la un 1 milion de euro. Acestea nu se afl la primul parteneriat de afaceri cu prim ria, iar presa a semnalat în repetate rânduri leg turi între ac ionarii firmelor i func ionari publici din aparatul prim riei, ajungând pân la edilul- ef. În cazul de fa , firmele men ionate în proiect au primit cele mai multe contracte în perioada respectiv , fiind abonate la lucr rile pe bani publici derulate de Prim ria Constan a, pe sume considerabile.

Suspiciunea ne-a fost înt rit i de modalitatea consacrat prin care banii publici trec în conturile acestor societ i „favorite”. Atribuirea contractelor de servicii se face prin licita ie deschis , cerere de oferte sau negociere direct . De regul , ofert nu depune decât firma agreat de prim rie, care câ tig contractul f r a avea contracandidat. A a s-a ajuns ca pentru fiecare categorie de servicii cerut de Prim rie s existe un „executant de serviciu“, adic o firm care s efectueze toate lucr rile de acel gen. Experien a i practica ne-au ar tat c la Constan a, printre ac ionarii acestor societ ise reg sesc acelea i persoane care fac parte din anturajul Primarului Radu Maz re.Acestea sunt fie ac ionari, fie administratori la firme care au desf urat cel pu in o afacere de amploare cu Prim ria.

Verificare

Dincolo de paravanul cu pârghii legale de care se folosesc afaceri tii, am vrut sverific m dac în firmele respective se mai afl persoanele cunoscute ca având leg turi cu primarul Radu Maz re sau dac ac ionariatul s-a modificat.

Cu sprijinul Centrului Român pentru Jurnalism de Investiga ie au fost scoase contra cost de la Registrul Comer ului date am nun ite despre societ ile respective. De la Registrul Comer ului s-au putut afla informa ii despre ac ionariatul i administratorii firmelor, precum i alte date despre profitul declarat de firme. Cunoscând istoricul lucr rilor i partenerilor de afaceri ai Prim riei Constan a, leg tura între persoanele implicate în circuitul banilor publici a ie it lesne în eviden .

Am constatat c de la ultimele cercet ri jurnalistice efectuate tot în cadrul CRJI (care au stat la baza unor demersuri publicistice de r sunet, pe aceast tem , în presa na ional ), ac ionariatul firmelor a suferit modific ri, dar nu de substan . În societ iau r mas persoane apropiate Primarului Radu Maz re, care controleaz astfel prin interpu i rela ia Prim rie-parteneri de afaceri.

84

Banul Constan ei, câ tigat constant de m z ri ti

La Constan a, nimic nu se pierde, totul se transform i se p streaz în ograda Primarului Radu Maz re. Mecanismul pus la punct de edili presupune realizarea unor ac iuni ale municipalit ii prin firme conduse de apropia i ai lui Radu Maz re. Sub justificarea unor prest ri de servicii, banul public ajunge astfel în conturile unor afaceri ti strâns lega i prin rela ii vechi de prietenie i chiar rudenie cu Primarul Constan ei.

Cu o mân se d , cu alta se ia

În perioada 2007-2008, municipalitatea din Constan a a ini iat dou ac iuni menite sîmbog easc zestrea urbanistic a ora ului. Una privea materialul dendrologic ifloricol din Constan a i sta iunea Mamaia, cealalt viza locurile de agrement.

Ambele proiecte edilitare au fost promovate agresiv în presa local , pentru a compensa nemul umirile locuitorilor ora ului ce pierd spa iile verzi - fie c sunt parcuri, fie alei de bloc, fie perimetrul din fa a imobilelor de locuit - în favoarea unor construc ii care nu se încadreaz în normele urbanistice i de convie uire. În Constan a s-au construit benzin rii, spa ii comerciale, sp l torii auto, vile i blocuri - turn în zone inadecvate, sub ferestrele locuin elor, la distan e sub limita legal fa de imobilele existente. Protestele oamenilor i ale organiza iilor ecologiste, precum iac iunile judec tore ti înaintate de cei afecta i, au r mas f r rezultat. Autorit ile

de mediu invoc legalitatea dosarului i lipsa mijloacelor coercitive pentru împiedicarea ridic rii acestui gen de construc ii.

antier permanent

Expansiunea imobiliar a distrus parcuri i locuri de joac . Acestea din urmfuseser promise i amenajate în campania electoral a lui Radu Maz re, care i-aasigurat trei mandate succesive de primar. Dup anun area rezultatelor alegerilor, spa iile de recreere disp reau sub noi construc ii justificate de edili prin necesit ilezonei, retrocedarea terenului sau veniturile aduse la bugetul local prin concesionarea sau vânzarea terenului. În anul electoral, municipalitatea î i relua îns proiectele de amenajare a unor astfel de spa ii de recreere.

Lucr rile publice se realizeaz constant prin firmele din re eaua Prim riei Constan a.A a s-au efectuat de-a lungul timpului toate marile realiz ri pe care primarul Radu Maz re i le trece în cont: Aqualand, telegondola, fântânile arteziene, palmierii, City Park Mall etc. Anun urile prim riei sunt publicate contra cost în ziarul fondat de Radu Maz re, Nicu or Constantinescu (actualmente pre edinte de Consiliu Jude eanConstan a) i Sorin Stru insky (care conduce re eaua de distribu ie a presei în jude ).

85

Sub umbrela legii

Procedura de atribuire a contractelor din banii publici se face cu aparen legal .Cererea de servicii este f cut public , prin canalele indicate de lege, iar modalitatea prin care se face desemnarea câ tig torului este de obicei licita ie deschis , cerere de oferte sau negociere direct . La oferta de achizi ii nu se prezint îns decât o firm - de regul aceea i care efectueaz pentru Prim rie toate lucr rile de acest gen - care practic î i adjudec un contract consistent f r contracandidat.

În acest mod, i în decursul anilor 2007 -2008, contractele încheiate de Prim riaConstan a pentru trei categorii de servicii au revenit firmelor Pomacost S.A., Mobitom S.A. Telegraf Advertising S.R.L. - toate de inute de apropia ii lui Radu Maz re.Pomacost se ocup de achizi ia i între inerea de material dendrologic/floricol din Municipiul Constan a i sta iunea Mamaia; Mobitom S.A. este responsabil de achizi ia, montarea i între inerea dot rilor pentru locurile de agrement din Constan a(parcuri, locuri de joac pentru copii); în timp ce Telegraf Advertising S.R.L. presteaz serviciul de publicitate media pentru Prim ria Constan a. Primele doufirme nu au ac ionariat la vedere, ci tip list , ceea ce înseamn c ac ionarii nu pot fi identifica i prin Registrul Comer ului.

Pomacost taie frunze

Aceast firm de apartament are ca administratori, printre al ii, pe Basarab Popa (cunoscut drept v rul lui Radu Maz re), Alina Irina Iosif (cenzor) i Liliana Voicu (cenzor), persoane de baz în firmele abonate la lucr ri pe bani publici. În 2004, firma avea un profit brut de 3 miliarde lei.

În martie 2007, Pomacost S.A. a primit contractul de între inere curent a palmierilor din Constan a i Mamaia pe timp de doi ani, pentru suma de 249.069 lei f r TVA. În scurt timp urma înc o licita ie deschis la care s-a prezentat doar Pomacost, de data aceasta pentru furnizarea de r saduri de flori pentru acelea i loca ii. Pre ul pentru 275.000 fire de flori livrate pentru perioada aprilie-octombrie 2007 a fost de 417.600 lei f r TVA.

Dup finalizarea contractului cu r saduri de flori, firma Pomacost câ tiga o altlicita ie pentru furnizarea de material dendrologic-specii r inoase. Valoarea contractului: 700.465,00 lei f r TVA.

Mobitom face umbr

Patronatul firmei este format din S.C. Five Holding S.A. i o list de ac ionaripersoane fizice. Administratori sunt, printre al ii, nume des întâlnite în firmele cu care face afaceri Prim ria Constan a, cum ar fi: Gheorghe Oancea i Sorina Moscu Hortolomei ( i ea cunoscut ca veri oar a lui Radu Maz re), precum i Vasile

86

F g d u (tat l viceprimarului Constan ei Decebal F g d u), ace tia din urm fiind cenzori.

În acela i timp, în Five Holding, Gheorghe Oancea este ac ionar i administrator, iar cenzor este Alina Irina Iosif, cenzorul de la Pomacost. Five Holding are ca ac ionar io firm din Cipru, S.C. Ditline Investments Ltd.

Mobitom S.A. a câ tigat în octombrie 2007 un contract de 115.183,6 lei f r TVA pentru furnizarea de copertine parasolare pentru b ncile de odihn din parcurile Constan ei. Aici, procedura aplicat a fost de cerere de oferte, iar cea mai avantajoas ofert “din punct de vedere economic” a fost a firmei Mobitom.

În luna noiembrie 2007, Mobitom S.A. mai prime te o lucrare pe bani publici, de furnizare i montare de elemente de joac pentru copii: 394.542,06 lei, f r TVA.

1 milion euro pentru Telegraf Advertising

Ac ionari la aceast firm sunt Sorin Stru insky i Mihail Cârciog. Stru insky este iadministrator al firmei, al turi de Adrian Constantinescu, fratele lui Nicu orConstantinescu. Telegraf Advertising S.R.L. este canalul principal de publicitate media al Prim riei, care i-a atribuit contractele prin cerere de ofert .

Înainte de alegerile locale din iunie 2008, Prim ria Constan a i-a achizi ionat toatpublicitatea pentru urm torii 4 ani. Beneficiarul este S.C. Telegraf Advertising S.R.L., care în mai 2008 i-a adjudecat achizi ia serviciului de publicitate media în presa scris prin intermediul unei agen ii de publicitate pentru un pre „corect“: 3.697.479 lei, f r TVA, adic aproximativ 1 milion euro la acea vreme.

În septembrie 2008, Telegraf Advertising S.R.L. primea un nou contract de la Prim rie: achizi ia serviciului de publicitate radio prin intermediul unei agen ii de publicitate pentru 42.016 lei, f r TVA.

Concluzii

Prim ria Constan a este rezervorul ideal de câ tig pentru oamenii apropia iPrimarului Radu Maz re. Firmele acestora furnizeaz pentru municipalitate servicii bine remunerate din banul public. Cercul este destul de restrâns, deoarece societ ilesunt conduse de acelea i persoane de încredere ale primarului. Metodele prin care se deruleaz parteneriatul public-privat se bazeaz pe cadrul legal al încredin rii de contracte, adaptat îns la „cerin ele locale“. Deocamdat , autorit ile îndrituite sancheteze i s sanc ioneze afacerile cu banul public nu au putut dovedi ilegalit ilede la Prim ria Constan a. i datorit acestui lucru, aici func ioneaz un „stat în stat” care nu ine cont de factori externi de constrângere. Atitudinea se reflect i în gradul de transparen al administra iei locale const n ene.

87

5. Concluzii i recomand ri privind exerci iile de monitorizare a procesului de achizi ii publice

F r a avea preten ia unui demers de cercetare tiin ific, prezentul material i studiile de caz prezentate reprezint , în fapt, un exerci iu pe care orice cet ean activ sau organiza ie civic local ar trebui s îl practice cu regularitate la nivelul localit ii unde î i are domiciliul/sediul. Argumentul este unul simplu: în calitate de contribuabili, avem dreptul s tim cum/pe ce cheltuiesc autorit ile care ne reprezint banii publici, cine sunt furnizorii de servicii/lucr ri care realizeaz aceste investi ii i cum se întâmpl acest proces.

Departe de autorii studiului sau ai rapoartelor de monitorizare locale ideea c orice asemenea demers de monitorizare trebuie s porneasc de la suspiciuni c ar exista nereguli în aceste procese de achizi ii, îns uneori aceste ipoteze de lucru par inevitabile. O asemenea atribu ie apar ine altor autorit i, îns un control civic mai activ este important pentru ca investi iile realizate din bani publici s fie cunoscute iapreciate ca atare de comunitate, respectiv pentru ca func ionarii din autorit ilelocale s deprind un mod de lucru transparent.

Exerci iul de monitorizare, ca atare, a relevat i cu aceast ocazie o serie de vulnerabilit i în materia transparen ei autorit ilor publice locale în ce prive tefacilitarea accesului la informa ii de interes public, mai ales atunci când solicit rileprivesc aspecte legate de modalitatea de cheltuire a banului public (achizi iilepublice). Din p cate, scenariile privind scopul final al unor asemenea document riridic probleme i de partea autorit ilor-în sensul în care interpret m într-o anumitm sur reticen a de a comunica anumite informa ii pe principiul c niciodat nu se tie în ce scop le poate folosi cel care le-a solicitat. O asemenea stare de lucruri

trebuie s înceteze. Exist cazuri cu adev rat „cronice” de lips de transparen -cumeste cel al Prim riei Municipiului Constan a, unde se întâlnesc situa ii aproape absurde: pentru a nu î i asuma responsabilitatea de a comunica informa iileorganiza iei neguvernamentale din plan local, Direc ia de Achizi ii Publice a Prim rieilas „la latitudinea” Centrului de Informare pentru Cet eni decizia de a transmite informa iile solicitate, subliniind, totodat , cu caracter de avertisment, faptul cacestea nu se afl în lista cu informa iile de interes public care se comunic din oficiu (de parc cele dou departamente nu ar fi fost parte a aceleia i institu ii!). Evident cîntr-un asemenea climat, Centrul de Informare pentru Cet eni nu a mai transmis niciun r spuns.

Din p cate îns , asemenea exerci ii sunt aproape inexistente la nivel local, de aici idublele standarde aplicabile în materie de transparen . Dac Institutul pentru Politici Publice (IPP), prin folosirea constant a instrumentului legii liberului acces la informa iile de interes public i ini ierea unor procese strategice împotriva acelor autorit i care ne-au refuzat dreptul de informare, a reu it s formeze un tip de comportament în cazul a numeroase institu ii publice locale în sensul comunic riiinforma iilor solicitate, nu acela i tratament aplic autorit ile publice i în rela ii cu

88

alte organiza ii - în special cele din plan local - atunci când solicit informa ii similare. Compromisul i apelul la metodele informale ale cuno tin elor din institu ii publice, sau la alte mijloace paralele care ocolesc legea nu sunt o solu ie pe termen mediu ilung; dimpotriv , o asemenea abordare din partea societ ii civile afecteaz profund negativ mentalitatea i a a rigid a autorit ilor locale în ceea ce prive tetransparen a i accesul la informa ii.

Compara ia între demersul de monitorizare folosind legea liberului acces la informa iile de interes public i ancheta jurnalistic are, de asemenea, un rol instructiv. Este evident faptul c în primul caz, pentru un reprezentant al unei organiza ii neguvernamentale sau un cet ean nu neap rat familiarizat cu poten ialele conexiuni între mediul public i sectorul de afaceri local, contractele de achizi ie sau numele unor furnizori de servicii nu au întotdeauna o rezonan . Îns ,pe m sur ce asemenea demersuri sunt ini iate de o manier constant iconsistent , iar cel în cauz deprinde abilit i de asociere a informa iilor ob inute din mai multe surse, anumite aspecte relevate de informa ia oficial pot fi de natur sidentifice poten iale probleme (de exemplu, conflicte de interese între membrii comisiilor de evaluare a licita iilor i câ tig torii contractelor de achizi ie public ). Or, în acest caz, legitimitatea demersului de monitorizare este incontestabil .

De cealalt parte, ancheta jurnalistic presupune corelarea i interpretarea unor informa ii ob inute i din alte surse decât cele ale documentelor oficiale. Acest tip de investiga ie va avea întotdeauna un element de spectaculos substan ial prin compara ie cu documentarea folosind instrumentul legii liberului acces la informa iide interes public, îns prezint uneori riscul de a nu putea argumenta cu documente oficiale rezultatele anchetelor. În contextul analizei asupra transparen ei institu iilorpublice locale i a standardelor multiple pe care unele dintre aceste autorit i le aplic func ie de persoana solicitantului, se înscriu i experien ele variate ale jurnali tilor. De i legea privind liberul acces la informa iile de interes public prevede un tratament distinct pentru reprezentan ii presei (care ar trebui s primeascinforma iile solicitate imediat sau în cel mult 24 de ore11), atât proiectul în cadrul c ruia a fost realizat prezentul studiu, cât i alte experien e ale Institutului pentru Politici Publice de colaborare cu jurnali ti, au relevat faptul c marea majoritate nu folosesc acest instrument pentru c prevederile legale în cauz nu sunt aplicate corespunz tor.

Cele dou metode de documentare ar trebui utilizate ca mijloace complementare. Orice demers în care solicitantul de ine dinainte minime cuno tin e legate de un anumit proces de achizi ie de care este direct interesat (iar aici anchetele jurnalistice sunt, f r îndoial , o surs pre ioas de informa ii), are mai multe anse de a conduce la o veritabil monitorizare, întrucât informa iile solicitate sunt mult mai precise.

11 Conform art. 8, alin. (5) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public.

89

O problem în egal m sur important este aceea a continuit ii unor asemenea exerci ii de monitorizare. Postarea pe site-ul institu iei/documentarea la un moment dat a unor informa ii legate de procesele de achizi ii publice ini iate de o Prim rie într-un interval de timp devine inutil dac un asemenea efort nu este continuat i în perioada de derulare a respectivului contract, pentru a vedea în ce m surfirma/firmele câ tig toare respect termenii contractului calitatea serviciilor/lucr rilorprestate etc. Pe termen lung, aceasta este direc ia pe care ar trebui s o urmeze orice exerci iu de monitorizare în domeniu, iar actorii civici din plan local au un rol fundamental în acest proces.

Asemenea exerci ii, în care sunt puse în comun resursele organiza iilorneguvernamentale locale dispuse s se angajeze f r compromisuri în ini iative de monitorizare a transparen ei autorit ilor locale i abilit ile de investiga ie ale jurnali tilor specializa i, sunt de natur s genereze un interes public mai crescut i , implicit, o responsabilitate mai mare a autorit ii pe termen mediu i lung, fa de modul în care sunt cheltui i banii publici pe diverse obiective de investi ii în plan local. Prezentul studiu nu este decât un exemplu în acest sens; sunt necesare eforturi sus inute în aceast direc ie mai ales din partea organiza iilor neguvernamentale locale, a c ror voce trebuie s conteze în via a comunit ii. Cu minime cuno tin eprivind dreptul fundamental la informare, respectiv obliga iile pe care le au autorit ilepublice de a respecta acest drept i cu convingerea c implicarea înseamn iresponsabilizarea celor care administreaz treburile publice, orice organiza ieneguvernamental poate deveni un actor de referin în procesul decizional local.

Cu acest îndemn, prezentul studiu se adreseaz în special colegilor din sectorul neguvernamental local, care au datoria de a prelua i continua asemenea demersuri de transparen pentru ca democra ia local s func ioneze cu adev rat.

90

6. Glosar de termeni utiliza i

Analiza cost beneficiu - instrument de analiz cu ajutorul c ruia se pot estima (din punct de vedere al beneficiilor i costurilor) impactul socio-economic datorat implement rii anumitor ac iuni i/sau proiecte;

Audit intern - o activitate independent de aprecierea sau controlul opera iilor în interiorul unei întreprinderi sau al unui organism, fiind în serviciul conducerii. În acest sens, el este un control care are drept func ie estimarea i evaluarea eficacit ii altor controale;

Caiet de sarcini - con ine în mod obligatoriu specifica ii tehnice referitoare la produsele, lucr rile sau serviciile ce urmeaz a fi achizi ionate;

Candidat - oricare operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de licita ie restrâns , negociere sau dialog competitiv;

Contract de achizi ie public - contractul încheiat în scris între una sau mai multe autorit i contractante, pe de o parte, i unul sau mai mul i operatori economici, pe de alt parte, având ca obiect execu ia de lucr ri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;

Contract de concesiune de lucr ri publice - contractul care are acelea i caracteristici ca i contractul de lucr ri, cu deosebirea c în contrapartida lucr rilor executate contractantul, în calitate de concesionar, prime te din partea autorit ii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucr rilor pe o perioaddeterminat sau acest drept înso it de plata unei sume de bani prestabilite;

Contract de concesiune de servicii - contractul care are acelea i caracteristici ca icontractul de servicii, cu deosebirea c în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, prime te din partea autorit ii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioada determinatsau acest drept înso it de plata unei sume de bani prestabilite;

Contractant - ofertantul care a devenit, în condi iile legii, parte într-un contract de achizi ie public ;

Delegarea de gestiune - procedura prin care o unitate administrativ - teritorial sau o asocia ie de dezvoltare comunitar atribuie sau încredin eaz , dup caz, unuia sau mai multor operatori titulari de licen , în condi iile prezentei proceduri, gestiunea unui serviciu de utilit i publice sau a unor activit i componente, precum iexploatarea sistemului de utilit i publice aferent;

Documenta ie de atribuire - documenta ia ce cuprinde toate informa iile legate de obiectul contractului de achizi ie public i de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, dup caz, documenta ia descriptiva;

Drept special sau exclusiv - dreptul care rezulta din orice form de autorizare acordat , conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte

91

administrative, de o autoritate competent i care are ca efect rezervarea desf ur rii de activit i în domeniul anumitor servicii publice numai de c tre una sau de c tre un num r limitat de persoane, afectând în mod substan ial posibilitatea altor persoane de a desf ura o astfel de activitate;

Întreprindere public - persoana juridic ce desf oar activit i economice i asupra c reia se exercit direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participa iilor financiare sau a regulilor specifice prev zute în actul de înfiin are a întreprinderii respective, influen a dominant a unei autorit i contractante;

Oferta - actul juridic prin care operatorul economic î i manifest voin a de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achizi ie public ; oferta cuprinde propunerea financiar i propunerea tehnic ;

Operator economic - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucr ri - persoan fizic /juridic , de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care ofer în mod licit pe pia produse, servicii i/sau execu ie de lucr ri;

Procedura de atribuire - etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta i de c tre candida i/ofertan i pentru ca acordul par ilor privind angajarea în contractul de achizi ie public s fie considerat valabil;

Sistem de utilit i publice - ansamblul bunurilor mobile i imobile, dobândite potrivit legii, constând din terenuri, cl diri, construc ii i instala ii tehnologice, echipamente idot ri func ionale, specifice unui serviciu de utilit i publice, prin a c rui exploatare ifunc ionare se asigur furnizarea/prestarea serviciului;

Sistemul electronic de achizi ii publice - SEAP desemneaz sistemul informatic de utilitate public , accesibil prin internet la o adresa dedicat , utilizat în scopul aplic riiprin mijloace electronice a procedurilor de atribuire.

92

7. Lista de abrevieri

AMEREB - Agen ia Municipal pentru Eficientizare i Reglementare în domeniul Energiei Bucure ti;

ANRMAP - Autoritatea Na ional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achizi iilorPublice;

CET - central electric de termoficare;

CGMB - Consiliul General al Municipiului Bucure ti;

CIF - cod de identificare fiscal ;

CNSC - Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor;

FDGR - Forumul Democrat al Germanilor din România;

FIFA - Federa ia Interna ional de Fotbal;

FRF - Federa ia Român de Fotbal;

HCL - Hot râre de Consiliu Local;

H.G. - hot râre de guvern;

ISPE - Institutul de Studii i Proiect ri Energetice;

ONG - organiza ie neguvernamental ;

O.U.G. - ordonan a de urgen ;

PAAP - Planul Anual al Achizi iilor Publice;

P.F.A. - persoan fizic autorizat ;

PI - planul de investi ii;

PMB - Prim ria Municipiului Bucure ti;

RAADPFL - Regia Autonom de Administrare a Domeniului Public i Fondului Locativ;

RADET - Regia Autonom de Distribuire a Energiei Termice Bucure ti;

S.A. - Societate pe ac iuni;

S.C. - Societate comercial ;

S.R.L. - Societate cu r spundere limitat ;

SEAP - Sistemul Electronic de Achizi ii Publice;

93

TVA - taxa pe valoarea ad ugat ;

UCVAP - Unitatea pentru Coordonarea i Verificarea Achizi iilor Publice (în cadrul Ministerului Finan elor);

UEFA - Uniunea Asocia iilor Europene de Fotbal.

94

8. Referin e bibliografice

Lucr ri de specialitate;

¶ Georgescu, Ion; Vrabie, Codru, Instrumente de monitorizare a achizi iilorpublice, Ed. Cornelius, Baia Mare, 2006;

¶ Iorga, Elena; Fusu-Pl ia u, Georgiana; Moraru, Adrian, Ghid privind procedurile de sesizare a neregulilor în procesul de achizi ii publice isesizarea conflictelor de interese, a incompatibilit ilor, faptelor de corup ie iîmbog irii ilicite, Ed. Cornelius, Baia Mare, 2006;

¶ Ghid pentru atribuirea contractelor de achizi ii publice, Autoritatea Na ionalpentru Reglementarea i Monitorizarea Achizi iilor Publice, 2006;

Legisla ie:

¶ Ordin nr. 51/2009 privind accelerarea procedurilor de licita ie restrâns inegociere cu publicare prealabil a unui anun de participare;

¶ Ordonan a de urgen nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi�iepublic , a contractelor de concesiune de lucr ri publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modific rile i complet rile ulterioare;

¶ ORDIN nr. 113 din 11 aprilie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privindsupravegherea modului de atribuire a contractelor de achizi ie public , acontractelor de concesiune de lucr ri publice i a contractelor de concesiune de servicii;

¶ Hot râre nr. 1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizi ie publicprin mijloace electronice din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 34/2006 modificat i completat prin H.G. nr. 198/2007;

¶ H.G. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 30/2006, cu modific rile i complet rile aduse de 1.083/2007

¶ O.U.G. nr. 30/2006 privind func ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi ie public , modificati completat prin Legea 228/2007 si prin O.U.G. nr 129/2007;

¶ Hot rârea Guvernului nr. 525/30.05.2007 privind organizarea i func ionareaANRMAP;

95

¶ Hot rârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare aprevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizi ie public dinO.U.G. nr. 34/2006;

¶ Hot rârea Guvernului nr. 782 din 14-06-2006 pentru aprobareaRegulamentului deorganizare i func ionare al Consiliului National de Solu ionare a Contesta iilor

¶ Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public.

Resurse internet

¶ http://www.anrmap.ro/

¶ http://www.e-licitatie.ro/Public/Common/Content.aspx?f=PublicHomePage

¶ http://www.pmb.ro/

¶ http://www.primariacraiova.ro/pcv/servlet/portal

¶ http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Default.aspx

¶ http://www.sibiu.ro/

www.ipp.ro