MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU“

CATEDRA DE STOMATOLOGIE ORTOPEDICĂ

T E S T E

la examenul de promovare la Stomatologia Ortopedică pentru studenţii anului II

Chişinău 2003

C O M P L I M E N T S I M P L U

MORFOLOGIA FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI STOMATOGNAT

1. După sistema FDI de adnotare a dinţilor 46 corespunde:A – primului premolar superior din dreapta B – primului molar inferior din dreaptaC – primului premolar superior din stângaD – primului premolar inferior din stângaE – primului molar superior din stânga

N1, p522. După sistema FDI de adnotare a dinţilor 34 corespunde:A – caninului superior din dreaptaB – primului premolar superior din dreaptaC – primului premolar inferior din stângaD – caninului inferior din stângaE – caninului inferior din dreapta

N2, p67

3. Pentru RC este caracteristic:A – poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulareB – poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulareC – poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulareD – poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare E – poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare

N2, p51

4. Pentru poziţia de OC este caracteristic: A – condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mmB – condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm C – condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulariD –condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mmE – condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm

N2, p51-52

5. Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:A – 0,5 – 1,0 mmB – 1,0 – 1,5 mmC – 2,0 – 3,0 mmD – 3,5 – 4,0 mmE – 4,5 – 5,0 mm

N2, p52

6. Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:

2

A-nasulB-urecheleC-muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibuleiD-craniulE-ochii

N2, p9

7. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:A-perioadei intrauterineB-perioadei postnatale pînă la 3 aniC-3-6 aniD-de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţiiE-6-16 ani

N5

8. Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):A-climatericiB-neuroendocriniC-geograficiD-purtareaE-fizionomici

N1, p9

9. Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:A- intensitatea respiraţieiB- gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei C- stereotipul actului de masticaţieD- funcţia glandelor salivareE- funcţia analizatorică

N1, p11

10. Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:A-290-300 kgB-390-400 kgC-490-500kgD-590-600 kgE-690-700 kg

N1, p20

11. Liniile de rezistenţă verticale (contrforsele) la maxilă sunt:A-subnazaleB-nazo-frontaleC-palatinaleD-postero-anterioareE-suborbitale

N1, p12

12. Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:A-transversali ai nasuluiB-ridicători a buzei superioareC-ridicători a aripelor nasaleD-orbiculari ai guriiE-maseterici

3

N5

13. Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:A-a limbiiB-pteriogoidieni externiC-orbiculari ai guriiD-temporaliE-pterigoidieni interni

N514. Definiţie “presiune masticatorie” este:A-forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţieiB-forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilăC-forţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulăD-forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregimeE-aşa forţă nu exzistă

N1, p20

15. Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:A-250

B-330

C- 400

D- 600

E-500 N1, p15

16. Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:A-congruientăB-incongruientăC-convexăD-concavăE-convex-concavă

N1, p14-15

17. Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:A-2,5mmB-0,25mmC-0,17mmD-0,09mmE-0,35mm

N1, p30

18. Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:A-15 kgB-20 kgC-25 kgD-30 kgE-35 kg

N1, p2119. Dinţii frontali au comun:A-prezenţa 5 suprafeţe verticaleB-suprafeţele orale şînt convexeC-suprafeţele verticale sunt concaveD-prezenţa ecuatorului în treimea cervicală

4

E-prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulareN5

20. Dinţii se diferenţiază după:A-semnul fosetelorB-numărul dinţilorC-semnul coletuluiD-culoarea ceriiE-forma coroanei şi cuspizi

N521. Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:A-dreptungiularăB-romboiodalăC-alungităD-conicăE-trunchi de con invers

N522. Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:A-trunchi de con inversB-coniceC-trapezoidaleD-trunchi de con cu baza spre ocluzalE-dreptungiulare cu laturile convexe

N5

23. Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:A-nui nimicB-cingulumC-tuberculul BlackD-tuberculul CarabelliE-tuberculul Zuckerkordl

N5

24. Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:A-cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferioriB-cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferioriC-cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superioriD-cuspizii palatinali numai a premolarilor superioriC-cuspizii palatinali numai a molarilor superiori

N525. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:A-forma de “V”B-forma de omegaC-semicercD-forma de “M”E-parabolă, elipsă

N1, p25

26. Curba de ocluzie sagitală Spee este:A-linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulariB-dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibularC-totalitatea dinţilor în arcadele dentareD-linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari

5

E-linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilariN5

27. Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:A-linia de contact a arcadelor dentare antagonisteB-dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilarC-curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusăD-linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadăE-segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital

N1, p28

28. La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:A-fiecare dinte are numai un singur dinte antagonistB-contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1C-cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistulD-cheia ocluziei Angle nu este deriglatăE-lipsa contactului între dinţii frontali

N5

29. Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:A-pronunţarea fonemei “S”B-pronunţarea fonemei “F”C-pronunţarea vocalei “A”D-pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”E-prezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali

N1, p34

30. Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:A- contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibuleiB- contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibuleiC- de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superioriD- stereotipul actului de masticaţieE- caracterul produselor alimentare

N1, p27

31. Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:

A- actului de deglutiţie B- curburii de ocluzie sagitală SpeeC- planului de ocluzieD- ariilor ocluzaleE- curburii de ocluzie transversale Monson-Willson

N1, p28

32. Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:A- apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de

propulsie a mandibuleiB- contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centricăC- contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centricăD- contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibuleiE- cu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

N1, p28

6

33. Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:A- dreaptă sau cap-la-capB- deschisăC- încrucişatăD- închisăE- adîncă

N1, p36

34. Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:A- apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a

mandibuleiB- apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a

mandibuleiC- absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibuleiD- contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentareE- contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

N1, p29

35. Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:A- liniei trago-nazaleB- planului CamperC- liniei bipupilareD- liniei mediane a feţeiE- liniei interincisivale

N1, p29

36. Planul orizontal Camper trece:A- de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusuluiB- de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externeC- de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externeD- pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori E- pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori

N1, p29

37. Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:A- fiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a

molarilor de minte de pe maxilăB- fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonistC- fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţieD- fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţieE- dinţii între arcadele dentare nu contactează

N1, p33

38. Planul de ocluzie în zona frontală trece:A- pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferioriB- pe marginea incisivală a incisivilor centrali superioriC- pe marginea incisivală a incisivilor laterali superioriD- în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superioriE- în zona cervicală a incisivilor superiori

N1, p29

39. Aria de ocluzie este o suprafaţă:A- formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte

7

B- imaginarăC- anterioarăD- posterioarăE- nereală

N1, p29

40. Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:

A- dinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzieB- dinţii laterali superiori întretae planul de ocluzieC- dinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzieD- dinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzieE- dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie

N1, p29

BIOMATERIALE

41. Regimul de polimerizare a acrilatelor termo – polimerizabile este recomandat de firma producătoare în instrucţiunea anexată, însă este necesară respectarea următorului regim, în mediu:

A – încălzirea lentă a băii cu apă până la fierbere 30-45 min şi fierberea 30 – 45 minB – încălzirea rapidă a băii cu apă până la fierbere şi fierberea 30 – 45 minC – încălzirea în trepte a băii cu apă în timp de 3 ore până la fierbere şi fierberea 1 orăD – încălzirea în trepte a băii cu apă timp de 3 ore până la fierbere E – începerea polimerizării în apă la temperatura 500

N5

42. Tehnica clasică de aplicare a acrilatelor termopolimerizabile în chiuvetă prevede:A – realizarea machetei din ceară, a tiparului şi introducerea acrilatului în tiparB – realizarea machetei din compozite şi schimbul cu acrilatC – modelarea acrilatului direct pe model D – modelarea acrilatului pe bont mobilizabil E – modelarea mixtă a machetei

N2, p100

43. Acrilatele autopolimerizabile se utilizează în scopul confecţionării protezelor:A – permanenteB – provizoriiC – facialeD – ultra dureE – monolite

N2, p101

44. Compozitele moderne prevăd modelarea microprotezelor:A – iniţial din cearăB – iniţial din ghipsC – prin depuneri strat cu stratD – prin depunerea unui strat integruE – prin ambalarea machetei din ceară în chiuvetă

8

N2, p101

45. Acrilatele tip Carbodent se utilizează la confecţionarea:A – protezelor dentare permanenteB – incrustaţiilorC – protezelor maxilo - facialeD – implanturilorE – protezelor dentare - provizorii

N2, p101

46. Acrilatele tip Sinma – 74 se utilizează la confecţonarea protezelor:A – mobilizabileB – maxilo - facialeC – totaleD – fixeE – provizorii

N2, p100

47. Acrilatele fluide tip Valplast, SR – ivoclar se introduc în tipar prin:A – presareB – turnareC – injectareD – suflareE – stratificare

N2, p103

48. Acrilatele de tip Ortosil se utilizează la confecţionarea protezelor dentare:A – fixeB – mobilizabile cu căptuşealăC – mobilizabile fără căptuşealăD – provizoriiE – într-o şedinţă

N2, p103

49. La prepararea acrilatelor raportul dintre monomer şi polimer este:A – 1:1B – 2:1C – 1:2D – 2:2E – 1:3

N5

50. Ce ingredient al amestecurilor de ceară le redau plasticitate cerurilor dentare:A – parafinaB – ozocheritaC – ceara de albineD – ceara sinteticăE – ceara de Carnauba

N2, p96

51. Materialele ampretare Kromopan, Elastic şi Ypen fac parte din:A – hidrocoloizi reversibiliB – hidrocoloizi ireversibili

9

C – materiale dureD – materiale siliconiceE – materiale polisulfide

N2, p9152. Materialele amprentare din grupul alginatilor se utilizează la amprentarea:A – într-un timpB – în doi timpiC – dublăD – în trei timpiE – în trei timpi fără lingură amprentară

N5

53. Materialele amprentare Xantopren, Optosil şi Dentaflex fac parte din:A – hidrocoloizi reversibiliB – hidrocoloizi ireversibiliC – materiale dureD – materiale siliconiceE – materiale polisulfide

N2, p91

54. Din criteriile medico-tehnice ale materialelor amprentare fac parte:A-să aibă o culoare plăcutăB-să fie solubile în apă potabilăC-să nu acţioneze nociv asupra componentelor cîmpului proteticD-să nu fie lipicioase la lingura amprentarăE-să fie lipicioase la lingura amprentară

N2, p89

55. Oxman clasifică materialele amprentare:A-dureB-elastice C-preciseD-lichideE-semilichide

N5

56. La baza clasificării materialelor amprentare Poctolachi şi Bîrsa au pus criteriile:A-proprietăţile clinice ale materialelorB-proprietăţile fizice ale materialelorC-starea fizică a materialului la finala prizeiD-starea fizică după pregătirea materialuluiE-durata timpului de priză

N2, p90

57. Hidrocoloizii reversibili au la bază:A-agar-agarulB-sulfatul de CaC-sărurile BaD-acidul alginicE-fosfatul trisodic

N2, p90

58. Hidrocoloizii ireversibili sînt derivaţi a acidului:

10

A-clorhidricB-sulfuricC-alginicD-acrilicE-ascorbinic

N2, p90

59. Lingura amprentară cu materialul amprentar respectiv după întroducere în cavitatea orală se presază pe cîmpul protetic:

A-strict verticalB-iniţial pe zona posterioarăC-iniţial pe zona anterioarăD-iniţial pe zona laterală dreaptăE-iniţial pe zona laterală stîngă

N5

60. Hidrocoloizii ireversibili (materialele alginate) la amestic cu apa după instrucţiune reprezintă stări coloidale:

A-viscoaseB-fluideC-dureD-semidureE-disperse

N2, p90

61. Pastele ZOE ca materiale amprentare fac parte din cele:A-reversibile B-ireversibileC-elasticeD-termoplasticeE-termorezistente

N2, p9362. Ceara dentară pentru modelarea bazei protezelor mobilizabile este fabricată în formă de:A-bastonaşeB-plăciC-rulouriD-ştifturiE-arcuri

N2, p96

63. Pentru modelarea formei anatomice a dintelui la confecţionarea coroanelor ştanţate ceara dentară furnizată în formă de bastonaşe de culoare albasră conţine:

A-ulei specialB-parafinăC-grăsimiD-umplutori duriE-umplutori plastici

N564. Aliajele aurului cu titlul 900 conţin:A-aur –100%B- argint –14,0%C-aur –90,0%D-cupru –16,0%

11

E-paladiu –14,0%N2, p105

65. Ceara dentară incoloră sub formă de bastonaşe este utilizată la modelarea:A-bazei protezelor mobilizabileB-protezelor scheletateC-corpului de punteD-machetei coroanei acriliceE-machetei incrustaţiei corono-radiculare

N2, p97

66. Materialul amprentar Gelin face parte din materiale amprentare:A- cristalizabileB- siliconiceC- autopolimerizabileD- hidrocoloizi ireversibiliE- hidrocoloizi reversibili

N2, p90

67. Aliajele crom-cobalt se utilizează la confecţionarea protezelor dentare prin tehnica: A- ştanţăriiB- galvanoplastieC- lipiriiD- turnăriiE- sudării

N2, p109

68. Din grupul materialelor auxiliare utilizate în protetica dentară fac parte:A- ceramicaB- melot-metalulC- acrilatulD- compoziteleE- aliajele metalelor nobile

N2, p118

69. La materiale diverse utilizate în laboratorul de tehnică dentară se referă:A- materiale de ambalat, izolat, decapanteB- metale şi aliaje nobileC- acrilatele pentru confecţionarea protezelor fixeD- acrilatele pentru confecţionarea protezelor mobilizabileE- ceramica

N2, p118

70. Acrilatele tip Eladent-100, Ortosil, Hidrocryl sînt utilizate la confecţionarea:A- punţilor dentareB- protezelor mobilizabile cu căptuşalăC- protezelor mobilizabile fără căptuşalăD- incrustaţiilorE- coroanelor totale

N2, p103

12

LEZIUNILE ODONTALE CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII MICROPROTEZELOR DENTARE

71. Coroanele de înveliş fizionomice din acrilat sînt indicate în terapia leziunilor odontale coronare ale dinţilor frontali cînd coroanele lor:

A-au o înălţime micăB-sînt abraziate pînă la coletC-au o înălţime normalăD-sînt fracturate de la coletE-sînt afectate de carie dentară

N1, p164

72. Grosimea pereţilor coroanei de porţelan (ceramică) trebuie să fie minim de:A-0,5mmB-1,0mmC-1,5mmD-2,0mmE-2,5mm

N1, p165

73. Pentru obţinerea unei retentivităţi satisfăcătoare a coroanei din porţelan (ceramică) bontul preparat trebuie să alcătuiască din lungimea coroanei clinice:A-2/3B-1/3C-1/2D-1/4E-1/5

N1, p165

74. La prepararea dintelui sub coroană de înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular cu o lăţime de:

A- 0,2-0,3 mmB- 0,4-0,5 mmC- 0,6-0,7 mmD- 0,8-1,2 mmE- 2,0 mm

N1, p165

75. La prepararea dintelui sub coroana de înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular sub un unghi de:

A-500

B-600

C-700

D-800

E-900

N1, p165

76. Metoda clasică de preparare sau şlefuire a dintelui sub coroane fizionomice din porţelan (ceramică) începe cu suprafeţele:

A-vestibulareB-proximaleC-orale

13

D-ocluzaleE-nu are importanţă

N1, p165

77. Metoda mecanică de retracţie gingivală la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea:

A-coroanelor de substituţieB-capelor din acrilateC-instrumentelor specialeD-frezelor sfericeE-frezelor cilindrice

N1, p167

78. Metoda chimică de retracţie gingivală la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea:

A-firelor de bumbac îmbibate cu soluţie de efedrină 5%B-firelor de bumbac îmbibate cu etanol 900

C-firelor de bumbac îmbibate cu apă distilatăD-firelor de bumbac uscateE-firelor de matasă uscate

N1, p167

79. Modelul de lucru la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) se va confecţiona:

A-din ghips medical cu bonturi nemobilizabili din acelaşi materialB-din ghips medical cu bonturi mobilizabili din acelaşi materialC-din superghips cu bonturi nemobilizabiliD-din superghips cu bonturi mobilizabiliE-nu are importanţă materialul

N1, p168

80. Folia de platină la confecţionarea coroanei fizionomice din porţelan (ceramică) are o grosime de:A-0,025mmB-0,25mmC-0,5mmD-0,75mmE-1,0mm

N1, p16881. La prepararea dintelui pentru coroana tip Jacket din acrilat sau compozite pragul cervical se va

realiza:A-subgingivalB- paralel festonului gingivalC-la dorinţa pacientuluiD-la dorinţa mediculuiE-la decizia consiliului

N1, p16582. Macheta pentru componenta metalică a coroanei mixte metalo-ceramice se va modela din ceară

cu o grosime de:A- 0,1-0,2mm B- 0,3-0,4mmC- 0,5-0,6mmD- 0,7-0,8mmE- 1,0mm

14

N1, p174

83. Componenta metalică a coroanei mixte metalo-ceramice se va confecţiona din:A-aur purB-aur cu titlul 900C-oţel inoxidabilD-aliaj crom-cobaltE-nu are importanţă

N5

84. Ceramica dentară se arde:A-în cuptoare speciale cu vidB-în cuptoare speciale fără vidC-la flacăra sursei de căldurăD-cu aparatul de lipireE-ceramica dentară se topeşte

N1, p168

85. La confecţionarea coroanei fizionomice Jacket din porţelan (ceramică) primul strat de ceramică care se aplică pe căpăcelul din platină este:

A-dentinaB-smalţulC-opaculD-cuarţulE-nu are importanţă

N1, p168

86. Componenţa metalică a coroanei mixte metalo-acrilice după I.Postolachi este confecţionată prin tehnica:

A-turnăriiB-ştanţăriiC-mixtăD-polimerizăriiE-arderii

N1, p174

87. Placajul din acrilat aderă la componenţa metalică turnată a coroanei mixte metaloacrilice datorită:A-lipiriiB-fenomenelor chimiceC-unei perfecte presări a placajuluiD-prezenţei elementelor retentiveE-prezenţei micromagniţilor

N1, p175

88. Cercetările efectuate de Gh.Bîrsa şi I.Postolachi au demonstrat că o adaptare intimă a coroanei metaloceramice la pragul cervical se obţine cînd el este preparat sub un unghi:

A-ascuţitB-dreptC-optuzD-concavE-înalt

N1, p172

15

89. Sablarea componenţei metalice a coroanei mixte metaloceramice se efectuiază cu pulbere de corund pe baza oxidului de:

A-siliciuB-fierC-aluminiuD-titanE-argint

N1, p174

90. Sablarea componenţei metalice a coroanei mixte metaloceramice se efectuiază în scopul:A-asigurării aderării ceramicei la metalB-degrasării componentei metaliceC-micşorării grosimei componentei metaliceD-creării microperforaţiilor necesareE-controlului calităţii componentei metalice

N2, p241

91. Coroanele metalice turnate sînt indicate:A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe orice dinteD – pe dinţi mobili de gr. IIIE – pe dinţii fragili

N1, p160

92. La pregătirea dintelui pentru coroană fizionomică din ceramică din înălţimea coroanei se şlefueşte:

A – 3/4B – 1/3C – 1/2D – 1/4E – 2/3

N1, p165

93. Tehnica modernă de confecţionare a coroanelor fizionomice din compozite (Isosit) prevede:A – modelarea machetei din ceară incolorB – modelarea machetei din ceară rozC – modelarea machetei din acrilate autopolimerizabileD – modelarea machetei din ceară calibratăE – modelarea directă strat cu strat a pastei compozite de culori adecvate

N2, p101

94. Coroanele mixte metalo-ceramice şi metalo-acrilice cu componenta metalică turnată sînt indicate:A – pe dinţi scurţiB – pe dinţi cu distrucţii mariC – pe dinţi mobili de gr. IIID – indiferent de vîrstăE – ca microproteze unidentare şi ca element de agregare în punţile dentare

N1, p172

95. Grosimea componentei metalice în coroana M/C este de:A – 1,5 – 2 mmB – 1,0 – 1,2 mm

16

C – 0,5 – 0,8 mmD – 0,3 – 0,4 mmE – 0,1 – 0,2 mm

N1, p175

96. Grosimea componentei fizionomice în coroana M/C este de:A – 0,8 – 2,0 mmB – 2,5 – 2,8 mmC – 3,0 – 3,5 mmD – 3,6 – 3,8 mmE – 3,8 – 4,0 mm

N1, p175

97. Coroana ecuatorială are limitele:A – supraecuatorialB – infraecuatorialC – în limitele ecuatoruluiD – în limitele zonei ocluzaleE – în limitele zonei cervicale

N1, p161

98. Coroana telescopată este indicată:A – ca microproteză unidentarăB – ca element în diferite şini fixeC – ca element de fixare în protezele parţiale mobilizabileD – ca element de fixare în protezele totaleE – ca microproteză bidentară

N1, p161

99. În coroana mixtă după USMM ca element de retenţie a placajului se utulizează:A – butoniB – şanţuri transversaleC – şanţuri verticaleD – găuri trunchiulare E – găuri cilindrice

N1, p179

100. Pivotul coroanei de substituţie trabuie să aibă o grosime de:A – 1- 1,2 mmB – 2 – 2,5 mmC – 2,5 – 3,0 mmD – 0,3 – 0,5 mmE – n-are importanţă

N1, p183

101. Coroana de substituţie tip Richmond este indicată cînd:A – rădăcina este mobilăB – rădăcina este la nivelul gingieiC – rădăcina este supragingival şi are pereţii subţiriD – canalul radicular nu este trecător E – rădăcina nu este dreaptă

N1, p188

17

102. Coroana de substituţie după Ilina-Markosian este prezentată de:A – coroană, pivot şi încrustaţieB – coroană şi pivotC – coroană şi încrustaţieD – coroană cu şanţuri verticaleE – coroană cu şanţuri orizontale

N1, p189

103. Incrustaţiile (inlay-urile) prezintă proteze dentare:A-bidentare fixeB-bidentare mobilizabileC-tridentareD-unidentare fixeE-unidentare mobilizabile

N1, p137

104. Incrustaţiile (inlay-urile) sînt indicate în tratamentul:A-pulpitelorB-prezenţei breşelor arcadelor dentareC-leziunilor odontale coronareD-anomaliilor dento-maxilareE-afecţiunilor articulaţiei temporo-mandibulare

N1, p139

105. Incrustaţiile după materialele din care sînt confecţionate pot fi din:A-ceară dentarăB-ceară de albineC-cauciuc vulcanizatD-cauciuc nevulcanizatE-aliajele metalelor inobile

N1, p139

106. Inlay-ul prezintă o microproteză:A-extratisularăB-intratisularăC-mixtăD-totalăE-cervicală

N1, p139107. Onlay-ul prezintă o microproteză:A-utilizată numai pe dinţii temporariB-intratisularăC-extratisulară D-punctiformăC-fără extremităţi

N1, p139108. Pinlay-ul prezintă o microproteză:A-de acoperire coronară totalăB-intratisulară cu pivot C-intratisulară fără pivotD-extratisularăE-intra-extratisulară

N1, p139

18

109. Conform destinaţiei incrustaţiile (inlay-urile) pot fi:A-ca element de agregare a diferitor lucrări proteticeB-ca elemente provizorii de protecţie a pulpeiC-ca elemente provizorii de protecţie paradontalăD-ca elemente multidentareE-ca elemente în protezele totale

N1, p139

110. Conform numărului suprafeţelor dintelui ce vin în contact cu incrustaţia extratisulară deosebim incrustaţii:

A- suspendateB- punctiformeC- monofeţeD- tangenţialeE- oblice

N1, p139

111. Conform modului de modelare a machetei incrustaţiei deosebim tehnici:A-directă B-precisăC-în doi timpiD-provizorieE-permanentă

N1, p139

112. Din aliajele aurului la confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor) se utiliziază titlul:A-1000B-750 cu platinăC-750 fără platinăD-700E-583

N1, p139

113. Coroanele de înveliş trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

A-să refacă funcţia glandelor salivareB-uşor să se deplaseze din cavitatea orală de către pacientC-să fie uşor înclinate oralD-să reconstituie punctele de contact proximaleE-uşor să se supuie sterilizării

N1, p150

114. Coroanele de înveliş sînt indicate:A-la dorinţa pacientuluiB-ca elemente de agregare în punţile dentareC-ca elemente de protecţie a acţiunii nocive a razelor UVD-ca elemente de profilaxie a afecţiunilor paradontaleE-pe dinţi mobili de gradul III

N1, p149

115. După destinaţie coroanele de înveliş pot fi:A-de protecţie sau provizoriiB-de refacere a lăţimii arcadei dentare

19

C-de refacere a funcţiei analizatorice a cavităţii oraleD-de lichidare a proceselor inflamatorii în periodonţiuE-de lichidare a proceselor inflamatorii a fibromucoasei

N1, p149

116. Coroanele de înveliş pot fi confecţionate din următoarele metale:A-AuB-CuC-TiD-AgE-Cr

N1, p148

117. La confecţionarea coroanelor de înveliş din acrilate se utilizează:A-sinma-74B-acrelC-ftoraxD-acronilE-bacril

N2, p100

118. Tehnologia confecţionării coroanelor de inveliş prin tehnica ştanţăriiprevede obţinerea modelului de lucru:A-din aliaje uşor fuzibileB-din supergipsC-din acrilate autopolimerizabileD-din cementuri dentareE-din ghips medical

N5

119. La confecţionarea coroanelor de înveliş metalice prin tehnica ştanţării modelajul bontului pe modelul de lucru va începe:

A-imediat după realizarea modelului de lucruB-după izolarea modeluluiC-după trasarea liniei coletului clinicD-după acoperirea bontului cu metal prin tehnica galvanoplastieiE-nu are nici o importanţă cînd va începe

N2, p202120. Patricele metalice la realizarea coroanelor metalice de înveliş se confecţionează din aliajele:A-uşor fuzibileB-Cr-NiC-Cr-CoD-CuE-Al

N5121. Temperatura de topire a aliagului uşor fuzibil “Melot” utilizat la confecţionarea coroanelor

metalice prin tehnica mixtă de ştanţare este de:A-11000

B-10000

C-17500

D-1000

E-630

N2, p110

20

122. La ştanţarea coroanelor metalice prin metoda externă se utilizează:A-galvanometrulB-aparatul ParkerC-chiuveta de ştanţatD-gnatodinamometrulE-ampermetrul

N2, p210

123. Avantajele coroanelor confecţionate prin tehnica turnării şînt:A-fizionomiceB-semifizionomiceC-redau cu o mare exactitate suprafeţele ocluzaleD-fiziologiceE-igienice

N2, p213

124. Coroanele întreg turnate cu grosimea dirijată au pereţii cu grosimea de:A- 0,1-0,2 mmB- 0,3-0,4 mmC- 1-1,5 mmD- 2,0 mmE- 2,2 mm

N2, p213

125. Coroana de înveliş ecuatorială este indicată pe:A-incisiviB-caniniC-molariD-dinţi timpuriiE-dinţi mobili de gradul III

N1, p161

126. Coroana metalică telescopată prezintă o lucrare protetică:A-unitarăB-dublăC-triplăD-provizorieE-transparentă

N1, p162

127. La confecţionarea coroanelor fizionomice din ceramică modelul se va realiza cu dinţi:A-mobilizabiliB-nemobilizabiliC-din ghips medicalD-ceară dentară specialăE-ceară de albine

N2, p223

128. Tehnica clasică de confecţionare a coroanelor din acrilat prevede următoarele etape de laborator:

A-prepararea dintelui stîlp şi amprentareaB-modelarea machetei viitoarei coroanei din ceară specială

21

C-modelarea machetei viitoarei coroanei din acrilat autopolimerizabilD- modelarea machetei viitoarei coroanei din ceară de albineE- modelarea machetei viitoarei coroanei din ceară vegetală

N2, p229

129. Penrtu confecţionarea coroanei metalo- ceramice e necesar de un model de lucru confecţionat din:

A- gips medical fără dinţi mobilizabiliB- gips medical cu dinţi mobilizabiliC- supergips cu dinţi mobilizabiliD- supergips fără dinţi mobilizabiliE- ceramică

N1, p174

130. Pentru confecţionarea coroanei Jacket din porţelan (ceramică) modelul de lucru se v-a confecţiona din:

A- gips medical cu dinţi mobilizabiliB- supergips fără dinţi mobilizabiliC- gips medical fără dinţi mobilizabiliD- supergips cu dinţi mobilizabiliE- aliaje uşor fuzibile

N1, p168

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PUNŢILOR DENTARE

131. Absenţa dinţilor 8 la mandibulă va corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – IB – IIC – IIID – IVE – nu este edentaţie parţială

N5

132. Absenţa incisivilor centrali superiori v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – nu este edentaţie parţialăB – IC – IID – IIIE – IV

N1, p196

133. Absenţa unilaterală a molarilor la maxilă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – I B – IIC – IIID – IV

22

E – VN1, p196

134. Absenţa bilaterală a molarilor la mandibulă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p196

135. Absenţa primului molar din stînga la mandibulă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p196

136. Prezenţa molarului 3 la mandibula din stînga şi absenţa tuturor celorlalţi dinţi v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p196

137. Absenţa bilaterală a primilor molari la maxilă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p196

138. La prezenţa numai a molarilor 3 la mandibulă edentaţia parţială v-a corespunde următoarei clase după Kennedy:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N2, p256

139. Corpul de punte suspendat este indicat la restabilirea integrităţii arcadelor dentare:A – în zonele lateraleB – în zona frontalăC – în orice zonăD – în zonele fronto-laterale

23

E – în zonele fără atrofia apofizei alveolareN1, p205

140. Corpul de punte în formă de semişa este indicat în punţile dentare:A – demontabileB – din două bucăţiC – mobilizabileD – acriliceE – metaloceramice

N1, p204

141. Forma corpului de punte depinde nu numai de topografia breşei dar şi de:A – înălţimea dinţilor limitrofi breşeiB – starea coronară a dinţilor limitrofi breşeiC – lăţimea apofizei alveolare D – gradul de atrofie a apofizei alveolareE – tipul de ocluzie

N1, p205

142. Corpul de punte în semişa se recomandă la confecţionarea punţilor dentare:A – mobilizabileB – din 2 bucăţiC – acriliceD – din M/CE – demontabile

N1, p35

143. Spaţiul fiziologic de inocluzie este individual şi variază de la: A – 1,0 – 6,0 mmB – 7,0– 8,0 mmC – 9,0-10,0 mmD – 11,0–12,0 mmE – mai mult de 12,0 mm

N1, p225

144. Puntea dentară din două bucăţi poate fi confecţionată:A – numai în zona frontală a arcadelor dentareB – numai în zonele laterale ale arcadelor dentareC – numai în zona frontală a arcadei dentare inferioareD – numai în zona frontală a arcadei dentare superioareE – în orice zonă a arcadelor dentare

N1, p203

145. Element al punţii dentare este:A- patricea elementului retentivB- porţiunea de lipireC- corpul punţiiD- arcul protezeiE- cuspizii coroanei dintelui ancoră

N5

146. Cea mai rezistentă punte dentară va fi:A- din fier

24

B- din Au titlul 916C- din CuD- confecţionată galvanoplasticE- din aliaj Cr-Co

N1, p204

147. După aspectul fizionomic punţile dentare pot fi:A- suspendateB- punctiformeC- semifizionomiceD- lipiteE- întreg turnate

N2, p264

148. Corpul de punte are formă :A- ovalăB- de semicasetăC- semiovalăD- aplatizatăE- alungită

N5149. Corpul punţii dentare mobilizabile are formă de:A- cupăB- şaC- semiovalD- patratE- cub

N2, p265150. După metoda confecţionării punţile dentare pot fi:A- sculptateB- frezateC- polimerizateD- ştanţateE- electro-galvanice

N2, p258

151. Corpul de punte dintr-o bucată trebuie să fie:A-din două aliajeB- din trei aliajeC- din acelaş material ca şi elementele de agregareD- elasticE- plastic

N5

152. Suprafaţa mucozală a corpului de punte trebuie să fie:A- poroasăB- ascuţităC- groasăD- subţireE- netedă

N5

153. Corpul la puntea dentară m/a total fizionomică este:

25

A- faţetat vestibularB- sub formă de cupăC- sub formă de semicupăD- sub formă de bară rotundăE- cu elemente retentive pe toate suprafeţele

N2, p264

154. Ce elemente retentive în puntea dentară m/a cu componenta metalică întreg turnată pot fi:A- butoniB- magniţiC- lacuri D- clei cpecial E- clei silicat

N2, p266

155. După aspectul fizionomic deosebim punţi dentare:A- metaliceB- galvanoplasticeC- din aurD- din argintE- parţial fizionomice

N2, p258

156. După modul de fixare punţile dentare pot fi:A-mobilizabileB-fixate prin magneţiC-sudateD-lipiteE-solidarizate

N2, p258

157. Cerinţele către coroane ca elemente de ancorare a punţilor dentare fixe sunt:A- să fie lucioaseB- să fie netedeC- să fie lipicioaseD- să repete forma dinţilor ancorăE- să nu repete forma dinţilor ancoră

N2, p194

158. Pregătirea elementelor componente ale punţii dentare către lipire include:A- prelucrarea termică, chimică a suprafeţelor de lipireB- prelucrarea mecanică a suprafeţelor de lipireC- suprafeţele de lipire se acoperă cu lacD- galvano-plastia suprafeţelor de lipireE- finisarea cu perii a suprafeţelor de lipire

N2, p269159. Punţile dentare fixe sînt piese protetice:A- ce transmit forţele funcţionale asupra parodontului dinţilor stîlpiB- ce transmit forţele funcţionale asupra substratului mucoososC- ce transmit forţele funcţionale pe cale mixtăD- standarteE- de o singură folosinţă la actul de masticaţie

N2, p254

26

160. Suprafaţa mucosală a corpului de punte se modelează în raport de:A- înălţimea coronară a dinţilor veciniB- dinţii antagoniştiC- tipul ocluzieiD- numărul dinţilor veciniE- situaţia clinică

N2, p261

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE

161. Fibromucoasa sănătoasă cu grosime şi rezilienţă moderată, conform clasificării Supple corespunde clasei:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p237

162. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă, conform clasificării Supple corespunde clasei:A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p237

163. Fibromucoasa atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă redus conform clasificării Supple corespunde clasei:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p237

164. Conform clasificării Liund zona glandulară a fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă este situată:

A – pe coama apofizei alveolareB – în zona mediană a palatului durC – în zona rugilor palatineD – în treimea posterioară a bolţii palatineE – în zonele periferice ale proceselor alveolare

N1, p238

165. Fibromucoasa cîmpului protetic la maxilă subţire şi sensibilă la presiuni, conform clasificării Liund corespunde:

27

A – zonei periferice a apofizelor alveolareB – zonei rugilor palatineC – zonei medianeD – zonei glandulareE – zonei apofizelor alveolare

N1, p238

166. Rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic după diferiţi autori în diferite zone variază între:A – 10 –12 mmB – 8,0 – 9,0 mmC – 7,0 – 5,0 mmD – 4,0 – 3,0 mmE – 2,5 – 0,4 mm

N1, p241

167. Croşetele în protezele parţiale mobilizabile acrilice se confecţioanează din sîrmă de Wiplă cu diametrul:

A – 2,0 – 2,5 mmB – 1,5 – 2,0 mmC – 0,6 – 0,8 mmD – 0,2 – 0,4 mmE – nu are importanţă

N2, p307

168. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor piriformi:A – îi acoperă în totalitate B – îi acoperă cu 1/2C – îi acoperă cu 2/3D – nu ajunge la limita lor mezialăE – îi acoperă în funcţie de valoarea lor protetică

N1, p245

169. Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile acrilice are o grosime de:A – 0,5 mmB – 1,0 mmC – 1,5 mmD – 2,0 mmE – 3,0 mm

N5

170. Protezele parţiale mobilizabile pot fi confecţionate:A – numai în edentaţiile terminale bilateraleB – numai în edentaţiile terminale unilateraleC – numai în edentaţiile frontaleD – numai în edentaţiile intercalateE – în orice tip de edentaţie parţială

N1, p254

171. Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este:A – fixarea dinţilor artificialiB – unirea elementelor dentare cu şeile protezei C – unirea şeilor protezeiD – fixarea elementelor de ancorare şi stabilizare

28

E – micşorarea dimensiunilor bazei protezeiN1, p254

172. Avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile scheletate:A – nu traumează fibromucoasaB – sunt fizionomiceC – sunt fiziologiceD – permit corecţia şi rebazarea E – sunt igienice

N1, p254

173. Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxillă este de:

A – 3,0-4,0 mmB – 5,0 mmC – 6,0-8,0 mmD – 9,0-10,0 mmE – mai mult de 10 mm

N1, p254

174. Grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este de:

A – 0,2 mmB – 0,4-0,5 mmC – 6,0-7,0 mmD – 8,0-10,0 mmE – 1,0-2,0 mm

N1, p254

175. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este plasat:

A – în zona palatinală posterioarăB – pe versantele interne a apofizelor alveolareC – în zona torusului palatinalD – în zona liniei AhE – în orice zonă

N1, p255

176. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă este plasat:

A – la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingualB – la 1-2 mm de festonul gingival şi la nivelul fundului de sac lingualC – în zona coletului dinţilor restanţiD – în zona ecuatorială a dinţilor lateraliE – nu are importanţă locul plasării

N5

177. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă în sens antero-posterior va fi plasat în raport de:

A – implantarea dinţilor restanţiB – înălţimea dinţilor restanţiC – lăţimea procesului alveolarD – orientarea versantului lingual al procesului alveolar

29

E – nu are importanţă nici un factorN1, p254

178. În protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin preponderent dento-paradontal conectorul principal la maxilă prezentat de plăcuţe are următorul raport cu mucoasa:

A – este distanţat cu 5,0 mm B – este distanţat cu 8,0 mmC – este distanţat cu 1,0 mmD – este distanţat cu 1,2 mmE – are contact intim cu mucoasa

N1, p254

179. Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasa cîmpului protetic a conectorului principal prezentat de bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat de la ea cu:

A – 2,0-3,0 mmB – 4,0 mmC – 0,5 mmD – 0,6 mmE – în raport de gradul de rezilienţă

N1, p256

180. Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată este:A – unirea şeilor protezei B – unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosaleC – unirea croşetelor în blocD – ocolirea formaţiunilor anatomiceE – ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii

N5

181. Conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată se plasează:A – pe suprafeţele ocluzale ale dinţilorB – pe versantele interne ale proceselor alveolareC – pe procesele alveolareD – pe feţele proximale ale dinţilor ancorăE – pe centrul apofizelor alveolare

N1, p256

182. Pintenul ocluzal în croşetul tip Ackers trebuie să aibă grosime de:A – 5,0-8,0 mmB – 1-1,5 mmC – 2,0 mmD – 2,5 mmE – nu are importanţă

N1, p259183. Croşetul Bonwill are următoarele braţe:A – două retentive, două opozante, două ocluzaleB – două retentive, două opozante, unul ocluzalC – două retentive, unul opozant, două ocluzaleD – două retentive, trei opozante, unul ocluzalE – numai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal

N2, p302

30

184. Croşetul inelar Jackson este indicat în următoarele clase ale edentaţiei parţiale după Kennedy:A – IB – IIC – VID – IVE – V

N5

185. În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii premolari elementele de ancorare ale protezei parţiale mobilizabile scheletate vor fi plasate:

A – pe primii molari bilateralB – pa primii premolari bilateralC – pe ambii premolari şi primul molar unilateraliD – pe toţi dinţii bilaterali prezenţiE – nu are importanţă numărul dinţilor ancoră

N2, p343

186. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:A – direcţia de aplicare şi înlăturare a protezeiB – întroducerea protezei în cavitatea bucalăC – aplicarea protezei pe modelD – studierea protezei în paralelografE – studierea protezei vizual

N2, p344

187. Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:A – calea de aplicare şi înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic fără obstacoleB – calea de aplicare şi înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic cu obstacoleC – calea de aplicare şi înlăturare a protezei cu obstacole considerabileD – calea relativă de aplicare a protezei în cavitatea oralăE – calea relativă de înlăturare a protezei din cavitatea orală

N2, p348

188. Destinaţia retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:A – axului de inserţie a protezeiB – axului de dezinserţie a protezeiC – punctului extremităţii braţului retentiv al croşeteiD – lăcaşilor pentru pintenii ocluzaliE – poziţiei modelelor

N2, p348

189. Determinarea ecuatorului protetic în paralelograf se efectuază cu tija:A – detectoareB – răzuşăC – retentivometricăD – portcreionE – suplimentară

N2, p330

190. Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt alcătuite din:

A – numai matriceB – numai patrice

31

C – matrice şi patriceD – ineleE – benzi supracingulare

N2, p328

191. Croşetul continuu utilizat în edentaţiile parţiale cl. I Kennedy este şi un element:A – fiziologicB – antibascularC – antivibratorD – antiinflamatorE – antialergic

N2, p328

192. Croşetul continuu în edentităţiile parţiale cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali:A – gingivalB – la coletC – supracingularD – în apropierea marginelor incisivaleE – supraocluzal

N2, p328

193. Croşetul continuu în edentităţiile parţiale mandibulare cl. IV Kennedy în zona dinţilor laterali este plasat:

A – gingivalB – subecuatorialC – în zona ecuatoruluiD – supraecuatorialE – supraocluzal

N2, p326

194. Croşetul în “T” cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor funcţionale în proteza parţială mobilizabilă scheletată:

A – asupra fibromucoaseiB – asupra substratului ososC – asupra dinţilor stîlpiD – asupra dinţilor antagoniştiE – bolţii palatine

N5

PROTEZE PARŢIAL MOBILIZABILE SCHELETIZATE

195. Pentru proteza parţială mobilizabilă scheletată e caracteristic:A- că părţile componente sînt solidarizate într-o unitate comunăB- că şeile sînt situate în spaţiile edentate fără conexiune cu alte elementeC- conectorul acrilic este armat cu metalD- conectorul principal este din acrilatE- transmiterea presiunii funcţionale numai suportului muco-osos

N2, p318

196. Componenta metalică a şeii protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:

32

A- inclusă în acrilatB- ovalăC- suspendatăD- punctiformăE- tangenţială

N2, p318

197. Componenta metalică a şeii protezei parţiale mobilizabile scheletate dacă nu este inclusă în acrilat atunci ea:

A- are contact cu fibromucoasaB- nu are contact cu fibromucoasaC- este suspendatăD- uşor platăE- uşor convexă

N2, p318

198. Elementul de legătură dintre şeile protezei parţiale mobilizabile scheletate (conectorul principal) trebuie să posede:

A- elasticitate maximăB- plasticitateC- fragilitateD- duritateE- luciu

N2, p318

199. Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate în formă de bară la mandibulă în secţiune are formă:

A- triunghiularăB- patratăC- pentagonD- trapezoidalăE- ovală

N2, p318

200. La maxilă conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate în formă de bară în secţiune are formă:

A- semipatratăB- semiovalăC- triunghiularăD- patratăE- asimetrică

N2, p318

201. Grosimea conectorului principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate la mandibulă prezentat de bară trebuie să fie:

A- 0,5-1,0 mmB- 1,5-2,0 mmC- 3,0 mmD- 4,0 mmE- 5,0 mm

N2, p319

33

202. Cerinţe către plăcuţe ca conector principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate la maxilă se referă:

A- grosimea 0,4-0,5 mmB- lăţimea mai mică de 3,0 mmC- este situată la distanţă de 0,5 mm de la suprafaţa mucoasei palatului moaleD- să fie elasticăE- să fie fragilă

N2, p319

203. Zonele de plasare a conectorului principal în formă de bară a protezei parţiale mobilizabile scheletate la maxilă:

A- în zona frontalăB- în treimea anterioară a palatului durC- în treimea anterioară a zonei posterioare a palatului durD- în zona liniei “A”E- în zona palatului moale

N2, p319

204. Lăţimea plăcuţelor ca conector principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată la maxilă:A- 5,0 mmB- 6,0 mmC- 7,0 mmD- 8,0 mmE- 10 mm şi mai mult

N2, p302

205. Care din croşetele mai jos numite pot fi confecţionate din sîrmă:A- KemenyB- JacksonC- AckersD- BonwillE- Ney

N2, p322

206. Croşetele turnate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:A- să cuprindă mai mult de 1800 din cercumferinţa dinteluiB- să cuprindă mai puţin de 1800 din cercumferinţa dinteluiC- să dezvolte o forţă continue orizontală asupra dintelui ancorăD- toate părţile componente ale croşetei trebuie să se situieze în 1/3 ocluzalăE- se aplică pe dinţii ancoră cu starea paradontală nefavorabilă

N2, p302

207. Croşetul Adams se confecţionează prin:A- turnareB- îndoireC-mixtD-polimerizareE-presare

N2, p334

208. Ce elemente de fixare, menţinere şi stabilizare a protezelor mobilizabile scheletate pot fi utilizate din cele indicate:

A- capse

34

B- camere de vidC- cameră fără vidD- magneţiE- balamale

N2, p328

209. Mijloacele care se opun deplasărilor protezei parţiale mobilizabile scheletate:A- Elementele de menţinere, sprigin şi stabilizareB- dinţii artificialiC- şeile protezeiD- conectorul principalE- conectorii secundari

N2, p263

210. Ce elemente de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate pot avea formă în “T”:A- bara la sistem Dolder-RumpelB- capsaC- telescoapeleD- disjunctorii de forţăE- culisele

N2, p343

211. Şeile protezelor parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează din:A- cearăB- acrilat elasticC- compoziteD- acrilate termopolimerizabileE- mase poliesterice

N2, p317

212. Pentru lustruirea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va folosi:A- filţuri coniceB- carborundulC- vazelinaD- uleiul vegetalE- filţuri triunghiulare

N2, p351-353

213. Pentru dublarea modelului deretentivizat este necesar de:A- vacum-malaxorB- paralelografC- chiuvetă specială D- chiuvetă obişnuităE- gips

N2, p169214. La confecţionarea scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate prin turnare

se foloseşte sursa de topire a aliajului:A- electro-galvanicăB- aparatul de lipireC- curentul de fregvenţă înaltăD- aparatul de sudareE- spirtiera

N2, p121

35

215. Ca antioxidant la lipirea elementelor scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate se utilizează:

A- heliuB- criptonulC- argonulD- xenonulE- boraxul

N5

216. Conceperea defenitivă a construcţiei protezei parţiale mobilizabile scheletizate se efectuiază la etapa:

A- examenului pacientuluiB- examinarea modelului de studiu vizualC- preconizarea planului de tratamentD- analiza modelului de lucru la paralelografE- la etapa dublării modelului

N2, p223

217. Croşetul Bonwill are:A- un braţ elastic în formă de “L”B- un braţ elastic în formă de “G”C- două braţe retentiveD- un pinten ocluzalE- un braţ opozant

N2, p341

218. Modelul de lucru a protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează după amprenta:A- documentarăB- de diagnosticC- funcţionalăD- standartE- parţială

N1, p193

219. Edentaţia parţială congenetală se caracteriziază prin:A-absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la un maxilarB- absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la ambele maxilareC-extracţia a cîţiva dinţi la un maxilarD-extracţia a cîţiva dinţi la ambele maxilareE-absenţa mugurilor dentari a cîţiva dinţi pe un maxilar

N1, p193

220. Edentaţia parţială congenetală este considerată ca o edentaţie:A-primarăB-secundarăC-unilateralăD-bilateralăE-totală

N1, p193

221. Edentaţia parţială congenitală clinic se manifestă ca:A-anodonţie

36

B-hipodonţieC-hiperdonţieD-macrodonţieE-microdonţie

N1, p193

222. Absenţa parţială a mugurilor dentari pe un maxilar este:A-hipodonţieB-hiperdonţieC-anodonţieD-microdonţieE-macrodonţie

N1, p193

223. Absenţa totală a mugurilor dentari pe un maxilar este:A-hipodonţieB-anodonţieC-hiperdonţieD-macrodonţieE-microdonţie

N1, p193

224. Pentru edentaţia parţială primară este caracteristic absenţa dinţilor ca urmare a:A-extracţieiB-traumatismuluiC-absenţei mugurilor dinţilorD-abraziuni patologice a dinţilorE-avitaminozei

N1, p193

225. Edentaţia parţială falsă se caracteriziază prin absenţa dinţilor ca urmare a:A-retenţiei dinţilor în profunzimea osuluiB-extracţieiC-absenţei mugurilor dinţilorD-traumatismuluiE-fracturii coroanelor

N1, p193

226. Anodonţia se caracteriziază prin:A-absenţa parţială a dinţilor extraşi pe una din arcadele dentareB-absenţa parţială a dinţilor extraşi pe ambele arcade dentareC-absenţa totală a mugurilor dinţilorD-absenţa totală a coroanelor dinţilor ca urmare a abraziunii dinţilorE-absenţa tuturor dinţilor de minte

N1, p193227. Eedentaţia parţială produsă de factori postnatali este:A-primară B-secundarăC-terminalăD-intercalatăE-totală

N1, p193

37

228. Examenul clinic al pacientului cu edentaţie parţială începe cu:A-radiografia dinţilor restanţiB-percuţia dinţilor restanţiC-determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţiD-palparea zonei ATME-clarificarea motivaţiei

N1, p47

229. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:A-caracterul alimentelorB-frecvenţa alimentaţieiC-localizarea breşei arcadei dentareD-particularităţile respiraţieiE-igiena cavităţii orale

N1, p193

230. La absenţa dinţilor frontali superiori simptomul facial va fi exprimat prin:A-micşorarea DVOB-majorarea DVOC-prăbuşirea buzei inferioareD-prăbuşirea buzei superioareE-prăbuşirea ambelor buze

N1, p194

231. Gradul de pronunţare a apofizei alveolare edentate va depinde de:A- topografia breşei B-profesia pacientuluiC-stajiul de muncăD-cauzele care au determinat edentaţiaE-tipul de ocluzie

N1, p194

232. Dinţii frontali superiori în ocluzia ortognată au în mediu o înclinare vestibulară în zona incizală de:

A-00

B- 5-100

C- 19-200

D- 250

E- mai mult de 250

N5

233. Dinţii frontali inferiori în ocluzia ortognată au o înclinare vestibulară în zona incizală de:A- 00

B- 2-30

C- 3-100

D- 150

E- mai mult de 150

N5

234. Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy-Applegate la rînd cu criteriul topografic include:A- numărul dinţilor absenţiB- prezenţa dinţilor de minte

38

C- elemente defiziologie şi terapie proteticăD- gradul de extindere a breşeiE- numărul breşelor

N1, p196

235. Pentru clasa I subdiviziunea I a edentaţiei parţiale conform clasificării Kennedy este caracteristic prezenţa:

A- unei breşe în zona dinţilor restanţiB- a două breşe în zona dinţilor restanţiC- a trei breşe în zona dinţilor restanţiD- a patru breşe în zona dinţilor restanţiE- în zona dinţilor restanţi nu sînt breşe

N1, p193

236. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă a procesului alveolar după clasuficarea Supple corespunde clasei:

A-IB-IIC-IIID-IVE-V

N1, p237

237. Pentru clasa II a fibromucoasei cîmpului protetic după Supple este caracteristic:A- fibromucoasă cu grosime şi rezilienţă moderatăB- fibromucoasă atrofiată, subţire cu grad de rezilienţă redusăC- fibromucoasă groasă,friabilă cu un grad mare de rezilienţăD- fibromucoasă hipertrofiată, mobilă, în creastă de cocoşE- fibromucoasă cu grosime neuniformă pe toată întinderea

N1, p237

238. Zonele Schroder ale fibromucoasei după Liund sunt situate:A- în treimea anterioară a bolţii palatineB- în treimea medie a bolţii palatineC- în treimea posterioară a bolţii palatineD- în zona posterioară a palatului moaleE- în zona medie a palatului moale

N1, p238

239. Apofizele alveolare la maxilă cu valoare protetică negativă după Lejoyeux corespund clasei:A- IB- IIC- IIID- IVE- V

N1, p342240. Tuberculii piriformi ai mandibulei sînt situaţi:A- în triunghiul retromolarB- în triunghiul retropremolarC- în triunghiul retroalveolarD- pe centrul procesului alveolar în zona frontalăE- pe versantul vestibular a procesului alveolar

N1, p344

39

EDENTAŢIA TOTALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR TOTALE

241. Cînd torusul palatinal se întinde de la gaura palatină anterioară pînă la limita distală a palatului dur după Landa corespunde clasei:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p344

242. Fibromucoasa la maxilă fiind atrofiată, subţire, cu un grad de rezilienţă redus, inaptă să suporte presiuni după Supple corespunde clasei:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p237

243. Fibromucoasa hypertrofiată, mobilă, flotantă, care cere o îndepărtare chirurgicală după Supple corespunde clasei:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p237

244. După Sangiuolo cînd substratul osos la maxilă are un grad de atrofie medie corespunde clasei:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p348

245. După Sangiuolo cînd substratul osos mandibular are un grad de atrofie avansat cu dispariţia apofizei alveolare şi tuberculii piriformi atrofiaţi aproape complet corespunde clasei:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

N1, p348246. Scopul amprentării preliminare în edentaţia totală este obţinerea unui model:A – preliminarB – fiziologicC – cu dimensiuni doriteD – din ghips durE – din acrilate

N1, p359

40

247. Lingura individuală este necesară pentru amprentarea:A – anatomicăB – funcţionalăC – fiziologicăD – parţialăE – mixtă

N1, p359

248. Marginea amprentei funcţionale de succiune se găseşte:A – pînă la zona mucoasei pasiv mobileB – în limetele zonei mucoasei pasiv mobileC – în limitele mucoasei imobileD – depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mmE – depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 3-4 mm

N1, p361

249. Marginea amprentei funcţionale propriu zis se găseşte:A – în limitele mucoasei imobileB – pînă la mucoasa pasiv mobilăC – în limitele mucoasei pasiv mobileD – depăşeşte mucoasa pasiv mobilă cu 3-4 mmE – depăşeşte mucoasa pasiv mobilă cu 1-2 mm

N1, p361

250. Lingurile amprentare individuale se supun corectării din motivul că au mărgini:A – subţiriB – înalteC – groaseD – ce nu corespund fundului de sacE – denivelate

N1, p364

251. Dacă lingura individuală în timpul executării probei funcţionale Herbst se deplasează de pe cîmpul protetic atunci:

A – nu se corecteazăB – se alungeşte margineaC – se perforeazăD – se scurteazăE – se confecţionează altă lingură

N1, p365

252. Pentru o perfectă închidere marginală la amprentarea funcţională lingura individuală se corectiază adaugind un rulou de material termoplastic de tip Subrofix pe marginile ei şi:

A – se modelează manualB – nu se modeleazăC – se utilizează din nou testele funcţionaleD – nu este necesar de această operaţiune E – se poate utiliza orice material

N5

253. Segmentele laterale ale planului protetic sînt paralele:A – între eleB – planului Camper

41

C – planului verticalD – planului frontalE – planului sagital

N2, p372

254. Palnul protetic se determină în scopul:A – alegerii dinţilor artificialiB – montării dinţilor faţă de creasta alveolarăC – creării curbei vestibulare a arcadei dentareD – creării curbelor ocluzale ale arcadelor dentareE – creării unui contact intim între arcadele dentare

N2, p372

255. Crearea curbelor de ocluzie la construirea arcadelor dentare în protezele totale are scopul:A – asigurării unui contact maximal dintre arcadele dentare în timpul funcţieiB – asigurării unui contact numai în zona frontalăC – asigurării unui contact numai în zonele lateraleD – asigurării DVOE – asigurării spaţiului de inocluzie fiziologică

N5

256. Cîmpul protetic al edentaţiei totale se subîmparte în:A- zona sublingualăB- zona retromolarăC- zona funcţionalăD- zona palatului moaleE- zona suturii mediene

N5

257. În componenţa zonei de sprigin a cîmpului protetic edentat total la mandibulă este:A- fibromucoasa activ mobilăB- procesul alveolar al mandibuleiC- regiunea inserţiei muşchului buccinatorD- plica pterigo-mandibularăE- spaţiul sublingual

N2, p365

258. Lingura amprentară individuală trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:A- să balansezeB- să fie plasticăC- să fie elastică D- să fie rigidăE- să fie perforată

N2, p362259. Proteza totală se confecţionează din:A- acrilat elasticB- ceramicăC- aliajele Au titrul 900D- acrilate autopolimerizabileE- acrilate termopolimerizabile incolore

N5

42

260. Formaţiunile anatomice ce favorizează menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic la maxilă sunt:

A- plicile gingivo-bucale lateraleB- muşchiul ridicător al unghiului guriiC- frenul limbiiD- frenul buzei superioareE- tuberozităţile maxilare

N1, p352

261. Lingura amprentară individuală are destinaţia:A- înregistrarea zonei de sprigin şi periferice a cîmpului protetic edentat total în funcţieB- pentru obţinerea unui model preliminarC- respectarea principiilor igieniceD- protecţia mediculuiE- protecţia pacientului

N1, p361

262. Metoda de confecţionare a lingurilor individuale:A- suflareB- pe modelul preliminarC- ardereD- lipireE- sculptare

N1, p361

263. Pentru acrilatele termopolimerizabile e caracterictic:A- devin plastice sub acţiunea temperaturiiB- nu-şi schimbă consistenţa sau proprietăţileC- polimerizarea sub acţiunea undelor de o anumită frecvenţăD- se micşoriază în volum de la 40%E- trecerea din formă plactică în solidă prin polimerizare sub acţiunea temperaturii

N2, p102

264. În edentaţiile totale unghiurile mandibulei devin:A- obtuzeB- drepte C- ascuţiteD- întinse E- undulare

N5

265. În edentaţiile totale condilii articulari ai mandibulei la înciderea gurii se deplasează:A- în sus şi anteriorB- în sus şi posteriorC- numai în susD- numai anteriorE- numai posterior

N1, p335

266. Cîmpul protetic edentat total la maxilă este prezentat de:A- Procesele alveolare, tuberozităţile maxilare, bolta palatinăB- formaţiunele anatomice ale fibromucoasei din zona anterioarăC- valul palatin

43

D- formaţiunele anatomice ale fibromucoasei din zona lateralăE- formaţiunele anatomice ale fibromucoasei din zona distală

N2, p364

267. Tipurile de atrofie ale maxilei în edentaţiile totale se clasifică după:A- AgapovB- RîndaşuC- SchoroderD- KollerE- Rubinov

N1, p339

268. În edentaţiile totale la maxilă atrofia are un caracter:A- excentric (centifug)B- concentric (centripet)C- acentricD- undularE- redus

N5

269. Cîmpul protetic edentat total la mandibulă este prezentat de:A- procesul alveolar şi tuberculii piriformiB- planşeul bucalC- frenul buzei inferioareD- frenul limbiiE- muşchii periferici cîmpului protetic

N2, p365

270. Fibromucoasa pasiv mobilă (neutră) vestibulară în edentaţiile totale participă la formarea:A- aspectului fizionomic al protezei totaleB- supapei vestibulare a protezei totaleC- supapei verticale a protezei totaleD- supapei sagitale a protezei totaleE- aspectului igienic a protezei totale

N1, p360-361

271. Prima etapă clinică la confecţionarea protezelor totale este:A- amprentarea preliminarăB- amprentarea funcţională C- amprentarea tradiţionalăD- amprentarea tridimensionalăE- amprentarea parţială

N1, p359

272. Gradul de rezilienţă al fibromucoasei cîmpului protetic edentat total individualizează:A- utilizarea materialelor şi a tehnicilor de amprentareB- alegerea lingurii amprentareC- tehnica pregătirii lingurii amprentareD- timpul amprentăriiE- amprentarea preliminară

N5

273. Ce linii de orientare se trasează pe modelulu funcţional în edentaţia totală la maxilă:

44

A- linii ce indică zona cu rezilienţa minimă a fibromucoaseiB- linii ce indică zona cu rezilienţă mărită a fibromucoaseiC- linii ce încercuiesc zona cu cicatrice a fibromucoasei D- liniile din zona cu rezilienţă minimă a fibromucoaseiE- linia ce marcează centrul apofizei alveolare

N2, p370

274. Regimul de polimerizare a acrilatului termopolimerizebil este:A- 15-20min la temperatura camereiB- 30-45min de la început de ferbereC- 20 min la presiune 5-6 atmosfereD- 1,5 ore la 600CE- la 400C în mediu umed

N5

275. Marginile lingurii amprentare individuale trebuie să fie:A- ascuţiteB- scurteC- lungiD- rotungiteE- perforate

N5

276. Primul molar superior în protezele totale se montează după Gysi în contact cu planul de ocluzie:

A- numai cu vîrful cuspidului meziopalatinalB- numai cu vîrful cuspidului distopalatinalC- numai cu vîrful cuspidului meziovestibularD- numai cu vîrful cuspidului distovestibularE- cu toţi cuspizii

N2, p377

277. Scopul confecţionării şabloanelor cu bordurile de ocluzie.A- determinarea şi inregistrarea rapoartelor intramaxilare centriceB- de ai prezenta pacientului viitoarea culoare a protezeiC- de ai demonstra pacientului succiunea ce v-a avea protezaD- de a înregistra relieful mucosal a cîmpului proteticE- verificarea toleranţei pacientului faţă de ceara stomatologică

N1, p369

278. Cerinţe către şablonul cu bordură de ocluzie:A- grosimea şablonului 1,5-2,0 mmB- grosimea şablonului 3,0-4,0 mmC- grosimea şablonului 0,5 mmD- să balansezeE- să fie umectate

N1, p368

279. Simulatoarele sunt aparate:A- ce imită actul de masticaţieB- ce imită cavitatea oralăC- provizoriiD- de o singură folosinţă

45

E- ce imită mişcările mandibulareN2, p146

280. Chiuvetele sunt alcătuite din:A- două inele ce se unesc printr-o balama:B- trei inele ce se unesc cum doreştiC- două inele şi două capace ce se fixează numai într-o singură poziţieD- inele cu perforaţii la locul de injectare a acrilatuluiE- vas confecţionat din celuloid ce uşor îşi schimbă forma, volumul

N2, p177

SIMPTOMATOLOGIA AFECŢIUNILOR STOMATOLOGICE DE BAZĂ CE NECISITĂ UN TRATAMENT ORTOPEDO-PROTETIC ŞI METODELE DE EXAMINARE A

BOLNAVILOR ÎN CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ

281. Examenul clinic al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-radiografiaB-motivaţiaC-electroodontometriaD-termometriaE-reografia

N1, p47

282. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-percuţia dinţilor restanţiB-palparea ATMC-istoria actualei maladiiD-inspecţia zonei maxilo-facialeE-auscultaţia ATM

N1, p147

283. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-inspecţia zonei maxilo-facialeB-istoria vieţiiC-istoria actualei maladiiD-gnatosoniaE-gnatofonia

N1, p49

284. Examenul paraclinic al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-palparea muşchilor oro-facialiB-palparea ATMC-inspecţia zonei maxilo-facialeD-radiografia dento-paradontalăE-motivaţia

N1, p61

285. Examenul clinic obiectiv exobucal în clinica de protetică dentară se efectuiază prin:A-inspecţia zonei maxilio-faciale

46

B-radiografia ATMC-clarificarea motivaţieiD-studiul anamnezei actualei maladiiE-completarea odontoparodontogramei

N1, p49

286. Kriştab recomandă de a începe examenul clinic al dinţilor:A-cu incizivii centrali la mandibulă trecînd iniţial în stînga, apoi în dreaptaB-cu dinţii de minte la mandibulă din stînga C-cu dinţii de minte la mandibulă din dreaptaD-cu dinţii de minte la maxilă din stîngaE-cu dinţii de minte la maxilă din dreapta

N1, p50

287. Kopeikin, Gavrilov, Şcerbacov consideră că examenul clinic a dinţilor este raţional de a începe:

A-cu incizivii centrali la mandibulă, trecînd în stînga, apoi în dreaptaB-cu incizivii centrali la maxilă trecînd în stînga, apoi la dreaptaC-cu dintele de minte a unei hemiarcade, terminînd cu dintele de minte al celeilalte hemiarcadeD-cu caninii ca cei mai puternici dinţi, indiferent de maxilăE-nu are importanţă ordinea examenului dinţilor

N1, p50

288. Paradontometria se efectuiază cu:A-gnatodinamometrulB-fagodinamometrulC-miotonometrulD-ajutorul sondei boante gradată în mmE-sondei în baionetă gradată în cm

N1, p54

289. Examenul clinic obiectiv al arcadelor dentareîn clinica de protetică dentară se efectuiază:A-prin inspecţieB-radiograficC-prin determinarea acuzelor pacientuluiD- prin studiul modelelor de diagnosticE-prin aplicarea gnatosoniei

N1, p49

290. Examenul clinic obiectiv a apofizelor alveolare edentate parţial se va efectua:A-prin studiul modelelor de diagnosticB-pe filmul radiologicC-prin palparea digitalăD-prin sondareE-prin percuţie

N1, p49

291. Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiei şi raportului de ocluzie centrică se va efectua cu:

A-hirtie de articulaţie B-hîrtie de şmirgelC-ghipsul D-pasta ZOE

47

E-vizualN1, p310

292. Mucoasa pasiv mobilă este pezentată printr-o zonă cu o lăţime în mediu de:A- 0,1-0,2mmB- 0,3-0,4mmC- 0,5-0,6mmD- 1,0mmE- 1,5-2,0mm

N1, p56

293. Gnatofonia este o metodă de studiul la examenul pacientului stomatologic:A- a zgomotelor normale şi anormale produse de contactele dento-dentareB- a funcţiei foneticeC- a funcţiei de automenţinereD- a actului de masticaţieE- a respiraţiei orale

N1, p74

294. Gnatosonia este o metodă de studiul la examenul pacientului stomatologic:A- a aranjării dinţilor pe arcadele alveolareB- a zgomotelor normale şi anormale prodise de contactele dento –dentareC- a tipului de ocluzie fiziologicăD- a tipului de ocluzie patologicăE- a DVO

N1, p74

295. Reodentografia este o metodă de examinare:A- a stării bazei osoase a cîmpului proteticB- a ocluzieiC- a circulaţiei sangvine a dinteluiD- a circulaţiei sangvine a glandelor salivareE- a dinamicei mandibulare

N1, p73

296. Formele nozologice de bază ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic au fost sistematizate de:

A-GavrilovB-ŞcerbacovC-BurluiD-KopeikinE-Hutu

N1, p77

297. Din formele nozologice de bază ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-pulpiteleB-abraziunea patologică a dinţilorC-abraziunea fiziologică a dinţilorD-periodontiteleE-stomatita aftoasă recidivantă

N1, p77

48

298. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-absenţa parţială a dinţilorB-micşorarea DVOC-durereaD-dereglări de structură a ţesuturilor dentareE-absenţa totală a dinţilor

N1, p47

299. Din simptomele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament protetic fac parte:

A-dereglări de integritate coronarăB-dereglări de respiraţieC-dureri acuteD-dureii surdeE-dereglări de masticaţie

N5

300. Din formele nozologice de bază ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-edentaţia totalăB-pulpita acutăC-pulpita cronicăD-periodontita acutăE-periodontita cronică

N1, p377

C O M P L I M E N T M U L T I P L U

MORFOLOGIA FUNCŢIONALĂ A SITEMULUI STOMATOGNAT

301. Funcţiile principale ale sistemului stomatognat sunt:A-respiraţiaB-fonaţiaC-umectarea bolului alimentarD-deschiderea guriiE-fizionomia

N2, p9302. În evoluţia ontogenetică de dezvoltare a sistemului stomatognat deosebim următoarele

perioade:A- de dezvoltare parţialăB-postnatalăC-de dezvoltare în salturiD-prenatalăE-de formare a cavităţii orale

N5

49

303. Arhitectura şi morfologia componentelor sistemului stomatognat sînt influienţate de:A-funcţia fizionomică B-caracterul alimentelorC-stereotipul actului de masticaţieD-condiţiile mediului înconjurătorE-funcţia masticatorie

N1, p9

304. Dimensiunile medii ale înălţimei coroanelor incisivilor la maxilă după Marseillier sînt:A- incisivii centrali- 15,0 mmB- incisivii centrali- 10,0 mmC- incisivii centrali- 8,0 mmD- incisivii laterali- 8,8 mmC- incisivii laterali- 7,8 mm

N5

305. Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor caninilor la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

A- caninii la maxilă- 9,5 mmB- caninii la maxilă- 9,0 mmC- caninii la maxilă- 8,5 mmD- caninii la mandibulă- 9,5 mmE- caninii la mandibulă- 9,3 mm

N5

306. Liniile (traveele) de rezistenţă la mandibulă sunt:A-alveolareB-marginaleC-radialeD-coronoidaleE-bazilare

N1, p12

307. La muşchii mobilizatori ai mandibulei se referă:A-muşchii limbiiB-muşchii orbiculari ai buzelorC-muşchii coborîtoriD-muşchii valului palatinE-muşchii propulsori

N5

308. Articulaţia temporo-mandibulară este compusă din:A-condilii articulari ai mandibuleiB-aripele osului sfenoidalC-muşchiul pterigoidian internD-capsula articularăE-meniscul articular

N5

309. Care ligamente ale articulaţiei temporo-mandibulare limitează mişcările de lateralitate a condililor articulari:

A- stilo-mandibular

50

B- pterigomandibularC- disco-temporalD- sfeno-mandibularE- disco-mandibular

N1, p16

310. La propulsia mandibulei participă muşchiiA-geniohioidianB-pterigoidian extern dreaptaC-pterigoidian intern dreaptaD-pterigoidian extern stîngaE-fascicolul profund al muşchiului maseter

N1, p19

311. La mişcarea mandibulei de lateralitate spre dreapta participă muşchii:A-pterigoidian extern dreaptaB-pterogoidian extern stînga C-ridicător al ungiului guriiD-temporal stîngaE-milohioidieni stînga

N5

312. Formele fiziologice ale arcadelor dentare sunt:A-asimetricăB-semielipticăC-trapezoidalăD-hiperbolicăE-ovală

N5

313. La ligamentele alveolo-dentare se referă cele:A-gingivaleB-verticaleC-mucosaleD-apicaleE-oblice

N5

314. Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor molari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

A-primul molar la maxilă- 7,5 mmB-primul molar la maxilă- 7,0 mmC-primul molar la mandibulă- 7,7 mmD-primul molar la mandibulă- 7,0 mmE-primul molar la mandibulă- 6,9 mm

N5315. Dinţii frontali de pe hemiarcada stînga au comun:A-prezenţa ecuatorului în trimea medie a suprafetei vestibulareB-prezenta ecuatorului la unirea treimei cervicale cu treimea medie a suprafeţei vestibulareC-forma concavă a suprafeţei vestibulareD-prezenţa a două şanţuri pe suprafaţa vestibularăE-prezenţa a trei şanţuri pe suprafaţa vestibulară

N5

51

316. Suprafaţa vestibulară a dintelui 3.4 este delimitată de:A-suprafaţă lingualăB-suprafaţă proximală medianăC-suprafaţă proximală distalăD-suprafaţă cervicalăE-suprafaţă ocluzală

N5

317. Semnele de diferenţiere a incisivului superior central din dreapta de cel din stînga sînt:A-unghiul mezial e egal cu 900 la dintele 1.1B-unghiul mezial e egal cu 900 la dintele 2.1C-unghiurile distale la ambii incisivi sînt obtuzeD-unghiurile meziale la ambii incisivi sînt obtuze D- unghiurile meziale şi distale sînt egale

N5

318. Pe suprafaţa orală a incisivilor superiori avem următoarele elemente:A- şanţuri transversaleB- creste marginaleC- trei lobi egaliD- doi lobi egaliE- tuberculul dentar

N5

319. Molarul doi superior are pe suprafaţa ocluzală:A-cinci cuspiziB-trei cuspiziC-doi cuspizi vestibulariD-doi cuspizi palatinaliE-doi cuspizi supranumerari

N5

320. Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor premolari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

A- primii premolari la maxilă- 8,0 mm B- primii premolari la maxilă- 7,5 mmC- primii premolari la mandibulă- 8,0 mmD- primii premolari la mandibulă- 7,5 mmE-primii premolari la mandibulă- 7,0 mm

N5

321. Pe suprafaţa ocluzală a molarilor inferiori permanenţi sînt următoarele elemente:A-cîte trei cuspiziB-cîte doi cuspiziC-cîte două creste marginaleD-cîte două margini incicivaleE-fosete centrale şi fosete marginale

N5

322. Ce ocluzii sînt considerate fiziologice:A-adîncăB-încrucişatăC-deschisă

52

D-dreaptăE-ortognată

N1, p36

323. Semnele ocluziei centrice sunt:A-paradontaleB-musculareC-dentareD-lingualeE-articulare

N1, p32

324. Ocluzii fiziologice sînt:A-progeniaB-descisăC-prognatiaD-biprognatăE-opistognată

N1, p36

325. Ocluzii patologice sînt:A-progeniaB-prognatiaC-adîncăD-ortognaticăE-biprognatică

N1, p36

326. Ce relaţii sănt prezente între arcadele dentare în mişcarea de lateralitate:A-prezenţa contactelor cuspizilor omogeni pe partea lucrătoareB-prezenţa contactelor cuspizilor omogeni pe partea de balansC-prezenţa contactelor cuspizilor neomogeni pe partea de balansD-spaţiul de inocluzie pe partea lucrătoareE-relaţii de ocluzie centrice

N1, p44

327. Consecutivitatea fazelor actului de masticaţie după Gysi sînt:A-închiderea guriiB-deschiderea guriiC-propulsia mandibulei pînă la contactul dintre arcadele dentare “cap la cap”D-mişcarea mandibulei de lateralitateE-respiraţia

N1, p45

328. În evoluţia postnatală a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:A – de morfogeneză de până la 1 anB – de morfogeneză de până la 3 aniC – de morfogeneză de până la 7 aniD – de morfogeneză de până la 16 aniE – de modelare de la 16 ani până la vârste înaintate

N5

53

329. Sistemul stomatognat se dezvoltă şi se formează sub influenţa de dirijare a următorilor factori:

A – fiziologiciB – biologiciC – geneticiD – neuroendocriniE – funcţionali

N1, p9

330. La maxilă stâlpii de rezistenţă sînt sistematizaţi în:A – verticaliB – obliciC – tangenţialiD – orizontaliE – cu un caracter mixt

N2, p9

331. La nivelul palatului dur Benninghoff împarte stîlpii de rezistenţă în:A – transversali B – verticaliC – obliciD – posterio - anterioriE – laterali

N5

332. Comparând corticala maxilei şi a mandibulei ne convingem:A – corticala la ambele maxilare este de aceeaşi grosimeB – corticala la maxilă este mai groasăC – corticala la mandibulă este mai groasăD – corticala la mandibulă este mai subţireE – corticala la maxilă este mai subţire

N5

333. În morfologia funcţională a mandibulei după verticala interincisivă deosebim următoarele forme de menton:

A – menton neutru B – menton ondulatC – menton pozitivD – menton negativE – menton triunghiular

N5

334. La mandibulă presiunile venite de la nivelul paradonţiului se transmit pe următoarele căi:A – liniile de rezistenţă transversaleB – liniile de rezistenţă anterioareC – liniile de rezistenţă posterioarăD – liniile de rezistenţă verticaleE – procesele mastoidiene

N5

335. Meniscul articulaţiei temporo-mandibulare împarte spaţiul articular în:A – cavitatea menisco – temporală (anterior-superioară) B – cavitatea menisco – tuberculară

54

C – cavitatea menisco – condeliană (inferior-posterioară)D – cavitatea menisco – posterioară E – cavitatea menisco - mediană

N5

336. Formele frecvente ale tuberculului articulat a articulaţiei temporo-mandibulare sunt:A – rotungităB – platăC – mediu pronunţatD – ovalăE – abruptă

N5

337. Predominarea funcţională a muşchiului maseter conduce la instalarea steriotipului actului masticator:

A – tocătorB – frecătorC – unilateralD – bilateralE – mixt

N5

338. Muşchii pterigoidiani interni participă la formarea steriotipului actului masticator:A – tocătorB – frecătorC – unilateralD – bilateralE – mixt

N5

339. Cele mai armonioase forme ale arcadelor dentare la maxilă şi mandibulă sînt:A – trapezoidală la mandibulăB – patrată la maxilăC – semielipsă la maxilăD –elipsoidă la mandibulăE – parabolică la mandibulă

N5

340. Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurată de:A – punctele de contact interdentareB – dinamica mandibularăC – apofizele alveolareD –ligamentele interdentareE – articulaţia teomporo-mandibulară

N5

BIOMATERIALE

341. Indicaţi criteriile medico-tehnice ale materialelor amprentare:A-să redee fidel caracterul funcţiei muşchilor ridicători ai mandibuleiB-să redee fidel conturile planşeului bucalC-să nu acţioneze toxic asupra ţesuturilor cîmpului protetic

55

D-să nu se deformeze la îndepărtarea de pe cîmpul proteticE-să fie de culoarea fibromucoasei cavităţii orale

N2, p89

342. Conform clasificării Oxman materialele amprentare pot fi:A-foarte preciseB-puţin preciseC-termoplasticeD-semilichideE-cristalizabile

N5

343. Conform clasificării Gherner şi Napadov materialele amprentare pot fi:A-dureB-semidureC-elasticeD-semielasticeE-termoplastice

N2, p90

344. Postolachi şi Bîrsa clasifică materialele amprentare în:A-elasticeB-primareC-secundareD-dureE-mixte

N2, p90

345. Materialele amprentare elastice sînt prezentate de:A-hidrocoloizi reversibiliB-hidrocoloizi ireversibiliC-acrilate autopolimerizabileD-elastomeri de sintezăE-materiale cristalizabile

N2, p90

346. Din materialele alginate fac parte:A-cromopanB-gelinC-elasticD-хantoprenE-Repin

N2, p91

347. Materialele amprentare siliconice ca reprezentanţi a elastomerilor de sinteză în dependenţă de consistenţă sînt divizate în:

A-pastă vîscoasă durăB-pastă vîscoasă normalăC-pastă chitoasă densăD-pastă chitoasă rarificatăE-pastă chitoasă în formă de aluat

N2, p91

56

348. Reprezentanţi a siliconilor în formă de pastă viscoasă normală sînt:A-RepinB-DentolC-Sielast 0,3; 0,5D-ХantoprenE-Dentaflex

N2, p91

349. Reprezentanţi a siliconilor în formă de pastă chitoasă densă sînt:A-OptosilB-Zeta PlusC-ExaflexD-KromopanE-Ypen

N2, p91

350. Din materialele amprentare dure ireversibile fac parte:A-DentolB-RepinC-StensD-Termomasa KerrE-Ortocor

N2, p92

351. Ceara de origine animalieră poate fi:A-de albineB-de lînăC-sinteticăD-japonezăE-de munte

N2, p95

352. După provinienţă ceara naturală poate fi:A-animalierăB-de munteC-vegetalăD-mineralăE-de colină

N2, p95

353. Ceara stomatologică conţine:A-ceară de albineB-parafinăC-ceara CarnaubaD-ceară durăE-ceară moale

N5

354. Ceara de origine vegetală poate fi:A-JaponezăB-CarnaubaC-de lînăD-Candelil

57

E-durăN2, p96

355. Ceara de origine minerală poate fi:A-de MontanaB-parafinăC-originalăD-ozocheritaE-aşa varietăţi de ceară nu există

N2, p96

356. Pentru lustruirea protezelor dentare din acrilate se utilizează pulbere fină din:A-peatră ponceB-peatră granitC-cuarţD-feldspatE-cretă

N2, p116

357. Ceara stomatologică pentru modelarea bazelor protezelor mobilizabile conţine:A-cerazitB-parafinăC-grăsimiD-coloranţiE-umpluturi dure

N2, p96

358. Ceara stomatologică pentru modelarea scheletului protezelor scheletezate se comercializiază în formă de:

A-bastonaşeB-plăciC-discuriD-sfereE-dinţi naturali

N2, p97

359. Abrazivele pentru şlefuire după destinaţie se împart în materiale pentru:A-prepararea ţesuturilor dure dentareB-şlefuirea aliajelorC-şlefuirea acrilatelorD-şlefuirea caucuculuiE-şlefuirea ceramicei

N2, p114

360. La confecţionarea modelelor se utilizează următoarele materiale:A-ceară stomatologicăB-ghipsul medicalC-superghipsulD-cimenturile dentareE-aliajele Co-Cr

N2, p93

361. Protezele dentare pot fi confecţionate din:

58

A – aurB – titanC – argintD – ceramicăE – aramă

N2, p103

362. Şcoala naţională împarte aliajele metalelor în:A – nobileB – inobileC – semidureD – seminobileE – dure

N2, p105

363. Aliajele metalelor nobile pot fi pe bază de:A – aurB – paladiuC – cupruD – titanE – platină

N2, p105

364. La confecţionarea microprotezelor unidentare întreg turnate se utilizează aliajele metalelor nobile:

A – Au 916, 900B – aur platinatC – aur cu titan D – platină cu circoniuE – argint - paladiu

N2, p106

365. Aliajele Ni - Cr tip 18/8 + Mo se utilizează la confecţionarea:A – protezelor dentare turnateB – croşetelor prin îndoireC – croşetelor prin turnareD – protezelor dentare ştanţateE – protezelor dentare prin galvanoplastie

N2, p108

366. Aliajele Ni – Cr moderne se utilizează la confecţionarea:A – protezelor dentare turnateB – croşetelor prin îndoireC – croşetelor prin turnareD – protezelor dentare ştanţateE – protezelor dentare prin galvanoplastie

N2, p108

367. La confecţionarea lucrărilor protetice din metaloceramică se utilizează aliagele:A – vitaliuB – WiplaC – KHSD – Degudent

59

E – GaudentN2, p106

368. Ceramica dentară se utilizează la confecţionarea:A – bazei protezei mobilizabileB – protezelor unidentareC – placarea suprafeţelor metaliceD – implanturilorE – protezelor faciale

N2, p110

369. Răşinele acrilice Vita K+В se polimerizează sub acţiunea:A – temperaturii mediiB – razelor fotoC – presuineiD – viduluiE – aburilor

N2, p101

370. Acrilatele tip Etacril se utilizează la confecţionarea protezelor:A – fixeB – mobilizabile parţialeC – direct în cavitatea oralăD – mobile totaleE – fără participarea tehnicianului dentar

N2, p102

LEZIUNILE ODONTALE-CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII MICROPROTEZELOR DENTARE

371. Etiologia leziunilor odontale coronare poate fi:A – traumaticăB – fiziologicăC – de acţiuni chimiceD – congenitalăE – artificială

N1, p131

372. Leziunile odontale coronare pot fi produse de factori:A – endogeniB – fiziologiciC – exogeniD – dificiliE – artificiali

N1, p131

373. Simptomatologia leziunilor odontale coronare:A – alterare gustativăB – defecte morfologice

60

C – alterarea oaselor maxilareD – alterarea masticaţiei şi (s-au) fonaţieiE – alterarea fizionomiei

N1, p132

374. Simptomele exobucale în caz de leziuni odontale coronare depind de:A – modul examinăriB – tehnica palpăriiC – topografia dinţilor lezaţiD – numărul dinţilor lezaţiE – examenul subiectiv

N1, p132

375. Pentru a testa vitalitatea pulpară se utilizaeză:A – palpareaB – teste termiceC – teste funcţionaleD – teste electriceE – endoscopia bucală

N1, p135

376. După raportul incrustaţiei cu dintele de suport deosebim incrusaţii:A – intratisulareB – extratisulareC – bidentareD – biologiceE – intra-extratisulare

N1, p139

377. Incrustaţiile sunt indicate:A – pe dinţii temporariB – pe dinţii permanenţiC – până la 18 aniD – după 18 aniE – ca element de agregare

N1, p137

378. Etapele pregătirii unei cavităţi pentru incrustaţii intratisulare:A – deschiderea cavităţiiB – sondarea cavităţiiC – crearea formei de conturD – radiografieE – extensia preventivă

N1, p140

379. Bizotarea marginilor cavităţii pentru incrustaţie urmăreşte scopul:A – închiderii marginale perfecteB – protecţia prismelor de smalţC – protecţia pulpeiD – protecţia festonului gingivalE – protecţia dinţilor adiacenţi

N1, p141

61

380. Cavităţile preparate pentru incrustaţii (inlay-uri) intratisulare pot fi grupate în:A – simpleB – dubleC – tripleD – atipiceE – multilaterale

N1, p139

381. După tehnologia de relizare coroanele de înveliş pot fi:A – prin ştanţare sau turnareB – prin polimerizareC – prin îndoireD – prin şlefuireE – prin sculptură

N1, p149

382. Coroanele de înveliş sînt indicate:A – pe dinţi cu afecţiuni coronare însă tratate B – pe dinţi mobili de gr. IIIC – pe dinţi integri ca elemente de agregareD – pe dinţi sănătoşi ca element fizionomicE – pe dinţi trataţi incorect

N1, p149

383. Avantajele coroanelor de înveliş metalice ştanţate:A – sacrficiu minim de ţesuturi dureB – o închidere cervicală perfectăC – o redare perfectă ocluzalăD – subţiri şi ieftineE – nu traumează parodontul marginal

N5

384. Obeictivele urmărite la prepararea dintelui pentru coroană de înveliş:A – prepararea în limitele smalţuluiB – deretantivizarea coroaneiC – realizarea spaţiului interocluzal necesarD – prepararea cu dezgolirea insuliţelor de dentinăE – prepararea cu dezgolirea totală a dentinei

N1, p153385. Coroanele provizorii pot fi:A – prefabricate(standarte)B – confecţionate individualC – confecţionate din ceramicăD – confecţionate din cimenturiE – confecţionate din cauciuc

N5386. Tehnica Scutan de confecţionare a coroanelor provizorii prevede:A – amprentarea dintelui după preparareB – amprentarea dintelui pînă la preparareC – adaptarea capei standardD – adaptarea coroanei prefabricateE – prepararea acrilatului autopolimerizabil, aplicarea în amprentă şi întroducerea în cavitatea bucală

N5

62

387. Cele mai favorabile tipuri de praguri la colet:A – în unghi ascuţitB – excavatC – în unghi dreptD – convexE – undular

N5

388. Coroanele fizionomice ceramice şi acrilice sînt contraindicate:A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe dinţi cu coroane înalte D – pe dinţi cu coroane scurteE – pe dinţi frontali

N1, p164

389. La confecţionarea coroanelor fizionomice din acrilate s-au compozite dintele la colet se prepară:

A – fără prag, tangenţialB – cu prag subgingivalC – cu prag juxta gingivalD – cu prag subgingival superficialE – cu prag ecuatorial

N1, p169

390. Etapele clinico-tehnice la confecţionarea coroanelor metalice turnate:A – radiografiaB – prepararea dintelui, amprentarea, protecţiaC – realizarea modelului cu dinţi mobilizabiliD – realizarea modelului obişnuitE – electroodontometria

N1, p153

391. Consolidarea dintre componenta metalică şi ceramică în lucrările metaloceramice se efctuiază prin legături:

A – fiziceB – fiziologiceC – chimiceD – mecaniceE – dure

N1, p144

392. În lucrările metaloceramice componenta metalică turnată pentru retenţia acrilatului se utilizează cu diferite elemente mecanice:

A – aplicarea oxizilor metalelorB – anseC – găuriD – solzi de peşteE – butoni

N1, p175

393. Raportul marginei coroanei ştanţate cu parodontul marginal poate fi:A – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu 0,2 – 0,3 mm

63

B – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu 3,0 –3,5 mmC – să nu ajungă la marginea gingivală D – să ajungă la marginea gingivalăE – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu4,0 – 4,5 mm

N1, p159

394. Ceramica dentară clasică este compusă din:A – feldspatB – cuarţC – material sinteticD – caolinE – corund

N2, p111395. Dezavantajele coroanei mixte tip Belkin:A – poate avea loc desprinderea placajuluiB – transparenţa componentei metaliceC – este fizionomicăD – placajul îşi schimbă culoareaE – placajul nu-şi schimbă culoarea

N5

396. Coroanele de substituţie sînt indicate în:A – leziuni odontale coronare parţialeB – leziuni odontale coronare subtotaleC – anomalii de volum ale coroaneiD – anomalii de sediu ale dinteluiE – leziuni odontale coronare totale

N1, p181

397. Coroanele de substituţie sînt indicate:A – cînd restul coronar este la nivelul gingieiB – cînd rădăcina este mobilă de gr. IIIC – cînd restul coronar se plasează supragingival cu 1 – 2 mmD – cînd lungimea rădăcinii este mai mare decît înălţimea coronarăE – cînd lungimea rădăcinii este mai mică de 3 ori decît înălţimea coronară

N1, p181

398. Coroanele de substituţie sînt contraindicate cînd: A – rădăcina este în profunzimea osului alveolarB – rădăcina nu este dreaptăC – canalul radicular este obturatD – la mandibulă a rămas numai rădăcina unui dinteE – în zona apexului este proces patologic netratat

N1, p182399. Prepararea suprafeţei radicualre la confecţionarea coroanelor de substituţie poate fi:A – oblicăB – orizontalăC – triunghiularăD – trapezoidalăE – concavă

N1, p184

64

400. După modul de consolidare a dispozitivului radicular cu cel coronar coroanele de substituţie pot fi:

A – monoliteB – labileC – semilabileD – integranteE – elastice

N5

401. Segmentul intradicular al pivotului coroanei de substituţie trbuie să aibă lungime:A – mai mică decît înălţimea coroaneiB – egală cu înălţimea coroaneiC – mai mare decît înălţimea coroaneiD – egală cu jumătatea înălţimii coroaneiE – nu are importanţă

N1, p182

402. Coroanele de substituţie trebuie să corespundă următoarelor cerinţi:A – să fie elasticeB – să nu traumeze paradontul marginalC – să închidă ermetic canalul radicularD – să fie dureE – să fie retentive

N1, p182

403. Dispozitivul radicular în coroanele de substituţie trebuie să fie:A – rigidB – elasticC – retentivD – mobilizabilE – cît mai scurt

N1, p182

404. Consecutivitatea etapelor clinice la confecţionarea coroanei de substituţie Ilina-Markosian:A- prepararea intraradiculară şi supraradiculară a rădăciniiB –amprentarea canalului şi bontului radicular C –poziţionarea modelelor în simulatorD – modelarea machetei dispozitivului corono-radicularE – prepararea acrilatului autopolimerizabil

N1, p189

405. Conform tehnicilor de modelare a machetei incrustaţiei intratisulare (inlay-ului) deosebim:A-directăB-indirectăC-mixtă D-în doi timpiE-în trei timpi

N1, p139

406. Conform destinaţiei deosebim incrustaţii intratisulare (inlay-uri):A-de refacere morfologică şi funcţională a dinteluiB-de refacere provizorieC-ca element de agregare a diferitor lucrări protetice

65

D-cu destinaţie mixtăE-cu destinaţie pe dinţi temporari

N1, p139

407. Ţitrin după localizare deosebeşte următoarele clase a leziunilor odontale coronare referitoare la tratamentul cu incrustaţii (inlay-uri):A-pe suprafeţele orizontale ale dinţilorB-pe suprafeţele verticale ale dinţilorC-leziunele dinţilor devitalizaţiD-leziunile dinţilor vitaliE-leziuni mixte-situate pe suprafeţele orizontale şi verticale ale dinţilor

N1, p138

408. Cavitatea pregătită pentru o incrustaţie (inlay) intratisulară trebuie să corespundăurmătoarelor cerinţe:A-să fie preparată numai în limitele smalţuluiB-să fie preparată nu numai în limitele smalţului, dar şi în limitele dentineiC-pereţii verticali să fie paraleli sau uşor să diviezeD-pereţii verticali să fie în convergenţăE-pereţii verticali să fie ondulaţi

N1, p140

409. Conform materialelor din care se confecţioniază incrustaţiile (inlay-urile) pot fi:A-acriliceB-metaliceC-ceramiceD-siliconiceE-din cimenturi

N1, p139

410. La modelarea machetei incrustaţiei (inlay-ului) se utiliziază:A-gipsulB-acrilatele autopolimerizabileC-acrilatele termopolimerizabileD-ceara stomatologică specialăE-ceară stomatologică lipicioasă

N5

411. Etapele clinice de confecţionare a incrustaţiilor metalice (inlay-urilor) după metoda directă de modelare a machetei:

A-prepararea cavităţii pentru incrustaţie:B-modelarea machetei incrustaţiei din ceară specialăC-amprentareaD-realizarea modelului de lucruE-ambalarea machetei din ceară pentru turnare

N5

412. Etapele de laborator la confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor) metalice prin metoda directă:

A-modelarea machetei incrustaţiei din acrilat autopolimerizabilB-ambalarea machetei incrustaţiei pentru turnareC-turnarea incrustaţieiD-proba incrustaţiei în cavitatea orală

66

E-cimentarea incrustaţieiN1, p144

413. Onlay-urile sau coroanele parţiale pot fi:A-1/4B-2/4C-2/2D-2/3E-1/3

N2, p199

414. Confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor) din acrilate moderne fotopolimerizabile prin tehnica indirectă prevede:

A-realizarea modelului de lucru din supergipsB-realizarea modelului de lucru din ghips medicalC-modelarea machetei incrustaţiei din cearăD-modelarea incrustaţiei din acrilat fotopolimerizabil strat cu strat direct pe modelE-schimbul machetei din ceară a incrustaţiei în acrilat

N2, p198

415. Din cerinţele către coroanele de înveliş fac parte:A-uşor să se supuie cimentăriiB-să nu aibă miros neplăcutC-marginea cervicală să aibă contact intim cu toată suprafaţa bontului dentar s-au cu pragul cervicalD-să restabiliască funcţia gustativăE-să refacă aspectul morfo-funcţional a dintelui pe care se aplică

N1, p150

416. Coroanele de înveliş sint indicate:A-la prezenţa unor obturaţii mari, întinse în suprafaţă ce nu asigură o suficientă retenţie a lorB-la prezenţa unor obturaţii mici în suprafaţă C-în caz de prezenţa anomaliilor dentare de formă, volumD-în caz de prezenţa anomaliilor de formă a proceselor alveolareE-la prezenţa procesului patologic în zona apex-ului radicular

N1, p149

417. După destinaţie deosebim următoarele varietăţi de coroane de înveliş:A-de reconstituireB-de agregareC-de autoreglareD-de automenţinereE-de autocurăţire

N1, p149

418. Coroanele de înveliş metalice pot fi realizate din:A-aliajele metalelor uşor fuzibileB-aliajele AlC-aliajele AuD-aliajele Cr-CoE-aliajele Si

N5

419. Coroanele fizionomice Jacket pot fi confecţionate din următoarele acrilate:

67

A-FtoraxB-Superacril-SpofaC-Redont-03D-Sinma-74E-Etacril

N2, p100

420. Prepararea ţesuturilor dure în vederea aplicării coroanelor de învelişse realizează în scopul:A-asigurării durităţii coroanei de învelişB-asigurării elasticităţii coroanei naturale a dinteluiC-creării spaţiului necesar pentru coroana de învelişD-creării spaţiului minim de vorbireE-lichidării convexităţilor coroanei naturale a dintelui

N1, p151

421. Realizarea coroanelor metalice se poate obţine prin următoarele tehnici:A-ştanţareB-ardereC-turnareD-polimerizareE-lipire

N1, p149

422. Realizarea matricei din ghips la confecţionarea coroanelor de înveliş prin tehnica mixtă de ştanţare se efectuiază cu ajutorul patricei din ghips prin următoarele metode:

A-cu ajutorul conformatarului în formă de cilindruB-cu ajutorul ocluzoruluiC-cu ajutorul conformatorului în formă de dreptunghiD-cu ajutorul articulatoruluiE-realizarea matricei nu este obligatorie

N2, p204

423. Temperatura de topire a aliajelor uşor fuzibule utilizate la confecţionarea patricelor metalice necesare în tehnica mixtă de ştanţare a coroanelor metalice va fi de:

A-200

B-300

C-400

D-470

E-950

N5

424. Etapele clinico-tehnice la confecţionarea coroanelor metalice prin tehnica ştanţării:A-determinarea indexului igienii cavităţii araleB-prepararea dintelui stîlp, amprentarea şi protecţia plăgii dentinareC-confecţionarea modelelor şi poziţionarea lor în simulatoareD-confecţionarea lingurii amprentare individualeE-confecţionarea şablonului cu borduri de ocluzie

N2, p203

425. Aparatele de tras discuri la confecţionarea coroanelor metalice prin tehnica ştanţării sînt:A-ŞarpB-Parker

68

C-SamsonD-chiuvetă de ştanţatE-chiuvetă de ambalat

N2, p207

426. Coroanele de înveliş metalice confecţionate prin tehnica turnării pot fi:A-cu grosimea pereţilor dirijatăB-cu grosimea pereţilor nedirijatăC-transparenteD-uşor ştanţateE-uşor fuzibile

N5

427. Coroanele fizionomice pot fi confecţionate din:A-ceramicăB-aliajele auruluiC-acrilateD-aliajele argintuluiE-platină

N5

428. La confecţionarea coroanelor fizionomice Jacket din acrilat dintele stîlp la colet se prepară:A-cu pragB-ondularC-fără pragD-în trepteE-în zig-zag

N1, p164

429. Coroanele fizionomice din acrilate şi ceramică sînt indicate pe:A-incisiviB-caniniC-premolariD-molari maxilariE-molari mandibulari

N1, p163

430. Coroana metalică telescopată prezintă o lucrare protetică alcătuită din:A-două căpăcele ce gliseazăB-un căpăcel confecţionat pe bontul preparatC-o coroană ce glisează pe căpăcelul fixat pe bontul dentarD-două coroane ce gliseazăE-o coroană ce glisează pe bontul preparat

N1, p162

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PUNŢILOR DENTARE

431. După modul de agregare punţile dentare pot fi:A- mobilizabileB- pe magniţiC- fixe

69

D- demontabileE- cu succiune

N1, p206

432. Punţile dentare se confecţionează din:A- acrilateB- ceramicăC- cauciucuriD- aliajele metalelor nobileE- materiale termoplastice

N1, p206

433. Puntea dentară este destinată la:A- restaurarea integrităţii arcadei dentareB- restabilirea funcţiei gustativeC- restabilirea masticaţieiD- îmbunătăţire igienei cavităţii oraleE- îmbunătăţirea respiraţiei orale

N1, p207

434. După tehnica confecţionării punţile dentare pot fi:A- din două bucăţiB- întreg turnateC- ştanţateD- prin frezareE- prin ardere

N1, p206

435. După materialul din care sînt confecţionate punţile dentare deosebim:A-mixteB-metaliceC- diamantateD-nemetaliceE-din carborund

N1, p206

436. Elementele de agregare utilizate în punţile dentare:A- onlayB- inlay C- croşet KemenyD- coroane de învelişE- magniţi

N1, p258

437. Cerinţe către corpul de punte:A- dimensiunea vestibulo-orală trebuie să fie egală cu a dinţilor naturaliB- să restabilească curbura de ocluzie sagitală a arcadei dentareC- să prezinte o linie ondulată dintre elementele de agregareD- să restabilească curbura frontală a arcadei dentareE- relieful ocluzal să aibă cuspizi exprimaţi

N1, p209

438. Cerinţe către corpul de punte (partea intermediară):

70

A- să fie fizionomicB- să restabilească funcţia foneticăC- pantele cuspizilor dinţilor laterali să fie nu mai mari de 20-250

D- să aibă supracontacte E- să fie în inocluzie

N1, p210

439. Corpul la puntea dentară din două bucăţi trebuie să:A- prezinte contacte punctiforme cu elementele de agregareB- prezinte contacte în suprafaţă cu elementele de agregareC- să aibă prelungiri plasate în 1/3 cervicală a suprafeţei orale a elementelor de agregareD- să fie cu prelungiri în apropierea suprafeţei ocluzale a elementelor de agregareE- să fie moale

N2, p263

440. Ca elemente de agregare în punţile dentare pot fi utilizate:A- magneţiB- coroane JacketC- capseD- coroane de substituţieE- inlay-uri

N2, p258

441. După tehnica confecţionării deosebim punţi dentare:A- din două bucăţiB- sculptateC- perforateD- polimerizateE- confecţionate prin ardere

N2, p258

442. După particularităţile de construcţie deosebim punţi dentare:A- monoliteB- suspendateC- întinseD- atipiceE- reduse

N2, p258

443. După zonele topografice alearcadelor dentare deosebim punţi dentare:A- intercalată unilateralăB- intercalată bilateralăC- intercalată frontalăD- maxilarăE- mandibulară

N2, p258444. Tehnici de modelare a machetei corpului de punte metalic:A- picurareB- adiţia cerii la blocul de dinţi modelaţi pentru redarea reliefului ocluzalC- sculptare din bloc de cearăD- cu baia cu ceară topităE- cu ceară calibrată

N2, p262

71

445. Cerinţele către elementele de agregare ale punţii dentare:A- să fie rezistenteB- să transmită presiunile masticatorii asupra parodontului dinţilor stîlpiC- dinţii să fie devitalizaţiD- să nu influenţeze asupra morfologiei dinteluiE- dinţii să fie vitali

N5

446. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se găseşte în dependenţă de:A – numărul şi topografia dinţilor absenţiB – examenul radiograficC – atenţia mediculuiD – timpul ce s-a scurs după extracţiile dentareE – starea familiară a pacientului

N1, p194

447. După dimensiunile spaţiilor edentate deosebim:A – edentaţii mici (1-3 dinţi)B – edentaţii congenetaleC – edentaţii medii (4-6 dinţi)D – edentaţii întinse(mai mult de 6 dinţi)E – edentaţii dobîndite

N1, p195

448. După forma apofizei alveolare edentate în edentaţia parţială deosebim apofize:A – înguste (pînă la 5 mm)B – foarte înguste C – de o lăţime medie (5-8mm)D – de o lăţime satisfăcătoareE – late (mai mult de 8 mm)

N1, p195

449. După modul de agregare pe dinţii stîlpi puntea dentară poate fi:A – mobilăB – fixăC – mixtăD – gingivalăE – semigingivală

N1, p206

450. După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:A – în şaB – în formă ovalăC – în formă semiovalăD – în semişaE – suspendat

N1, p204

451. După rapotrul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:A – fixeB – punctiformeC – tangent liniareD – semiovale

72

E – ovaleN1, p204

452. Puntea dentară cu corpul de punte tangent liniar este indicat în punţile dentare:A – din metaloceramică B – mobilizabileC – din 2 bucăţiD – acriliceE – ceramice

N1, p204

453. Particularităţile preparării dinţilor stâlpi în punţile dentare sunt:A – prepararea atentăB – prepararea cu răcireC – obţinerea paralelismului între dinţii stâlpiD – obţinerea formei corecte a bontului în raport de elementele de agregareE – nu sunt particularităţi

N1, p215

454. Elementele fundamentale ale ocluziei centrice sunt:A – dimensiunea verticală de ocluzieB – poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilăC – poziţia de repaus fiziologic relativ a mandibuleiD – spaţiul fiziologic de inocluzieE – dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară

N1, p32

455. Avantajele punţilor dentare din două bucăţi:A- transmisia forţelor ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpiB- transmisia forţelor ocluzale pe cale mixtăC- necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpiD- restabilirea funcţiilor dereglateE- nu este obligatorie anestezia la prepararea dinţilor stîlpi

N5

456. Dezavantajele punţilor dentare din 2 bucăţi:A – transmit forţele ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpiB – poate avea loc dezlipirea corpului de punteC – restabilesc parţial funcţia fizionomicăD – pot conduce la apariţia galvanozei în cavitatea bucalăE – necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpi

N5

457. Puntea dentară metalică întreg turnată este indicată:A – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa 1 dinteB – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţiC – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa 1 dinte şi prezenţa breşelor intercalateD – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi şi prezenţa breşelor intercalate E – în zonele laterale ale arcadelor dentare la prezenţa breşelor terminale de 1 –2 dinţi

N1, p225

458. Avantajele puntei dentare metalice întreg turnate:A – numărul etapelor de confecţionare

73

B – este realizată dintru-n aliajC – este fizionomicăD – impune prezenţa dinţilor cu coroane înalteE – nu are loc fracturarea corpului de punte

N1, p225

459. Dinţii stîlpi în punţile dentare metalice întreg turnate sînt supuşi preparării la colet:A – cu prag circular în unghi dreptB – cu prag circular în unghi ascuţitC – fără pragD – mixtE – cu prag circular convex

N2, p273

460. Consecutivitatea etapelor clinice la confecţionarea punţilor dentare din metaloceramică:A – amprentarea preliminară pentru confecţionarea coroanelor provizoriiB – prepararea dinţilor stîlpiC – devitalizarea dinţilor stîlpiD – amprentarea finalăE – realizarea modelelor

N2, p317

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE

461. Proteza parţial mobilizabilă scheletată este o piesă protetică la care conectorul principal este:A- acrilicB- din acrilat armatC- metalică în formă de arcD- din ceramicăE- prezentat de o plăcuţă metalică

N2, p317

462. Scheletul metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează:A- din elemente prefabricateB- modelate separat, apoi turnate şi lipite între eleC- prin turnareD- polimerizareE- presare

N2, p317

463. Şeile protezei parţiale mobilizabile scheletezete sînt situate:A- în spaţiile edentateB- pe mijlocul apofizei alveolareC- vestibular de la centrul apofizei alveolareD- oral de centrul apofizei alveolareE- nici una din variantele susnumite nu sînt corecte

N2, p318

74

464. Şaua scheletului metalic a protezei parţial mobilizabile scheletate pe suprafaţa externă se realizează cu elemente retentive ca:

A- bonturiB- grile sau anseC- ciupercuţeD- solzi de peşteE- suprafaţă haşurată

N2, p318

465. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată trebuie să posede:A- duritateB- fragilitateC- rezistenţă D- plasticitateE- rigiditate

N1, p254

466. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată, poate fi reprezentat de:A- bară, arcB- pivotC- plăcuţeD- bandă (plăcuţă dento-mucoasă)E- nici una din cele enumerate nu pot fi aplicate

N1, p254

467. La mandibulă bara în proteza parţial mobilizabilă scheletată, ca conector principal poate avea formă:

A- rotundăB- semirotundăC- ovalăD- patratăE- nici una din cele enumerate anterior

N1, p254

468. Lăţimea şi grosimea barei în proteza parţial mobilizabilă scheletată, la mandibulă este:A- grosimea 0,5mmB- lăţime nu mai mică de 3,0 mmC- grosime1,0 mmD- grosime 1,5-2,0 mmE- lăţime 1,5-2,0 mm

N1, p254

469. Cerinţele către bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă:A- să fie distanţate cu 0,5-1.0mm de la mucoasăB- marginile barei să fie atraumatizanteC- să fie la nivelul gingiei marginaleD- să se înfunde în mucoasa cîmpului proteticE- să fie plasată în zona planşeului bucal

N1, p254

470. Cerinţe către plăcuţe în proteza parţial mobilizabilă scheletată la maxilă:A- să aibă grosimea 0,4-0,5mmB- să aibă lăţimea de 10mm şi mai mult

75

C- să aibă contact intim cu mucoasaD- să posede plasticitateE- suprafaţa mucozală a plăcuţei să fie rugoasă pentru majorarea retentivităţii, adeziunii, succiunii

N1, p254

471. După contactul plăcuţelor cu conectorii principali în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu elementele cîmpului protetic deosebim plăcuţe:

A- ocluzaleB- mucosaleC- dento-mucosaleD- lateraleE- posterioare

N1, p255

472. Benzele ca conector principal în protezele parţial mobilizabile scheletizate îndeplinesc mai multe funcţii:

A- refac ocluzia centricăB- realizează blocuri de dinţi rezistente la forţele nocive declanşate de protezăC- îndeplinesc funcţia antibasculantăD- contribuie la stabilizarea protezelor situate pe maxilarul opusE- nici una din susnumitele funcţii benzile nu îndeplinesc

N5

473. Elemente a protezei parţial mobilizabile scheletate cu indirectă antibasculantă sînt:A- croşetul continuuB- croşetul AckersC- croşetul mucozalD- croşetul Ney N2E- benzele dentare

N5

474. Prin ce metodă se pot confecţiona croşetele:A- turnareB- îndoireC- mixtăD- galvanoplastieE- ardere

N5

475. Prin turnare se confecţionează croşetele:A- KemenyB- Ney C- AckersD- RoachE- Kennedy

N2, p321476. Din sistemele speciale de fixare a protezei parţiale mobilizabile scheletate fac parte:A- sistemul telescopicB- sistemul Rumpel-DolderC- sistemul adezivD- sistemul cu succiuneE- sistemul antibascular

N2, p329

76

477. Factorii care se opun desprinderii protezei mobilizabile sînt:A- adeziuneaB- retentivităţile anatomice ale cîmpului proteticC- lustrul perfect al protezeiD- elementele de fixare şi stabilizareE- fonaţia

N1, p248

478. Aparatele necesare pentru turnarea modelului:A- chiuvetăB- măsuţă vibratorieC- ocluzorulD- vacuum-malaxorulE- articulatorul

N2, p127

479. Netezirea protezei parţiale mobilizabile se efectuiază cu:A- pietre de carborund de diferite formeB- freze metalice pentru acrilatC- lac specialD- hîrtie de şmirgelE- sablatorul

N5

480. Etapele clinico-tehnice de confecţionare a protezei parţial mobilizabile scheletate:A- radiografiaB- amprenta preliminarăC- modelul preliminarD- amprenta funcţionalăE- degrasarea protezei

N2, p341

481. Scheletul metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează din următoarele aliaje:

A- Cr-CoB- Au 750, Pt 12%C- CuD- Ni-Cr moderneE- uşor fuzibile

N2, p108

482. Croşetul Ackers este format din:A- două braţe retentiveB- un braţ vestibular retentivC- doi pinteni ocluzaliD- un braţ opozantE- un pintene ocluzal

N2, p322

483. Croşetele turnate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:A- să contribuie la retenţia şi stabilizarea protezeiB- să încercuiască mai mult de jumătate a cercumferinţei dintelui ancorăC- să fie plasate pe dinte comod

77

D- să nu fie plasate comod pe dinteE- fiecărui dinte –ancoră să-i revină cîte două croşete

N2, p322

484. Reglarea transmiterii presiunilor funcţionale asupra suportului dento-paradontal în PPMS are loc prin:

A- conectorii secundari elasticiB- disjunctori de forţăC- capeD- succiunea funcţionalăE- adeziunea

N2, p334

485. Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:A – vălul palatinB – dinţii restanţiC – muşchii mobilizatoriD – fibromucoasa inmobilăE – crestele alveolare şi bolta palatină

N1, p235

486. Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte apofize alveolare:A – înalte, retentive cu versante extinse, paraleleB – înalte, neretentive cu versante periformeC – cu valoare protetică slabăD – cu valoare protetică negativăE – ascuţite

N1, p238

487. Varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială pot fi:A – retentiveB – cu valoare protetică medieC – ondulateD – trapezoidaleE – cu valoare protetică negativă

N1, p238

488. Tuberculii piriformi sînt împărţiţi în:A – favorabili stabilizării şi menţinerii protezelor mobilizabileB – cu valoare protetică negativăC – triunghiulariD – cuboidaliE – piramidali

N1, p239

489. Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în:A – piramidaleB – paraboliceC – plateD – triunghiulareE – trapezoidale

N1, p240

78

490. Varietăţile bolţii palatine:A – extinsă, fără torus palatinB – ovoidalăC – patratăD – cu valoare protetică medieE – alungită

N1, p239

491. Elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile:A – şeile protezeiB – dinţii artificialiC – corpul protezeiD – elementele de ancorare, fixare şi stabilizareE – elementele antideformante

N1, p240

492. Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:A – elementele de ancorare, menţinere şi stabilizareB – dinţii artificialiC – conectorul principalD – conectorii secundariE – şeile protezei

N1, p244

493. Dinţii artificiali în proteza parţială mobilizabilă pot fi din:A – oasele animalelorB – acrilateC – lemn specialD – aliajele metalelorE – ceramică

N1, p240

494. Croşetele din sîrmă sînt alcătuite din următoarele segemente:A – dentarB – mandibularC – maxilarD – elasticE – de fixare

N1, p241

495. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:A – vestibular – fundul de sac în limitele mucoasei pasiv - mobileB – vestibular – fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv - mobileC – vestibular – nu ajunge cu 1- 2 mm la mucoasa pasiv - mobilăD – în zona dinţilor frontali restanţi – la coletE – în zona dinţilor frontali restanţi - supracingular

N1, p244

496. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:A – în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona supraecuatorialăB – în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona subecuatorială – la coletC – în zona dinţilor frontali restanţi - supracingularD – în zona dinţilor frontali restanţi – la colet

79

E- În zona dinţilor frontali restanţi- pînă la marginea incisalăN1, p244

497. Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de:A – numărul dinţilor restanţiB – starea arcadei dentare antagonisteC – topografia breşelor arcadei dentareD – funcţia glandelor salivareE – tipul de ocluzie

N1, p244

498. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona distală depind de:A – înălţimea caronară a dinţilor restanţiB – caracterul breşei – terminală s-au limitată distalC – mărimea breşelor arcadei dentareD – gradul de înclinare a dinţilor restanţiE – tipul de ocluzie

N5

499. Limita distală în proteza parţială mobilizabilă acrilică la maxilă va fi în zona liniei Ah în următoarele situaţii clinice:

A – în edentaţiile întinse bilaterale terminaleB – în edentaţiile întinse unilaterale terminaleC – în edentaţiile medii bilaterale terminale la prezenţa tuberozităţilor maxilare retentiveD – în edentaţiile medii bilaterale terminale la prezenţa tuberozităţilor maxilare protetic negativeE – în edentaţiile laterale medii intercalate

N1, p244

500. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:A – la coletul dinţilor frontaliB – supracingular în zona dinţilor frontaliC – subecuatorial în zona dinţilor lateraliD – la coletul dinţilor lateraliE – supraecuatorial în zona dinţilor laterali

N1, p245

501. Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice poate fi confecţionată din:A – acrilate termopolimerizabile dureB – acrilate termopolimerizabile elasticeC – mixtD – aliajele Cr-CoE – ceramică

N1, p245

502. Protezele parţiale mobilizabile acrilice sînt indicate:A – cînd sînt contraindicate punţile dentareB – în ocluzia adîncă şi alergiiC – cînd sînt contraindicate protezele parţiale mobilizabile scheletateD – în edentaţiile subtotaleE – la absenţa totală a dinţilor

N5

503. Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:

80

A – nu sînt fizionomiceB – au un suport muco-ososC – micşorează volumul cavităţii oraleD – nu restabilesc întocmai DVOE – provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală

N5

504. La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice cele mai favorabile linii croşetare sînt:

A – sagitalăB – diagonalăC – transversalăD – punctiformă E – dreaptă

N1, p248

505. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă cele mai favorabile linii croşetare sînt:A – diagonalăB – sagitalăC – dreaptăD – în suprafaţăE – transversală

N1, p248

506. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă cele mai favorabile linii croşetare sînt:

A – tangenţialăB – diagonalăC – dreaptăD – transversalăE – în suprafaţă

N1, p248

507. La confecţionarea croşetelor din sîrmă prin tehnica de îndoire se utilizează cleşte:A – cramponB – în ciocC – cu fălci rotundeD – cu fălci piramidaleE – de tăiat sîrmă

N2, p299

508. Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletezate este prezentat de:A – bare B – capseC – plăcuţeD – dejunctoare de forţăE – benzi

N2, p318

509. În proteza parţial moblizabilă scheletezată şeile protezei pot fi:A – întreg metaliceB – parţial metalice incluse în acrilat

81

C – suspendate D – elasticeE – tangenţiale

N2, p318

510. Lăţimea şi grosimea barei – ca conector principal al protezei parţial mobilizabile scheletate la mandibulă este de:

A – lăţimea de 3,0 mmB – lăţimea de 8,0 mmC – lăţimea de 0,5 mmD – grosimea de 0,5 – 1,0 mmE – grosimea de 1,5 – 2,0 mm

N2, p320

511. Formele de bare linguale în proteza parţială mobilizabilă scheletată:A – rotundăB – în şaC – semirotundăD – ovoidalăE – în semişa

N1, p254

512. Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletezate la mandibulă prezentat de plăcuţe dento-mucosole se realizează:

A – în contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorialB – la o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasăC – la o distanţă de 0,4 mm de la mucoasăD – la o distanţă de 3-4 mm de la fundul sacului planşelului bucalE – se realizează la dorinţă

N2, p321

513. În funcţie de starea parodontului dinţilor de suport şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei conectorii secundari în proteza parţial mobilizabilă scheletezată pot fi:

A – rigiziB – semilabiliC – labiliD – subţiriE – groşi

N2, p336

514. În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare sunt prezentate de:

A – diferite tipuri de croşeteB – arcuri intermaxilareC – magniţiD – implanteE – sisteme speciale

N2, p321

515. Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletezate pot fi confecţionate prin:A – presareB – îndoireC – turnare

82

D – coacereE – galvanoplastie

N5

516. După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu deosebeşte croşete:A – monodentareB – bidentareC – multidentareD – dento-alveolareE – tridentare

N2, p321

517. În protezele parţiale mobilizabile scheletezate se utilizează următoarele tipuri de croşete:A – AckersB – KemenyC – NeyD – RoachE – Dolder

N2, p321

518. În protezele parţiale mobilizabile scheletezate se utilizează următoarele sisteme speciale de fixare şi stabilizare:

A – culiseleB – capseleC – croşetele NeyD – sistemul Dolder-RumpelE – croşetele Kemeny

N2, p329

519. Protezele parţiale mobilizabile scheletezate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:

A – 1 dinteB – 2 dinţi situaţi alăturiC – 3 dinţi situaţi alăturiD – 4 dinţi situaţi în zona frontală limitaţi de primii premolariE – 5-6 dinţi situaţi în zona frontală

N5520. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate de pe cîmpul

protetic poate fi:A – strict verticalB – liberC – cu eforturiD – vertical spre dreaptaE – vertical spre stînga

N2, p344521. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate de pe cîmpul

protetic poate fi:A – pe toţi dinţiiB – pe cîţiva dinţiC – vertical posteriorD – pînă la coletE – vertical anterior

N2, p344

83

522. Metodele de determinare a axului de inserţie se dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate:

A – fiziologicăB – liberăC – de alegereD – de autodeterminareE – de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi

N2, p344

523. Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:A – 0,25 mmB – 0,5 mmC – 0,75 mmD – 1,0 mmE – 1,5 mm

N2, p348

524. Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice poate fi:A – rigidB – rezelientC – fizico-chimicD – fizicE – chimic

N2, p305

525. Croşetul în “T” cu conector secundar prelungit este indicat în edentaţiile Kennedy:A – cl. IB – cl. IIC – cl. IIID – cl. IVE – cl. V

N2, p326

526. Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere:A – C, LB – U, SC – T, I, RD – A, KE – E, Z

N2, p324

527. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:A- caracterul respiraţiei B- numărul dinţilor absenţiC- respectarea igienii cavităţii araleD- factorul etiologicE- starea dinţilor restanţi

N2, p235

528. Din simptomele endobucale ale edentaţiei parţiale fac parte:A- dereglări de integritate a unei sau ambelor arcade dentareB- migrări dentare a dinţilor restanţi

84

C- dereglări gustativeD- dereglări de respiraţieE- abraziunea patologică a dinţilor din grupa funcţională

N5

529. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale în caz de pierdere a dimensiunei verticale de ocluzie se v-a manifesta prin:

A- păstrarea dimensiunei treimei inferioare a feţiiB- micşorarea dimensiunei treimei inferioare a feţiiC- majorarea dimensiunei treimei inferioare a feţiiD- pronunţarea plicelor nazo-labiale şi mentonierăE- coborîrea comisurilor gurii

N5

530. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:A- caracterul alimentelorB- frecvenţa alimentaţieiC- timpul ce s-a scurs de la extracţia dinţilorD- starea ţesuturilor dure a dinţilor restanţiE- starea generală a organismului

N1, p236

531. La examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină starea:A- dinţilor restanţiB- articulaţiei temporo-mandibulareC- a apofizelor alveolare edentateD- a unghurilor mandibulareE- a mucoasei cavităţii arale

N5

532. Apofiza alveolară în spaţiile edentate este examinată din punct de vedere a:A- dimensiuniiB- formeiC- mobilităţiiD- stabilităţiiE- nu se examinează

N1, p238

533. Conform topografiei breşelor arcadelor dentare edentaţia parţială poate fi localizată:A- circularB- frontal C- lateralD- mixtE- segmentar

N1, p198534. La examenul endobucal în caz de edentaţie parţială se v-or utiliza următoarele instrumente:A- oglinda stomatologicăB- pensa stomatologicăC- pensa anatomicăD- pensa chirurgicalăE- elevatorul

N1, p50

85

535. Examenul clinic a apofizei alveolare edentate în edentaţiile parţiale se v-a efectua prin:A-radiografieB- inspecţieC- palpareD- sondareE- percuţie

N5

536. Fibromucoasa cavităţii arale se împarte în:A- transparentăB- activ mobilăC- pasiv mobilăD- imobilăE- netransparentă

N1, p55

537. Fibromucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:A- procesele alveolareB- palatul moaleC- palatul durD- planşeul bucalE- limba

N1, p55

538. Din formaţiunile anatomice ale fibromucoasei la maxilă fac parte:A- palatul moaleB- papila incizivalăC- ruge palatineD- frenul buzei superioareE- palatul dur

N5

539. Din formaţiunile anatomice ale fibromucoasei la mandibulă fac parte:A- tuberculii piriformiB- frenul buzei inferioareC- planşeul bucalD- torusul mandibularE- frenul limbii

N5

540. Materialele din siliconi utilizate la modelarea machetei scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are imprimări ale componentelor scheletului:

A- bareB- benziC- plăcuţe D- braţe de croşeteE- croşete mucosale

N2, p354

86

EDENTAŢIA TOTALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR TOTALE

541. Cîmpul protetic în edentaţia totală se subîmparte în:A- spaţiul Ney B- zona funcţionalăC- zona glandularăD- zona de spriginE- zona papilei incisivale

N5

542. Zona de spriginîn în edentaţia totală la maxilă include:A- regiunea inserţiei muşchiului buccinatorB- tuberozităţile maxilareC- regiunea liniei “Ah”D- palatul durE- procesele alveolare

N1, p356

543. Componentele protezei totale:A- elemente de menţinere şi stabilizareB- şeile protezeiC- dinţi artificialiD- conectorul principalE- conectorii secundarii

N1, p356

544. Proteza totală poate fi confecţionată din:A- acrilate termopolimerizabile de culoare rozăB- aliajele argintuluiC- acrilate autopolimerizabileD- acrilate termopolimerizabile fără coloranţiE- acrilate elastice

N1, p356

545. Baza protezei totale este prezentată de:A- şeile protezeiB- dinţii artificialiC- conectorul principalD- conectorii secundariE- conectorii parţiali

N2, p363

546. Gravarea liniei americane pe modelul definitiv în edentaţia totală prevede crearea:A- Unei făşii cu lăţimea de 1,0 mmB- Unei făşii cu lăţimea de 2,0 mmC- Unei făşii cu lăţimea de 3,0 mmD- Unei făşii cu adîncimea de 1,0 mmE- Unei făşii cu adîncimea de 1,5 mm

N2, p371

547. Lingurile amprentare individuale se confecţionează din:A- acrilate termopolimerizabileB- ceară de bază

87

C- materiale amprentare siliconiceD- ghipsE- acrilate autopolimerizabile

N1, p361

548. Deosebim următoarele varietăţi de amprente funcţionale:A- pasive la mandibulăB- pasive la maxilăC- diferenţiateD- compresiveE- decompresive

N1, p361

549. La absenţa totală a dinţilor au loc următoarele modificări în sistemul stomatognat:A- agravarea actului de respiraţieB- activarea procesului de reducţie a scheletului cranio-facialC- activarea procesului de reducţie a ţesuturilor moi ce acoperă scheletul cranio-facialD- activarea funcţiei muşchilor oro-facialiE- activarea funcţiei muşchilor mobilizatori ai mandibulei

N1, p334

550. Reducţia pronunţată a scheletului facial în edentaţiile totale are loc în următoarele zone:A- în etajul superior al feţeiB- în etajul mediu al feţeiC- în etajul inferior al feţeiD- în zona laterală stîngaE- în zona laterală dreapta

N1, p335

551. Cîmpul protetic în edentaţia totală la maxilă este prezentat de:A- procesele alveolareB- valul palatinC- bolta palatinăD- tuberozităţile maxilareE- tuberculii piriformi

N1, p343

552. Tipurile de atrofie ale maxilei şi mandibulei în edentaţiile totale se clasifică:A- la maxilă după SchroderB- la maxilă după AgapovC- la mandibulă după KollerD- la mandibulă după RubinovE- la maxilă şi mandibulă după Ghelman

N1, p339

553. Metode de fixare a protezelor totale:A- mecaniceB- biomecaniceC- trainiceD- fiziceE- provizorie

N1, p 351

88

554. Williams după corelaţia dintre forma feţii şi forma dinţilor deosebeşte:A- dinţi fără formă geometricăB- dinţi triunghiulariC- dinţi patraţiD- dinţi în baionetăE- dinţi ovoidali

N1, p357

555. Baza protezei totale este prezentată de:A- şeile protezeiB- conectorul principalC- conectorul secundarD- conectorul intermediarE- proteza totală şei nu are

N2, p363

556. Sangiuolo grupează toate varietăţile cîmpului protetic edentat total în următoarele clase pentru ambele maxilare:

A- substratul osos este bine exprimatB- substratul osos are un grad de exprimare mediuC- substratul osos are un grad de atrofie mărit (avansat)D- substratul osos are o formă ovoidalăE- substratul osos are o formă triunghiulară

N1, p348

557. Rîndaşu clasifică procesele alveolare edentate total în:A- lateB- îngusteC- retentiveD- neretentiveE- neutre

N1, p343

558. Liniile de orientare ce se trasează pe modelul definitiv la maxilă în edentaţia totală:A- linia mijlocului procesului alveolarB- linia medianăC- linia rugiilor palatineD- linia retromolarăE- linia ce marchează fibromucoasa activ mobilă

N2, p369

559. Aparatele necesare pentru realizarea modelului:A- şlif motorB- vacum-malaxorC- masă vibratorieD- micromotorE- chiuvetă

N2, p127

560. Materiale din care pot fi confecţionate modelele funcţionale în edentaţiile totale:A- ceară de bazăB- ceară de modelareC- materiale siliconice

89

D- masă termorezistentă (refractară)E- ghips medical

N2, p93

561. Pentru prelucrarea mecanică a lingurii individuale acrilice e necesar de instrumente abrazive:A- perii de pufB- petre de carborundC- freze metaliceD- discuri de carborund E- perii aspre

N2, p115

562. Bordurile de ocluzie în edentaţiile totale trebuie să corespundă cerinţelor:A- înălţimea de 10-12mm în regiunea frontalăB- înălţimea de 10-12mm în regiunea lateralăC- lăţimea de 6-8mm în regiunea frontalăD- lăţimea de 5-6mm în regiunea frontalăE- înălţimea în regiunea laterală de 6-8mm

N2, p145

563. Indicaţi materialele din care se confecţionează protezele totale:A- acrilate termopolimerizabileB- acrilate autopolimerizabileC- aliaje crom-cobaltD- acrilate fluide (prin injectare)E- compozite

N1, p356

564. Pentru montarea dinţilor după metoda Gysi, Vasiliev, Katz e necesar ca relaţiile intermaxilare centrice să fie apreciate cu:

A- borduri de ocluzie acriliceB- borduri de ocluzie de cearăC- borduri de ocluzie din material amprentar termoplasticD- borduri de ocluzie din ghipsE- toate variantele susnumite posibile de utilizat

N5565. Schimbul cerii pe acrilat la confecţionarea protezei totale se efectuiază prin:A- aplicarea valului pregătit din acrilat în tiparB- aplicarea plăcii pregătite din acrilat în tiparC- metoda injectăriiD- aplicarea pulberii din acrilatE- metodele susnumite nu se utilizează la proteza totală

N1, p356

566. Metodele moderne de confecţionare a bazei protezei totale:A- Metoda manualăB- aplicarea strat cu strat a acrilatului fotopolimerizabilC- aplicarea acrilatului termopolimerizabil la stadia de nisip umectatD- metoda injectării acrilatului specialE- aplicarea pe straturi a acrilatului autopolimerizabil

N2, p102;185

567. La realizarea arcadelor dentare în protezele totale se folosesc dinţii:

90

A- diatorici (molari şi premolari) din porţelanB- cu butoane sau crampoane (frontali) din porţelanC- acrilici (frontali şi laterali)D- specialiE- din compozite semiprefabricaţi

N1, p357

568. Parametrii articulatorului universal sînt:A- prezenţa a două articulaţiiB- unghiul de înclinare sagitală a pantei tuberculilor articulari 170

C- unghiul de înclinare sagitală a pantei tuberculilor articulari 330

D- prezenţa triunghiului BonwillE- posibilitatea efectuării mişcărilor mandibulare numai în plan sagital

N2, p148

569. Particularităţile articulatorului individual sînt:A- efectuarea mişcărilor numai în plan verticalB- posibilitatea fixării modelului maxilei în raport cu particularităţile articulaţiei temporo-

mandibulare şi planul FrankfurtC- unirea ramei superioare şi inferioare are loc printr-o balamaD- se fixează în articulator întîi modelul mandibulei apoi a maxileiE- posibilitatea reglării unghiului de înclinare a tuberculilor articulari

N2, p148

570. Cîmpul protetic edentat total este împărţit în:A – zona de tracţiune B – zona torusului palatin C – zona planşeului bucalD – zona de sprijinE – zona de succiune

N5

571. Zona de sprijin a cîmpului protetic edentat total la maxilă este prezentată de: A – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilareB – proeminenţile zigomaticeC – torusul palatinalD – bolta palatinăE – valul palatin

N5

572. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale sînt:A – zonele tuberculilor piriformiB – zonele linguale şi vestibulare lateraleC – zonele centrale şi laterale ale crestelor alveolareD – zona centrală a crestei alveolareE – zonele centrale- linguală şi labială

N5

573. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic la maxilă se realizează datorită:A – succiuneiB – greutăţii protezeiC – deglutiţieiD – adeziunei

91

E – respiraţiei corecteN5

574. Din regulile generale de montare a dinţilor în edentaţiile totale după Gysi fac parte: A – dinţii laterali superiori se montează cu zona cervicală pe centrul procesului alveolarB – dinţii laterali inferiori se montează în zona cervicală pe centrul apofizei alveolareC – dinţii frontali superiori se montează în afara centrului procesului alveolarD – dinţii frontali inferiori se montează pe centrul procesului alveolarE – dinţii frontali la ambele maxilare se montează strict vertical

N2, p374

575. Din liniile de orientare trasate pe modelul definitiv al mandibulei în edentaţia totală fac parte:A – linia medianăB – liniile ce împart în două jumătăţi tuberculii piriformiC – linia transversală trasată pe centrul procesului alveolar din zona frontalăD – marcarea limetelor tuberculilor piriformiE – marcarea contururilor proceselor alveolare

N2, p369

576. După înălţimea marginelor deosebim amprente funcţionale:A – de succiuneB – fiziologiceC – anatomiceD – propriu ziseE – parţiale

N1, p361

577. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:A – de compresieB – de dispovărareC – de tracţiuneD – diferenţiateE – de succiune

N1, p361

578. La corectarea lingurilor amprentare individuale se utilizează teste funcţionale:A – după HerbstB – cu amplitudă micăC – cu amplitudă medieD – cu amplitudă mareE – intensive

N1, p364

579. Adaptarea lingurii amprentare individuale prevede:A – aducerea marginilor pînă la un contact intim cu mucoasa pasiv mobilăB – aducerea marginilor pînă la fundul de sacC – realizarea grosimei marginilor conform volumului fundului de sacD – grosimea marginilor nu are importanţăE – eliberarea frenurilor şi a plicelor

N1, p362

580. Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale în edentaţia totală se efectuează prin tehnici:

92

A – modelări efectuate manual de medicB – modelări efectuate de pacient la comanda mediculuiC – modelări efectuate sinestătător de pacientD – modelări mixteE – modelări instrumentale

N1, p366

SIMPTOMATOLOGIA AFECŢIUNILOR STOMATOLOGICE DE BAZĂ CE NECISITĂ UN TRATAMENT ORTOPEDO-PROTETIC ŞI METODELE DE EXAMINARE A

BOLNAVILOR ÎN CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ

581. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-motivaţiaB-gnatodinamometriaC-istoria actualei maladiiD-istoria vieţiiE-inspecţia

N1, p47

582. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-motivaţiaB-inspecţiaC-palpareaD-radiografiaE-miotonometria

N1, p49

583. Examenul clinic al apofizelor alveolare edentate se va efectua prin:A-radiografia panoramicăB-palpareC-inspecţieD-studiul pe modelul diagnosticE-aprecierea densităţii ţesutului osos

N1, p49

584. La examenul clinic al mucoasei bucale se va studia mucoasa:A-activ mobilăB-pasiv mobilăC-durăD-elasticăE-imobilă

N1, p347

585. Mucoasa activ mobilă a cavităţii orale acoperă:A-palatul durB-palatul moaleC-planşeul bucalD-procesele alveolare

93

E-buzeleN1, p347

586. Mucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:A-limbaB-palatul durC-procesele alveolareD-obrajiiE-buzele

N1, p347587. Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac parte:A-inspecţia B-palpareaC-miotonometriaD-electromiografiaE-gnatosonia

N1, p64;71;74588. Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac parte:A-tomografiaB-artrografiaC-cineradiografiaD-electroradiografiaE-teleradiografia

N1, p63

589. Deosebim următoarele grade de mobilitate patologică a dinţilor:A-IB-IIC-IIID-IVE-V

N5

590. La investigarea microcurenţilor electrici în cavitatea bucală se utilizează:A-microampermetrulB-potenţiometrulC-miotonometrulD-gnatodinamometrulE-fagodinamometrul

N1, p74

591. Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de:

A-AgapovB-RubinovC-OxmanD-GhelmanE-Mamlok

N1, p69-70

592. Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice între arcadele dentare se efectuiază:

A-vizualB-cu hîrtie de articulare

94

C-cu plăcuţe de ceară ramolităD-cu creionul simpluE-cu creionul chimic

N1, p57

593. Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de.A-Agapov B-OxmanC-MamlokD-RubinovE-Ghelman

N1, p66

594. Principiul profilactic de tratament protetic prevede:A- profilaxia localăB- profilaxia respiraţiei nazaleC- profilaxia generalăD- profilaxia obiceiurilor vicioaseE- profolaxia tabacismului

N1, p84

595. Edentaţia parţială ca formă nozologică a afecţiunelor sistemului stomatognat poate fi:A-fără micşorarea dimensiunei verticale de ocluzieB-cu micşorarea dimensiunei verticale de ocluzieC-cronicăD-acutăE-exagerată

N5

596. Din formele nozologice ale sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-edentaţia totalăB-edentaţia parţialăC-abraziunea fiziologică a dinţilorD-abraziunea patologică a dinţilorE-pulpitele

N1, p76

597. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-durereaB-deriglări fizionomiceC-absenţa parţială a dinţilorD-absenţa totală a dinţilorE-deriglări de masticaţie

N1, p335

598. Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-prăbuşirea buzei superioareB-durereaC-prezenţa breşelor arcadelor dentareD-discromiile dentare

95

E-respiraţia oralăN5

599. Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:

A-asimitrii facialeB-deriglări de formă a nasuluiC-prăbuşirea buzelorD-modificarea unghiurilor mandibuleiE-modificări de culoare a feţii

N5

600. Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se pot examina:A- starea muşchiului digastricusB- starea muşchilor pterigoidieni interniC- starea muşchilor limbiiD- ganglionii limfatici cervicali superficialiE- inserţia inferioară a muşchilor temporali

N1, p59-60

Bibliografie1. Postolachi I. şi colaboratorii – Protetica dentară. – Chişinău, “Ştiinţa” 19932. Bîrsa Gn., Postolachi I. – Tehnici de confecţionare a protezelor dentare. – Chişinău,

“Ştiinţa” 19933. Гаврилов Е.И., Щербаков А.С., - Ортопедическая стоматология. Москва. Изд.

»Медицина». 19844. Копейкин В.Н., Демнер Л.М. – Зубопротезная техника. Москва. Изд.

»Медицина» 1985

96

G R I L Arăspunsurilor la teste pentru examenul de promovare la Stomatologia Ortopedică

pentru studenţii anului II în anul universitar 2002-2003

1. B2. C3. A4. C5. C6. C7. D8. B9. B10.B11.B12.E13.C14.A15.B16.B17.B18.C19.E20.E21.A22.C23.B24.B

25.E26.A27.C28.D29.A30.C31.B32.A33.A34.A35.C36.A37.A38.B39.A40.B41.A42.A43.B44.C45.E46.D47.C

48.B49.C50.C51.B52.A53.D54.C55.B56.C57.A58.C59.B60.A61.B62.B63.B64.C65.D66.E67.D68.B69.A70.B

71.C72.C73.A74.D75.E76.B77.B78.A79.D80.A81.B82.B83.D84.A85.C86.B87.D88.B89.C90.A91.B92.B93.E

97

94.E95.D96.A97.C98.C99.D100. A101. C102. A103. D104. C105. E106. B107. C108. B109. A110. C111. A112. B113. D114. B115. A116. C117. A118. E119. C120. A121. E122. B123. C124. B125. C126. B127. A128. B129. C130. D131. E132. E133. B134. A135. E136. B137. C138. C

139. A140. E141. C142. D143. A144. E145. C146. E147. C148. B149. B150. C151. C152. E153. E154. A155. E156. A157. D158. B159. A160. E161. A162. D163. B164. D165. C166. E167. C168. E169. D170. E171. C172. D173. E174. B175. A176. A177. D178. E179. E180. B181. D182. B183. A

184. B185. D186. A187. A188. C189. D190. C191. B192. C193. D194. C195. A196. A197. A198. D199. E200. B201. B202. A203. C204. E205. B206. A207. B208. A209. A210. E211. D212. A213. C214. C215. E216. D217. C218. C219. E220. A221. B222. A223. B224. C225. A226. C227. B228. E

229. C230. D231. D232. B233. B234. C235. A236. D237. B238. C239. D240. A241. E242. B243. D244. B245. C246. A247. B248. D249. C250. D251. D252. C253. B254. D255. A256. C257. B258. D259. E260. E261. A262. B263. E264. A265. B266. A267. C268. B269. A270. B271. A272. A273. E

98

274. B275. D276. A277. A278. A279. E280. C281. B282. C283. A284. D285. A286. A287. C288. D289. A290. C291. A292. E293. B294. B295. C296. D297. B298. C299. A300. A301. B;E302. B;D303. B;C;E304. B;D305. A;E306. B;C;E307. C;E308. A;D;E309. C;E310. B;D311. B;E312. B;D313. D;E314. A;C315. B;D316. B;C;E317. A;B;C318. B;E

319. C;D320. A;C321. C;E322. D;E323. B;C;E324. D;E325. A;B;C326. A;C327. B;C;D328. D;E329. B;C;D;E330. A;D331. A;D332. C;E333. A;C;D334. A;B;C335. A;C336. B;C;E337. B;E338. B;E339. C;E340. A;C;D341. C;D342. C;E343. A;C;E344. A;D345. A;B;D346. A;C347. B;C;E348. C;D;E349. A;B;C350. A;B351. A;B352. A;C;D353. A;B;C354. A;B;D355. A;B;D356. A;C;D;E357. A;B;D358. B;C359. A;B;C;E360. B;C;D361. B;D362. A;B;D363. A;E

364. A;B365. B;D366. A;C367. A;C;D368. B;C;D369. C;E370. B;D371. A;C;D372. A;C373. B;D;E374. C;D375. B;D376. A;B;E377. B;D;E378. A;C;E379. A;B380. A;B;C;D381. A;B382. A;C383. A;D384. B;C385. A;B386. B;E387. B;C388. B;D389. A;C390. B;C391. A;C;D392. B;D;E393. A;C;D394. A;B;D395. A;B;D396. B;E397. A;C;D398. A;B;E399. A;B;E400. A;D401. B;C402. B;C;E403. A;C404. A;B405. A;B;C406. A;C;D407. A;B;E408. B;C

409. A;B;C410. B;D411. A;B412. B;C413. A;B414. A;D415. C;E416. A;C417. A;B418. C;D419. B;D420. C;E421. A;C;E422. A;C423. D;E424. B;C425. A;C426. A;B427. A;C428. A;C429. A;B;C430. B;C431. A;C;D432. A;B;D433. A;C434. A;B;E435. A;B;D436. A;B;D437. A;B;D438. A;B;C439. B;C440. B;D;E441. A;D;E442. A;D443. A;B;C444. B;C445. A;B446. A;D447. A;C;D448. A;C;E449. A;B450. D;E451. B;C452. C;D453. C;D

99

454. A;B455. A;C;D456. B;C;D457. C;D458. A;B;E459. A;C;D460. A;B;D461. C;E462. A;B;C463. A;B464. A;B;C465. A;C;E466. A;C;D467. A;B,C468. B;D469. A;B470. A;B;C471. B;C472. B;C473. A;E474. A;B;C475. B;C;D476. A;B477. A;B;D478. B;D479. A;B;D480. B;C;D481. A;B;D482. B;D;E483. A;B484. A;B485. B;D;E486. A;C;D487. A;B;E488. A;B489. B;D;E490. A;D

491. A;B;D492. C;E493. B;D;E494. A;D;E495. A;D496. A;D497. A;C498. B;C499. A;B;D500. B;E501. A;C;D502. A;C;D503. B;C504. B;C505. A;D506. D;E507. A;B;C;E508. A;C;E509. A;B510. A;E511. A;C;D512. A;D513. A;B;C514. A;E515. B;C516. A;B;E517. A;C;D518. A;B;D519. D;E520. A;D;E521. C;E522. B;C;E523. A;B;C524. A;B525. A;B526. A;B;C527. B;D;E

528. A;B;E529. B;D;E530. C;D;E531. A;C;E532. A;B533. B;C;D534. A;B535. B;C536. B;C;D537. A;C538. B;C;D539. A;B;E540. A;B;C;D541. B;D542. B;D;E543. B;C;D544. A;D545. A;C546. C;E547. A;B;E548. C;D;E549. B;C550. B;C551. A;C;D552. A;C553. A;B;D554. B;C;E555. A;B556. A;B;C557. C;D;E558. A;B559. B;C560. D;E561. B;C;D562. A;D;E563. A;C;D564. B;C

565. A;B;C566. B;D567. A;B;C568. A;C;D569. B;E570. D;E571. A;D572. A;B;E573. A;D574. A;B;C;D575. A;B;C;D576. A;D577. A;B;D578. A;C579. A;C;E580. A;B;D581. A;C;D582. A;B;C583. B;C584. A;B;E585. B;C;E586. B;C587. C;D;E588. A;B;C589. A;B;C590. A;B591. B;D592. B;C593. A;B;C594. A;C595. A;B596. A;B;D597. A;B;E598. A;C;D599. A;C;D600. A;B;D

100

“APROB” Prorector didactic, Prof. universitar P.GALEŢCHI

Aprobate la şedinţa catedreiProcesul verbal N 6 din 31.01.2003Şeful catedrei, prof. universitar I.Postolachi

Aprobat la Comisia Metodicăa disciplinilor stomatologiceProcesul verbal N 10 din 11.02.2003Preşedinte, prof. universitar D.Şcerbatiuc