timpul_si_calendarul_in_astronomie.[conspecte.md]

8/4/2019 timpul_si_calendarul_in_astronomie.[conspecte.md]

1/5

timpul si calendarul in astronom -

CalendarulINVENTII Calendarul

calendarul este un sistem de organizare a timpul ui ce are ca scop recunoasterea timpuluipe perioade intinse. in ceea ce priveste calendarul , ziua este cea mai mica unitate de timp.

calendarul era important in planificarea agriculturii, a vanatorii, a sarbatorilor religioase sicivile. Principalele cicluri astronom ice sunt: ziua (cat dureaza ca Pamantul sa faca o rotatie

in jurul axei proprii), luna (cat dureaza ca Luna sa faca o rotatie in jurul Pamantului) si anul

(cat dureaza ca Pamantul sa faca o rotatie in jurul Soarelui). Faptul ca durata acestor

evenimente nu sunt intotdeauna constante si nu se potrivesc unele cu altele, a dus la existentaunei complexitati de calendare, fiecare organizat dupa diverse principii. Originea

calendarului este foarte indepartata si deversi ficata. Se cunosc multe popoare antice careaveau propriile calendare. Multe culturi primitive foloseau saptamana de 4 zile, po sibil dupa

cele 4 directii, nord, sud, est, vest. Asirienii (un popor care traia pe teritoriul Turciei de azi)

foloseau calendarul in care saptamana avea de 6 zile. Romanii din secolul 1, foloseaucalendarulin care saptamana avea 8 zile. Pentru multe secole, grecii si egiptenii au impartit

lunile de 30 de zile in 3 parti a cate 10 zile, numite decade. Azi se folosesc aproximativ 40 decalendare din care:

- calendarul gregorian in care anul are 365 de zile, cat Pamantul face o rotatie in jurul

Soarelui;- calendarul islamic care se construieste in functie de miscarea Lunii in jurul Pamantului

fara sa tina cont de miscarea Pamantului in jurul Soarelui;- calendarul iudaic care combina in construirea calendarului miscarea de rotatie a

Pamantului in jurul Soarelui cu miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului.

calendarul gregorian isi are originile incalendarul lui Iulius Caesar in anul 45 IC. Anul

avea 365,25 de zile si, desi la inceput se considera inceputul anului in ianuarie, senatulroman a schimbat inceputul anului la 25 martie. in 1582, Papa Grigore al XIII, a modificat

calendarul lui Iulius Caesar, considerand ca perioada anului de 365,25 de zile este prea

lunga. A stabilit ca anul are 365,14 zile. Diferenta de 11 minute crestea anul calendaristic cu

7 zile la fiecare 1000 de ani. calendarul stabilit de Papa Grigore al XIII se foloseste azi sieste declarat international pentru uzul civil. Folosirea altor calendare se restrange la utilizarea

lor doar in religii si culturi particulare. Conceptul nostru de nse bazeaza pe miscareaPamantului in jurul Soarelui, miscare care dureaza 365,14 de zile impartite in 12 luni. Lunafebruarie are 29 de zile o data la fiecare 4 ani. Conceptul de unase bazeaza pe duratamiscarii Lunii in jurul Pamantului, dar la acest concept s-a renuntat in organizarea

calendarului. Luna se invarte in jurul Pamantului in numai 29 de zile. incalendarul crestin,

lunile au 30 sau 31 de zile cu exceptia lunii februarie

Timpul inastronomie

Definiia timpului este una dintre cele mai dificile, nu numai din punct de vedere filozofic sau

psihologic, dar i fizic. Timpul este una dintre dimensiunile Universului, diferit de dimensiuneaspaial prin aceea c timpul ordoneaz evenimentele ntr-o succesiune ireversibil.
http://www.info-portal.ro/articole/inventii/0/0/139/1/http://www.info-portal.ro/articol/calendarul/520/1/timpul-si-calendarul-in-astronom/http://www.info-portal.ro/articole/inventii/0/0/139/1/http://www.info-portal.ro/articol/calendarul/520/1/timpul-si-calendarul-in-astronom/


2/5

Definitia astronomica a timpului

Este impartirea timpului prin procese ce se deruleaza periodic, observabile pe sfera cereasca. Ceamai evidenta unitate de timp este ziua, definita ca fiind durata unei rotatii a Pamantului in jurul

axei sale, raportata la traversarea meridianului sau a punctului vernal de catre Soare.

Pamantul se roteste in fiecare zi siderala cu 360 grade, intr-o ora cu 15 grade, intr-un minut cu

0,25 grade.

Definitia fizica a timpului

Reprezinta stabilirea unitatii de timp printr-un proces care se deruleaza periodic si care este

observabil cu mijloace fizice. Aceasta este necesara intrucat rotatia Pamantului nu decurge pedeplin uniform.

Secunda este durata a 9 192 631 770 de perioade care corespund tranzitiei intre 2 nivele deenergie hiperfineale starii fundamentale a atomului de Cesiu 133.

Secunda de legatura

Este o corectura care face posibila egalarea timpului fizic (prin ceasuri atomice) cu timpul

astronomic. La nevoie, ea este introdusa sau eliminata la 30 iunie sau 31 decembrie, atunci canddiferenta dintre cele 2 timpuri depaseste 0,7 secunde.

Timpul solar

Reprezinta impartirea timpului datorata miscarii zilnice aparente a Soarelui pe sfera

cereasca.

Timpul solar realEste masura temporala neuniforma care se calculeaza prin observatii nemijlocite asupra Soarelui.

Perioada de timp dintre 2 culminatii inferioare ale Soarelui reprezinta ziua solara reala. Durata sanu este constanta intrucat Soarele se deplaseaza, in miscarea sa anuala aparenta pe bolta cereasca,

cu viteza diferita pe o orbita inclinata catre ecuatorul ceresc, numita ecliptica. Timplu solar real

poate fi citit pe ceasurile solare.

Timpul Solar MediuTimpul solar mediu

Este masura timpului aproape uniforma, calculata in functie de un Soare mediu virtual.

Miscarea anuala aparenta a Soarelui mediu are loc:

In lungul Ecuatorului Ceresc

In acelasi timp cu Soarele real

Cu o viteza uniforma

O rotatie a Pamantului raportata la Soarele mediu dureaza o zi solara medie. Timpul solar mediu

si timpul solar real difera in cursul unui an cu pana la 16 minute.

Cauze ale variatiei timpului solar mediu
http://www.sprestele.ro/images/continut/date_generale/timpul/timpul_04.jpg


3/5

Frecarea dintre uscat si mare la flux si la reflux

Deplasarea maselor in interiorul Pamantului

Deplasarea maselor de aer si topirea ghetii de la polii terestrii in ritmul anotimpurilor

Modificarile ale pozitiei axei de rotatie in interiorul Pamantului

Ecuatia timpului

Ecuatia timpului

Este diferenta dintre timpul solar real si timpul solar mediu. Ea arata cu cat merge inainte sauramane in urma un ceas solar (timpul solar real) fata de un ceas care masoara timpul solar mediu.

Timul local

Este indicatia relativa de timp la punctul observatiei. Meridianul locului din care se faceobservatia trece drept linie de referinta.

Timpul LocalTimpul solar real si timpul solar mijlociu sunt timpuri locale. Doua ceasuri aflate pe longitudini

geografice diferite arata timpuri diferite pentru ca, pentru ambele puncte, Soarele mijlociu,respectiv Soarele real, culmineaza in momente diferite. Timpul sideral este de asemenea un timp

local.

Timpul regalReprezinta timpul normal valabil prin conventii internationale pentru un teritoriu mai intins (fus

orar), de cele mai multe ori timpul local pentru punctele aflate in apropierea meridianului

mijlociu al fusului orar.

Ora Europei de Vest (GMT)

Timpul local pentru longitudineageografica de 0

Valabil, printre altele pentru

Irlanda, Portugalia, MareaBritanie

12h CET = 11h GMT

CET = GMT+1h

Ora Europei Centrale (CET)

Timpul local pentru longitudinea

estica de 15

Valabil, printre altele, pentru

Germania, Austria, Elvetia,

Italia, Danemarca, Norvegia,Suedia

Ora europei de Rasarit(EET) Valabil, printre altele, pentru 12h CET = 13h EET
http://www.sprestele.ro/images/continut/date_generale/timpul/timpul_01.jpghttp://www.sprestele.ro/plugins/content/multithumb/images/b.640.480.0.0.continut.date_generale.timpul.timpul_02.jpg


4/5

Timpul local pentru longitudineaestica de 30

Romania, Bulgaria, Grecia,Finlanda

CET = EET-1h

Orele folosite in interiorul fuselor orare nu corespund intotdeauna cu fusul orar respectiv.

Ora de vara

Este o decalare de o ora a timpului pentru lunile de vara. Avantajul sau consta in mai buna

utilizare a luminei zilei in orele de seara. In majoritatea statelor central-europene este valabila,din aprilie pana in septembrie, ora de vara central-europeana(CEST).

Timpul sideral

Reprezinta impartirea timpului folosita in astronomie, determinata de rotatia Pamantuluiin relatie cu punctul vernal. In momentul culminatiei superioare a punctului vernal, ora siderala

este 0h.

Timpul si ZiuaSiderala

Ziua siderala

Este durata unei rotatii a Pamantului, in relatie cu doua culminatii superioare succesiveale

punctului vernal. O zi este mai scurta decat a zi solara mijlocie.

1 zi siderala= 24 h siderale= 23 h 56 min 4,1 sec timp solar24 h timp solar= 24 h 3 min 56,6 sec timp sideral.

Calendarul

Reprezinta o diviziune a timpului rezultata prin adunarea a unei multimi de zile solare. Baza saeste fie timpul de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui(calendarul solar), fie timpul de rotatie a

lunii in jurul Pamantului(calendarul lunar). Unitatile de timp naturale astronomice, luna si anul,

nu sunt multiplii intregi de zile solare, de aici si existenta mai multor posibilitati de impartire atimpului.

Anul

Este perioada de timp necesara Pamantului pentru a efectua o rotatie in jurul Soarelui.

Rotatia Pamantului

Punctul de referinta Durata Denumirea

Punctul vernal 365 zile 5h 48 min 46 sec An tropic

O anumita stea 365 zile 6h 9 min 9 sec An sideral

Diferenta dintre lungimea anului tropical si a anului sideral ne conduce inapoi la precesie.

Anul comun An calendaristic de 365 zile. Este de circa 6 ore(un sfert de zi) mai scurt decat anul definitdin punct de vedere astronomic.
http://www.sprestele.ro/images/continut/date_generale/timpul/timpul_03.jpg


5/5

Anul bisect

An calendarstic de 366 zile care, o data la 4 ani, ia local unui an comun. Prin adaugareaunei zile (29 februarie), se elimina decalajul dintre lungimea anului calendaristic si lungimea

anului astronomic.

Calendarul iulianPrecursor al calendarului gregorian, a fost introdus in anul 46 i.Hr. de catre Iulius Cezar. In

calendarul iulian, dupa 3 ani comuni urmeaza un an bisect.

4 ani tropici dureaza 1 460, 9688 zile4 ani dupa calendarul luliana dureaza 1 461, 0000 zile

Diferenta ramasa, de 0,0312 zile creste in 128 de ani la o jumatare de zi. De aceea, calendarul

iulian un mai este astazi in uz.

Calendarul gregorian

Calendarul usual astaza in majoritatea tarilor lumii. El a fost propus in 1581 de catre o comisienumita de papa Grigore al XIII-lea.

* Regula anilor bisecti in calendarul gregorian

Toti anii al caror numar e divizibil cu 4 sunt ani bisecti. Dar toti anii de inceput de escol, al carornumar nu este divizil cu 400, sunt considerati ani comuni.

1800, 1900, 2100 - ani comuni

1988, 192, 1996, 200, 2004, 2008, 2012, s.a.m.d.- ani bisecti400 de ani tropici dureaza 146 096,88 zile

400 de ani dupa calendarul gregorian dureaza 146 097,00 zile

Diferenta ramasa poate fi neglijabila pentru urmatoarele milenii.

Data iuliana

O numaratoare curenta a zilelor des folosita in astronomie, fara o impartire in perioade detimp mai mari.

Fiecare zi este desempata printr-un numar. Diferentele de timp pot fi astfel usor calculate.

Inceputul numaratorii a fost fixat(in mod artificial) de data de 01.01.4713 i.Hr.

Ziua din calendarul greogorian Data iuliana

01.09.1980 2 444 484

01.01.1990 2 447 893

01.01.2000 2 451 545

Bibliografie: Compediu de astronomie

timpul_si_calendarul_in_astronomie.[conspecte.md]

Documents