teza moldresurse

5/14/2018 teza Moldresurse - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/teza-moldresurse 1/55

C U P R I N S:

Introducere

Capitolul I. Noţiuni generale privind clasificarea, recunoaşterea şi evaluarea

datoriilor.

1.1 Caracteristica actelor normative privind contabilitatea datoriilor.

1.2 Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente temei.

1.3 Clasificarea, recunoaşterea şi evaluarea datoriilor.

Capitolul II. Contabilitatea sintetică şi analitică a datoriilor.2.1 Contabilitatea datoriilor financiare.

2.2 Contabilitatea datoriilor comerciale.

2.3 Contabilitatea datoriilor calculate.

2.4 Modul de reflectare a datoriilor în rapoartele financiare.

Capitolul III. Analiza datoriilor întreprinderii

3.1 Analiza structurii datoriilor în dinamică.3.2 Analiza datoriilor după termenii de achitare.

3.3 Analiza rotaţiei datoriilor.

3.4 Analiza lichidităţii bilanţului contabil.

Încheiere

Bibliografie

Anexe



Introducere

Activitatea unei întreprinderi presupune existenţa unor relaţii economicecondiţionate de asigurarea cu materii prime şi comercializarea produselor finite.

Datorită acestor relaţii de decontare cu furnizorii, creditorii, bugetul statului,

personalului, alte organe, se formează sursele atrase ale acesteia.

În cadrul surselor atrase sau a datoriilor pe termen scurt şi lung ale firmei, care

conform principiilor de exigibilitate reprezinta a doua sursă de finanţare a activelor

circulante se regăsesc şi pasivele stabile ale întreprinderii, respectiv obligaţiileminime, cu caracter permanent ale firmei, care constituie surse asimilate celor

proprii. Acest aspect este important deoarece sursele rămase neachitate rămîn la

dispoziţia firmei şi reprezintă posibilităţi suplimentare de finanţare, şi deci trebuie să

fie analizate.

În activitatea pe care o desfăşoară, pentru finanţarea pe termen lung sau scurt,

firma apelează la credite bancare şi împrumuturi. O asemenea operaţie nu constituie

întotdeauna un indiciu cu privire la eventualele dificultăţi financiare. Studierea

gradului de îndatorare a întreprinderii reprezintă în primul rînd o problemă de

gestiune internă, prin care trebuie să se asigure utilizarea eficientă a surselor atrase şi

rambursarea lor la termenul stabilit. În acelaşi timp, analiza nivelului de îndatorare

constituie o problemă în care sunt interesaţi diverşi subiecţi, prin rîndul cărora un loc

important îl ocupă băncile finanţatoare.

Mărimea, componenţa şi evoluţia surselor atrase influenţează în mod direct

stabilitatea situaţiei financiare şi dependenţa întreprinderii de partenerii de afaceri. În

practica analitică se consideră o situaţie normală cînd raportul dintre sursele proprii şi

cele atrase (împrumutate) este de 50 la 50%. Anume această situaţie îi satisface pe

creditori, deoarece în mare măsură garantează rambursarea la timp a împrumuturilor

şi creditelor acordate.

Actualitatea temei lucrării date, „Contabilitatea şi analiza datoriilor”, este

3



conturată de necesitatea de cunoaştere a partenerilor de afaceri sub diverse aspecte,

inclusiv din punct de vedere al existenţei datoriilor şi a capacităţii de plată a acestora.

Lipsa informaţiilor respective poate cauza consecinţe imprevizibile pentru parteneri.

Scopul al acestei lucrări este de a demonstra importanţa şi necesitatea

contabilizării operaţiilor cu privire la datorii şi analiza lor, precum şi de a evidenţia

particularităţile evidenţei contabile a datoriilor la întreprinderea analizată.

Pentru a demonstra importanţa şi necesitatea contabilizării operaţiilor cu

privire la datoriile întreprinderii şi analiza lor este necesar de a rezolva următoarele

sarcini:

• De a prezenta noţiunile generale şi importanţa privind datoriile întreprinderii.

• De a analiza perfectarea documentară şi contabilizarea datoriilor întreprinderii,

şi anume:

a) contabilitatea datoriilor financiare;

b) contabilitatea datoriilor comerciale;

c) contabilitatea datoriilor calculate;

• De a face cunoştinţă cu modul de reflectare a indicatorilor datoriilor în raportulfinanciar.

• De a face analiza datoriilor întreprinderii prin intermediul analizării dinamicii

şi structurii acestora, precum şi analizei lichidităţii bilanţului contabil.

Prezentarea aspectelor esenţiale ale contabilităţii şi analizei datoriilor, precum

şi aprecierea practică a situaţiei şi modificărilor intervenite în mărimea

datoriilor a fost efectuată în baza materialelor „Întreprinderei de StatMOLDRESURSE” - fondată conform ordinului nr.28 din 25 septembrie 1994

adoptat de Ministerul Economiei al Republicii Moldova. Ea este înmatriculată

la Camera Înregistrării de Stat pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii

Moldova cu nr. 10503781 la 06.01.1995. Capitalul social al întreprinderii este

de 16514400 lei.

Întreprinderea s-a creat în scopul sporirii eficienţei activităţii de asigurare curesurse materiale a complexului economic a Republicii Moldova pe temeiul lărgirii

4



exportului şi importului resurselor materiale, perfecţionării şi dezvoltării ramurii de

aprovizionare tehnico-materială şi în vederea desfăşurării activităţii de antreprenoriat.

Genurile principale de activitate ale Întreprinderii de Stat „Moldresurse” sunt:

- producerea, achiziţia, prelucrarea şi realizarea producţiei agricole;

- producera şi îmbutelierea apei minerale „Lider”

- activitatea comercială de intermediere şi organizare a comerţului;

- exportul producţiei autohtone, inclusiv a producţiei agricole;

- comerţul angro cu produsele petroliere şi îngrăşămintele minerale.

Activitatea I.S. Moldresurse poate fi caracterizata prin urmatorii indicatorii

economici şi financiari prezentaţi în tabelul 1:Tabelul 1

Caracteristica principalilor indicatori economico – financiari ai I.S. Moldresurse

Indicatori Anul 2005 Anul 2006Abaterea

absolută(+/-)

Ritmulcreşterii

1 2 3 4=3-2 5=3/2*100%

1.Volumul producţiei fabricate, mii lei 15 860 17 561 +1701 110,732.Venituri din vînzări, mii lei 16 214 17 098 +884 105,5

3.Profit brut, mii lei 3441 3202 -239 93,054.Profit pînă la impozitare, mii lei 1033 10353 +9320 1002,235.Profit net, mii lei 849 9632 +8783 1134,56.Numărul mediu scriptic de muncitori,

persoane152 144 -8 94,74

7.Valoarea medie a activelor, mii lei 31650 32975 +1325 104,28.Valoarea medie a capitalului propriu,mii lei

24519 29726 +5207 121,24

9. Valoarea medie a mijloacelor fixe,mii lei

28 078 21 785 -6293 77,59

10.Productivitatea medie a unuimuncitor, lei, bani (rd.1/rd.6)

104,34 121,95 +17,61 116,88

11. Randamentul mijloacelor fixe, lei,(rd.1/rd.9)

0,56 0,81 +0,25 144,64

12.Rentabilitatea vînzărilor, %(rd.4 /rd.2*100)

6,37 60,55 +54,18 950,55

13. Rentabilitatea activelor, %(rd.4/rd.7*100)

3,26 31,4 +27,88 963,2

14. Rentabilitatea capitalului propriu, %(rd.5/rd.8*100) 3,46 32,4 +28,94 936,4

Datele din tabelul 1 ne permit să facem următoarele concluzii. La

5



I.S.Moldresurse a avut loc o majorare în dinamică a majoriţăţii indicatorilor, cu

excepţia profitului brut, valorii medii a mijloacelor fixe şi a numărului mediu scriptic

de salariaţi, care s-au diminuat cu 239 mii lei, 0,25 lei şi respectiv 9 persoane.

În anul 2006 profitul pînă la impozitare a constituit 10353 mii lei, fiind de 10

ori mai mare decît cel al anului precedent (1033 mii lei). Odată cu majorarea

profitului pînă la impozitare are loc şi creşterea profitului net de la 849 mii lei în anul

2005, pînă la 9632 mii lei în anul 2006.

În perioada analizată întreprinderea a fabicat producţie cu 10,73 % mai mult

decît în perioada precedentă. Deci, volumul producţiei fabricate a crescut cu 1701 mii

lei (de la 15860 mii lei pînă la 17561 mii lei). Totodată are loc şi sporirea venituluidin vînzări însă în proporţii mai mici, doar cu 5,5 la sută faţă de perioada precedentă.

Aceasta denotă faptul că la întreprindere s-au majorat stocurile producţiei finite

nerealizate.

Valoarea medie a activelor s-a majorat cu 1325 mii lei şi o dată cu aceasta a

crescut şi rentabilitatea acestora de la 3,26 % pînă la 31,4 % (cu 27,88 puncte

procentuale). Aceeaşi tendinţă are şi capitalul propriu, rentabilitatea căruia a crescut pe parcursul anului 2006 cu 28,94 puncte procentuale (de la 3,46 % pînă la 32,4 %).

Cu toate că numărul de salariaţi s-a redus cu 9 persoane, productivitatea medie

anuală a unui salariat a crescut cu 12,99 % (de la 80,92 lei pînă la 93,91 lei).

În pofida faptului că valoarea medie a mijloacelor fixe a scăzut în dinamică cu

6293 mii lei, eficienţa utilizării acestora a sporit cu 0,25 lei.

Negativ se apreciază faptul că toţi indicatorii lichidităţii depăşesc limitelemaxime admisibile. Lichiditatea curentă în perioada analizată constituie 13,45 pe

cînd limita prestabilită este de 2 – 2,5; lichiditatea intermediară este egală cu 11,36 în

timp ce limita admisibilă este de 0,7 – 0,8; iar lichiditatea absolută constituie 1,55 în

timp ce intervalul optim este de 0,2 – 0,25.

Din cauza depăşirii limitelor superioare stabilite pentru indicatorii lichidităţii,

întreprinderea poate suferi consecinţe negative şi anume, mijloacele băneşti ţinute în

conturile curente nu aduc profit, creanţele nu se încasează la timp, iar stocurile

6



excedente de mărfuri şi materiale generează cheltuieli suplimentare privind păstrarea

şi depozitarea lor, ceea ce diminuează rentabilitatea întreprinderii.

Deci, întreprinderea trebuie să aducă aceşti indicatori la nivelul recomandat

pentru a mări eficienţa activităţii sale.

Deci, în general activitatea economico – financiară a întreprinderii I.S.

Moldresurse se apreciază la un nivel destul de satisfăcător, deoarece s-a majorat

eficienţa utilizării factorilor de producţie, au sporit semnificativ indicatorii de profit,

cu excepţia profitului brut şi au înregistrat o creştere considerabilă indicatorii

rentabilităţii.

7



CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CLASIFICAREA,

RECUNOAŞTEREA ŞI EVALUAREA DATORIILOR.

1.1 Caracteristica actelor normative privind contabilitatea datoriilor.

În procesul desfăşurării activităţii curente a întreprinderii apar diverse datorii şi

obligaţii faţă de terţi.

Modul de contabilizare şi evidenţă a datoriilor este reglementată de un şir de

acte normative şi legislative.La reflectarea operaţiunilor economice legate de decontările cu diverşi creditori,

furnizori şi alte persoane fizice şi juridice este necesar de a se conduce în primul rînd

de Legea contabilităţii aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 4 aprilie

1995. Această lege stabileşte şi reglementează modul de evidenţă contabilă a

datoriilor, modul de întocmire a documentelor primare aferente acestora, precum şi

termenul lor de păstrare şi modul de efectuare a inventarierii activelor şi datoriilor.

Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare

conţine caracteristica generală a:

• convenţiilor şi principiilor fundamentale ale contabilităţii în baza cărora este

organizată evidenţa datoriilor întreprinderii;

• elementelor rapoartelor financiare, inclusiv a datoriilor ca element

component al pasivului bilanţului contabil;

• criteriilor de evaluare şi constatare a elementelor rapoartelor financiare, a

activelor, datoriilor şi altor elemente.

Evidenţa şi contabilitatea datoriilor este reglementată de o serie de Standarde

Naţionale de Contabilitate. Astfel, SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”,

intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, prevede componenţa cheltuielilor de împrumut,

adică a cheltuielilor ce apar în urma apelării la credite şi împrumuturi, stabileşte

modul de constatare, şi evaluare a lor. Acest standard prevede două metode de

8



contabilizare a cheltuielilor de împrumut şi determină condiţiile de utilizare a

fiecăreia din ele. Astfel, în conformitate cu metoda recomandată de standard,

cheltuielile de împrumut se includ în componenţa cheltuielilor perioadei, iar metoda

alternativ admisibilă le include în costul activelor calificate. Standardul în cauză

determină şi modul de reflectare a acestora în rapoartele financiare. Condiţiile de

atragere şi rambursare a creditelor şi împrumuturilor, precum şi modul de calculare,

mărimea şi termenii de achitare a dobînzilor aferente acestora sunt reglementate de

contractele încheiate între părţi.

Modul de contabilizare a datoriilor salariale, contribuţiilor la asigurări sociale şi

primelor de asigurare medicală obligatorie aferente salariilor calculate, precum şi adatoriilor comerciale este reglementat de o serie de SNC, dintre care menţionăm:

• SNC 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale” intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998,

cu modificările şi completările ulterioare, prevede includerea acestora în costul

stocurilor;

• SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”, intrat în

vigoare la aceeaşi dată, determină raportarea acestora la costul produselor fabricate,serviciilor prestate, lucrărilor executate, sau la cheltuielile întreprinderii;

• SNC 11 „Contracte de construcţii”, intrat în vigoare la 15 aprilie 1999, cu

modificările şi completările ulterioare, stabileşte modul de includere a datoriilor

respective în costul contractelor de antrepriză;

• SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, intrat în vigoare la 15

aprilie 1999 şi SNC 16 „Contabilitatea activelor pe termen lung”, intrat în vigoarela 1 ianuarie 1998, specifică condiţiile de raportare a acestor datorii în costul activelor

nemateriale şi activelor materiale pe termen lung respectiv;

• SNC 9 „Contabilitatea consumurilor aferente lucrărilor de cercetări

ştiinţifice şi de proiectare-experimentare”, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003, care

prevede două metode de contabilizare a datoriilor sus menţionate: metoda

recomandată de standard determină contabilizarea acestora în componenţa activelor,

iar metoda alternativ admisibilă – le raportează la cheltuieli ale perioadei.

9



Planul de conturi contabile al activităţii economico – financiare a

întreprinderilor, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, a fost aprobat de Ministerul

Finanţelor. Modul de aplicare a conturilor şi de reflectare în acestea a operaţiilor

economice este reglementat de Normele metodologice de aplicare a conturilor

contabile care constituie o parte componentă a Planului de conturi.

Emisiunea titlurilor de împrumut (obligaţiunilor) reprezintă o altă modalitate de

atragere a surselor de finanţare străine. Modalitatea de emisiune a obligaţiunilor este

reglementată de Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 – XIII din 02.04.1997,

cu modificările şi completările ulterioare. Legea cu privire la piaţa valorilor

mobiliare nr. 199 – XIV din 18.11.1998, cu modificările şi completările ulterioare,stabileşte modul de plasare, de circulaţie şi de anulare a obligaţiunilor.

Decontările privind achitarea datoriilor faţă de furnizori se efectuează, de

obicei, prin virament, dar sunt posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei

stabilite prin Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 – XII din

03.01,1992, cu modificările şi completările ulterioare. Decontările prin virament se

efectuează conform Regulamentului privind decontările fără numerar înRepublica Moldova nr. 25/11-02 din 12.07.1996, cu modificările şi completările

ulterioare, aprobat prin hotărîrea Consiliului de Administraţie al B.N.M. Pe lîngă

formele de decontare menţionate anterior întreprinderea poate utiliza şi cambiile.

Modul de utilizare a acestora este stabilit prin Legea cambiei nr. 1527-XII din

22.06.1993, cu modificările şi completările ulterioare.

La contabilizarea decontărilor cu personalul şi titularii de avans este necesar dea se conduce de:

• Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002, cu modificările şi completările

ulterioare, care stabileşte mărimea salariului minim, modul de calculare a salariilor

angajaţilor, precum şi drepturile angajaţilor în domeniul salarizării şi protecţia lor.

• Codul Muncii stabileşte drepturile şi obligaţiilor salariaţilor, cuantumul

maxim al reţinerilor care sunt efectuate din salarii, modalitatea de achitare a acestora,

soluţionarea litigiilor apărute între salariat şi patron.

10



• Legea bugetului asigurărilor sociale de stat stabileşte cotele contribuţiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii pentru anul respectiv. De asemenea reglementează

modul de calculare şi achitare a acestora la buget.

• Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-

XIII din 27.02.1998 – reglementează drepturile şi obligaţiile subiecţilor asigurării

obligatorii de asistenţă medicală, stabileşte cotele primelor de asigurare obligatorie de

asistenţă medicală.

• Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din

08.07.1999 - reglementează drepturile şi obligaţiile subiecţilor asigurării sociale,

stabileşte primele de asigurare socială, modul de calcul, termenele şi modul deachitare a acestora.

• Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 426 din 26.04.2004 – stabileşte modul de calcul al salariului

mediu, plăţile incluse şi cele neincluse la calcularea salariului mediu, perioadele de

decontare, normativele de timp aplicate, etc.

• Instrucţiunea cu privire la reţinerea împozitului pe venit la sursa de platăaprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 14 din

19.12.2001– precizează sursele de venit impozabil, modul de acordare şi justificare a

scutirilor, modul de calculare şi reţinere a impozitului.

• Regulamentul cu privire la detaşarea salariaţilor întreprinderilor,

instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului Republicii Moldova nr. 836 din 24.06.2002 – reglementează modul,termenul de detaşare în hotarele Republicii Moldova şi în străinătate a salariaţilor

întreprinderii cu menţinerea locului de muncă şi a salariului mediu, specifică

componenţa, mărimea şi modul de recuperare a cheltuielilor de deplasare a

salariaţilor, precum şi perfectarea documentară a acestora.

O parte importantă a datoriilor calculate o constituie decontările cu bugetul.

Modul de calculare şi termenele de achitare a impozitelor republicane şi taxelor locale, cotele acestora, facilităţile acordate, precum şi subiecţii şi obiecţii impunerii

11



sunt specificate în Codul fiscal şi Legea privind taxele locale nr. 186-XIII din

19.07.1994 cu modificările şi completările ulterioare. Legea bugetului de stat pentru

anul respectiv stabileşte cota diverselor impozite, subiecţii şi obiecţii impunerii.

Unul dintre cele mai semnificative impozite este impozitul pe venit. Modul de

determinare şi evidenţă a acestuia este reglementat de prevederile SNC 12

„Impozitul pe venit”, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998. Titlul II al Codului fiscal

este destinat caracterizării modalităţii de calculare a acestui impozit. Acesta stabileşte

subiecţii şi obiecţii impunerii, determină componenţa veniturilor impozabile şi

neimpozabile şi cheltuielilor recunoscute de fiscalitate precum şi cotele impozitului

pe venit. Tot aici sunt menţionate facilităţile şi scutirile acordate.Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe

venit de către persoanele ce practică activitatea de antreprenoriat, aprobată prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.3 din 29. 01.2001– prevede

reguli speciale referitoare la determinarea venitului impozabil, subiecţii impunerii,

sursele de venit impozabile şi neimpozabile, reguli de evidenţă, trecerea în cont a

impozitului respectiv, termenii de prezentare a declaraţiei fiscale şi termenii deachitare a datoriei respective.

1.2 Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente temei.

Tema tratată în cadrul prezentei lucrări a fost abordată în cadrul diverselor lucrări şi publicaţii de specialitate.

În scopul reformulării definiţiei de datorii vom examina definirea noţiunii date

prezentată în Standardele Internaţionale de Contabilitate şi literatura specializată din

diferite ţări.

Astfel, conform Comisiei Internaţionale a Standardelor Contabile (IASC) „o

datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii care provine din evenimente

trecute şi a cărei decontare aşteptată trebuie să rezulte dintr-o ieşire de resurse

12



generatoare de avantaje economice”.

În literatura de specialitate franceză datoriile faţă de terţi presupun „obligaţii

(angajamente externe) ireversibile a căror sumă este cunoscută şi este efectuată fie ca

cheltuieli de plătit considerate a fi datorii externe – ireversibile - dar a căror sumă

este estimată şi/sau neefectuată”.

În contabilitatea britanică datoriile se definesc drept „obligaţii ale unei entităţi

de a transfera beneficii economice, ca rezultat al tranzacţiilor şi evenimentelor

trecute”.

Specialiştii americani atribuie datoriilor următoarea definiţie: „Datoriile sau

pasivele externe sunt diminuări probabile de avantaje economice viitoare, ce rezultădin obligaţia pe care o entitate o are de a transfera active sau de a presta servicii

la/pentru alte entităţi, ca urmare a operaţiilor sau evenimentelor trecute.”

Conform Comitetului Normelor de Contabilitate Financiară (FASB), datoriile

reprezintă „privarea viitoare probabile de avantaje economice care decurg din

obligaţiile prezente, referitoare la transferarea viitoare de active sau prestarea viitoare

de servicii în favoarea altor entităţi ca urmare a tranzacţiilor sau evenimentelor trecute”.

Potrivit aprecierilor specialiştilor din România datoriile reprezintă:

• „surse externe de finanţare puse la dispoziţia întreprinderii fie de o instituţie

de credit (datoriile financiare), fie de un furnizor (datoriile comerciale), fie de

alţi terţi (datorii fiscale, sociale, etc.)”.

•

„resursele străine atrase de unutatea patrimonială pe o perioadă mai mare saumai mică.”.

• „surse de finanţare externe puse la dispoziţia întreprinderii fie de bănci sau

alte instituţii financiare, fie de furnizori, fie de la terţi pentru care

întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric.”.

• „obligaţia rezultată dintr-o relaţie contractuală sau din lege”.

• „fonduri furnizate de terţele persoane în raport cu întreprinderea sub formă

de: credite, avansuri şi aconturi primite, angajamente faţă de furnizori pentru

13



bunurile primite dar neachitate, angajamente faţă de personalul întreprinderii

sub forma salariilor în curs de decontare, angajamente faţă de buget, privind

impozitele şi taxele de plătit, etc.”.

În opinia autorilor din Rusia datoriile sunt:

• „obligaţiile întreprinderii faţă de alte persoane fizice şi juridice, capitalul

împrumutat al întreprinderii”.

• „sume primite cu împrumut de la persoane juridice sau fizice pentru diverse

scopuri cu un procent de dobîndă cît mai convenebil. Sume datorate

furnizorilor pentru mărfurile livrate şi serviciile prestate, avansurile primite,

sume privind retribuirea muncii, privind decontările cu bugetul şi organizaţiilede asigurare etc.”.

Specialiştii din Republica Moldova afirmă:

• „Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori

pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat

privind retribuirea muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă

de alte persoane juridice şi fizice”.• „Datoriile reprezintă surse de finanţare, puse la dispoziţia întreprinderii de o

instituţie financiară, de furnizori, de personal sau de terţi”

• „Datoriile reprezintă obligaţiile (angajamentele) luate (asumate) de

întreprindere în baza evenimentelor anterioare şi achitarea cărora se va încheia

cu retragerea de la întreprindere a resurselor ce constituie purtători de avantaje

economice”.Afirmaţiile specialiştilor americani, englezi şi francezi au un caracter mai

general.

Făcînd o totalizare la cele expuse mai sus concluzionăm că în opinia autorului

cea mai reuşită şi argumentată definiţie a datoriilor este propusă de Victor Munteanu.

1.3 Clasificarea, recunoaşterea şi evaluarea datoriilor.

14



Organizarea contabilităţii datoriilor este condiţionată de criteriile de clasificare,

modul de evaluare şi constatare a acestora.

În literatura de specialitate şi în rapoartele financiare datoriile sunt clasificate

după diverse criterii. Astfel, conform „Contabilităţii financiare”, coordonator A.

Nederiţa, datoriile sunt clasificate:

În funcţie de conţinutul economic:

• datorii financiare – includ datoriile legate de angajarea capitalului atras, pe

care îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină

primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termenstabilit şi pentru o anumită plată.

• datorii comerciale – cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă

de furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite

şi serviciile de care a beneficiat întreprinderea.

• datorii calculate – sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în

special, faţă de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile deasigurări, bugetul de stat, diverşi creditori.

În funcţie de termenul de achitare, datoriile se împart în două grupe:

• datorii pe termen lung – sunt datoriile al căror termen de achitare este mai mare

de un an;

• datorii pe termen scurt – datorii al căror termen de achitare nu depăşeşte un an.

În funcţie de modul de achitare se deosebesc:• datorii convertibile - achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei

părţi din capitalul statutar (acţiuni sau cote de participaţie), spre exemplu:

Întreprinderea poate beneficia de un credit sau împrumut primit cu condiţia că dacă

nu achită datoriile respective în termenele stabilite, atunci creditorii devin deţinători

ai unui număr anumit de acţiuni sau participaţii în capitalul statutar.

• datorii neconvertibile - achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi

nu prevede cedarea unei părţi din capitalul statutar.

15



Potrivit SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile” împrumuturile sunt

clasificate astfel:

În funcţie de sursele de primire deosebim:

• credite bancare, inclusiv overdrafturi (tip de credit bancar primit de

întreprindere prin emiterea cecului sau a ordinului de plată în suma care depăşeşte

soldul de mijloace disponibile în contul ei curent);

• împrumuturi de la părţi nelegate (persoane juridice şi fizice terţe);

• împrumuturi de la personalul întreprinderii;

• împrumuturi de la părţi legate (întreprinderi asociate şi fiice, fondatori ai

întreprinderii etc.);• împrumuturi din emisiunea şi realizarea titlurilor de datorii (cambiilor,

obligaţiunilor şi altor titluri de valoare clasificate ca datorii).

La momentul constatării datoriile pot fi exprimate în valută naţională

(dacă provin din ţară) sau străină (dacă provin din străinătate). Însă la etapa

înregistrării datoriilor provenite din străinătate în conturi contabile şi în rapoarte

financiare, acestea se recalculează în valută naţională la cursul oficial de schimbstabilit de Banca Naţională a Moldovei la data respectivă. Datoriile exprimate în

valută străină, din cauza necoinciderii momentului de apariţie cu cel de achitare a

acestora, pot generea venituri – în cazul diferenţelor favorabile de curs valutar, sau

pierderi – în cazul diferenţelor nefavorabile de curs valutar.

În conformitate cu Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării

rapoartelor financiare, datoriile sunt recunoscute în cazul cînd se respectă douăcerinţe de bază:

• Există probabilitatea diminuării în viitor a activelor (mijloacelor băneşti şi

altor active proprii) care sunt purtători de avantaje economice, spre exemplu,

datoriile privind stocurile de materiale care au fost comandate, dar încă nu au

fost primite, nu vor fi constatate ca datorii în rapoartele financiare.

• Suma la care se constată datoriile poate fi evaluată veridic, adică poate fi

determinată de întreprindere.

16



Datoriile se recunosc şi se evaluează la suma lor nominală, inclusiv TVA şi alte

impozite şi taxe. În bilanţul contabil, datoriile sunt evaluate la suma de bani necesară

pentru a achita obligaţia existentă sau la valoarea reală de piaţă a bunurilor de livrat

sau a serviciilor de prestat.

În procesul de constatare a datoriilor, timpul reprezintă factorul cel mai

important. În acest sens datoria se înregistrează în momentul în care se crează

obligaţia. Deseori, neînregistrarea unei datorii într-o operaţiune contabilă este însoţită

de neînregistrarea unei cheltuieli. Astfel, ea conduce la o subevaluare a cheltuielilor

şi o supraevaluare a profitului.

În contabilitate obligaţiile de plată ale întreprinderii se reflectă în baza principiilor şi convenţiilor fundamentale prevăzute de Bazele conceptuale ale

pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare cît şi de Standardul Naţional de

Contabilitate 1 „Politica de contabilitate.

Continuitatea activităţii – prevede că înregistrările în contabilitate şi în

rapoartele financiare se fac pornind de la faptul că întreprinderea îşi va continua

activitatea într-un viitor previzibil. În acest caz datoriile şi activele sunt evaluate şireflectate în rapoartele financiare în baza metodelor obişnuite de evaluare. În caz

contrar se aplică alte principii şi metode de evaluare. Aplicarea acestui principiu este

importantă deoarece permite întreprinderii să examineze o serie de factori care

influenţează rentabilitatea curentă şi previzibilă a întreprinderii, graficul de achitare a

datoriilor şi sursele potenţiale de finanţare pe viitor.

Permanenţa metodelor – prevede faptul că de la o perioadă de gestiune la altaîntreprinderea utilizează aceleaşi reguli de contabilizare şi metode de evaluare a

activelor şi datoriilor. Aceasta permite de a compara mărimea şi evoluţia datoriilor

pentru diferite perioade de gestiune.

Conform convenţiei specializării exerciţiilor (metoda calculării), datoriile, în

special cele legate de plata salariului, cheltuielilor de deplasare, transport şi alte

datorii se constată şi se înregistrează în contabilitate şi în rapoartele financiare în

perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de achitare a

17



acestora. Astfel utilizatorii rapoartelor financiare au acces la informaţia despre

datoriile aferente plăţii mijloacelor băneşti în viitor.

La fel întreprinderea trebuie să respecte principiile fundamentale ale

contabilităţii.

Conform principiului prudenţei întreprinderea nu trebuie să-şi supraevalueze

activele şi veniturile şi să nu-şi subevalueze datoriile şi cheltuielile.

Separarea patrimoniului şi datoriilor prevede ca patrimoniul şi datoriile

întreprinderii să fie reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare separat de

patrimoniul şi datoriile proprietarilor şi separat de patrimoniul şi datoriilor altor

întreprinderi, cum ar fi întreprinderi fiice sau asociate. Importanţa presupune posibilitatea informaţiei prezentate în rapoartele

financiare de a influenţa deciziile luate de utilizatorii acestora. Astfel, prezentarea

datoriilor în aceste rapoarte permite determinarea solvabilităţii şi lichidităţii

întreprinderii.

Veridicitatea semnifică faptul că informaţia privind datoriile şi alte elemente

ale rapoartelor financiare trebuie să fie reală şi fără erori. Comparabilitatea prevede posibilitatea comparării mărimii datoriilor şi a altor

indicatori ai rapoartelor financiare în diverse perioade de timp, precum şi cu

indicatorii similari ai altor întreprinderi, pentru a arăta tendinţele şi modificările

situaţiei financiare şi rezultatelor activităţii.

Necompensarea - în contabilitate nu se admite compensarea reciprocă între

elementele de active şi pasive. Astfel, activele şi datoriile rezultate din operaţiuniomogene se includ în rapoartele financiare separat.

18



CAPITOLUL II. CONTABILITATEA SINTETICĂ ŞI ANALITICĂ A

DATORIILOR.

2.1 Contabilitatea datoriilor financiare.

Datoriile financiare reprezintă datoriile legate de procurarea capitalului atras.

La rîndul său, capitalul atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută

naţională sau străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi

juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată.

Datoriile financiare cuprind:

• Credite bancare, inclusiv overdrafturile. Overdraftul este un tip de credit

bancar primit de întreprindere prin eliberarea unui cec sau a unei dispoziţii de

plată la o sumă care depăşeşte soldul mijloacelor băneşti disponibile în contul

curent. Condiţiile overdraftului sunt stipulate în contractul încheiat între bancă

şi client în momentul deschiderii contului bancar.

• Împrumuturi, care pot fi primite de la întreprinderi, persoane fizice, personalul

întreprinderii etc.

19



Creditele oferite pe piaţa financiară din Republica Moldova pot fi clasificate în

funcţie de mai multe criterii:

1. În funcţie de scadenţă deosebim:

- credite cu scadenţa fixată (pe termen lung, mediu, scurt);

- credite cu scadenţa nefixată (liniile de credit).

2. În funcţie de natura garanţiilor distingem credite:

- cu garanţie reală (gaj, ipotecă);

- cu garanţie personală (cauţiune, scrisori de garanţie).

3. După scopul utilizării creditului:

- credite de producţie (credite utilizate pentru procesul de producţie);- credite de consum (credite pentru achiziţionarea bunurilor pentru

activitatea finală).

4. Credite acordate reieşind din tipul de valută:

- în valută naţională;

- în valută străină.

5. După modul de acordare creditele pot fi:- în numerar – suma creditului este eliberată debitorului prin casa

creditorului;

- fără numerar – suma creditului este transferată în contul curent al

debitorului.

Modul de creditare, de primire şi rambursare a creditelor bancare este

reglementat de contractele de credit (anexa 1) şi actele normative în vigoare,menţionate în primul paragraf al capitolului I.

La solicitarea unui credit agentul economic trebuie să prezinte băncii

următoarele documente:

- Cererea de acordare a creditului, unde se indică denumirea şi adresa

solicitantului, termenul şi suma creditului, scopul şi garanţiile acordate;

- Certificatul de înregistrare a întreprinderii;

- Certificatul de atribuire a codului fiscal;

20



- Bilanţul contabil pe ultima perioadă de gestiune;

- Raportul privind rezultatele financiare pe ultima perioadă de gestiune;

şi alte documente la solicitarea băncii.

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung la I.S. Moldresurse

sunt destinate conturile:

• 511 „Credite bancare pe termen scurt”, 512 „Credite bancare pe termen scurt

pentru salariaţi” şi

• 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite bancare pe termen lung

pentru salariaţi”.

Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinaterespectiv conturile:

• 513 „Împrumuturi pe termen scurt” şi

• 413 „Împrumuturi pe termen lung”.

Aceste conturi sunt de pasiv. În credit se reflectă sumele creditelor bancare şi

împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor şi

împrumuturilor rambursate. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderiiaferente creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung nerambursate la finele

perioadei de gestiune.

La I.S. Moldresurse evidenţa sintetică a conturilor respective, este automatizată

şi se ţine în maşinograma pentru fiecare cont.

Evidenţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de

credite şi împrumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori şi pe băncile care le-auacordat. Situaţia privind datoriile financiare poate fi obţinută în total pe creditori sau

pe fiecare creditor în parte. Registrul soldurilor şi rotaţiilor al fiecărui cont oferă

informaţii privind existenţa şi modificarea stării creditelor bancare pe parcursul

perioadei de gestiune – soldul iniţial şi final al contului, rulajul pentru perioada

analizată: primirea şi rambursarea creditelor. Tot în acest registru este indicată

corespondenţa conturilor, data şi numărul documentului întocmit.Pe parcursul anului 2006 I.S. Moldresurse n-a atras credite şi împrumuturi pe

21



termen lung, de aceea în conturile 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412

„Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”, 413 „Împrumuturi pe termen lung”

nu au fost făcute înregistrări contabile. De asemenea nu au fost făcute formule

contabile şi la conturile 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” şi 513

„Împrumuturi pe termen scurt”

Contul 511 ,,Credite bancare pe termen scurt” – este destinat generalizării

informaţiei referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de

rambursare al cărora nu este mai mare de un an.

La acest cont pot fi deschise următoarele subconturi:

5111 „Credite bancare pe termen scurt în valută naţională”; 5112 „Credite bancare pe termen scurt în valută străină”;

5113 „Credite bancare pe termen scurt în valută naţională amânate”;

5114 „Credite bancare pe termen scurt în valută străină amânate”;

5115 „Credite bancare pe termen scurt în valută naţională restante”;

5116 „Credite bancare pe termen scurt în valută străină restante”.

Pentru creditele şi împrumuturile cu termen expirat sunt deschise subconturiseparate la conturile de credite şi împrumuturi în care au fost înregistrate anterior.

În urma atragerii capitalului împrumutat întreprinderea suportă cheltuieli sub

formă de dobînzi aferente creditelor şi împrumuturilor şi alte cheltuieli, numite

cheltuieli privind împrumuturile. Modul de determinare şi contabilizare a acestor

cheltuieli sunt reglementate de SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”.

Conform acestui standart există două metode de constatare a cheltuielilor privindîmprumuturile:

• metoda recomandată de SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”;

• metoda alternativă admisibilă.

În cazul utilizării metodei recomandate de standart, cheltuielile privind

împrumuturile se constată ca cheltuieli în perioada de gestiune în care au fost

suportate de întreprindere şi se includ în componenţa altor cheltuieli operaţionale.În cazul aplicării metodei alternetive admisibile cheltuielile privind

22



împrumuturile se capitalizează, adică se includ în valoarea de bilanţ a activelor

calificate (active care necesită o perioadă lungă de creare şi pregătire pentru utilizare

după destinaţie), dar nu mai mult decît valoarea de recuperare sau valoarea realizabilă

netă a acestora.

Deoarece pe parcursul anului 2006 I.S. Moldresurse a beneficiat doar de o linie

de credit pe termen scurt, în continuare vom examina în baza unui exemplu, modul de

primire şi rambursare a creditului, modul de reflectare şi achitare a dobînzii, precum

şi a diverselor cheltuieli aferente creditului.

Exemplu: După ce banca comercială BC „Banca de Economii” SA a analizat

documentele respective prezentate de către I.S. Moldresurse, a fost încheiat uncontract de credit sub formă de linie de credit № 06-06/1/02 din 13.01.2006 (anexa

1). Astfel I.S. Moldresurse a beneficiat de un credit în sumă de 10 000 000 lei pe o

perioadă de 12 luni cu rata dobînzii de 18,0 % anual. În vederea evitării unor riscuri

la încasarea creditului acordat, între BC „Banca de Economii” SA şi I.S. Moldresurse

a fost încheiat un contract de gaj Nr. 06-06/1/02-5g (anexa 2), care prevede punerea

în gaj a stocurilor de mărfuri şi materiale, evaluate de părţi în sumă de 12 000 000 lei.În contabilitate au fost facute următoarele înregistrări:

În baza extrasului de cont (anexa 3) şi ordinului de plată nr. 2030 din 07.11.06

(anexa 4) a fost reflectată utilizarea unei tranşe a creditului pentru procurarea

productiei agricole:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”, subcontul

5211 „Facturi de achitat în ţară” – 77521.85 lei;Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5111 „Credite

bancare pe termen scurt în valută naţională” – 77521.85 lei;

În baza ordinului de plată nr. 2177 din 02.11.06 (anexa 5) a fost reflectată

rambursarea sumei tranşei creditului:

Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5111 „Credite bancare

pe termen scurt în valută naţională”– 1 700 000 lei

Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”, subcontul 2421 „Mijloace

23



băneşti nelegate” – 1 700 000 lei .

Calculul dobînzii şi a altor cheltuieli aferente creditului este efectuat de către

banca creditoare, de aceea întreprinderea nu reflectă calcularea, ci doar achitarea

dobînzii şi a altor cheltuieli.

În baza ordinului de plată nr. 114 din 28.02.07 (anexa 6) a fost reflectată

achitarea sumei dobînzii aferente creditului primit:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, subcontul 7145 „Cheltuieli privind

dobînzile pentru credite şi împrumuturi” – 10819.79 lei


băneşti nelegate” – 10819.79 lei;Informaria privind soldurile si rulajele contului 511 „Credite bancare pe termen

scurt” este generalizata in registrul soldurilor şi rotaţiilor (anexa 7), iar la sfîrşitul

perioadei de gestiune informaţia din acesta este trecută în Cartea Mare (anexa 8) şi,

după verificare, se reflectă în Bilanţul contabil.

2.2 Contabilitatea datoriilor comerciale.

Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de

furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi

serviciile de care a beneficiat întreprinderea.

Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite petermen scurt sunt destinate conturile de pasiv 521 „Datorii pe terman scurt privind

facturile comerciale”, 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 523

„Avansuri pe termen scurt primite”. În creditul acestor conturi se reflectă sumele

datorate furnizorilor şi încasarea avansurilor de la cumpărători, iar în debit – achitarea

datoriilor şi utilizarea avansurilor. Soldul conturilor nominalizate este creditor şi

reflectă datoriile comerciale ale întreprinderii la o dată anumită.

Automatizarea evidenţei contabile permite obţinerea informaţiei concrete,

24



precise şi în orice moment privind datoriile comerciale. Evidenţa analitică se ţine pe

fiecare furnizor, antreprenor în parte. Situaţia privind datoriile comerciale se poate

analiza în total pe furnizori şi antreprenori sau pe fiecare furnizor în parte.

Pentru a vizualiza mai detaliat situaţia datoriilor comerciale se poate obţine

cartele fiecărui furnizor sau antreprenor, prin care se arată soldul la începutul

perioadei, rulajul creditor, debitor, soldul la sfîrşitul perioadei, numărul documentului

eliberat şi denumirea contului analitic corespondent.

Exemplu: Din cartela întreprinderii „Vesi” S.R.L. (anexa 9) pe perioada

01.01.07-31.03.07 se vede că datoria faţă de I.S. Moldresurse era în sumă de 9948,60

lei. Pe parcursul lunii întreprinderea „Vesi” S.R.L. a efectuat livrari de servicii însumă totală de 28303 lei. Tot în această perioadă au fost achitate o parte din datoriile

faţă de acestă societate, în sumă de 16373,98 lei. Deci, la sfîrşitul perioadei analizate,

I.S. Moldresurse mai rămîne datoare cu 2419,58 lei.

Registrul soldurilor şi rotaţiilor al contului 521 „Datorii pe termen scurt privind

facturile comerciale” (anexa 10), spre deosebire de cartela clientului, oferă informaţii

mai generale privind existenţa datoriilor şi modificarea stării lor pe parcursul perioadei de gestiune – soldul iniţial şi final, precum şi rulajul perioadei analizate.

Tot în acest registru este indicată corespondenţa conturilor.

Contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” este destinat

generalizării informaţiei privind decontările cu furnizorii şi antreprenorii (părţi

nelegate).

La I.S. Moldresurse la acest cont sunt deschise următoarele subconturi: 5211„Facturi de achitat în ţară”, 5212 „Facturi de achitat în străinătate”. Evidenţa analitică

a datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale se ţine conform facturilor

prezentate de furnizori şi antreprenori.

Exemplu: I.S. Moldresurse a procurat obecte de mica valoare si scurta durata de

la întreprinderea Filipico SRL, care a eliberat factura fiscală cu seria XX nr. 3718997

din 13 aprilie 2007 la suma de 3015 lei (inclusiv TVA) (anexa 11). Astfel, în

contabilitate s-au înregistrat formule contabile la:

25



- Reflectarea valorii materialelor procurate, la suma fără TVA, în baza

facturii fiscale respective:

Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 2116 „Alte materiale”– 2512,50 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”, subcontul

5211 „Facturi de achitat în ţară” – 2512,50 lei;

- Reflectarea sumei TVA aferentă materialelor procurate:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii

privind taxa pe valoare adăugată” – 502,50 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”, subcontul

5211 „Facturi de achitat în ţară” – 502,50 lei;În baza aceleiaşi facturi fiscale s-a înregistrat şi suma datoriei comerciale în

cartela clientului (anexa 12).

I.S. Moldresurse a achitat datoria prin virament prin ordinul de plată nr.218 din

14 aprilie 2007 (anexa 13). În baza acestui ordin a fost întocmită înregistrarea

contabilă:

- Achitarea datoriei faţă de „Filipico” SRL privind obecte de mica valoareşi scurta durata procurate:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”, subcontul

5211 „Facturi de achitat în ţară” – 3015 lei


băneşti nelegate” – 3015 lei.

Exemplu: Î.S „Moldresurse” a importat de la firma străină „Chemical ProductsLimited Internaţional Trade Grup” îngrăşăminte minerale cu conţinutul elementelor

fertilizante: azot 34.4 %, în valoare de 140 444,16 lei (10971$ x 12,8014).

Procedurile vamale au constituit – 672,15 lei, TVA – 30343,87 lei, au fost întocmite

formulele contabile:

1. Înregistrarea mărfurilor importate in baza declaratiei vamale (anexa 14):

Debit contul 217 „Mărfuri”, sbcontul 2171 „Îngraşăminte minerale”- 140444,16 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul

26



5212 „Facturi de achitat în străinătate”- 140444,16 lei

2. Reflectăm taxa pentru procedurile vamale (Anexa 15):

Debit contul 217 „Mărfuri, sbcontul 2171 „Îngraşăminte minerale”-

672,15 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”- 672,15 lei

3. Reflectăm suma TVA aferentă mărfii importate:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342

„Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 30343,87 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 „Datorii pe termen

scurt faţă de alţi creditori” - 30343,87 leiÎntreprinderea poate să primească avansuri în contul vînzării ulterioare a

marfurilor. Aceste avansuri pînă la livrarea marfurilor se consideră datorii. Pentru

generalizarea informaţiei privind avansurile primite este destinat contul de pasiv 523

„Avansuri pe termen scurt primite”. În luna noiembrie 2006 la acest cont la I.S.

Moldresurse în baza registrului soldurilor şi rotatilor (anexa 16) au fost făcute

înregistrările contabile:La primirea avansului de la cumparatori:

Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” – 150 000 lei


băneşti nelegate” – 150 000 lei.

S-a reflectat trecerea în cont a sumelor avansurilor primite la prezentarea

facturilor către cumpărători pentru decontarea definitivă (anexa 16):Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” – 650 234,50 lei

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul

2111 „Facturi de primit din ţară” – 650 234,50 lei;

La sfîrşitul perioadei de gestiune informaţia din registrul soldurilor şi rotaţiilor

conturilor se trece în Cartea Mare şi, după verificare, se reflectă în Bilanţul contabil.

27



2.3 Contabilitatea datoriilor calculate.

Datoriile calculate reprezintă datorii faţă de persoane fizice şi juridice, în special faţă

de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat, diverşi creditori.

Aceste datorii cuprind: contul 531 „Datorii faţă de personal privind

retribuirea muncii”, contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”,

contul 533 „Datorii privind asigurările”; contul 534 „Datorii privind decontările

cu bugetul”, contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”, contul 539

„Alte datorii pe termen scurt”.Evidenţei contabile a datoriilor calculate îi revin următoarele sarcini:

- întocmirea la timp şi înregistrarea documentelor privind efectivul forţei

de muncă;

- întocmirea documentelor şi reflectarea în contabilitate a operaţiilor

privind asigurarea, impozitele şi taxele de stat şi locale, precum şi plata

la timp a acestora;

- contabilizarea corectă a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi;

28



- formarea provizioanelor cu scopul folosirii acestora în unele activităţi

ale întreprinderii.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de

angajaţi pentru munca prestată precum şi alte operaţiuni.

Pentru generalizarea informaţiei despre salarizarea lucrătorilor întreprinderii se

utilizează contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

În creditul acestui cont se reflectă remuneraţiile calculate, iar în debit – sumele

achitate sau reţinute. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile

întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de

gestiune şi se reflectă în capitolul V al Bilanţului contabil.Evidenţa analitică a decontărilor cu personalul se ţine pe fiecare angajat în

parte, pe brigăzi şi secţii ale întreprinderii, pe categorii de salariaţi, pe feluri de

retribuţii şi reţineri.

La I.S. Moldresurse la contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii” sunt deschise următoarele subconturi: 5311 „Datorii privind retribuirea

muncii”, 5312 ,,Ajutoare materiale”, 5313 „Reţineri din salariu”.La calculul salariilor în baza registrului soldurilor şi rotaţiilor (anexa 17) se

înregistrează următoarele formule contabile:

1. La calculul salariilor ca elemente ale consumului:

Debit contul 811 „Activităţi de bază” - la calculul salariilor muncitorului Chiriac

Tamara angajată nemijlocit în activitatea de producţie - în sumă de 1352,19 lei.

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul5311 „Datorii privind retribuirea muncii” –– 1352,19 lei;

2. La calculul salariului ca elemente ale cheltuielilor:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale” – la calculul salariului personalului,

ocupat nemijlocit cu desfacerea producţiei (Cararus Maria) – în sumă de 1920 lei

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative ”– la calculul salariului

personalului administrativ şi de conducere(Berco Victor) – în sumă de 4977,30 lei

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”,

29



subcontul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” – 6897,30 lei;

Înregistrarea retribuţiilor calculate pe timpul concediului de odihnă poate avea

loc pe două căi:

a) sumele retribuţiilor calculate pe timpul concediului de odihnă se

repartizează la consumuri, cheltuieli în luna calculării concediului;

b) la întreprinderi pot fi create provizioane pentru plata concediului.

La I.S. Moldresurse pentru plata concediilor angajaţilor săi nu se creează

provizioane speciale. Sumele concediilor plătite se trec direct la conturile de

consumuri şi de cheltuieli ale întreprinderii, întocmindu-se formulele contabile:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

Debit contul 811 „Activităţi de bază”

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

Din salariul calculat sunt efectuate diferite reţineri, care pot fi clasificate:

- reţineri fiscale - impozitul pe venitul persoanelor fizice;

- reţineri sociale – 3%– în bugetul asigurărilor sociale individuale – înanul

2006, din 2007 – 4%),

- reţineri privind asigurările medicale- 2 % în bugetul asigurărilor obligatorii

de asistenţă medicală – în anul 2006 şi 2,5 % în anul 2007;

- alte reţineri – avansurile la salariile acordate anterior, restituirea sumelor

plătite în plus în urma unor greşeli de calcul, avansul nerestituit la timp pentrudeplasarea de serviciu, reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise

din vina lucrătorului şi recunoscute de el, reţineri privind împrumuturile acordate

anterior salariaţilor etc.

Un loc primordial în totalitatea reţinerilor îl ocupă impozitul pe venitul

persoanelor fizice. Codul fiscal prevede următoarele cote pentru anul 2006: 8%

(2007- 7%) – din suma venitului impozabil anual, care nu întrece 16 200 lei; 13%

(2007 – 10% )– din suma venitului impozabil anual, care depăşeşte suma de 16 200

30



lei şi nu depăşeşte suma de 21 000 lei; 20% (valabilă şi pentru 2007)– din suma

venitului impozabil anual, care depăşeşte suma de 21 000 lei.

Venitul impozabil include orice formă de salarizare, premii, suplimente,

onorarii, indemnizaţii, comisioane şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate

salariatului de către întreprindere.

Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se ţine evidenţa

carnetelor de muncă. Conform Codului Fiscal se cunosc următoarele tipuri de scutiri:

- personală – 4500 lei anual şi 10 000 lei pentru categoriile menţionate în

art. 33,Titlul 2 al Codului Fiscal:

- pentru soţ/ soţie – 4500 lei anual, cu condiţia că soţul/ soţia nu beneficiază de scutire personală;

- pentru persoane întreţinute – 840 lei anual;

- pentru copiii invalizi din copilărie se acordă o scutire de 4500 lei anual.

Pentru acordarea scutirilor angajatul trebuie să depună o cerere de solicitare a

scutirilor până la începutul anului sau datei de încadrare în muncă, cu anexarea

tuturor documentelor justificative (anexa 18).Calculul salariului şi impozitului pe venit la I.S. Moldresurse se face cu total

cumulativ de la începutul anului sau momentului angajării la lucru în Fişa personală

de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în

folosul angajatului şi impozitului pe venit reţinut din ele. Această fişă este deschisă

pentru fiecare angajat şi conţine informaţii referitoare la suma veniturilor şi

reţinerilor din acestea, cît şi suma scutirilor acordate (anexa 19). La începutul lunii premergătoare lunii achitării salariului se întocmeşte „Darea de seamă privind suma

venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta” (anexa 20), care se prezintă

la Inspectoratul Fiscal Teritorial.

La I.S. Moldresurse, în perioada analizată au fost făcute înregistrările contabile

(anexa 17):

La suma reţinerilor din remuneraţiile calculate(Cararus Maria) a 3% în fondul

asigurărilor sociale individuale:

31



Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul

5313 „Reţineri din salariu” - 57,60 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5331 „Datorii faţă de

Fondul Social” –57,60 lei.

La suma primelor de asigurare medicală:

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul


Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5333 „Datorii privind

asigurarea medicală” –38,40 lei;

La suma impozitului pe venit reţinut din salariu:Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul


Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5347 „Datorii

privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” – 145,92 lei;

La suma salariului achitat se întocmeşte formula:

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul5311 „Datorii privind retribuirea muncii”;

Credit contul 241 „Casa în valută naţională” –838 lei (anexa 21).

În cadrul relaţiilor întreprinderii cu salariaţii, în afară de datoriile salariale pot

apărea datorii ale întreprinderii faţă de personal privind alte operaţiuni, cum ar fi:

datorii faţă de titularii de avans privind sumele cheltuite de aceştia pe contul propriu,

în interesele întreprinderii, acoperirea unor cheltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii. Pentru evidenţa unor astfel de operaţiuni este destinat contul de pasiv

532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. În creditul acestui cont se

reflectă datoriile aferente altor operaţiuni calculate personalului, iar în debit –

achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile

întreprinderii faţă de personal aferente altor operaţiuni la finele perioadei de gestiune

şi se reflectă la rîndul respectiv în Bilanţul contabil.

Datoriile faţă de titularii de avans apar în cazul efectuării cheltuielilor de către

32



aceştia, fără eliberarea prealabilă a avansurilor spre decontare.

Exemplu: Şeful sectiei administrare, Bors Pertu, a procurat rechizite de birou,

fară acordarea anterioară a avansului. În baza decontului de avans nr. 133 din

24.11.06 (anexa 22) se fac înregistrarile:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7139 „Alte

cheltuieli generale şi generale” – 321,7 lei

Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, subcontul 5322

„Datorii faţă de personal privind alte operaţii” – 321,7 lei.

Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre

decontare, atunci cheltuielile efectuate de către el, în baza „Decontului de avans”(anexa 23) se înregistrează astfel:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7138

„Cheltuieli de deplasare”

Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, subcontul

5321 „Datorii faţă de titularii de avans” – la suma cheltuielilor de deplasare – 80 lei ;

Informaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de personal se reflectăîn registrele conturilor 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” şi

532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. La sfîrşitul lunii informaţia se

înregistrează în Cartea mare şi după verificare – în Bilanţul contabil.

Conform legislaţiei în vigoare, toţi agenţii economici, indiferent de formele de

proprietate calculează şi achită contribuţii la asigurări sociale de stat.

Cotele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sunt stabilite pentruanul 2006 de 26 %, iar pentru anul 2007 – 25 %.

Contribuabilul prezintă trimestrial „Darea de seamă privind calcularea,

utilizarea şi achitarea contribuţiilor la asigurări sociale de stat” (anexa 24). Ea se

întocmeşte cu total cumulativ de la începutul anului şi se prezintă trimestrial până la

data de 15 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.

Evidenţa sintetică a defalcărilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale, a

datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea patrimoniului şi personalului la Î.S.

33



Moldresurse se ţine la contul 533 ,, Datorii privind asigurările”. În creditul acestuia se

reflectă sumele calculate ale datoriilor privind asigurările, iar în debit – sumele

achitate, virate şi cheltuite. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor privind

asigurările la sfârşitul perioadei de gestiune.

La acest cont întreprinderea deschide următoarele subconturi:

5331 „Datorii faţă de Fondul Social”

5332 „Datorii faţă de organele sindicale privind contribuţiile la asigurările

sociale”

5333 „Datorii privind asigurarea medicală”.

La calcularea contribuţiilor de asigurări sociale se fac înregistrările (anexa ):Debit contul 713 „Cheltuieli ganerale şi administrative” – la suma defalcărilor

pentru asigurările sociale din remuneraţiile calculate personalului administrativ –

15929,4 lei

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”– la suma defalcărilor pentru

asigurările sociale din remuneraţiile calculate personalului ocupat de desfacerea

producţiei – 735,32 leiCredit contul 533 ,,Datorii privind asigurările”, subcontul 5331 „Datorii faţă de

Fondul Social” – 16664,72 lei.

Transferul primelor de asigurare către organele şi companiile de asigurări se

reflectă prin formula:

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în

registrul soldurilor şi rotaţiilor (anexa 25) contului 533, iar la sfîrşitul perioadei datele

din acest registru se trec în Cartea mare şi apoi în Bilanţul contabil.

Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind impozitele şi taxele. Acestea

sunt divizate în impozite:

- generale de stat – impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele,

taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier;

34



- locale – impozitul funciar, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa

hotelieră, taxa pentru amplasarea publicităţii taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii

locale şi loterii etc.

Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente

impozitelor şi taxelor la Î.S. Moldresurse este destinat contul sintetic 534 „Datorii

privind decontările cu bugetul” . Acesta un cont de pasiv, în creditul căruia se reflectă

datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele, iar în debit – plăţile

virate efectiv sau trecute în cont. Soldul contului este creditor şi reflectă suma

datoriilor la finele perioadei de gestiune. La Î.S. Moldresurse la acest cont sunt

deschise următoarele subconturi:5341 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”;

5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”;

5343 „Datorii privind accizile, taxele”

5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”;

5348 „Datorii privind alte impozite şi taxe”;

5349 „Sancţiuni economice”.Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de

impozite şi taxe.

Modul de determinare şi evidenţă a impozitului pe venit se reglementează de

prevederile S.N.C. 12 „Impozitul pe venit” şi Codul Fiscal al Republicii Moldova.

Conform Codului Fiscal şi Legii Bugetului pe anul 2006 (şi pentru 2007) cota

procentuală a impozitului pe venitul persoanelor juridice este de 15%. Pentru adetermina impozitul pe venit la întreprindere se calculează venitul contabil (pierdere

contabilă), care reprezintă profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la

impozitare. Acest profit se determină în timpul anului de gestiune prin calculul din

„Raportul privind rezultatele financiare”, iar la sfârşitul anului în debitul contului 351

„Rezultat financiar total” sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi,

iar în credit – veniturile respective. Comparând suma totală din debitul şi creditul

acestui cont se obţine rezultatul financiar până la impozitare.

35



Deoarece există venituri şi cheltuieli recunoscute de legislaţia fiscală, dar care

nu sunt recunoscute de S.N.C. şi invers, venituri şi cheltuieli recunoscute de S.N.C.,

dar care nu sunt recunoscute de regulile legislaţiei fiscale, apare necesitatea calculării

venitului impozabil. Acesta se determină la finele anului pe baza venitului contabil al

perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor temporare şi permanente.

Calculul sumei impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător se

efectuează în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit ( forma VEN 04) (anexa 26)

La Î.S. Moldresurse la suma efectivă a impozitului pe venit calculat se

înregistrează:

Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” – 720867 leiCredit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5341 „Datorii

privind impozitul pe venit al persoanelor juridice” – 720867 lei;

La virarea la buget a sumei impozitului pe venitul persoanelor juridice se

înregistrează:


privind impozitul pe venit al persoanelor juridice” – 720867 leiCredit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” – 720867 lei.

Un alt impozit îl constituie Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), care reprezintă

un impozit indirect, care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii

asupra bunurilor, precum şi prestările de servicii. Mecanismul de aplicare a TVA este

descris în Titlul III al Codului Fiscal şi instrucţiunea privind modul de calcul şi plată

a TVA.Livrările de bunuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu TVA la

cota standard – 20%, cotele reduse – 5%, 8% şi la cota zero, livrări scutite de TVA.

Plătitorii TVA sunt persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate de

întreprinzător şi efectuează livrări impozabile pe parcursul a 12 luni consecutive în

sumă ce depăşeşte plafonul stabilit de legislaţia în vigoare (pentru 2006– 200 000 lei,

pentru 2007 – 300 000 lei), precum şi importatorii de bunuri şi servicii impozabile cu

TVA.

36



Data obligaţiei fiscale apare la momentul livrării bunurilor şi serviciilor sau

eliberării facturii fiscale. Livrările impozabile sunt însoţite de factură fiscală,

document de strictă evidenţă care justifică operaţia economică, suma TVA şi atestă

dreptul trecerii în cont a TVA la cumpărător cu excepţia vânzărilor cu amănuntul în

numerar la respectarea condiţiilor prevăzute în legislaţia în vigoare, unde eliberarea

facturii nu este obligatorie.

Procurările şi livrările la Î.S. Moldresurse sunt înregistrate cronologic, respectiv

în „Registrul de evidenţă a procurărilor” (anexa 27) şi „Registrul de evidenţă a

livrărilor” (anexa 28) în baza cărora întreprinderea întocmeşte „Declaraţia privind

TVA” (anexa 29). Întreprinderea prezintă această declaraţie pentru fiecare lună numai târziu de ultima zi a lunii care urmează după perioada fiscală.

TVA aferentă livrărilor de bunuri şi servicii impozabile se reflectă în creditul

contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” în corespondenţă cu debitul

conturilor de evidenţă a mijloacelor băneşti sau a creanţelor.

La procurarea mărfurilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, de

pe piaţa internă sau din import, TVA aferentă se trece în cont în baza facturilor fiscale sau declaraţiilor vamale şi se reflectă în debitul contului 534 „Datorii privind

decontările cu bugetul” în corespondenţă cu creditul conturilor de evidenţă a

datoriilor.

Suma TVA datorată bugetului se calculează ca diferenţa dintre creditul şi

debitul contului 534. În cazul obţinerii unui sold debitor la contul dat, acesta se trece

la creanţe prin formula contabilă:Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.

În afară de taxele şi impozitele de stat întreprinderea calculează şi achită

impozite şi taxe locale. Taxele locale sunt aplicate de către autorităţile administraţiei

publice locale în limitele competenţei lor în conformitate cu „Legea privind taxele

locale” care stabileşte mărimile maxime ale acestor taxe.

Taxele locale se determină prin produsul cotei la baza de calcul sau pot fi egale

37



cu o mărime fixată de legislaţia în vigoare.

Calcularea impozitelor şi taxelor locale la Î.S. Moldresurse se reflectă astfel :

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7134 „Impozite,

taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” – la suma taxei pentru amenajarea

teritoriului (anexa 30) - 1 680 lei


taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” – la suma taxei pentru apă (anexa 31)-

1345,50 lei


taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” – la suma impozitului pe bunurileimobiliare (anexa 32) - 3172 lei

Contabilitatea sintetică a altor datorii pe termen lung şi scurt se ţine respectiv

în conturile de pasiv 426 „Alte datorii pe termen lung calculate” şi 539 „Alte datorii

pe termen scurt”. Aceste conturi sunt de pasiv, în credit se reflectă crearea acestor

datorii, iar în debit stingerea lor completă sau parţială. Soldul este creditor şi reflectădatoria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

Î.S. Moldresurse nu efectuează înregistrări în contul 426 „Alte datorii pe termen

lung calculate”, iar în contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” se înregistrează

sumele datorate terţilor pentru serviciile prestate.

Evidenţa analitică se ţine pe fiecare prestator, antreprenor în parte. Situaţia

privind datoriile respective se poate analiza în total pe antreprenori sau pe fiecareagent în parte.

Pentru a vizualiza mai detaliat situaţia datoriilor comerciale se poate obţine

cartele fiecărui antreprenor (anexa 33), prin care se arată soldul la începutul

perioadei, rulajul creditor, debitor, soldul la sfîrşitul perioadei, numărul documentului

eliberat şi denumirea contului analitic corespondent.

Exemplu: Î.S. Moldresurse primeşte servicii de pasrare, incarcare, descarcare a

ingrăşămintelor minerale de la S.A. Seminţe-Agro. În baza facturii fiscale SZ

38



1382952 din 30.03.07 (anexa 34) în contabilitate au fost făcute următoarele

înregistrări:

- Reflectarea valorii serviciilor primite:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”, subcontul 7128 „Alte cheltuieli

comerciale” – 8416,79 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” – 8416,79 lei;

- Reflectarea sumei TVA aferentă serviciilor primite:


privind taxa pe valoare adăugată” – 1683,36 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” – 1683,36 lei,La sfîrşitul perioadei de gestiune soldurile din registrele conturilor respective se

înscriu în Cartea mare şi după verificare se trec în Bilanţul contabil.

2.4 Modul de reflectare a datoriilor în rapoartele financiare.

Gestiunea financiară a datoriilor Î.S. Moldresurse se ţine în Bilanţul contabil(anexa 35). Acesta se întocmeşte prin calcularea, gruparea şi prelucrarea specială a

datelor contabilităţii curente şi constituie stadiul final al acesteia. O atare informaţie

este necesară tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare, adică tuturor persoanelor

juridice şi fizice cointeresate în obţinerea informaţiei veridice privind întreprinderea

în vederea luării unor decizii economice referitoare la această întreprindere.

Rapoartele financiare întocmite la întreprinderea analizată se împart în:trimestriale şi anuale. Aceste rapoarte conţin indicatorii corespunzători pe perioadele

de gestiune curentă şi precedentă calculaţi după o metodă unică, cu excepţia cazurilor

de introducere a modificărilor în politica de contabilitate.

Datoriile întreprinderii sunt contabilizate în conturi de pasiv, de aceea ele se

reflectă în Bilanţul contabil al întreprinderii în posturile lui de pasiv din capitolele 4

„Datorii pe termen lung” şi 5 „Datorii pe termen scurt”.

Datoriile financiare pe termen lung se înregistrează în capitolul 4 „Datorii pe

39



termen lung”, subcapitolul 4.1. „Datorii financiare pe termen lung” din Bilanţul

contabil.

Suma totală a datoriilor financiare pe termen lung ale întreprinderii se

înregistrează pe postul 690 „Total subcapitolul 4.1” şi se determină ca suma

rândurilor 660 + 670 + 680.

Datoriile pe termen lung calculate cuprind finanţările şi încasările cu destinaţie

specială. Mărimea acestor datorii se înregistrează în Bilanţul contabil pe postul 760

„Total subcapitolul 4.2” şi se determină ca suma indicatorilor din rândurile 700 + 710

+ 720 + 730 + 740 + 750 şi constituie, la Î.S. Moldresurse 100848 lei.

Suma totală a datoriilor pe termen lung se reflectă pe postul 770 „Totalcapitolul 4” şi se determină ca suma indicatorilor din rândurile 690 + 760 şi

alcătuiesc la întreprinderea analizată 100848 lei.

Conturile creditorilor privind operaţiunile comerciale şi alte operaţiuni reflectă

datoriile create în cadrul relaţiilor de decontare ale întreprinderii cu alte persoane

fizice şi juridice, faţă de care întreprinderea are obligaţii băneşti. Ele se delimitează în

credite bancare şi împrumuturi pe termen scurt, datorii faţă de furnizori, datorii faţăde stat, datorii faţă de personal, datorii privind asigurările şi plăţile extrabugetare,

datorii faţă de fondatori, alte datorii pe termen scurt. Acestea se reflectă în bilanţ în

capitolul 5 „Datorii pe termen scurt”.

Datoriile financiare pe termen scurt se reflectă în Bilanţul contabil în

subcapitolul 5.1 şi se reflectă pe postul 820 „Total subcapitolul 5.1”, mărimea căruia

se determinăca suma indicatorilor din rîndurile 780+790+800+810.Datoriile comerciale pe termen scurt se conţin în Bilanţul contabil în

subcapitolul 5.2. „Datorii comerciale pe termen scurt”. În componenţa acestora se

cuprind datoriile privind facturile comerciale ale părţilor nelegate, precum şi

avansurile primite.

Pe postul 860 „Total capitolul 5.2” se reflectă suma totală a datoriilor

comerciale pe termen scurt din rândurile 830 + 840 + 850 şi alcătuiesc – 390733 lei.

Datoriile pe termen scurt calculate cuprind datoriile privind retribuirea muncii,

40



asigurările, decontările cu bugetul, plăţile extrabugetare, precum şi datoriile faţă de

personal privind alte operaţiuni, faţă de fondatori şi alţi participanţi, rezervele .pentru

cheltuieli preliminare, alte datorii pe termen scurt.

Suma totală a datoriilor pe termen scurt calculate se reflectă pe postul 960

„Total subcapitolul 5.3” şi se determină ca suma totală a datoriilor calculate pe

termen scurt reflectate în rândurile 870+880+890+900+910+920+930+940+950.

Suma totală a datoriilor pe termen scurt calculate în perioada de gestiune la Î.S.

Moldresurse alcătuieşte 1798030 lei şi este reprezentată de datoriile privind

retribuirea muncii – 451755 lei, datoriile faţă de personal privind alte operaţii 3929

lei, datoriile privind asigurările – 117074 lei, datorii privind decontările cu bugetul – 973562 lei, alte datorii pe termen scurt –240970 lei.

Suma totală a datoriilor pe termen scurt se reflectă pe postul 970 „Total

capitolul 5” şi se determină ca suma indicatorilor din rândurile 820 + 860 + 960.

Indicatorul postului 980 „Total general pasiv” se determină ca suma totală a pasivului

bilanţului şi anume a indicatorilor conţinuţi în rândurile 650 + 770 + 970. Suma totală

a pasivului este egală cu 36821979 lei.În raportul financiar anual se mai completează un şir de anexe la bilanţul

contabil în care se descifrează posturile de bilanţ. Astfel, în anexa nr.3 ,,Starea şi

modificarea datoriilor pe termen lung” se înregistrează mişcările ce au avut loc în

timpul anului de gestiune pe fiecare fel de datorii pe termen lung. La completarea

acestei anexe contabilii se folosesc de balanţa de solduri, de unde transcriu soldurile

fiecărei poziţii din tabelă.Astfel, pentru completarea rândului 540 – 650 se utilizează mişcările conturilor

contabile: 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite bancare pe termen

lung pentru salariaţi”, 413 „Împrumuturi pe termen lung”, 414 „Alte datorii

financiare pe termen lung”, 421 „Datorii de arendă pe termen lung”, 422 „Venituri

anticipate pe termen lung”, 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”, 424

„Avansuri pe termen lung primite”, 425 „Datorii amânate privind impozitul pe

venit”, 426 „Alte datorii pe termen lung calculate”.

41



În coloana 3 se indică soldul fiecărui fel de datorii la începutul anului, în

coloana 4 se indică rulajele din creditul contului respectiv, în coloana 6 – rulajele din

debitul conturilor, iar în coloana 7 – soldurile fiecărei datorii la finele perioadei, care

se determină ca diminuarea din suma indicatorilor respectivi din coloanele 3 şi 4 a

valorii indicatorilor din coloana 6.

Pentru descifrarea datoriilor pe termen scurt este destinată anexa nr.4 „Starea

datoriilor pe termen scurt”. Pentru completarea acestei anexe se folosesc datele

evidenţei contabile din următoarele conturi: 511 „Credite bancare pe termen scurt”,

512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”, 513 „Împrumuturi pe termen

scurt”, 514„Cota–parte curentă a datoriilor pe termen lung”, 515 „Venituri anticipatecurente”, 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”, 521 „Datorii pe termen scurt

privind facturile comerciale”, 522 „Datorii pe termen scurt faţa de părţile legate”, 523

„Avansuri pe termen scurt primite”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii”, 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, 533 „Datorii privind

asigurările”, 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 535 „Taxa pe valoarea

adăugată şi accize de încasat”, 536 „Datorii privind plăţile extrabugetare”, 537„Datorii faşă de fondatori şi alţi participanţi”, 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi

preliminate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”.

În coloana 3 se indică soldul fiecărui fel de datorii pe termen scurt la finele

anului, în coloana 4 se indică partea de datorii la care n–a sosit termenul de achitare,

în coloanele 5 ,6,7 – sumele datoriilor cu termen expirat până la 3 luni, de la 3 luni

până la 1 an şi mai mult de 1 an.În afară de aceste două anexe, mai este întocmită şi „Nota informativă privind

datoriile şi creanţele aferente decontărilor cu bugetul de stat şi bugetele unităţilor

administrativ-teritoriale”, care este situată la pagina 15. Această notă cuprinde

informaţia privind situaţia decontărilor cu bugetul.

42



CAPITOLUL III. ANALIZA DATORIILOR ÎNTREPRINDERII.

3.1 Analiza structurii datoriilor. În procesul activităţii economico – financiare întreprinderea, pe lîngă utilizarea

capitalului propriu, apelează şi la surse împrumutate de finanţare. În consecinţă se

formează totalitatea datoriilor întreprinderii.

Mărimea, componenţa şi evoluţia datoriilor influenţează în mod direct

stabilitatea situaţiei financiare şi dependenţa întreprinderii de partenerii săi de afaceri.

Pentru studierea multilaterală a datoriilor vom efectua analiza structurii acestora în

dinamică.

Pentru efectuarea acestei analize vom utiliza metoda analizei pe verticală a

datoriilor şi vom întocmi tabelul analitic 3.1. În calitate de surse informaţionale

pentru completarea tabelului dat sunt utilizate datele din anexa bilanţului contabil

pentru anii 2005 şi 2006

Tabelul 2

Analiza dinamicii şi structurii datoriilor a Î.S. Moldresurse.

43



Elementele structurale aledatoriilor

Anul 2005 Anul 2006Abaterea

(+; –)Suma,

leiPonderea,

%Suma,

leiPonderea

, %Suma,

leiPonderea,

%

A 1 2 3 4 5 6l. Venituri anticipate pe termenlung

33503 0,80 26220 1,14 -7283 +0,34

2. Datorii amînate privindimpozitul pe venit

581789 13,83 74628 3,26 -507161 -10,57

3. Alte datorii pe termen lungcalculate

88635 2,10 - - -88635 -2,10

Total datorii pe termen lung 703927 16,73 100848 4,40 -603079 -12,33

4. Datorii aferente creditelor bancare pe termen scurt 800000 19,01 - - -800000 -19,01

5. Datorii pe termen scurt aferentefacturilor comerciale

1234704 29,34 211998 9,26 -1022706 -20,08

inclusiv Facturi de achitat în ţară 1226195 29,14 180519 7,88 -1045676 -21,26în străinătate 8509 0,20 31479 1,38 +22970 +1,18

Continuarea tabelului 3.1

A 1 2 3 4 5 6

6. Avansuri pe termen scurt

primite

699811 16,63 178735 7,81 -521076 -8,82

Inclusiv în ţară 699811 16,63 178735 7,81 -521076 -8,82Total datorii comerciale petermen scurt 1934515 45,97 390733 17,1 -1543782 -28,87

din care în străinătate: 8509 0,20 31479 1,37 +22970 +1,17

7. Datorii faţă de personal,total

376049 8,94 451755 19,73 +75706 +10,79

Inclusiv: privind retribuireamuncii

376049 8,94 451755 19,73 +75706 +10,79

8. Datorii faţă de personal privind alte operaţii

2864 0,07 3929 0,17 +1065 +0,1

9. Datorii privind asigurările,total

111376 2,65 117074 5,11 +5698 +2,46

Inclusiv: Fondului social 97869 2,33 112502 4,91 +14633 +2,58

asigurarea medicală 13507 0,32 4572 0,20 -8935 -0,12

10. Datorii aferente decontărilor cu bugetul, total

32005 0,76 973562 42,52 +941557 +41,76

inclusiv a) impozite şi taxe generale de stat republicane

- - 946271 41,33 +946271 +41,33

44



b) impozite şi taxe locale 32005 0,76 27291 1,19 -4714 +0,43

11. Alte datorii pe termen scurt 247377 5,88 240970 10,52 -6407 +4,64

Total datorii pe termen

scurt 3504186 83,27 2188763 95,12 -1315423 +11,85

Total datorii 4208113 100 2289611 100 -1918522 X

Din datele tabelului 2 rezultă că la Î.S. Moldresurse a avut loc o diminuare în

dinamică a sumei datoriilor totale cu 1 918 522 lei. Acest fapt se datorează micşorării

faţă de anul precedent atît a valorii datoriilor pe termen lung cu 603 079 lei, cît şi a

celor pe termen scurt cu 1315423 lei.

Se observă o creştere în dinamică a ponderii datoriilor pe termen scurt în suma

totală a datoriilor cu 11,85 puncte procentuale (de la 83,27 % în anul 2005 pînă la

95,12 % în anul 2006), în timp ce cota datoriilor pe termen lung s-a redus cu 12,33

puncte procentuale (de la 16,73% pînă la 4,40%). Diminuarea valorii datoriilor pe

termen lung a fost determinată în cea mai mare parte de reducerea valorii datoriilor

amînate privind impozitul pe venit cu 507161 lei, sau cu 10,57 puncte procentuale.

Acest fapt demonstrează că întreprinderea, în perioada analizată a achitat o sumă mai

mare a impozitului pe venit şi nu a amînat această datorie pentru perioada viitoare.

Constatăm reducerea completă a altor datorii pe termen lung calculate, cît şi

micşorarea veniturilor anticipate pe termen lung cu 7283 lei.

Atrage atenţia şi instabilitatea structurii datoriilor pe termen scurt. Dacă în anul

2005 o cotă preponderentă (45,97 %) au avut datoriile comerciale pe termen scurt,

atunci în anul 2006 ponderea cea mai mare revine datoriilor aferente decontărilor cu

bugetul (42,52 %). Spre deosebire de anul 2005, pe parcursul căruia întreprinderea

înregistrează creanţe privind impozitele şi taxele generale de stat republicane, în anul

2006 apar datorii faţă de buget aferente acestor impozite în sumă de 946271 ceea ce

constituie 41,33 % din suma totală a datoriilor.

Printre modificări esenţiale se evidenţiază rambursarea creditelor bancare pe

termen scurt, micşorarea cotei datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale

45



(de la 29,34 % pînă la 9,26 %), reducerea avansurilor pe termen scurt primite cu 8,82

puncte procentuale (de la 16,63 % pînă la 7,81 %).

În perioada supusă analizei are loc sporirea datoriilor întreprinderii faţă de

personal cu 75706 lei sau cu 10,79 puncte procentuale (de la 8,94 % pînă la 19,73

%). O dată cu acestea au crescut şi datoriile întreprinderii aferente asigurărilor cu

5698 lei sau cu 2,46 puncte procentuale (de la 2,65 % pînă la 5,11 %).

Examinarea mai profundă a datoriilor întreprinderii necesită clasificarea

calitativă a acestora după numeroase criterii. Astfel, primul principiu de grupare a

datoriilor se efectuează după termenul de atragere, care le subdivizează în datorii pe

termen lung şi datorii pe termen scurt. În acest context se calculează rata datoriilor petermen lung.

Rata datoriilor pe termen lung = Datorii pe termen lung/Total datorii;

În mod analogic poate fi calculată şi rata datoriilor pe termen scurt, care este o

rată complementară a celei precedente şi poate fi determinată astfel:

Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt/Total datorii = 1-Rata

datoriilor pe termen lung.O mare însemnătate pentru stabilitatea financiară a întreprinderii are structura

datoriilor după origine (provenienţă). La aplicarea acestui criteriu de analiză sursele

împrumutate, indiferent de termenul acestora, se grupează în dependenţă de categoria

partenerilor de afaceri cui întreprinderea este datoare. Astfel se formează grupa

datoriilor faţă de bănci comerciale, faţă de buget, faţă de furnizori, faţă de personal.

Din punct de vedere al riscului de a nimeri sub influenţa externă, cele mai mare pericol prezintă datoriile faţă de băncile comerciale şi faţă de buget. De aceea în

cadrul analizei o atenţie deosebită se atrage anume calculului acestor rate.

Rata creditelor bancare = Credite bancare pe termen lung şi scurt/Total datorii;

Rata datoriilor faţă de buget = (Datorii amînate privind impozitul pe venit

(contul 425)+Datoria curentă (contul 534))/Total datorii.

Asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii în mod direct acţionează

structura surselor atrase în dependenţă de plata pentru atragerea lor. Din acest punct

46



de vedere în cadrul analizei pot fi calculate două rate interdependente şi substituibile:

Rata surselor împrumutate gratis = Surse atrase fără plată (Datorii fără cheltuieli

de deservire)/ Total datorii;

Rata surselor împrumutate cu plată = Surse atrase cu plată (Datorii cu cheltuieli

de deservire) / Total datorii.

Din punct de vedere al creditorilor, un aspect foarte important al structurii

datoriilor este gruparea acestora după condiţiile de garantare. Sub acest aspect se

calculeazărata datoriilor garantate:

Rata datoriilor garantate = Datorii garantate / Total datorii.

În continuare vom efectua analiza structurală a datoriilor „Stejaur” SA prinmetoda ratelor. În calitate de surse informaţionale vom utiliza datele Bilanţului

contabil pentru doi ani, 2005 şi 2006.

Tabelul 3

Aprecierea în dinamică a structurii datoriilor întreprinderii prin

metoda ratelor.

Denumirea rateiLa finele anului de gestiune

2005La finele anului de gestiune

2006Abaterea

(+,–)

1. Rata datoriilor petermen lung

703927 / (703927+3504186) =0,17

100848 / (100848+2188763)= 0,04

-0,13

2. Rata creditelor bancare

800000 / (703927+3504186) =0,19

- -0,19

3. Rata datoriilor faţă

de buget

(581789+32005) /

(703927+3504186)= 0,15

(74628+973562) /

(100848+2188763) = 0,46

+0,31

4. Rata surselor împrumutate cu plată

800000 /(703927+3504186) =0,19

- -0,19

5. Rata datoriilor garantate

800000 /(703927+3504186) =0,19

- -0,19

Calculele efectuate în tabel permit constatarea faptului că datoriilor cu durata

mai mare de un an le revine o cotă destul de mică. În anul 2005 aceasta constituia

17 % şi în dinamică se observă o reducere a cotei respective pînă la 4 %.

47



Datele tabelului arată că pe parcursul perioadei analizate Î.S. Moldresurse a

rambursat creditul pe termen scurt atras de la bancă. Deci, dacă în anul 2005 cota

acestora era de 19 %, atunci în anul 2006 ea s-a redus pînă la 0 %.

Concomitent cu rambursarea creditului are loc şi reducerea totală a ratelor

surselor împrumutate cu plată şi a datoriilor garantate.

3.2. Analiza datoriilor întreprinderii după termenul de achitare

În scopul luării deciziilor pe viitor pentru îmbunătăţirea politicii întreprinderiiîn vederea stingerii obligaţiilor sale este necesar de analizat datoriile întreprinderii

după termenul lor de achitare. Pentru efectuarea acestui tip de analiză vom utiliza

datele din capitolul 4 al anexei Bilanţului contabil pentru anul 2006.

Tabelul 4

Analiza datoriilor întreprinderii Î.S. Moldresurse după termenul de

achitare.

Elementele structurale aledatoriilor

Soldul lafinele

anului 2006

Inclusiv

La care n–a sosittermenul de

achitare

Cu termenul expirat

Până la 3 luniDe la 3 luni pînă la 1 an

Mai multde 1 an

1. Datorii pe termen scurtaferente facturilor leicomerciale, total %

211998100

15180971,61

147426,95

4348420,51

19660,93

inclusiv Facturi de lei

achitat în ţară %

180519

100

120327

66,6

14742

8,2

43484

24,1

1966

1,1 În străinătate lei

%31479100

31479100

- - -

2. Avansuri pe termen leiscurt primite %

178735100

11427963,94

5188529,03

33551,88

92165,15

Inclusiv în ţară lei %

178735100

11427963,94

5188529,03

33551,88

92165,15

Total datorii comerciale lei pe termen scurt %

390733100

26608568,1

6662717,1

4683912

111822,8

Din care în străinătate lei

%

31479

100

31479

100 - - -

48



3. Datorii faţă de lei personal, total %

451755100

451755100

- - -

inclusiv privind leiretribuirea muncii %

451755100

451755100

- - -

4. Datorii faţă de personal privind alte leioperaţii %

3929100

3929100

- - -

5. Datorii privind leiasigurările, total %

117074100

117074100

- - -

inclusiv: fondului social lei%

112502100

112502100

- - -

asigurarea medicală lei%

4572100

4572100

- - -

6. Datorii aferentedecontărilor cu bugetul, leitotal %

973562100

973562100

- - -

inclusiv: impozite şi leitaxe republicane %

946271100

946271100

- - -

impozite şi taxe locale lei%

27291100

27291100

- - -

7. Alte datorii pe leitermen scurt %

240970100

22151691,93

53192,21

95413,96

45941,90

În urma calculelor efectuate în tabelul 3.3 putem concluziona că din totalul

datoriilor aferente facturilor comerciale, care constituie 211998 lei, cele la care

termenul de achitare încă n-a sosit constituie doar 151809 lei (71,61 %). Restul

(28,39 %) reprezintă datoriile cu termenul expirat pînă la 3 luni – 14742 lei (6,95 %),

de la 3 luni pînă la 1 an – 43484 lei (20,51 %) şi mai mult de un an – 1966 lei

(0,93%). Sumele datoriilor pe termen scurt aferente facturilor comerciale expirate se

referă la datoriile faţă de furnizorii din ţară. Faţă de furnizorii străini întreprinderea

şi-a onorat obligaţiile la timp.Aceeaşi situaţie se observă la avansurile pe termen scurt primite. Din suma

totală de 178735 lei doar 114279 lei, adică 63,94 % sunt cele curente. Restul 36,06%,

sau 64456 lei (51885+3355+9216) reprezintă datorii cu termenul expirat.

Spre deosebire de datoriile comerciale, datoriile faţă de personal, buget şi

datoriile privind asigurările sunt onorate la timp.

Deci, achitarea cu întîrziere a datoriilor poate duce la stabilirea de cătrefurnizorii de materii prime şi materiale a unor condiţii de plată în avans.

49



3.3 Analiza rotaţiei datoriilor.

În scopul analizei rotaţiilor datoriilor pe termen scurt se calculează numărul de

rotaţii şi durata medie de rotaţie a datoriilor în zile. Există cîteva metode de

determinare a indicatorilor rotaţiei datoriilor, care diferă prin modul de calcul utilizat.

Numărul de rotaţii ale datoriilor poate fi calculat ca raportul dintre venitul din vînzări

(sau costul vînzărilor sau cheltuielile operaţionale cu excepţia uzurii şi amortizării) şi

valoarea medie a datoriilor pe termen scurt.În continuare vom efectua analiza duratei de rotaţie a datoriilor pe termen scurt

prin diferite metode. În calitate de surse informaţionale vom utiliza datele

Rapoartelor financiare pe anii 2005 şi 2006.

Tabelul 5

Analiza duratei de rotaţie a datoriilor pe termen scurt

(în baza venitului din vînzări)Indicatori Anul 2005 Anul 2006 Modificarea

1 2 3 41. Venit din vînzări,mii lei

16214 17098 +884

2. Valoarea medie adatoriilor pe termenscurt, mii lei

(9419+3504) / 2== 6462

(3504+2189) / 2== 2847

-3615

3. Numărul de rotaţii

ale datoriilor pe termenscurt, ori (rd.1/rd.2) 16214/6462 = 2,51 17098/2847 = 6 +3,49

4. Durata de rotaţie adatoriilor pe termenscurt , zile (360: rd.3)

360/2,51 = 143,43 360/6 = 60 -83,43

Din calculele efectuate în tabel numărul de rotaţii a datoriilor pe termen scurt

are tendinţe pozitive de majorare. Dacă în anul 2005 fiecărui leu de datorii îi

reveneau 2,51 lei de venituri din vînzări, atunci în anul 2006, acestora le revin 6 lei(aproximativ cu 140% mai mult decît în anul precedent (6:2,51*100-100)), ceea ce se

50



apreciază pozitiv.

Deci, în anul 2006 faţă de anul 2005 s-a micşorat durata de rotaţie a datoriilor

cu 83,43 zile (de la 143,43 zile pînă la 60 zile), ceea ce înseamnă că perioada de

achitare a datoriilor a devenit mai mică şi acest fapt este favorabil pentru

întreprindere.

Tabelul 6

Analiza duratei de rotaţie a datoriilor pe termen scurt

(în baza costului vînzărilor)

Indicatori Anul 2005 Anul 2006 Modificarea

1. Costul vînzărilor,mii lei

12773 13896 +1123

2. Valoarea medie adatoriilor pe termenscurt, mii lei

(9419+3504) / 2== 6462

(3504+2189) / 2== 2847

-3615

3. Numărul de rotaţiiale datoriilor pe termenscurt, ori (rd.1/rd.2)

12773/6462 = 1,98 13896/2847 = 4,88 +2,9

4. Durata de rotaţie adatoriilor pe termenscurt , zile (360: rd.3)

360/1,98 = 181,82 360/4,88 = 73,77 -108,05

Numărul de rotaţii ale datoriilor pe termen scurt, calculate în baza costului

vînzărilor este mai mic decît acelaşi indicator calculat în baza veniturilor din vînzări

(tabelul 3.4). Dinamica acestor indicatori atestă accelerarea rotaţiei datoriilor. Astfel,

numărul de rotaţii s-a majorat de la 1,98 pînă la 4,88 rotaţii, iar durata medie de

rotaţie a datoriilor pe termen scurt s-a diminuat comparativ cu anul precedent cu

108,05 zile şi a constituit în anul 2006 73,77 zile.

3.4 Analiza lichidităţii bilanţului contabil.

Lichiditatea bilanţului contabil reprezintă capacitatea întreprinderii de a–şi

achita datoriile. Importanţa deosebită a studierii lichidităţii întreprinderii decurge din

natura economică a acestui indicator. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de

plată, lichiditatea şi solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii

51



de existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată la

termenele scadente.

Există mai multe metode de calcul şi apreciere a coeficienţilor lichidităţii. Însă

cea mai des utilizată este metoda prin care la nivel generalizator se calculă trei rate

ale lichidităţii şi se compară modificarea lor atât în dinamică, cât şi faţă de intervalul

optim printr-un tabel special.

În cadrul analizei exprese a lichidităţii bilanţului contabil se calculează trei

coeficienţi: lichiditatea absolută, intermediară şi curentă.

Aceşti coeficienţi se calculează astfel:

Lichiditatea curentă = Active curente / Datorii pe termen scurt;

Lichiditatea intermediară = (Mijloace băneşti+Investiţii pe termen scurt+Creanţe pe

termen scurt) / Datorii pe termen scurt;

Lichiditatea absolută = Mijloace băneşti / Datorii pe termen scurt.

Tabelul 7

Calculul şi aprecierea lichidităţii bilanţului contabil în dinamică

Denumirea coeficientuluiLa finele anului

2005La finele anului

2006Abaterea

(+/ –)Intervalul

optim

1. Lichiditatea curentă 12478 / 3504 = 3,56 29455 / 2189 = 13,45 +9,89 2 – 2,5

2. Lichiditatea intermediară(1681+0+6267)/

3504 = 2,27(3394+13579+7896)/

2189 = 11,36+9,09 0,7 – 0,8

3. Lichiditatea absolută 1681/3504 = 0,45 3394/2189 = 1,55 +1,1 0,2 – 0,25

Conform datelor obţinute în tabelul 7 rezultă că nivelul lichidităţii curente,

intermediare cît şi absolute au înregistrat o creştere în dinamică. Însă aceşti

coeficienţi depăşesc limitele maxim admisibile.Totodată e de menţionat că nivelul lichidităţii curente constituie 3,56 la începutul

52



anului 2006 şi respectiv 13,45 la sfîrşitul anului ceea ce depăşeşte cu mult nivelul

maxim admis (2-2,5).

În decursul anului de gestiune se observă o tendinţă de majorare a coeficientului

lichidităţii intermediare. Acest indicator la fel depăşeşte nivelul cerut (0,7-0,8).

Acelaşi lucru se observă la coeficientul lichidităţii absolute care întrece de cîteva

ori nivelul admis (0,2-0,25).

Depăşirea nivelului maxim recomandat reflectă o structură iraţională a activelor

întreprinderii, adică o parte a mijloacelor sunt “îngheţate”în stocuri anormale şi

nejustificate, care nu aduc venit. Aceasta poate cauza întreprinderii reducerea

rentabilităţii activelor, suportarea unor cheltuieli suplimentare. Necorespunderea coeficienţilor de lichiditate parametrilor recomandaţi impune

depistarea cauzelor ce au condiţionat modificarea acestora. În acest scop se

efectuează analiza factorială.

Utilizând metoda substituţiilor în lanţ vom calcula acţiunea modificării

activelor curente şi datoriilor pe termen scurt asupra lichidităţii curente.

Tabelul 8Calculul influenţei factorilor la modificarea lichidităţii curente

Nr.d/o

Nr.substi-tuţiei

Factorii corelaţi, mii leiLichiditatea

curentăCalcululinfluenţei

RezultatulinfluenţeiActive

curenteDatorii pe

termen scurt

1

2

3

0

1

2

12478

29455

29455

3504

3504

2189

3,56

8,41

13,45

×

8,41 – 3,56

13,45 – 8,41

×

+4,85

+5,04

Verificare: 13,45 – 3,56 = +4,85+5,04

+9,89 = +9,89

Din datele prezentate putem concluziona o sporire a coeficientului lichidităţii

curente cu 9,89 puncte.Majorarea valorii activelor curente cu 16977 mii lei a contribuit la creşterea

53



coeficientului lichidităţii curente cu 4,85 puncte, pe când micşorarea datoriilor pe

termen scurt cu 1315 mii lei a cauzat mărirea indicatorului rezultativ cu 5,04 puncte.

Din cauza depăşirii considerabile a ritmului creşterii activelor curente asupra

ritmului creşterii datoriilor pe termen scurt s-a format tendinţa de creştere a

indicatorului rezultativ. Deci, întreprinderea a obţinut o majorare excesivă în

dinamică a ratei lichidităţii curente, ceea ce se apreciază negativ.

54



Încheiere

Finisând teza de licenţă cu tema „Contabilitatea datoriilor şi analiza lor” putem

concluziona, că contabilizarea şi analiza corectă şi oportună a datoriilor întreprinderii

este un factor important care contribuie la dezvoltarea normală şi activitatea eficientă

şi rentabilă a acesteia.

În general, se poate spune că la Î.S. Moldresurse evidenţa contabilă se duce

conform prevederilor Legii contabilităţii, S.N.C. şi Planului de conturi contabile,

legislaţiei în vigoare şi altor acte normative, ţinându-se cont de completările şi

modificările ulterioare, cu unele mici abateri.

La întreprinderea analizată se foloseşte forma evidenţei contabile jurnal–order,

iar procesul de contabilizare a datelor este automatizat, ceea ce permite obţinerea unei

informaţii necesare rapide şi corecte.

În cadrul acestei lucrări au fost analizate documentele destinate contabilizării

datoriilor, începând cu contracte de acordare a creditelor, de cesionare a datoriei, ,

fişa personală a lucrătorului, , ordine de plată de acordare sau achitare a creditelor,

ordine de plată a salariilor, impozitelor şi altor reţineri din salarii, a facturilor fiscale

la procurarea materialelor, altor documente primare şi terminând cu registrele de

evidentă sintetică a conturilor de datorii a Cărţii Mari, a Dărilor de seamă privind

calcularea şi achitarea diferitor taxe şi impozite locale şi republicane, a Raportului

financiar anual şi anexelor lui.

Evidenţa contabilă la întreprinderea analizată se apreciază ca fiind într-o stare

bună, fiind în întregime respectată metodologia de culegere, prelucrare şi generalizare

a datelor evidenţei contabile a datoriilor.

Din datele prezentate în capitolul III al prezentei lucrări se poate constata, că

întreprinderea pe parcursul anilor 2005 şi 2006 nu a înregistrat rezultate negative.

Politica întreprinderii în vederea stingerii obligaţiilor sale poate fi considerată

ca satisfăcătoare. Pe viitor, ar trebui să se concentreze, în primul rând, la minimizarea

55



stocurilor, fiindcă din cauza mărfii care staţionează la depozit au rămas datoriile

neachitate. Pentru aceasta ea trebuie mai bine să–şi organizeze lucrul serviciului de

marketing. Piaţa nu este îndeajuns studiată, este nevoie de ingeniozitate în privinţa

lucrului cu cumpărătorii şi potenţialii clienţi. Personalul de marketing trebuie să aibă

studii speciale, să cunoască bine piaţa şi capriciile ei.

56

teza moldresurse

Documents