ŢESUTUL MUSCULAR NETEDŢESUTUL MUSCULAR NETED

Unitatea morfofuncţională este Unitatea morfofuncţională este fibrafibra musculară musculară nnetedăetedă: :

- - aspect aspect fusiformfusiform

- - lungimealungimea de 16-20 de 16-20

- - diametruldiametrul de 3-8 de 3-8 . .

Aceste dimensiuni cresc semnificativ în uterul gravid: Aceste dimensiuni cresc semnificativ în uterul gravid:

- - 20-35 20-35 diametrul diametrul

- - 500 500 lungimea lungimea

F.m. neteda se poate divideF.m. neteda se poate divide

LocalizareaLocalizarea fibrelor musculare netede:fibrelor musculare netede:

izolateizolate, în ţesutul conjunctiv al unor organe, în ţesutul conjunctiv al unor organe (prostată, (prostată,

splină, ţesutul conjunctiv al orbitei);splină, ţesutul conjunctiv al orbitei);

formează formează muşchi individualizaţimuşchi individualizaţi: muşchiul erector al : muşchiul erector al

firului de păr, muşchii constrictor şi firului de păr, muşchii constrictor şi

dilatator pupilardilatator pupilar, mu, muşşchiul ciliarchiul ciliar;;

grupate în fasciculegrupate în fascicule, ,

--care formează care formează straturi în pereţii organelor cavitarestraturi în pereţii organelor cavitare: :

•• vasevase : : orientare circularăorientare circulară

•• organelorganelee tubului digestivtubului digestiv : : longitudinal, longitudinal,

circular sau oblic. circular sau oblic.

Gruparea fibrelor înGruparea fibrelor în

fasciculefascicule

Solidarizarea fibrelorSolidarizarea fibrelor în în

ffascicule este realizată ascicule este realizată

de o de o reţeareţea de de fibre de fibre de

reticulinăreticulină

Fibre musculare netede cu Fibre musculare netede cu orientare circularaorientare circulara

-vase--vase-

Fascicule → Straturi → Tunici Fascicule → Straturi → Tunici

Structura histologică a fibrei Structura histologică a fibrei musculare netedemusculare netede

Fibrele musculare netede sunt formate dinFibrele musculare netede sunt formate din:: sarcolemă sarcolemă sarcoplasmăsarcoplasmă nucleu.nucleu. Sarcolema Sarcolema - p- prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletalerezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale - - sistemul sistemul tubular transversal tubular transversal lipseşte lipseşte -- nu există cel nu există celuleule satelite satelite

- e- există xistă trei zone de specializare morfo-funcţionalătrei zone de specializare morfo-funcţională, vizibile în , vizibile în MEME:: - caveole- caveole - arii dense- arii dense - jonctiuni intercelulare- jonctiuni intercelulare

CaveoleleCaveolele::

- - reprezintă reprezintă microinvaginaţii ale sarcolemeimicroinvaginaţii ale sarcolemei, ,

care cresc considerabil suprafaţa fibrei care cresc considerabil suprafaţa fibrei

(fiind echivalentele tubilor T din (fiind echivalentele tubilor T din

fibrele musculare striatefibrele musculare striate))..

- in vecinatatea REN in vecinatatea REN -f. slab dezvoltat-f. slab dezvoltat- rezervor de Carezervor de Ca

- introduc Ca in celula dinintroduc Ca in celula din

mediul extracelularmediul extracelular

- s- sunt implicate în unt implicate în homeostazia homeostazia

intracelulară a calciului şi intracelulară a calciului şi

sechestrarea ionilor de calciusechestrarea ionilor de calciu

Ariile denseAriile dense::

- - reprezintă zone de reprezintă zone de material electrono-opac, ataşate pe material electrono-opac, ataşate pe versantul intern al sarcolemeiversantul intern al sarcolemei

- - constituiconstituiee locusuri de ataşare pentru filamentele subţiri de locusuri de ataşare pentru filamentele subţiri de actinăactină

- s- sunt mai numeroase la capetele fibrelorunt mai numeroase la capetele fibrelor

Arii dense

Joncţiunile intercelulareJoncţiunile intercelulare

• • Joncţiunile comunicanteJoncţiunile comunicante (nexus, (nexus,

gapgap):): - - apar în regiunile unde fibrele sunt apar în regiunile unde fibrele sunt

foarte apropiatefoarte apropiate

- asigură - asigură trecerea rapidă a impulsuluitrecerea rapidă a impulsului nervosnervos de la o celul de la o celulăă la alta la alta

- a- asigură şi sigură şi comunicarea ionicăcomunicarea ionică între între celulecelule. .

•• Joncţiunile Joncţiunile de aderende aderenţă ţă (intermediare)(intermediare)

-- aau rol de solidarizare intercelulară.u rol de solidarizare intercelulară.

Sarcoplasma -Sarcoplasma - eozinofileozinofilăă ( in H-E) ( in H-E),, conţine: conţine:

a. organite citoplasmatice comune (perinucleara. organite citoplasmatice comune (perinuclear):):

- mitocondrii – ATP - energie- mitocondrii – ATP - energie

- Ap. Golgi, lizozomi- Ap. Golgi, lizozomi, , ribozomi ribozomi

- reticul sarcoplasmic – sursa de Ca- reticul sarcoplasmic – sursa de Ca

- se dispun în jurul nucleului - se dispun în jurul nucleului în în fusul sarcoplasmic axialfusul sarcoplasmic axial..

b. b. incluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipideincluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipide

c. c. nucleulnucleul unic, centralunic, central, , alungitalungit, cu capete rotunjite, eucrom, cu capete rotunjite, eucrom

În fibra musculară contractată, În fibra musculară contractată, nucleul are aspect spiralatnucleul are aspect spiralat..

d. miofibriled. miofibrile (periferic, (periferic, nu sunt asezate ordonatnu sunt asezate ordonat)) : :

MOMO- aspect - aspect omogenomogen

La La MEME miofibrilele miofibrilele :: filamente de actină filamente de actină filamente de miozină filamente de miozină filamente intermediare filamente intermediare corpi denşicorpi denşi

a. a. Filamentele de actinăFilamentele de actină conţin conţin actinăactină, , tropomiozinătropomiozină şi şi caldesmonăcaldesmonă (28/4/1)(28/4/1)

ActinaActina şi şi tropomiozinatropomiozina au structură au structură ~~ aa celor din fibrele celor din fibrele musculare striate.musculare striate. CaldesmonaCaldesmona este o proteină reglatoareeste o proteină reglatoare - - în în repausrepaus împiedică interacţiunea actină-miozină împiedică interacţiunea actină-miozină - - combina proprietatile combina proprietatile troponinei I si Ttroponinei I si T din muschiul striat din muschiul striat

CalmodulinaCalmodulina - - proteina ce preia rolul preia rolul troponinei Ctroponinei C fiind capabila fiind capabila fiind fiind

sa fixeze sa fixeze 4Ca 4Ca ((2+2+)) intr-un complex intr-un complex CaCa 2+2+ -- calmodulina calmodulina care care face parte din face parte din ssistemul mesagerilor secundari ce cresc activitatea istemul mesagerilor secundari ce cresc activitatea proteinelor contractileproteinelor contractile

b. b. Filamentele de miozinăFilamentele de miozină

- - suntsunt dispersate in celulă dispersate in celulă, printre filamentele de actina (A/, printre filamentele de actina (A/MM 12-15/ 12-15/11))

- - au structură asemănătoare celor din fibrele striate au structură asemănătoare celor din fibrele striate

- au - au activitate ATP-azică mai redusăactivitate ATP-azică mai redusă

- - interactiunea cu actina este conditionata de actiunea interactiunea cu actina este conditionata de actiunea kinazei lantului kinazei lantului usor alusor al miozineimiozinei (MLCK (miozin-light-chain-kinaza) (MLCK (miozin-light-chain-kinaza) care este care este activata de activata de complexcomplexulul Ca2+- calmodulinaCa2+- calmodulina → → contractia contractia

c. c. Filamentele intermediareFilamentele intermediare

- - sunt situate în jurul corpilor sunt situate în jurul corpilor

denşi.denşi.

-- aau rol de citoscheletu rol de citoschelet

- alc- alcăătuite din tuite din ::

•• vimentina si desminavimentina si desmina in fibrele in fibrele

musculare netede vascularemusculare netede vasculare

•• desminadesmina in fibrele musculare din in fibrele musculare din

afara vaselor.afara vaselor.

d.d. Corpii denşi Corpii denşi - - reprezintă zone reprezintă zone electronodense, care ancorează electronodense, care ancorează filamentelefilamentele subtiri si subtiri si intermediareintermediare- se consideră că sunt se consideră că sunt echivalenţii discului Zechivalenţii discului Z- - αα actininaactinina

Nu există aspect striat Nu există aspect striat transversaltransversal- - filamentele sunt filamentele sunt dispuse relativ neordonatdispuse relativ neordonat(oblic, in axul lung al celulei (oblic, in axul lung al celulei → → scurtarea scurtarea accentuata a f m netedeaccentuata a f m netede))Nu exista sarcomereNu exista sarcomereMec. Mec. contracţieicontracţiei

Actina Miozina

Caracteristicile contracţiei în fibrele musculare netedeCaracteristicile contracţiei în fibrele musculare netede- - se realizează prin interacţiunea între actină şi miozinăse realizează prin interacţiunea între actină şi miozină- particularitateaparticularitatea: : o o parte dintre punţile tparte dintre punţile trransversale ale miozineiansversale ale miozinei

sunt sunt permanent ataşate de actină →permanent ataşate de actină → tonusul intrinsec al muşchiului tonusul intrinsec al muşchiului

netedneted..- forţa de contracţie este mai redusă - forţa de contracţie este mai redusă - viteza de contracţie este mai redusă- viteza de contracţie este mai redusă- lentă, prelungită, involuntară - lentă, prelungită, involuntară

- ritmică,- ritmică, asigurând deplasarea conţinutului în organele cavitare. asigurând deplasarea conţinutului în organele cavitare.- - autonomă,autonomă, SNV având rol de modelare a contracţiei şi nu de SNV având rol de modelare a contracţiei şi nu de

iniţiere a ei iniţiere a ei

- F.m .netedăF.m .netedă - Origine: cel mezenchimala, periciteOrigine: cel mezenchimala, pericite- SSintetizează elemente ale matricii extracelulareintetizează elemente ale matricii extracelulare- AAre re capacitate de diviziunecapacitate de diviziune- Nu: sarcomereNu: sarcomere- Nu prezinta aspect striat transversalNu prezinta aspect striat transversal

Ţesut muscular neted- Ţesut muscular neted- HEHE

FIBRE MUSCULARE NETEDE SI FIBRE MUSCULARE NETEDE SI SCHELETALE –col H-ESCHELETALE –col H-E

Sistemul Sistemul circulatorcirculator

OrigineOrigine : : mezodermmezoderm

Vasele sanguine reprezintă un Vasele sanguine reprezintă un sistem sistem tubular închistubular închis, ,

format dintr-o serie de structuri adaptate format dintr-o serie de structuri adaptate funcţiei de funcţiei de

vehiculare a sângelui: artere, vene, şi capilarevehiculare a sângelui: artere, vene, şi capilare

RepreReprezzentat entat de de : : - vasele - vasele sanguinesanguine- vasele - vasele limfatice limfatice - inima- inima

CARACTERE GENERALE ALE VASELOR CARACTERE GENERALE ALE VASELOR SANGUINESANGUINE

-- structuri structuri tubularetubulare - - au peretele format din trei tunici au peretele format din trei tunici (cu excepţia capilarelor):(cu excepţia capilarelor): intimaintima : endoteliu, MB, strat subendotelial, LEI : endoteliu, MB, strat subendotelial, LEI mediamedia : lame elastice : lame elastice/ fibre musc. netede , LEE/ fibre musc. netede , LEE adventiţiaadventiţia: tes. conj. lax : tes. conj. lax - - NutriţiaNutriţia: • vasele din adventiţie: • vasele din adventiţie ((vasa vasorum),vasa vasorum), asigură asigură

nutriţia nutriţia adventiţiei şi a treimii externe din medie,adventiţiei şi a treimii externe din medie, • • restul peretelui este hrănit prin difuziune, restul peretelui este hrănit prin difuziune,

dinspre dinspre lumenlumen- - InervaţiaInervaţia peretelui vascular este asigurată de fibre peretelui vascular este asigurată de fibre nervoase simpaticenervoase simpatice (mai numeroase în peretele arterial), (mai numeroase în peretele arterial),

cu rol cu rol vasoconstrictor - vasoconstrictor - - Vasele se caracterizează prin - Vasele se caracterizează prin plasticitate şi capacitate plasticitate şi capacitate

adaptativăadaptativă..

endoteliu

str. subendotelial

LEI

CAPILARELE SANGUINECAPILARELE SANGUINE

reprezintă conducte foarte fine, cu reprezintă conducte foarte fine, cu diametrul între 6 - 30 diametrul între 6 - 30 . .

Localizare: Localizare: în toate organele şi ţesuturileîn toate organele şi ţesuturile (excepţii: epiteliile, cartilajul, corneea, (excepţii: epiteliile, cartilajul, corneea, cristalinul) cristalinul)

Rol Rol : : realizrealizeazăează schimburile dintre sânge schimburile dintre sânge şi ţesuturi.şi ţesuturi.

((reţelereţele de forme variabilede forme variabile))

Structura generală a Structura generală a capilarelorcapilarelor1.1. perete capilarperete capilar

2.2. ţesut conjunctivţesut conjunctiv pericapilar.pericapilar.

1. Peretele capilar1. Peretele capilar :: EndoteliuEndoteliu - situat pe o - situat pe o LB LB

cel endoteliale – cel endoteliale – prezintă prezintă microvilozităţi microvilozităţi

receptori de suprafata receptori de suprafata (LDL, (LDL, insulina, histamina)insulina, histamina)

vezicule de pinocitozăvezicule de pinocitoză secretă numeroase subssecretă numeroase subst.t.

care vor care vor intrintraa în componenţa în componenţa matricii extracelularematricii extracelulare

Complexe jonctionaleComplexe jonctionale

Lamina bazalăLamina bazală, - este secretată de celulele , - este secretată de celulele endoteliale,endoteliale,

- rol mecanic, de suport şi - rol mecanic, de suport şi permeabilitatepermeabilitate

selectivă pentru apă şi selectivă pentru apă şi molecule mici.molecule mici.

SStratultratul subendotelial subendotelial

2.Ţesutul conjunctiv pericapilar2.Ţesutul conjunctiv pericapilar -- alcătuit din SF, alcătuit din SF,

fibre colagene, elastice, reticulină,fibre colagene, elastice, reticulină, fibroblaste, fibroblaste, macrofage (histiocite)macrofage (histiocite) mastocitemastocite pericite pericite (rol contractil-(rol contractil- reglează reglează fluxul sanguin în capilare)fluxul sanguin în capilare)

rolrol în în reacţiile de apărarereacţiile de apărare prin: prin: - - mastocitemastocite, care eliberează substanţele conţinute în granulaţii , care eliberează substanţele conţinute în granulaţii - - macrofagemacrofage, caracterizate prin proprietatea de fagocitoză., caracterizate prin proprietatea de fagocitoză.

Capilare Capilare

CLASIFICAREA CAPILARELORCLASIFICAREA CAPILARELOR

Din punct de vedere Din punct de vedere morfologicmorfologic::

capilare capilare preferenţialepreferenţiale

capilare adevăratecapilare adevărate

11..Capilarele preferenţiale Capilarele preferenţiale ((capilare arterio-capilare arterio-venoase sau directevenoase sau directe))

se găsesc în se găsesc în prelungirea directăprelungirea directă a arteriolei care le dă a arteriolei care le dă naştere naştere

se continuă direct cu venula; se continuă direct cu venula; sunt constituite din trei segmente:sunt constituite din trei segmente:

metarteriolametarteriola - - continuă arteriola continuă arteriola - conţine în perete celule musculare izolate- conţine în perete celule musculare izolate sau grupatesau grupate

segmentul proximalsegmentul proximal - celulele contractile se răresc - celulele contractile se răresc

segmentul distalsegmentul distal - - fărăfără elemente contractile elemente contractile - se continuă cu venula - se continuă cu venula

au au lumen regulatlumen regulat, relativ larg; , relativ larg; nu posedă dispozitive de tipul sfincterelor precapilarenu posedă dispozitive de tipul sfincterelor precapilare; ; au o bogată inervaţie vegetativă. au o bogată inervaţie vegetativă. este asigurată o este asigurată o circulaţie continuă circulaţie continuă între arteriole şi între arteriole şi

venule. venule.

2. Capilarele adevărate2. Capilarele adevărate - - sunt numeroasesunt numeroase

- nu se prelungesc niciodată cu vasul care le dă naştere- nu se prelungesc niciodată cu vasul care le dă naştere (fac un unghi (fac un unghi drept sau ascutit cu vasul de origine)drept sau ascutit cu vasul de origine);;- - se ramificse ramificăă si se anastomozeaz si se anastomozează → ă → reţeareţea

- au - au lumen neregulatlumen neregulat - îngust spre partea arterială, - îngust spre partea arterială, - mai larg spre partea venoasă, - mai larg spre partea venoasă, → → traiect sinuos;traiect sinuos;

- la origine sunt înconjurate de - la origine sunt înconjurate de sfincterul precapilarsfincterul precapilar,, reprezentat de reprezentat de un manşon de celule musculare netede; un manşon de celule musculare netede;

- - circulaţia estecirculaţia este intermitentă,intermitentă, datorită contracţiei sfincterelor datorită contracţiei sfincterelor

precapilareprecapilare..

Capilarele adevărateCapilarele adevărate se clasifică în trei tipuri: se clasifică în trei tipuri: cu peretele continuu (comune)cu peretele continuu (comune) fenestrate fenestrate sinusoidesinusoide

aa. . Capilarele cu perete continuu (cap. comune)Capilarele cu perete continuu (cap. comune):: Endoteliul continuuEndoteliul continuu - c - celulele endoteliale sunt legate elulele endoteliale sunt legate îîntre ele prin ntre ele prin interdigitatii si complexe jonctionaleinterdigitatii si complexe jonctionale MB continuăMB continuă

Localizare:Localizare: ţesutul conjunctiv ţesutul conjunctiv sistemul nervos centralsistemul nervos central timustimus plămâniplămâni muşchimuşchi pielepiele

bb..Capilarele fenestrateCapilarele fenestrate Endoteliu discontinuuEndoteliu discontinuu --prezintprezintăă pori, cu pori, cu Ø 30-50Ø 30-50 nm nm, cu, cu sau sau

ffăărrăă diafragm (prin care pot trece diafragm (prin care pot trece

lichide lichide şişi macromolecule macromolecule)) MBMB. continu. continuăă, sub, subţţireire; ; LocalizareLocalizare – zonele cu – zonele cu functii de filtrare, secretie, functii de filtrare, secretie,

absorbtieabsorbtie:: glomerulul renalglomerulul renal glandele endocrineglandele endocrine mucoasa tubului digestiv.mucoasa tubului digestiv.

c. Capilarele sinusoidec. Capilarele sinusoide Perete discontinuuPerete discontinuu : :

- - MBMB este este discontinuădiscontinuă,, inegalinegalăă ca grosim ca grosimee

- - celulele endoteliale sunt celulele endoteliale sunt discontinue, discontinue, despdespăărrţţite unele de ite unele de

altele prin altele prin spaspaţţii de 0,1-0,3µii de 0,1-0,3µ, , lipsite de diafragmlipsite de diafragm;;

- - traiect sinuos si calibru neregulat;traiect sinuos si calibru neregulat;

- - sunt largi (30-40sunt largi (30-40µ), µ),

- - adaptate pentru circulatie lentadaptate pentru circulatie lentăă,,

favorizând schimburile dintre favorizând schimburile dintre

sânge sânge şşi i ţţesuturi; esuturi;

Localizare:Localizare: ficat ficat (endoteliul format din celule endoteliale si macrofage)(endoteliul format din celule endoteliale si macrofage) glande endocrineglande endocrine organe hematopoetice şi limfoideorgane hematopoetice şi limfoide

Histofiziologia capilarelorHistofiziologia capilarelor Permeabilitate selectivăPermeabilitate selectivă

DifuziuneDifuziune Transport transcelularTransport transcelular

Efect anticoagulantEfect anticoagulant Rol metabolicRol metabolic

Oxidarea LDL de radicalii liberiOxidarea LDL de radicalii liberi

Rol secretorRol secretor F. ce regleaza fluxul sg si F. ce regleaza fluxul sg si

rezistenta vasculararezistenta vasculara (endotelina, ACE, PG, TXA2 - (endotelina, ACE, PG, TXA2 -

vasoconstrictori/vasoconstrictori/ oxid nitric, EDRF- vasodilatator)oxid nitric, EDRF- vasodilatator)

F de crestere: FbGFF de crestere: FbGF IL 1, 6 8IL 1, 6 8

Rol de apărareRol de apărare Mf, mastociteMf, mastocite r. imunologicer. imunologice

AARTERELERTERELE

Perete grosPerete gros

CLASIFICAREA ARTERELORCLASIFICAREA ARTERELOR

În În funcţie de diametrul lumenuluifuncţie de diametrul lumenului, se disting următoarele , se disting următoarele tipuri de artere: tipuri de artere:

artere mariartere mari (elastice)(elastice) artere mediiartere medii (musculare) (musculare) artere miciartere mici (arteriole)(arteriole)

Arterele elasticeArterele elastice ExEx. : . : Aorta, Aorta, a. pulmonare, a. pulmonare, a. subclavie, a. carotida comunăa. subclavie, a. carotida comună

Sunt supuse variatiilor Sunt supuse variatiilor mari de presiunemari de presiune

Peretele arterial este Peretele arterial este format format din trei tunici:din trei tunici:

intima sau intima sau

endarteraendartera - - 10%10%

media - 80%media - 80%

adventiţia - 10%.adventiţia - 10%.

Intima Intima ((endarteraendartera)) – 10% – 10%EndoteliuEndoteliu – epiteliu simplu pavimentos – epiteliu simplu pavimentos

- - în citoplasma există granule Weibel-Paladeîn citoplasma există granule Weibel-Palade (factorul von (factorul von Willebrand)Willebrand)

- este elaborat de majoritatea celulelor endoteliale, dar este stocat- este elaborat de majoritatea celulelor endoteliale, dar este stocat numai în artere.numai în artere.

Membrană bazalăMembrană bazală Strat subendotelialStrat subendotelial

conţine:conţine: fibre fibre colagene, elasticecolagene, elastice SF amorfă, SF amorfă, rare fibroblaste, rare fibroblaste, fibre musculare netede fibre musculare netede histiocite (macrofage) histiocite (macrofage)

Limitanta elastică internăLimitanta elastică internă

este greu vizibilă, alcătuităeste greu vizibilă, alcătuită

din 3-4 lamele elastice din 3-4 lamele elastice

fenestratefenestrate

MediaMedia ( (tunica mijlocietunica mijlocie)) – 80% – 80% Lame elastice fenestrateLame elastice fenestrate cu orientare concentrică. cu orientare concentrică.

Nr si grosimea lamelelor variaza cu varsta si cu valoarea TANr si grosimea lamelelor variaza cu varsta si cu valoarea TA

Ţesut conjunctiv de legăturăŢesut conjunctiv de legătură, care solidarizează lamele elastice, , care solidarizează lamele elastice, cu: cu: SF bogată în GAG, SF bogată în GAG, fibre colagene şi elastice. fibre colagene şi elastice. CCelule musculare netedeelule musculare netede

Jonctiuni gapJonctiuni gap Pot migra sau prolifera in tunica intimaPot migra sau prolifera in tunica intima

Limitanta elastică externăLimitanta elastică externă

este prezentă.este prezentă.

Artera de tip elastic - tunica Artera de tip elastic - tunica mediemedie

Adventiţia Adventiţia ((tunica externătunica externă)) - 10% - 10% Ţesut conj. Ţesut conj. llaxax CeluleCelule SF SF Fibre Fibre colagene şi colagene şi

elastice, elastice,

(dispuse spiralat (dispuse spiralat

sau longitudinal)sau longitudinal)

În adventiţie se găsesc vasele nutritive ale arterelor şi nervi În adventiţie se găsesc vasele nutritive ale arterelor şi nervi ((vasa vasorum şi nervi vasorumvasa vasorum şi nervi vasorum). ).

Nu contine vase limfaticeNu contine vase limfatice

AortaAorta col. HE col. HE col RFW col RFW

Structuri senzoriale din peretele arterialStructuri senzoriale din peretele arterial

Arterele mari prezintArterele mari prezintăă trei tipuri de structuri trei tipuri de structuri senzoriale specializate: senzoriale specializate: sinusul carotidian, sinusul carotidian, corpusculul carotidian corpusculul carotidian si corpii aorticisi corpii aortici

Terminatiile nervoase Terminatiile nervoase din aceste structuri din aceste structuri monitorizeaza monitorizeaza presiunea si presiunea si compozitia scompozitia sâângeluingelui

Arterele musculareArterele musculareAu peretele alcătuit din trei tunici: Au peretele alcătuit din trei tunici: 5-10% intima5-10% intima (endartera)(endartera) 50% media 50% media 40-45% 40-45%

adventiţia.adventiţia.

Intima (endaIntima (endarrtera) 5-10%tera) 5-10%

EndoteliuEndoteliu Membrană bazalăMembrană bazală Stratul subendotelialStratul subendotelial - este mai groseste mai gros decat la Ao decat la Ao - ffibroblasteibroblaste- fibre de reticulină şi elasticefibre de reticulină şi elastice

Limitanta elastică internăLimitanta elastică internă - este foarte bine conturată, - este foarte bine conturată,

- formată din mai multe lame elastice fenestrate- formată din mai multe lame elastice fenestrate

- - element de diagnosticelement de diagnostic

Media – 50%Media – 50% fibre musculare netedefibre musculare netede, dispuse concentric , dispuse concentric ; ;

lamina externa; rol secretorlamina externa; rol secretor

ţesut conjunctiv de legăturăţesut conjunctiv de legătură - - format din fibre de reticulină, elastice format din fibre de reticulină, elastice

- substanţă fundamentală redusă. - substanţă fundamentală redusă. Limitanta elastică externăLimitanta elastică externă reprezentată printr-o reţea elastică reprezentată printr-o reţea elastică

tridimensională, greu vizibilă.tridimensională, greu vizibilă.

Adventiţia Adventiţia ((tunica externătunica externă)) 40-45% 40-45%

FibreFibre elastice şi de colagen elastice şi de colagen I I (cu orientare longitudinală, (cu orientare longitudinală, spiralate) spiralate)

CeluleCelule

Substanţă fundamentalăSubstanţă fundamentală

(bogată în dermatan şi (bogată în dermatan şi

heparan sulfat). heparan sulfat).

În adventiţie se găsesc În adventiţie se găsesc vasele şi nervii artereivasele şi nervii arterei..

ArterioleleArteriolele Sunt artere musculare de tip particular, cu Sunt artere musculare de tip particular, cu raportul dintre raportul dintre

lumen şi grosimea peretelui de 1:2lumen şi grosimea peretelui de 1:2 IntimaIntima

EEndoteliu ndoteliu (prelungiri - jonctiuni gap ce asigura comunicarea cu f.m.netede din (prelungiri - jonctiuni gap ce asigura comunicarea cu f.m.netede din medie)medie) Membrană bazalăMembrană bazală SStrat subendotelial subţire trat subendotelial subţire LLimitanta elastică internăimitanta elastică internă, care este subţire şi fenestrată, care este subţire şi fenestrată

Media Media ■■ 1-3 rânduri de 1-3 rânduri de fibre musculare netedefibre musculare netede, legate prin fibre de , legate prin fibre de

reticulină şi elastice. reticulină şi elastice. ■■ Limitanta elastică externă lipseşteLimitanta elastică externă lipseşte

Adventiţia Adventiţia ■ ■ fibre de reticulină şi colagen dispuse longitudinal, fibre de reticulină şi colagen dispuse longitudinal, ■ ■ fibre elastice rare şi puţine fibrocite.fibre elastice rare şi puţine fibrocite.

ArterioleArteriole

Rol: realizeaza rezistenta periferica regleaza fluxul sanguin ce intra in patul capilar

ModificModificăări normale ri normale şşi patologice i patologice îîn arteren artere Alteratii legate de vAlteratii legate de vâârsta rsta

((modificmodificăări de uzurari de uzura)) arteriosclerozaarterioscleroza se caracterizeazse caracterizeazăă prin prin::

- - diminuarea elasticitdiminuarea elasticităătii tii structurilor elastice structurilor elastice

- î- înlocuirea lor prin fibre nlocuirea lor prin fibre colagene rigide;colagene rigide;

In In aterosclerozaterosclerozăă - - plplăăci ci ateromatoaseateromatoase ce scad diametrul ce scad diametrul

lumenuluilumenului. .

AterosclerozAterosclerozăă - - plplăăci ateromatoaseci ateromatoase

VENELEVENELE

Tonus mai slabTonus mai slab

Perete mai subtirePerete mai subtire

intima - 5%intima - 5% media - 15% media - 15% adventiţia - 80%.adventiţia - 80%.

Intima Intima ((endovenaendovena)) 5% 5% endoteliuendoteliu, dispus pe o , dispus pe o membrană bazalămembrană bazală stratul subendotelialstratul subendotelial şi şi limitanta elastică internălimitanta elastică internă sunt practic sunt practic

absente.absente.

MediaMedia - - 15%15% formată din formată din fibre colagenefibre colagene şi rare şi rare fibre musculare netedefibre musculare netede,, Limitanta elastică externăLimitanta elastică externă lipseşte.lipseşte.

AdventiţiaAdventiţia - - 80%80% - - ţesut conjunctiv laxţesut conjunctiv lax, , multe fibre colagene multe fibre colagene rare elemente elastice şi muscularerare elemente elastice şi musculare;; vase limfatice vase limfatice

VenaVena

ArteraArtera VenaVena

Pachet vasculo-nervosPachet vasculo-nervos

CLASIFICAREA VENELORCLASIFICAREA VENELOR În funcţie de calibru, venele sunt:În funcţie de calibru, venele sunt: mici, mijlocii, mari mici, mijlocii, mari

VVenele mici (venele mici (venuleleenulele postcapilare) postcapilare) (sub 1 mm) (sub 1 mm)

- perete - perete asemănător capilarelorasemănător capilarelor, cu endoteliu subţire. , cu endoteliu subţire.

- peretele venulelor, ca şi al capilarelor, este - peretele venulelor, ca şi al capilarelor, este permeabil şi permeabil şi permite schimburile nutritive între sânge şi ţesuturi.permite schimburile nutritive între sânge şi ţesuturi.

Endoteliul unor venuleEndoteliul unor venule localizate în organe limfoide este localizate în organe limfoide este

format din celule cubice, înalteformat din celule cubice, înalte..

LimfoganglioLimfoganglionn

venule venule postcapilarepostcapilare

Venule postcapilareVenule postcapilare

Venele medii Venele medii ((→→10mm)10mm)

Cele mai numeroase Cele mai numeroase Prezintă pe traiectul lor Prezintă pe traiectul lor valvevalve

Histologic,Histologic, valvele valvele sunt formate sunt formate dindin:: ax central lamelar,ax central lamelar, de natură de natură

fibro- elastică, fibro- elastică, tapetat detapetat de::

celule endotelialecelule endoteliale membrana bazalămembrana bazală

la baza lor - câteva la baza lor - câteva fibre fibre muscularemusculare dispuse dispuse longitudinal. longitudinal.

Vena – valve venoaseVena – valve venoase

VariceVarice

Venele mari Venele mari ((>>10mm)10mm) RReprezentate de : venele caveeprezentate de : venele cave, v., v. pulmonare, pulmonare, vena vena portă, renală, portă, renală, v. jugulară internă, iliacă, venele azv. jugulară internă, iliacă, venele azyygos.gos.

IntimaIntima -- prezintă în plus şi un prezintă în plus şi un strat subendotelialstrat subendotelial cu fibrocite şi o reţea cu fibrocite şi o reţea de fibre elastice.de fibre elastice. MediaMedia – subţire– subţire

AdventiţiaAdventiţia : : multe fibre elastice,multe fibre elastice, colagene, vasa vasorum.colagene, vasa vasorum. • • îîn vena cavă inferioarăn vena cavă inferioară,, prezintă prezintă fibre musculare netedefibre musculare netede, ,

• • venele pulmonarevenele pulmonare, în , în apropierea inimii, se găsesc câteva apropierea inimii, se găsesc câteva fibre musculare cardiace.fibre musculare cardiace.

Vena de calibru mareVena de calibru mare

SISTEMUL VASCULAR LIMFATICSISTEMUL VASCULAR LIMFATIC

Drenează limfa din spaţiile tisulare interstiţiale, în sistemul Drenează limfa din spaţiile tisulare interstiţiale, în sistemul vascular sanguin. vascular sanguin.

Vase limfatice Vase limfatice nu se găsescnu se găsesc in in: : sistemul nervos central sistemul nervos central urechea internă urechea internă epiderm epiderm cartilacartilajj oase oase

Este reprezentat de Este reprezentat de capilare, vase şi ducte sau trunchiuri capilare, vase şi ducte sau trunchiuri limfatice. limfatice.

8282

8383

Capilarele limfaticeCapilarele limfatice

Se formeazSe formeazăă in tesuturi, in tesuturi, sub forma de deget de sub forma de deget de manusa (capat orb);manusa (capat orb);

AlcAlcăătuite din tuite din

- - endoteliu endoteliu

- - membrana bazalmembrana bazalăă

incompletincompletăă → sunt → sunt mai permeabile decat mai permeabile decat capilarelecapilarele

Capilar limfatic si venulaCapilar limfatic si venula

VVase limfatice miciase limfatice mici si si mijlociimijlocii;;

- a- au structuru structurăă asem asemăănnăătoare venelor, dar cu tunici mai putin toare venelor, dar cu tunici mai putin

structuralizate;structuralizate;

- - valvevalve

- p- pe traiectul vaselor limfatice se ge traiectul vaselor limfatice se găăsesc sesc ganglioni limfaticiganglioni limfatici;;

Trunchiurile limfaticeTrunchiurile limfatice

- - intimaintima cu endoteliu si strat subendotelial subtire; cu endoteliu si strat subendotelial subtire;

- - mediamedia cu tesut muscular neted si conjunctiv; cu tesut muscular neted si conjunctiv;

- - adventitiaadventitia cu vase si nervi. cu vase si nervi. Trunchiurile limfatice sunt reprezentate de Trunchiurile limfatice sunt reprezentate de canalul toracic stcanalul toracic stââng ng şi şi

ductul limfatic dreptductul limfatic drept

Rolul Rolul vaselor limfatice: dreneazvaselor limfatice: drenează ă fluidul interstitial (limfa) fluidul interstitial (limfa)

reintorcreintorcâându-l la inimndu-l la inimăă..

Valve limfaticeValve limfatice