MINISTERUL CULTURII DIN REPUBLICA MOLDOVAACADEMIA DE MUZIC, TEATRU I ARTE PLASTICEFACULTATEA ARTE PLASTICECATEDRA DESIGN INTERIOR

TEZ DE LICEN

Centru de dezvoltare pentru adoleceni din mun.Chiinau

A realizat: Tihon Carolina, student, anul IVCoordonator: Stamati Inga, lector

Chiinu, 2015

INTRODUCERE

1. Argumentarea alegerii temei. Proiectul de amenajare a Centrului de dezvoltare creativ pentru adolesceni, are la baz dezvoltarea att fizica ct si psihologic a copilului. MisiuneaCentrului de dezvoltare pentru tineret este aceea de a dezvolta, prin lucrri de tip academic dar i prin creaii artistice de tip experimental, noi direcii n cmpurile specifice domeniilor subsumate, dar i n acord cu tendinele actuale ale domeniului umanist de a regndi relaia dintre cercetarea fundamental i aplicativ i creaia artistic.Datorita acestui centru adolcentul isi poate alege ocupatia principala in specialitate care s-l insoeasc tot restul .Am incercat s pun accent in proiectul dat nu doar pe studii , dar s creez si o ambianta cit mai placut potrivit pentru confortul psihologic i o dezvoltare creativ calitativ pentru fiecare dintre adolesceni , atit pentru cei fara dificultati fizice cit si pentru cei cu nevoi speciale.2. Actualitatea temei Pna in prezent , cunoastem ca un procentaj destul de mare il au copii, adolescentii care pun accent nu pe creativitate , pe dezvoltare a diferitor capaciti, ci in mare parte se inhibeaza in fata calculatoarelor, la diferite centre unde nu se ofera educaie dar din contra distruge bunurile si logica adolecenilor. Astfel prezentul Regulament stabilete modul de organizare i funcionare a Centrului extracolar de creaie a adolescenilor i este elaborat n conformitate cu legislaia n vigoare a Republicii Moldova n domeniul educaiei, Convenia ONU privind drepturile copilului la care a aderat Republica Moldova prin Hotrrea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990, Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, Legea nvmntului nr. 547 din 21 iulie 1995, Legea nr. 295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, Strategia naional Educaie pentru toi, adoptat prin Hotrrea Guvernului nr. 410 din 4 aprilie 2003, Planul naional de aciuni Educaie pentru toi, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.527 din 21 mai 2004, ordinelor ministrului educaiei i tineretului, precum i cu legislaia privind administraia public local Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativ, Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraia public local.De aici intervine i actualitatea temei pe care am ales-o. Un Centru de Dezvoltare Creativ pentru Adoleceni care este tocmai ceea ce ar favoriza nivelul ridicat in educatie si cresterea capacitatii a oricarui adolescent . nsui idealul educaional vizeaz formarea personalitii autonome i creative, a unei personaliti capabile s anticipeze viitorul, s descopere i s rezolve situatiile de sine stttor fr ajutorul adulilor , si deja s fie capabil s cunoasc ceea ce vrea s fac tot restul vietii. Creativitatea este o capacitate complex i fundamental a personalitii, care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare produce ceva nou i original.Anume ea il face pe tnr sa se cultiveze mai perfect in toate domeniile, s traiasc momentele cele mai placute si cele mai artistice care-l face s se cunoasc pe sine insui. Termenul de creativitate i are originea n cuvntul latin creare, care nseamn a zmisli , a furi , a nate . nsi originea cuvntului ne demonstreaz c termenul de creativitate definete un proces, un act dinamic care se dezvolt . Mult vreme creativitatea a fost definit ca un proces de combinare a imaginaiilor, ceea ce se potrivete numai creativitii artistice . Dar procesul creator n tiin comport mai multe sinteze n domeniul ideilor, al abstraciunilor. De imaginaie d dovad i coregraful , acest proces putndu-se observa chiar n comportamentul unor sportivi. nct azi putem defini imaginaia ca fiind acel proces psihic al crui rezultat l constituie obinerea unor reacii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor . 3. Scopul lucrrii i obiectiveleCentrul de creaie a adolescenilor este o instituie extracolar de nvmnt, de rang orenesc, deschis tuturor tinerilor i adolescenilor din nvmnt gimnazial i liceal, care contribuie la formarea unui membru al societii cult, inteligent, creativ, competent, capabil s se adapteze n situaii de integrare n comunitate, pregtit pentru condiiile de schimbare din societate. De aceia scopul i tema major a centrului este: Asigurarea bunei predrii pentru munc i implicare n viaa social; condiionarea satisfacerii cerinelor spirituale a adolescenilor .n scopul realizrii prevederilor Legii nvmntului implementrii noilor coninuturi educaionale, formarea i dezvoltarea abilitilor necesare pentru libera exprimare a opiniei i crearea unui flux informaional care s sensibilizezeopinia public la problemele i succesele adolescentilor din toate instituiile de invatamint Centrul de dezvoltare pentru adolescenti va orienta activitatea spre urmtoarele obiective: Dezvoltarea personal i sociala a adolescentilor, realizarea propriu potenial intellectual, creativ i fizic prin organizarea util, plcut i recreativ a timpului liber; Respectarea drepturilor oricrui adolescent din comunitate, indeferent de statutul social, etnie, sex, capacitate intelectual prin crearea unui mediu educaional atractiv; Dezvoltarea abilitilor de comunicare, manageriale i iscusin profesional prin diferite activiti. Consilierea i orientarea colar i profesional pentru adolescenti cuprini n programele centrului, conform particularitilor psiho-afective i opiunilor individuale ale lor; Creterea responsabilitii prinilor pentru educarea propriilor copii; Realizarea programului de activitate extracolar n contextul colii prietenoase adolescentului; Sporirea gradului de implicare a tinerilor n valorificarea artizanatului popular i patrimoniului cultural; creterea interesului fa de art i munc n general. Crearea premiselor pentru posibilitatea obinerii unei calificri profesionale pe viitor.4. Metodele de cercetare: Pentru a atinge obiectivele i scopul propus, am aplicat urmtoarele metode de cercetare: Documentarea n Arhiva Naional de Stat ; Comparaia cu alte centre de dezvoltare pentru adolescenti mult mai dotate i modernizate; Analiza; Sinteza, informaia la tema fiind reunite; Observaia; Deducia i inducia; Studiul subiectului legat de spaiul centrelor de creaie din literature de specialitate.In procesul de lucru a designerului, acesta efectueaz un studiu bine dezvoltat legat de priectarea corecta si bine organizt a incperii.Toate normativele de baz sunt respectate , ce va dovedi calitatea si practicitatea constructiei la un nivel superior.Datorita acestor factori Centrul de dezvoltare creativa va avea reusite att n individualitatea sa , ct si n 5. Originalitatea lucrrii. innd cont de lipsa si educaia productiv a adolescenilor, am hotrt sa proiectez acest centru , deoarece la moment fiecare dintre noi avem nevoie s fim sustinui de ajutorul profesionalitilor care s ne puna o baz n cariera.La fel aici nu doar poi sa te specializezi dar in acelai timp se organizeaza diferite expoziii att naionale ct i internaionale la care fiecare tnar poate sa-i manifeste talentul.6. Determinarea cerinelor Sistematizarea arhitectural . Pentru lucrarea mea de diplom am ales o cldire din municipiul Chisinau , Ciocana de pe strada Mircea cel Batrin 28 / 4 , care a fost creat i proiectat de arhitectul Sova Serghei n anul 2012 . Construcia este amplasat avantajos n sectorul Ciocana, deoarece este o zon putin mai retras de centrul oraului si este mai dificil pentru copii s circuleze si sa se incadreze in timp, pentru a reusi atit la centru ct si la colile principale. Structura arhitectural comport patru nivele , doua a cite doua : demisolul de o dimensiune cu parterul , nivelul 1 de o dimensiune cu mansarda . Aceasta are la baza planificrii un dreptunghi, care semnific stabilitate. Este o figura statica dar ce da nastere ritmului , simbol al perfectiunii. Insi forma general a arhitecturii este de stil modern, oferind un spaiu mai liber pentru tinerii artisti.La nivel spiritual, sistematizarea arhitectural a construciei corespunde cerinelor determinate de proiectul propus. Adolescenii au nevoie de armonie , simplitate ntre forme, natur i mediul nconjurtor care s le faciliteze drumul spre scopurile propuse . Suprafaa cldirii determin i condiioneaz n mod necesar i favorabil cerinele proiectului : ntreaga construcie are suprafaa de 1380 m.p1. Demisolul : 280 m.p. 2. Parterul : 280 m.p.3. Nivelul 1 : 410 m.p.4. Mansarda : 410 m.p.Suprafaa este suficient pentru a proiecta un centru de dezvoltare pentru adolesceni conform normelor i cerinelor condiionate de necesitile deosebite a fiecruia dintre copii . CAPITOLUL III. Partea arhitectural-constructivTehnologia construciilor reprezint prin sine un complex de procese realizate n succesiune n timp i spaiu cu utilizarea materialelor de construcie, semifabricatelor i construciilor cu scopul transformrii lor n producie de construcie gata : cldiri i complexe de cldiri. Cldirile au funcia principal de a servi ca adpost pentru oameni n timpul perioadelor de munc , destindere sau odihn i pentru bunurile acestora, precum i pentru procesele tehnologice . Fiecare construcie trebuie s satisfac un ansamblu de condiii tehnice sau cerine tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea n timp, rezistena structural bun, rezistena la foc, stabilitatea construciei etc. n raport cu deformabilitatea sub aciunea sarcinilor exterioare cldirea care am ales-o pentru realizarea proiectului are o structur rigid , fiind alctuit din stlpi i planee din beton armat cu pereii de umplutur din BCA ( BetonCelular Autoclavizat ). Materialul de baz, utilizat la lucrrile de betoane este amestecul de beton i ciment n calitate de liant . Fundaiile , coloanele, grinzile i planeele au fost turnate direct pe antier cu ajutorul cofrajelor. Partea de jos a carcasei din beton armat este umplut cu zidrie portant. Zidria este un element de construcie alctuit din pietre naturale de orice form, sau din piese artificiale de form regulat, aezate dup anumite reguli capabile s preia i s transmit ncrcri . Construcia de zidrie prezint , n general , o serie de avantaje precum : durabilitatea mare , rezisten mare la foc posibiliti largi de tratare arhitectural etc.Zidria se execut din trei materiale : de baz ; de legtur ; materiale auxiliare . Ca material de baz zidria cldirii menionate are cotileul , care este definit ca bloc de piatr moale tiat n carier i folosit la construcii. Materialul de legtur se aeaz n spaiile dintre materialele de baz , denumite rosturi. n cazul zidriei noastre ca material de legtur a fost folosit mortarul. Mortarul reprezint un amestec de liani, agregat fin , ap i n unele cazuri aditivi. La zidria construciei date a fost folosit un mortar de ciment-var ca agregat utilizndu-se nisipul natural de carier sau de ru cu dimensiunea maxim a granulei de 3 mm .Structura de rezisten a cldirii de acces este alctuit din coloane de beton armat care mai apoi este finisata cu umplutura de BCA .Peretii secundari sunt construiti din caramida .Tipul de zidrie folosit n construcia acestor perei este clasic . La acest model se vd doar laturile lungi alecrmizilor. ntre rnduri exist rosturi de mortar, iar rostul vertical dintre doucrmizieste plasat exact la mijloculcrmiziidin rndul anterior. ( Fig. 1 ) Fig.1 Model de zidrie folosit

Crmidaeste un produs 100% natural, are o form prismatic, obinut dintr-un amestec deargil,nisipiapsau din alte materiale (beton, zgur de furnal etc.), uscat la soare sau ars n cuptor. Crmida ca material de construcie, nu numai provoac senzaia de soliditate, dar de asemenea unul dintre avantaje sale const n faptul c acest material, la grosimea corect, ofer izolaie fonic de incredere, protecie mpotriva incendiilor i o protecie de la factorii externi, i poate pune n aplicare o paleta larga de constructii si elemente arhitecturale. Elementele ce asigur izolarea termic hidrofug i acustic a interiorului cldirii sunt pereii exteriori , ferestrele, uile exterioare, nvelitoarele acoperiului etc. Pentru o hidroizolare mai buna , cladirea este prelucrata pe partea exterioara cu polistiren expandat , care la rindul sau reduce consumul de energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani. Ferestrele i uile exterioare sunt confecionate de tip termopan PVC. nvelitul cldirii a fost executat din sindrila bituminoasa , avantajul su este posibilitatea de invelire practic a oricarei forme de acoperi , singura condiie fiind s existe o astereal continu montat.

CAPITOLUL IV . Hotrrile artistico-constructive privind interiorul cldirii.4.1 Structura de planificare a ncperilor n privina structurii de planificare a ncperii pentru adolesceni atit pentru cei sanatosi ct i pentru cei cu nevoi speciale am avut ca scop adaptarea cldirii n funcie de aparatele speciale, pe care le folosesc unii dintre acetia i de spaiul necesar pentru deplasare ct deja si organizarea perfecta la general al Centrului. Modulul dup care am proiectat ncperile este scaunul cu rotile i spaiul necesar pentru deplasarea acestuia .De aici rezult limile coridoarelor, a ascensorului i a uilor , ct i dimensiunile ncperilor. La nceput am inut cont de crrile i terenul de la exterior . Toate le-am gndit s fie la acelai nivel , pentru a facilita deplasarea spre oricare direcie propus. De sigur este un plus pentru adolescentii cu nevoi speciale , dar nu i n ultimul rnd pentru restul , deoarece avem nevoie de proiectarea ct mai comod i ct mai practica pentru zonele exterioare unde muli din ei prefera sa faca art in plein air .Astfel am organizat trei zone acoperite ( bisetc ) preconizate pentru secia pictur , si trei zone pentru secia muzic si canto. Toate aceste terenuri se afl n preajma unei grdini frumos amenajate care ar condiiona plimbri plcute i sntoase .La intrarea n cldire am preconizat o mic terasa cu amenjare deosebit de placuta ,ce deservete i ca zon de ateptare.Dup cum tim o importana foarte mare o are i proiectarea corecta a scrilor.Proiectul dat conine trei intrri la parter, dintre care una are funcia de a fi principala si dou din ele cu iesire la zona verde.Tipurile de scari si caracteristica lor.Urcatul sau coboratul scarilor reprezinta gesturi instinctive, la care nici nu ne mai gandim atunci cand avem nevoie sa trecem de la un nivel la altul. Fie ele intr-o cladire, fie intr-un spatiu de circulatie publica, acestea asigura circulatia in mod firesc, usurand efortul fizic al oamenilor inca din cele mai vechi timpuri. Sunt esentiale pentru orice constructie, nu doar ca metoda de a intermedia legatura intre doua niveluri, ci si pentru a facilita accesul in interiorul unei caldiri. Dincolo de considerentele functionale, scarile corespund si unor nevoi estetice sau de rezistenta la trafic, ceea ce a dat nastere unui complex de factori structurali, ce variaza de la un spatiu la altul.Elementele principale ale unei scari

Rampa scariiModul de realizare al scarilor depinde de mai multe elemente: locul in care sunt amplasate acestea (la interior sau la exterior), dimensiunea spatiului unde vor trebui amplasate si tipul de constructie pe care il deservesc (rezidential, comercial sau industrial).Pante uzuale pentru rampa scariiRelatia dintre lungimea treptei (l) si inaltimea contratreptei (h)

Relatia dintre lungimea treptei (l) si inaltimea contratreptei (h) conduce la ceea ce se numeste panta rampei. Jacques-Francois Blondel (1705 1774) a introdus in cartea sa Curs de Arhitectura o ecuatie cu doua necunoscute, care permite proiectarea scarii in functie de cei 2 factori precizati mai sus:2h + l = 62 64

Unde cifrele 62 si 64 reprezinta intervalul optim (dat in centimetri) in care se poate incadra rezultatul adunarii 2h + l. De exemplu, daca avem o lungime l = 28 cm pe care vrem s-o obtinem, putem calcula inaltimea optima a scarii astfel:Inaltimea minima optima:2h + 28 = 622h = 62 - 28 = 34h = 34:2 = 17

Inaltimea maxima optima:2h + 28 = 642h = 64 - 28 = 36h = 36:2 = 18Inaltimea ideala a contratreptei pentru o treapta de 28 cm lungime va fi asadar, cuprinsa intre 17 si 18 cm. Formula este cunoscuta si azi ca formula lui Blondel. De-a lungul timpului insa, din experienta acumulata, s-au dezvoltat si alte rapoarte specifice, ce pot avea alti parametri, in functie de modul de utilizare al scarilor si in functie de tipurile de constructii.De exemplu, pentru scari care se desfasoara pe o inaltime foarte mare sau foarte mica se recomanda:3h + l = 80 85Pentru scari situate in incinte, cu utilizatori copii mici (gradinite, scoli):2h + l = 58 60In schema de mai jos sunt prezentate cateva inclinatii uzuale pentru rampe si scari.Pante pentru rampe si scari

Rampele si scarile cu panta redusa sunt folosite in general la exterior, pentru accesul in cladiri, sau la interior, unde este necesar accesul persoanelor cu handicap locomotor. Legislatia europeana prevede existenta rampelor de acces pentru toate tipurile de cladiri, cu amendamentul ca panta difera in cazul rampelor descoperite fata de panta rampelor acoperite. Panta maxima pentru rampe descoperite este de maxim 8%, iar pentru rampe acoperite poate ajunge la maxim 11%.Rampe si scari cu panta redusaRampa cu inclinatie de 8Rampa cu inclinatie de 11

Scarile uzuale incep de la o inclinatie de aproximativ 20 de grade si pot ajunge pina la max. 45 de grade, cu amendametul ca inclinatia optima pentru scari, indiferent de domeniul de utilizare si de materialul din care este realizata, este de aproximativ 30-35 de grade.Scari cu panta uzualaScara cu inclinatie de 20Scara cu inclinatie de 29Scara cu inclinatie de 32

Scara cu inclinatie de 37Scara cu inclinatie de 40Scara cu inclinatie de 45

Scarile abrupte au in mod uzual o inclinatie de aproximativ 60 65 de grade (sau o pot depasi) si sunt de obicei folosite pentru acces in spatii tehnice sau in spatii industriale. Se pot folosi, de asemenea, si in domeniul rezidential, pentru scari de acces catre pod sau mansarde, fiind vorba de conformatii speciale.Scari cu panta abruptaScara cu inclinatie de 65Scara cu inclinatie de 81

Scarile cu conformatii speciale scari cu trepte balansate in diferite variante (scari in spirala) se folosesc in general in spatii rezidentiale sau spatii comerciale mici, in care nu se poate folosi o scara uzuala. Aceste tipuri de scari nu sunt recomandate pentru evacuare sau pentru spatii cu circulatie intensa.Latimea rampelorEste un factor foarte important, de care trebuie sa se tina seama pentru a permite circulatia pe rampa scarilor fara a se ajunge la inghesuiala. Latimea rampei reprezinta spatiul de circulatie intre perete si balustrada sau cel dintre doua balustrade. In functie de tipul de cladire si de numarul de niveluri al cladirii, trebuie respectate latimi minime care sa inlesneasca circulatia. In tabelul de mai jos sunt prezentate latimi minime recomandate pentru diverse tipuri de cladiri:Latimi minime recomandate pentru rampe

Latimea podestelor trebuie sa fie cel putin egala cu latimea celei mai late rampe cu care se intersecteaza si trebuie evitata deschiderea usilor in spatiul podestului, pentru a nu impiedica circulatia.Inaltimea libera reprezinta inaltimea dintre suprafata finita a scarii si suprafata finita a intradosului rampei sau a planseului de deasupra. In general, pentru a nu exista probleme in circulatie, se considera inaltimea minima acceptata de 2,10 m care permite circulatia fara pericole de lovire.Balustrade si maini curenteIn functie de latimea rampei si de tipul de constructie unde sunt amplasate acestea, se recomanda ca balustradele si mainile curente sa se amplaseze astfel:- La scarile cu latimea mai mica de 1,20 m se prevede balustrada cu mana curenta catre gol. In cazul cladirilor in care exista persoane cu dizabilitati de mers se va prevedea o mana curenta si la perete.- La scari cu latimea intre 1,20 m 2,50 m se prevede balustrada catre gol si mana curenta la perete.- La scari cu latimea mai mare de 2,50 m se vor prevedea balustrade catre gol, mana curenta la perete si o balustrada intermediara la max. 2,50 m.Latimi de rampe

Balustrada sau parapetulEste un element constructiv cu rol de protectie (previne caderea in gol a persoanelor care circula pe scari ori podestele intermediare sau de sosire/plecare). O inaltime de siguranta a balustradei este cuprinsa intre 80 de cm si 1,10 m, in functie de tipul constructiei, numarul de etaje deservite etc. Parapetii sau balustradele pot fi realizate din zidarie si sunt realizate fie dintr-o bucata (elemente pline), fie din lemn sau metal cu inchideri din sticla, lemn sau materiale plastice, fie fara alte inchideri. In acest caz balustrii (elementele verticale) trebuie pozitionati astfel incat sa impiedice alunecarea accidentala printre acestia, iar eventualele elemente orizontale trebuie sa impiedice catararea, mai ales in cazul constructiilor unde se desfasoara activitati ce implica si copii.Mana curentaEste un element constructiv care se foloseste la partea superioara a parapetului sau balustradei ori se pozitioneaza pe peretele ce delimiteaza scara. Ea are rol de sprijin pentru cei care urca sau coboara. Pentru a inlesni sprijinul, forma si materialul din care este facuta mana curenta trebuie sa impiedice alunecarea mainii si sa permita prinderea fara probleme a mainii curente.Maini curente

TrepteleConstituie suprafatele orizontale care permit urcarea (deplasarea pe verticala de-a lungul scarii). Treapta este un termen generic, dar din punct de vedere arhitectural e vorba despre o unitate, formata din treapta si contratreapta. Dimensiunea acestor unitati trebuie sa fie aceeasi pe toata lungimea rampei. In cazul treptelor inalte si abrupte, se recomanda rezolvarea acestora cu contratreapta inclinata sau fara contratreapta, pentru a facilita sprijinirea piciorului fara risc de alunecare. In acest sens, in functie de materialul din care este alcatuita treapta se pot monta profile de de protectie a muchiei si/sau profile care sa impiedice alunecarea.Numarul maxim de trepte ale unei rampe (intre doua podeste) se poate calcula astfel:- maxim 18 trepte pentru cladiri industriale- maxim 16 trepte pentru cladiri civileMuchia treptei poate fi alcatuita in diverse moduri: cu contratreapta dreapta, cu ciubuc, cu contratreapta inclinata sau fara contratreaptaMuchia trepteiTrepte cu contratrepte drepteTrepte cu ciubuc

Trepte cu contratrepte inclinateScara fara contratrepte

Ca forma, muchia poate fi: vie, tesita, rotunjita sau profilata.Formele muchiilor trepteiTrepte cu muchie vieTrepte cu muchie tesita

Trepte cu muchie rotunjitaTrepte cu muchie profilata

Scari cu trepte portanteSunt scari realizate fara vanguri sau rampe prefabricate, in care treptele sunt incastrate in peretii laterali sau numai intr-un perete, treapta fiind capabila sa suporte incarcarile din circulatia realizata pe scara. In mod uzual, se realizeaza dintr-o structura de metal incastrata in perete, sunt turnate din beton sau incastrate cu piese speciale in zidarie.Treptele pot fi realizate din beton armat, metal, lemn, sticla. Se folosesc mai ales la scari pentru cladiri rezidentiale sau comerciale (showroom-uri, magazine mici), acestea fiind scari cu design deosebit. Nu sunt recomandate la cladiri cu mari aglomerari de persoane sau la scari de evacuare.Scari cu trepte portante

Categorii de clasificare a scarilorScarile pot fi clasificate in functie de diverse criterii, dar noi ne-am oprit la cele mai importante trei (forma rampelor, destinatia scarilor si materialul folosit la structura lor - despre aceasta din urma clasificare cititi mai multe in dosarul tematicMateriale pentru scari). Clasificarile oferite mai jos nu epuizeaza subiectul: exista posibilitatea incadrarii scarilor si in alte tipuri de categorii, dupa spatiile pe care le deservesc (interioare sau exterioare), dupa design, forma treptelor etc.Din punct de vedere al formei rampelorSe pot intalni scari cu rampe drepte, cu rampe curbe sau cu trepte balansate. Forma este aleasa nu numai in functie de spatiul disponibil (pe care scarile trebuie sa-l deserveasca oferind utilitate maxima, cu minim de material), ci si de efectul estetic dorit.Forma rampelorScara cu o rampa dreaptaScara cu rampa rotundaScara cu trepte balansate

Rampa dreapta cu trepte balansateScara cu doua rampe, cu podest intermediarScara cu doua rampe la 90 de grade, cu podest intermediar

Scara balansata cu doua rampeScara cu trei rampe, cu impartirea fluxurilorScara cu trei rampe la 90 grade, cu impartirea fluxurilor

Scara cu o rampa curba si una dreaptaScara cu rampe la 180 de grade, cu podest intermediarScara cu patru rampe

Din punct de vedere al destinatieiLocul in care vor fi folosite scarile determina clasficarea lor in: scari monumentale, scari principale si scari secundare (de serviciu). Scarile monumentale sunt cel mai adesea intalnite in institutii publice, nu doar la exterior, ci si la interior, insa exista posibilitatea folosirii lor si in locuinte rezidentiale. Sunt caracterizate prin aspectul elegant, cu detalii arhitectonice deosebite. Scarile principale se afla la interior si deservesc cladirea, asigurand circulatia intre etaje, in timp ce scarile secundare au o functie utilitara suplimentara, asigurand circulatia persoanelor in caz de necesitate, transportul materialelor, o alta varianta de evacuare in caz de incendiu etc.Scara monumentala

Accesorii pentru trepte, scariPentru finisarea treptelor si a scarilor in general exista mai multe tipuri de profile, plinte si elemente decorative. Printre cele mai importante sunt profilele de cant, care permit finisarea muchiei treptei, conferind rezistenta in timp, dar si posibilitatea implementarii de profile antiderapante, care sa impiedice alunecarea pe trepte. Acestea sunt realizate in mod uzual din aluminiu sau metal, dar exista si variante din PVC alb sau colorat.Profilele antiderapante pot fi achizitionate separat, sunt fabricate din cauciuc si se pot monta pe orice tip de treapta, in cazul in care nu au fost prevazute din constructie, sau in locuri speciale prevazute prin fabricatie.Pentru finisarea scarilor cu conformatie uzuala exista profile de plinta special create sau se pot folosi plintele obisnuite pentru pardoseli, cu amendamentul ca in cazul scarilor cu un profil complex trebuie sa se acorde o grija deosebita la imbinari.Profilele decorative, in cazul scarilor, se refera la finisarea contratreptei sau a laturii vizibile. In mod uzual se realizeaza din ipsos si se lipesc pe pozitie odata cu celelalte finisaje. Ca variante de finisare exista si profile din polistiren expandat.

o pant cu limea de 1300mm i balustrade de susinere pentru persoanele cu dizabilitati, care-l va ajuta sa intre in bloc fara dificultati. Unghiul de ridicare a pantei nu depete deschiztura de 6 grade . In interior am folosit scari cu odihna, ce acopera suprafata scarilor cu o rampa.O deosebita importanta este scopul supraordonat, functional si estetic , al scarii.In cazul meu am proiectat treptele scarilor de o inaltime joasa de maxim 30 cm, pentru o circulatie mai libera care poate fi folosita si ca scara de evacuare fara nici un pericol.La nivelul 1, predomina scari directionate spre iesirea din bloc.Aici am folosit trepte cu muchie profilata ( Fig. 2 ), insotite de balustrade - se prevede balustrada catre gol si mana curenta la perete.Fig.2

Uile de la intrare sunt autoglisante , fapt ce uureaz i mai mult accesul n cldire .n proiectul propus de mine am preconizat 3 intrri de baz , care se desfasoara pe partea a trei parti din constructie ,doua din ele sunt cu iesirea la zona verde , una devine centrala care am incercat sa o decorez caracteristic Centrului , amenajnd-o cu un mic havuz decorativ si zona de odihna.Intrnd n hol vedem recepia (12mp) . De aici se deschide panorama spre scrile care urc la al 2-lea nivel . Am gndit pe ct posibil circulaii scurte i uoare spre fiecare din ncperile cldirii . Coridoarele cu limea de 3m asigur accesul liber a doua persoane n scaun cu rotile , care se deplaseaza n acela timp i direcie sau n direcii opuse .

CAPITOLUL I.

1.4.2 Scri- elemente arhitecturale La scrile unde numrul treptelor este mai mare de 16, se organizeaz podeste i dac este posibil se pstreaz numrul de 10-12 scri. Nu se organizeaz scri cu numrul de trepte mai puin de 3. Acolo unde este folosit muchia de treapt pentru protecie, limea ei n plan trebuie s fie nu mai mare de 25,4 mm. Limea podestului scrii n direcia micrii trebuie s fie nu mai puin de 1,22 m. Dac se realizeaz aceste cerine, atunci n una i aceeai cldire toate treptele scrilor folosite de pasageri trebuie s aib aceiai nlime. Treptele trebuie s prezinte o construcie monolit. Din ambele pri a tuturor scrilor trebuie s fie preconizate balustrade, dac scara este mai lat de

12