Sigmund Freud

TOTEM SI TABU,

O i nterpretare psihanaliticda vieyii sociole a popoorelor primitive

Traducere:GABRIEL AVRAM

EDrruRA $[ Hrnnr-oBucure;ti,2017

CUPRINS

Prefa,td

01. Prohibilia incestului

02. Tabuut gi ambival.enta sentimentelor

05.Animism, magie ;i omnipotenla ideilor

04. Tntoarcerea totemismutui in copiUria timpurie

Notd despre Sigmund Freud 5i operele sale

3

7

28

93

L22

t9s

01PROH IBITIA

INCESTULUI

Cunoa;tem evo[ufia parcursl de om din preistorie gi piniastezi datoriti urmetor si uneltelor descoperite, a vestigiilor artis-

tice, religioase gi a concepliilor despre viali care au ajuns p6ni [a

noi, fie pe cate directS, fie transmise prin tradifie in legende, mituri

;i povestiri, fie, in sfSrqit, prin supravietuirea mentatitelii omului

primitiv, pe care inci o mai putem reg;si in proprii[e noastre mora-

vuri qi obiceiuri. Cumva, acest om at preistoriei este inc5, pdni La

un anumit punct, contemporanut nostru; inci mai existd oameni

pe care-i considerSm mai apropiali de primitivi dec6t atlii ;i incare ii putem vedea pe descendenlii gi succesorii direcli ai celor de

odinioari. Este de attfel judecata pe care o avem despre popoarele

zise sdtbatice sau semisS[batice, a cdror via!5 psihici prezinti un

interes aparte pentru noi, daci putem dovedi cI acest psihism a[

lor constituie o fazl anterioarS, bine conservatS,a propriei noastre

dezvoltiri.

Si admitem ci avem aceast5 dovadS; atunci, tncercAnd o

comparalie intre "psihologia popoare[or primitive", afa cum ne-o

oferi etnografia, ;i psihotogia nevroticutui, aga cum reiese ea din

cercetirile psihanaLitice, ar trebui si descoperim ;i in una,;i inceatattl numeroase tr5situri comune, fiind astfel capabiti sI ree-

valuim sub o noui [umin5, si intr-una ;i in ceaLatti, aspectete deia

cunoscute. Pentru raliuni intrinseci ti extrinseci am a[es, in vede-

rea acestei comparalii,triburi[e pe care etnografii ni [e-au descris a

fi cele mai sitbatice, mai inapoiate 5i mai sirace: primitivii din cel

B T0TEM $r TABU

mai nou continent descoperit, Australia, care gi-au p5strat nume-

roase trSs5turi arhaice, de neg5sit ast5zi [a atte popoare primitive.

Locuitorii primitivi ai Australiei, aborigenii, sunt considerali

o rasi aparte, firi nicio inrudire fizic5 sau tingvisticS cu vecinii

cei mai apropiali, adicl popoarete melaneziene, polineziene sau

malaeziene. Ace;ti aborigeni nu-;i construiesc nici case sau con-

strucfii durabite, nu cuttiva pimantut, nu posed5 animale domesticite,

nici micar c6ini, nu cunosc nici mScar me$te$uguI o[5ritu[ui. Se

hrinesc tn exctusivitate cu carnea tuturor animaletor pe care te

vAneazi qi cu ridicinite pimAntului. Nu au nici regi, nici ;efi, adu-

narea bitrdnilor fiind cea care decide asupra treburitor comune.

Nici micar nu este sigur ci putem intStni ta ace;tia urmete vreunei

reLigii, sub forma unui cult inchinat fiinletor superioare. Triburite

din interiorut continentului care, din cauza lipsei apei, a trebuit

si faci fa[5 unor condifii de viali excesiv de aspre, ne par a fi sub

toate aspectete mult mai primitive decat triburite vecine, de pe

coastele Austratiei. Nu ne putem a;tepta, firi indoiati, ca ace;ti

aborigeni canibati in pietea goaU si aibd o mora[i sexuaU apro-

piatl de a noastri sau sI impun5 restricgii prea severe instinctelor

lor sexuale.Totugi, cunoagtem faptul cE au impus o interdiclie c6t

se poate de riguroasi raporturitor sexuate incestuoase. Se pare

chiar ci lntreaga lor organizare sociatd este subordonatd acestei

intentii sau se afld in retafie cu inflptuirea acestei intenlii.

ln l.ocut tuturor institufiitor retigioase ;i sociate care [e [ipsesc,

vom regisi insS ta aborigenii australieni sistemul totemismului.

Triburite austratiene sunt divizate in grupuri mult mai mici, cta-

nuri, iar fiecare dintre aceste clanuri poarti numele totemului siu.

Dar ce este un totem? ln generat, un totem reprezintl un animal,

comestibil, inofensiv sau, dimpotrivi, periculos 5i de temut, sau,

mutt mai rar, o ptant5 sau o for!5 a naturii (ptoaia, apa), care se

afli intr-o anumiti relalie cu lntregul grup de oameni. Totemul

reprezinti,tn primut r6nd, strlmo;uI gruputui; iar,in al. doilea r6nd,

PROHIBITIAINCESTULUI 9

este spirituI protector gi bineficitoruI care trimite oracote ;i, chiardaci este periculos pentru alte grupuri,li cunoa;te;i ii protejeazipe membrii gruputui care [-au adoptat. Cei care au adoptat aceta;itotem se supun deci obtigaliei sacre,a cEreivio[are atrage imediatpedeapsa, de a nu-gi ucide propriuI totem ;i de a se abfine de a-iconsuma carnea sau de a se folosi a[tfe[ de et.

CaracteruI totemic este inerent nu unui cutare animaI sau

attui obiect specific (ptant5 sau for15 a naturii), ci tuturor indivizitorapar[inend speciei acestui totem. Din cSnd in clnd sunt celebratesirbitori in cursu[ cirora membrii gruputui totemic reproduc sau

imit5, prin dansuri ceremoniate, migclrite ;i trisiturite caracteris-tice ale totemutui [or. Totemul se transmite ereditar, atSt pe tiniepaternS, c6t gi materni. Este extrem de probabit ca moduI de trans-misiune matern si fi avut intaietate peste tot, fiind intocuit mai

tdrziu de trasmiterea paternS. Subordonarea fa15 de totem repre-

zinti fundamentul tuturor obtigafiitor sociale ate aborigenutui

austratian, depSgind pe de o parte subordonarea fafd de trib, avAnd

intiietate, pe de aLt5 parte, fagi de inrudirea de sdngel. Totemu[ nu

este legat nici de pdmdnt sau de vreo [ocatitate anume; membriiunui acetagi totem pot trei separali unii de ceitatli ;i in pace cu

indivizii care au adoptat totemuri diferite2.

1 Frazer, Totemism and Exogomy,vol.. l, p.53:"Legitura creati de c5tretotem este mai puternici decit l.eg5tura de singe sau familie, in sensu[modern a[ cuv8ntului".

2 Acest rezumat foarte succint a[ sistemutui totemic are nevoie deciteva [imuriri gi rezerve. Cuv6ntu[ "totem" a fost introdus sub forma ,Iotam"ln 7797 de engtezul J. Long, care [-a luat de [a pieil.e ro5ii din America deNord. Problema in sine a trezit un viu interes intre oamenii de gtiinli gi aprovocat numeroase [ucr5ri, dintre care voi cita mai intdi o lucrare capital5in patru volume, de J. G. Frazer, Totemism and Exogomy (1910), apoi c5r-

lile l.ui Andrew Lang, dintre care principala lucrare este The Secret of theTotem,t9Q5. ScolianuLui J. Fergusson McLennan ii revine insi merituL de a

fi recunoscut importanga totemismului pentru istoria umanitifii primitive.Organiz5ri de tip totemic au fost descoperite gi inci mai sunt ;i in zitel.enoastre [a austratieni, La indienii din America de Nord, [a popoarete dinarhipelagul. Oceaniei, in lndia OrientaE ;i La mutte dintre popoarete Africii.

10 T0TrM $l TABU

Acum este momentuI sd dezv5[uim acea particutaritate speci-

fici a totemismu[ui de care este interesat in cea mai mare misur5

psihanal.istut. Aproape oriunde se afl5 in funcliune totemismu[,

vom int6tni tegi in virtutea cirora membrii unui singur 9i acela;i

totem nu trebuie si aibi re[alii sexuate intre ei, in con'secin$ nu

trebuie s5 se cSsitoreasci intre ei. Aceasta este legea exogamiei,

care este parte constituentS a totemismutui. Aceastl interdiclie,

respectati cu rigurozitate, este c6t se poate de remarcabil.i. Ea nu

are niciun raport logic cu ceea ce $tim noi despre natura 5i particu-

taritSfiLe totemu[ui ;i nu inleLegem cum s-a putut insinua, strecura

in cadrul totemismului. De aceea nu suntem mai pulin utuili s5-i

auzim pe unii autori admilAnd faptut cI exogamia nu avea [a ince-

put nicio tegitur6 [ogicd cu totemismut, ci cd a fost supraadiugati

[a un moment dat,atunci cAnd a fost recunoscutl necesitatea de a

Dar anumite urme qi vestigii, dificit de interpretat, ne fac sI binuim cA tote-mismut a existat, de asemenea,;i l.a popoarel.e ariene 9i semitice primitiveaLe Europei 5i Asiei, in aga fet incAt mul.li savanli sunt dispugi si vadi intotemism o etapi necesari ;i universat5 a evotuliei umane.

Cum de s-a ajuns insi ca oamenii primitivi si adopte un totem, adicis5-t puni [a baza tuturor obl.igaliitor lor sociate, Si cum de s-a ajuns mai tdr-ziu l.a restricliiLe sexua[e? Asupra acestei chestiuni existi numeroase teoriitrecute in revisti de Wundt in a sa Volkerpsychologte (vot. ll, Mythus undReligion),care nu prea par a fi de acord intre e[e. Eu mi-am propus si-i dedicpdni gi totemismutui un studiu specia[,fic3nd apet [a metoda psihanatitici(vezi capitotut'lV a[ acestei tucriri).

Daci existi divergenle asupra explicirii teoretice a totemismutui,putem spune cI nici tr;situri[e din care este atcStuit totemismul nu se pot

descrie prea exact cu ajutorul afirmaliiLor generate, aga cum am incercatsi facem. Nu trebuie se uiGm insi ci chiar popoarele cete mai primitivegi cel.e mai conservatoare sunt, intr-un anume sens, popoare vechi 9i au

ln spatete lor un lung trecut in cursul ciruia ceea ce era [a ele primitiv a

suferit o dezvottare sau o deformare considerabite. Astfet se face ci 9i [apopoare[e care mai fac astSzi uz de totemism i[ vom regisi, insi sub cele

mai variate aspecte de ciopirlire, imbucdtEtire sau sub forme tranzitoriicitre alte institulii socia[e 5i retigioase sau inci sub forme stalionare, darcare s-au indepirtat considerabiI de forma primitivi. Rezu[t5 din acest faptcE avem mari probteme astizi in a deceta intre ceea ce reprezinti fidela

copie a unui trecutviu gi ceea ce constituie o deformare secundar5.

PR0HtBtTtA tNCES]ULUt i 1

se edicta restriqii matrimoniate. Oricum ar sta lucrurite, chiar dacilegitura care existi intre exogamie gi totemism este profundd sau

nu, aceastE [egdturi existd ;i e foarte soLidS.

Sd tncercim si inlelegem semnificagia acestei interdiclii cu

ajutoruI cAtorva consideragii.

a) lncil.carea acestei prohibifii nu este urmatl de o pedeaps5

automat5, ca si spunem a$a, cum se intamp[5 ln cazuI vio[5rii attorinterdicgii totemice (de pitdi, interzicerea consumirii cirnii ani-matutui-totem), dar atrage totugi dupi sine rizbunarea intregutuitrib, ca ;i cum ar fi vorba despre a intitura un perico[ ce ameninl5intreaga cotectivitate sau despre inlSturarea unei gregeli care

apasi pe umerii acestei cotectivitSfi. lati un citat din Frazer care

demonstreazd cu c6ti severitate trateazS sAtbaticii aceste incitciriate interdictiitor, imorale chiar;i din punctul nostru de vedere:

ln Austral.ia, raporturile sexuale cu o persoani dintr-un ctan pro-

hibit sunt pedepsite de reguli cu moartea. Pulin conteaz5 dac;femeia face parte din aceLagi grup [oca[ sau dacS,ficind parte dinatt trib, a fost captura6 intr-o bit6tie; un birbat din ctan, consideratvinovat, care se folose;te de ea ca de femeia [ui, este v6nat gi ucis

de birbalii din cLanul. siu, iar femeia impirt;gegte aceeagi soarti.Exist5 anumite cazuri totuti in care ;i unu[, gi ceLitatt au reu;it sise sustrag5 urmiririi ceva vreme, iar ofensa adusi a putut fi uikte.in rarete cazuri in care s-a produs un fapt de genul cetui de care ne

ocupim acum, [a tributTa-ta-thi din Noua Guinee de Sud, bSrbatuteste ucis, iar femeia este inlepat5 cu sutilete, pini cSnd i;i di duhutsau aproape; raliunea pentru care nu este ucis5 pe loc este cd ea a

suferit o constr6ngere. Chiar 9i in cazuI amoruri[or ocaziona[e, inter-dicliite ctanutui sunt strict supravegheate, orice vio[are a acestora

,,fiind consideratS ca fiind lucru[ cel mai oribiI de pe pimdnt, fiindpedepsiti cu moartea" (Hawitt).1

t Frazer,L. c.,voL. l, p. 54

12 T0TEM $l TABU

b) Fiindci aceteagi pedepse sunt aplicate 5i in cazul aventu-

rilor amoroase pasagere, care nu sunt urmate de procreere, este

foarte putin probabil. ca interdiclii[e s5 fie dictate de raliuni de

ordin practic.

c) Totemul fiind ereditar gi nesuferind nicio modificare in

cazul cisltoriei, este u;or sI ne dim seama de consecinlete aces-

tei prohibilii in cazuri[e de ereditate materne. DacA berbatul, de

pitdd, face parte dintr-un c[an ce are ca totem cangurut, iar solia

are drept totem stru[ut, copiii, indiferent ci sunt de sex feminin

sau mascutin, vor fi toli copii-stru!. Un copit reie;it din aceasti

cisitorie va fi deci pus in imposibilitatea de a avea raporturi inces-

tuoase cu mama si sora [ui, struq ca 5i et.1

d) Este suficient si fim un pic mai atenli ca si ne d5m seama

ct exogamia care face parte din sistemu[ totemic are ;i alte conse-

cinte, urmerind gi aLte scopuri decAt simpta prohibire a incestutui

cu mama ;i cu sora. Exogamia are menirea de a-i interzice blrba-

tu[ui uniunea sexuati cu indiferent care atti femeie din grupuI siu,

adicS gi cu un numdr de femei de care nu-[ apropie nicio tegituride sAnge, femei care sunt totu;i considerate a fi consangvinete

sa[e. Justificarea psihologici a acestei restriclii, care depigegte in

amptoare orice i-ar putea fi comparabil [a popoarele civilizate, nu

este evidenti l.a o primi abordare. Se poate inletege doar ci, inaceasti prohibire, ro[u[ totemuLui (animat), in catitate de strdmo;

at gruputui, este tuat c6t se poate de in serios. To{i cei care i5i au

1 Aceastl prohibilie nu il. impiedici totuti pe tati, care este cangur,

si aibi raporturi incestuoase cu fiiceLe sa[e, care sunt strul.in transmitereape tinie paterni a totemutui, tatiL ;i copiii vor fi cangul tatit neputAnd,

in acest caz, si aibi raporturi incestuoase cu fiicele sa[e, dar fiuL putindavea raporturi incestuoase cu mama sa.Aceste consecinqe aLe interdicliitortotemice demonstreaza ci ereditatea matern; este mult mai veche decitcea patern5, cici avem mai mutt dec6t un motiv si admitem faptut ci pro-

hibifiite vizeazi mai ales imputsiite incestuoase ate fiutui.

PR0HtBtItAtNCISTULUt l3

descendenla in acetagi totem sunt consangvini,formeazi o fanni[ie,in cadruI clreia gradete de inrudire, chiar pi cete mai indep5rtate,sunt considerate un impediment absotut at acuptErii sexua[e.

De aceea sltbaticii par a fi obsedafi de o frici excesivi fafi de

incest gi manifesti o foarte mare sensibilitate pentru raporturiteincestuoase, teaml ti posibil.itate Legate de o particutaritate pe

care noi o tnletegem prost ti care face ca inrudirea de s6nge sIfie inLocuitl de inrudirea totemicS. Nu trebuie ins5 si exager5mprea tare cu opozitia intre cete dou5 tipuri de inrudire gi trebuie siavem foarte ctar in minte faptul cd, in cazul interdictiitor totemice,incestuI real nu constituie dec6t un caz specia[.

Dar cum a fost inlocuitl famiLia reali de grupuL totemic? Aiciavem de-a face cu o enigm5 clreia nu iivom putea deztega miste-rul dac5 nu vom inqetege bine natura totemului. putem presupune,

desigur, cI substituirea legiturilor de famiLie cu cele totemice era

singura caLe posibiti a prohibirii incestutui, pentru cA, acorddndu-iindividutui tibertSfi sexuale care depS;esc Limitete retaliitor con-jugate, exista riscut viol.Srii leglturitor consangvine, ajung6ndu-sechiar pdni [a practicarea repetati a incestutui. La acest lucruputem lnsi obiecta cd obiceiuril.e australienil.or imptici anumitecondifii socia[e gi circumstanle solemne in care dreptul. exclusiv atunui b5rbat asupra femeii sale, considerate ca soatl legitim5, estenerecunoscut.

Limbajut acestor triburi australienel prezinti o particuLaritatecare se afl5 cu siguranf5 in Leg5turS cu acest fapt. Denumirite derudenie de care se fotosesc acettia se refer5 ta reLaliite nu dintredoi indivizi, ci dintre un individ gi un grup; conform Lui M. L. H.

Morgan, aceste denumiri formeazl un sistem ,,clasificator". LucruIacesta vrea si spuni ci un birbat ii spune totd nu numai cetui care[-a conceput, ci orictrui a[t bdrbat care, dupd obiceiut tribul.ui, ar

1 Ca gi in cazul majoritilii poputagiitor totemice.

14 T0TEM $l TABU

fi putut s-o ia ln cisatorie pe maici-sa;i s5-i devind tatS; ta fet,ii

spune mnmd oricSrei femei care, f5ri a tnciLca obiceiurile tributui,

i-ar fi putut deveni mamS;ii denumeSte cu apetativul froli Ei surori

nu numai pe copiii adeviralilor sii p5rinli, ci 9i pe copiii tuturor

persoanetor care i-ar fi putut fi pirin[i etc.

Denumirite de rudenie pe care doi aborigeni australieni 9i [e

acordS reciproc nu desemneazS cu necesitate o inrudire de s5nge,

cum se lntampLi in cazuI Limbajul'ui nostru; desemneazi mai pu,tin

raporturite fizice, cat raporturile socia[e. Un caz similar acestui sis-

tem clasificator este cet at copiil,or mici din cuttura noastrS, care

sunt indemnali sa se adreseze cu ,nene" sau ,,tanti"tuturor priete-

nitor pirinfitor [or; noi mai folosim aceste desemnlri in sens figu-

rat, atunci cind vorbim despre ,frafi intru Apott'ol de "surori[e lui

christos" etc. Expticalia acestor expresii care noui ne par a fi atat

de bizare se degajl cu u;urin15 daci [e considerim a fi rimigi[e

;i trSs5turi ate acetei institu[ii pe care reverendut L. Fison a denu-

mit-o ,clsStorie co[ectivi", in virtutea clreia un anume numir de

birbali exercitau drepturi conjugate asupra unui anume numir de

femei. Copiii n5sculi din aceastS ,,cisitorie cotectivt" erau consi-

derafi in mod natura[ ca fiind frali ;i surori, cu toate ce se prea

poate ca nu toli s5 fi avut aceea;i mam5,;i ii considerau pe tofi

blrbalii din acel grup ca fiind taqii tor. Cu toate ci unii autori, ca

Westermarck, de exemptu, in a sa lstorie o cdsdtorieit, refuzS si

admitS consecinfele pe care atlii te-au tras din denumirite care

desemneazS retaliiLe de rudenie in cadrul grupului, autorii care

s-au aplecat mai mutt asupra studierii aborigenitor australieni

sunt unanimi in a vedea in denumirite de rudenie reminiscenle ale

epocii in care,cisdtoria cotectivS" era in vigoare'

in opinia autorilor Spencer 5i Gi[ten2, ar mai supravielui inci 9i

astizi o anumitS formS de cSsStorie colectivS [a triburite urabunna

1 Geschichte der menschlichen Ehe, edilia a 2-a,t9022 The Native Tribes of Central Australia, Londra, 1899'

PR0HtBtltA TNCESTULUT i 5

;i Dieri. C5s5toria co[ectivS a precedat deci ta aceste poputaliicisitoria individuati 5i nu a disp5rut fird a tjsa urme in Limbaj

;i obiceiuri. Daci punem in locut cisitoriei individuate existenlapreal.abiti a unei c5sitorii colective, atunci, rigoarea in aparenl5excesivi, a prohibirii incestului [a aceste popuLalii devine ugor deinletes..Exogamia totemic5, prohibirea raporturitor sexuale intremembrii aceluiagi ctan, apare ca fiind modatitatea cea mai curatide a impiedica incestuI in cadrul grupu[ui, modaLitate impusi gi

adoptatl in acete vremuri de demutt, care a supraviequit muLtivreme motivafiitor inifiate pentru care a fost creati.

Daci este si admitem ci am in[etes ratiunile restrictiitormatrimonia[e care exist5 [a aborigenii din Austratia, trebuie totugisi gtim ci condiliite reale prezinti o comp[exitate mult mai mare,l.a o prim5 vedere inextricabitS. Nu existi decAt puline triburi aus-tra[iene care sE cunoasci atti interdiclie decAt cea determinat5 detimitele totemice. Cea mai mare parte a acestor triburi sunt organi-zate in a;a felinc6t ele se impart maiintAiin doui sec[iuni pe care[e vom denumi clase matrimoniole (fratriile autorilor engtezi). Fiecare

dintre aceste clase este exogamici ;i este aLcituiti dintr-un anu-mit numir de grupuri totemice.in generat, fiecare ctasi se subdi-vide in doul subclase (subfratrii), intreg tribut compunAndu-seastfel din patru subclase; rezu[tI deci cd subclasele ocup5 un locintermediar intre fratrii ;i grupurite totemice. O scheml tipici, rea-tizati adeseori, a organizirii structura[e a unui trib australian arputea fi reprezentati astfel:

fkrs{reffi

16 T0TEM $l TABU

CeLe douisprezece grupuri totemice sunt reunite in patru

subclase gi doui ctase. Toate subdiviziunite sunt exogamicel.

Subclasa c formeazd o unitate exogamici impreunE cu subclasa

e, subclasa d cu subctasa f. RezultatuL oblinut prin aceste insti-

tufionaLizlri cAt ;i tendinla lor nu sunt in consecinlS echivoce:

e[e servesc pentru introducerea unei noi timitlri a alegerii matri-

moniale gi a tibertilii sexuale. Dacd nu ar fi existat decAt cele

dou5sprezece grupuri totemice, fiecare membru aI unui grup

(presupun6nd cE fiecare grup se compune din acela;i numir de

indivizi) ar putea alege intre unsprezece din douisprezece femei

ate tributui. Existenla a doui fratrii timiteazi numiruI femeilor [a

care sd se poat5 referi alegerea fieciruia, ta ;ase din doutspre-

zece, adici La jumState. Un birbat aparlinand totemutui nu putea

[ua in cis5torie decAt o femeie care face parte din grupurite 1-5.

lntroducerea cetor dou5 subclase coboarl gtacheta ategerii, timi-

t6nd-o [a trei femei din doudsprezece, adici un sfert din total; un

birbat care are un anumit totem nu i5i poate alege soqia dec6t

dintre cete care au totemu[ 4,5,6.

ReLafiite istorice existente tntre clasete matrimonia[e, tn care

anumite triburi num5ri opt asemenea clase,;i grupuril'e totemice

nu sunt inc5 etucidate. Putem observa doar ci aceste institu-

lii urmiresc acetagi scop ca exogamia totemici 5i cauti chiar si

meargt dincoto de e[. Dar,in vreme ce exogamia totemici prezinti

toate aparenlete unei institulii sacre, niscute nu se ;tie cum, deci

aparenle a[e unei cutume, tradifii, institulia compticati a clase-

lor matrimonia[e, cu subdiviziunite ;i condilioniri[e ei, pare a fi

produsuI unei Legistalii conStiente $i intenlionale care 5i-a propus

si intlreasc5 regu[a interdicliei incestutui, probabit din cauzi ciinfluenla totemicS incepuse si stibeasc5' $i, in vreme ce sistemuI

totemic formeaz5, dup5 cum ;tim, fundamentuI tuturor celortatte

obLigalii sociale Si restriclii morale ate tributui, ro[u[ fratriei se

1 Numiru[ totemutui este ales arbitrar.

PR0HtBtItAtNCESTULUt 11

m5rgine$te, in genera[, [a singura reglementare a a[egerii matri-moniate. De-a lungul dezvottirii ulterioare a sistemului claselormatrimoniate, a apSrut tendinla de a extinde interdicgia contraincestu[ui natural gi a cetui de grup ta clsitoriite intre rude dingrupuri mai indepirtate; [a fet a procedat de attfel. gi biserica cato-ticE, atunci c6nd a extins interdiclia clsitoriitor dintre frate 5i sor5ta prohibirea mariajelor intre veri gi verigoare gi, pentru a-gi justi-fica acte[e, a inventat gradete de inrudire spirituati.l

Nu avem niciun interes si ne amesteclm in disculiite com-pticate gi incerte care au avut loc in ceea ce privegte originea pi

semnificafia claselor matrimoniate gi a raporturilor tor cu totemut.Ne este suficient sI observSm cu cdtl grij5 aborigenii australi-eni gi atte popoare sitbatice vegheaz5 [a respectarea interdicgieiincestului.2 Putem chiar spune c5 acegi slLbatici sunt mult maiscrupulogi sub acest aspect decAt noi. Este posibiL ca tocmai dincauza faptului ci pot fi mai expu;i tentaliitor sI aib5 nevoie de oproteclie efi cienti contra acestora.

Dar fobia incestutui ce caracterizeazi aceste popoare nu s-aoprit numai [a crearea acelor institulionatiziri despre care am vorbitgi care ni se par in principa[ indreptate contra incestutui de grup.

Trebuie sE adiugdm [a acestea o intreagi serie de ,cutume,'care,destinate fiind a impiedica raporturile sexuate intre rudete apro-piate, sunt respectate cu o rigoare retigioasi. Scopul. urmlrit deaceste cutume nu [as5 loc indoielii, autorii englezi desemn6ndu-[sub numete de avoidances (ceea ce trebuie si fie evitat). Acestecutume sunt r5spAndite gi dincoto de teritoriul popoarelor tote-mice austratiene. Le vom oferi cititori[or cdteva exempte din nume-roasele documente pe care te avem despre acest subiect.

1 Articotul .Iotemism" ln Encyctopedio Britannica,edifia a Ll-a, Lgtl(A. Lang).

2 Storfer a atras atenlia in mod deosebit asupra acestui aspect intr-unstudiu recent: Zu r Sonderstellunq des Vatermordes (,Schriften zur angewand-ten Seetenkunde", 12 sept. 1911,Viena).

1B T0TEM $l IABU

ln Metanezia, aceste prohibilii restrictive vizeazi raporturi[e

dintre fiu gi mama 5i surorite sate.Astfet se face ci in Lepers lsland,

una dintre insutele din Noite Hebride, biiatuL, atunci c6nd a impti-

nit o anumiti v6rst5, p5risegte acoperi;ul matern 9i merge lntr-o

tocuinli comunS, un soi de ctub, unde va dormi 9i va lua masa' E[

inci are voie si revini [a locuinla sa, pentru a cere hrana, dar, daci

se intAmpti ca sora Lui sI fie prezente, bliatut trebuie si pl'ece firisi mdn6nce; daci niciuna dintre surori nu e pe acoto, poate sI ia

masa, a$ezat ln apropierea u;ii. Daci, in afara casei, se intflmp[i ca

un frate si se intAlneasci cu sora tui,aceasta trebuie si fugi sau sE

se ascundS.Atunci cAnd bliatut recunoa$te pe nisip urmete pagil'or

uneia dintre surori[e sa[e, e[ nu trebuie si se ia dupi aceste urme'

Aceea;i interdiclie este vaLabil.; ;i pentru surorite bAiatul'ui. BAiatul'

nu mai are voie nici micar se pronunte numete surorii lui 9i trebuie

sd se fereasci sI pronunfe vreun cuvlnt din Limba curente care ar

putea face parte din numele surorii sa[e' Aceasti interdiclie care

intri in vigoare odatl cu ceremoniatul pubert5lii trebuie respec-

tatA pe durata intregii vieli.

indepirtarea dintre o mami gi fiut siu crb;te odatS cu trece-

rea anitor, rezerya observat5 ln cazul mamei fiind mai mare decit

cea impusi fiutui.Atunci cAnd mama ii aduce ceva de mAncare fiu-

[ui, ea nu are voie s5-i tnmAneze direct atimentete, ci [e pune ln

fala Lui; ea nu ti mai vorbe*e de acum inainte famiLiar, ci ii spune

,dumneavoastrS"ln toc de,tu" (este vorba, bineinletes, de cuvinte[e

corespondente in timba noastr5).AceLeagi obiceiuri sunt in vigoare

in Noua Caledonie: atunci cand un frate se int6lne;te cu o sor5,

aceasta se ascunde in tufiguri, iar b5iatul trece firl a se intoarce

spre ea1.

in insul.ila Gazetelor din Noua Bretanie,o sorS,odati meriEti, nu

mai are voie sI vorbeascd cu fratele ei;in toc si-i pronunle numele,

1 R. H. Codrington, Ihe Melanesions,in Frczet,Toteilsm ond Exogamy'

vol.l,p.77.

PROHIBITIAINCESTULUI 19

trebuie sd-[ denumeascS printr-o perifrazS.l in NouL Mecktenburg

se aplici aceea;i interdiclie, nu numai fratetui gi surorii, ci ;ivirutuigi veri;oarei. Ace;tia nu au voie nici si se apropie unii de ceitatli,

nici s5-qi dea m6na, nici s5-;i faci unuI attuia cadouri; atunci c6nd

doresc s5-;i vorbeascE,trebuie sd o faci La o distanlS de c61iva pa;i.

lncestuI dintre frate si sor5 este pedepsit cu sp6nzuritoarea.2

in insutel.e Fiji, aceste interdicqii sunt cit se poate de riguroase

;i se ap[ic5 nu doar rudelor de s6nge, dar gi fralitor ;i suroritor de

grup. De aceea, ni se pare uluitor si auzim ci ace;ti sitbatici ar

cunoa$te ritua[u[ orgiilor sacre in cursu[ cirora se comit acupli-ri[e sexuate cele mai pedepsite de interdicfie. Dar,in loc sI gisimsurprinzitoare aceastd contradiclie, o putem, de asemenea, fotosipentru tema insigi a prohibifiei.3

La triburite Batta din Sumatra, interdicliite se extind [a toategradete de rudenie mai apropiate. De pitd5, ar fi totaI inoportun

daci un frate Batta ;i-ar insoli sora [a o adunare. Un frate Batta nu

se simte in largul siu in compania surorii, chiar ;i in prezenta altorpersoane.Atunci cAnd un frate intr; in casd, sora sau surorite pre-

fer5 si se retragd. La fe[, un tat5 nu va r5mAne niciodati intre patru

ochi cu fiica sa sau o maml cu fiul ei. Misionaru[ olandez care ne-a

retatat aceste obiceiuri a adiugat c5, din nefericire, el. Le giseqte

a fi justificate. Se pare ci [a aceasti poputagie, un t€te-i-t6te intreun b5rbat ;i o femeie sf6rgegte inevitabit cu o tdvS[eati; fiindciindigenii ;tiu c5 se pot a;tepta ,[a cete mai aspre pedepse ;i mai

grave consecinle, daci se fac vinovafi de retaqii sexua[e intre rude

apropiate, este cet se poate de firesc atunci si se pizeascl prin

interdiclii de orice tentalii posibi[e.a

1 Frazer, L. c., p. 724, dupl Kl.eintitchen: Die Kilsten-Bewohner derGozelLen-HoLbinsel.

2 Frazer, t. c., ll, p. 131, dupi P.-G. Peckel",in Anthropos,!907.3 Frazer, t. c., ll, p. t47,dupit reverendut L. Fison.a Frazer, t. c., ll, p. 189.