tema 5. piața Și mecanismul fucnționării ei
DESCRIPTION
Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei.TRANSCRIPT
![Page 1: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/1.jpg)
TEMA 5. PIAŢA ŞI
MECANISMUL
FUNCŢIONĂRII EI.
![Page 2: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/2.jpg)
1. Piaţa: apariţie, esenţă, tipuri.
Structura şi infrastructura pieţei.
2. Cererea şi factorii ce o determină.
3. Oferta şi determinanţii ei.
4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul pieţii.
5. Preţuri: teorii, tipuri, structuri. Metode de reglementare a preţurilor în economie.
![Page 3: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/3.jpg)
I. PIAŢA: APARIŢIE, ESENŢĂ, TIPURI.
STRUCTURA ȘI INFRASTRUCTURA PIEȚEI
![Page 4: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/4.jpg)
Piaţa – componentă esenţială a economiei de schimb, în care îşi găseşte expresie totalitatea relaţiilor ce apar în procesul de vânzare - cumpărare a bunurilor materiale şi serviciilor.
Piaţa constituie totalitatea relaţiilor de vînzare - cumpărare într-un spaţiu geografic dat, fie localitate, regiune sau ţară.
![Page 5: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/5.jpg)
Diferenţierea
economică a
producătorilor
Independenţa
producătorilor şi
libertatea
antreprenoriatului
Diviziunea
socială a
muncii
![Page 6: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/6.jpg)
Diversitatea formelor de proprietate şi a formelor de gospodărire
Asigurarea libertăţii activităţii economice
Crearea unui sistem a factorilor de producţie potenţiali
Caracterul complex şi accesul tuturor subiecţilor economici la informaţia cu privire la situaţia pieţei
Existenţa infrastructurii de piaţă
Crearea unui sistem al garanţiilor sociale şi de susţinere a populaţiei, care facilitează adaptarea oamenilor la condiţiile economiei de piaţă
![Page 7: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/7.jpg)
În sens îngust, piaţa poate fi definită drept locul de întălnire a consumatorilor şi a producătorilor, locul unde se confruntă cererea şi oferta de bunuri, de servicii şi capitaluri.
Elementele pieței: cererea (D), oferta (S), preţurile (P) concurenţa.
![Page 8: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/8.jpg)
piaţa nu mai este o piaţă liberă, ci o piaţă instituţională, funcţionarea ei efectuându-se într-un anumit cadru instituţional atât sub aspectul organizaţiilor, cât şi al normelor şi regulilor specifice.
piaţa contemporană își găsește reflectarea în sistemul contractual.
piaţa are un caracter normativ - piaţă a „colaborării”, a „încrederii”, aceasta reflectându-se în etica comportamentului de afaceri.
![Page 9: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/9.jpg)
piaţa are un caracter informaţional - Hayek: piața prin intermediul sistemului de preţuri, modificării coraportului cererii și a ofertei, publicităţii etc. transmite sistematic informaţia despre aceea unde, cum, când să se producă, să se cumpere şi să se vândă, asigurând prin aceasta coordonarea acţiunilor participanţilor pieţei.
piaţa contemporană este virtuală. Cele mai evidente implementări contemporane ale Internet-tehnologiilor aparţin următoarelor 3 instituţii economice:
a)comerţ; b)finanţe; c)relaţii de muncă. paralel cu piaţa legală se dezvoltă şi piaţa nelegală,
aceasta este o realitate pentru toate ţările lumii.
![Page 10: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/10.jpg)
Funcţia de
intermediere
D-S
Funcţia de
reglementare
Produce bunuri utile
societății!!!
Funcţia de formare a
preţului
D↔S=P
Funcţia de informare a
agenţilor economic
Domenii prospere
Funcţia de diferenţiere
a producătorului
Cîștigă sau pierde?
![Page 11: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/11.jpg)
PIAŢĂ NEDEZVOLTATĂ
Relații accidentale, de
schimb marfă-marfă
PIAŢĂ LIBERĂ (CLASICĂ)
Reglementare indirectă
din partea statului
PIAŢĂ REGLEMENTATĂ
Specifică economiilor
mixte
PIAŢĂ DEFORMATĂ
Caracteristică economiei
de comandă și situațiilor
excepționale
I. Structura pieţei după gradul de
maturitate.
![Page 12: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/12.jpg)
Piaţa bunurilor
de consum şi a
serviciilor
Piaţa
capitalului
Piaţa muncii Piaţa
informaţională
Piaţa hîrtiilor
de valoareşi a
valutei
Piaţa
pămîntului şi a
resurselor
naturale
Piaţa
tehnologiilor şi
patentelor
Piaţa monetară
şi de credit
![Page 13: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/13.jpg)
II: Structura
pieței după
subiecți
Piaţa
cumpărătorilor
Piața vînzătorilor
Piața
instituțiilor de
stat
Piața
vînzătorilor
intermediari
![Page 14: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/14.jpg)
Piaţa locală
Piaţa regională (în
cadrul unei ţări)
Piaţa naţională Piaţa regională
(mai multe ţări)
Piaţa mondială
![Page 15: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/16.jpg)
Piață
deficitară
echilibrată excedentară
![Page 17: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/17.jpg)
•piaţa tradiţională - bazată pe
contact direct;
•piaţa virtuală.
![Page 18: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/18.jpg)
piața
transporturilor
piaţa
industrială;
piaţa de
construcţii;
piaţa agricolă;
piaţa
tehnologiilor
informaţionale
şi de
comunicare;
![Page 19: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/19.jpg)
Piața angro
Piața cu
amănuntul
![Page 20: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/20.jpg)
piața închisă – produsele unui singur producător;
piaţa saturată – multitudine de produse omogene a mai
multor producători;
piaţa diversificată – multitudine de produse, legate între
ele şi orientate spre satisfacerea unei sau mai multor
nevoi interdependente;
piaţa mixtă – sortiment larg oferit de mai mulţi producători.
![Page 21: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/21.jpg)
Piaţă
legală
Piaţă
nelegală
![Page 22: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/22.jpg)
Bursele: muncii, hârtiilor de valoare, mărfurilor;
Licitaţiile - pentru vinderea produselor unicale ş.a.
SI: Formele specifice ale pieței.
![Page 23: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/23.jpg)
Cuvântul infrastructură este folosit pentru a desemna 2 noţiuni diferite: infrastructura economiei naţionale şi infrastructura pieţei.
Infrastructura economiei naţionale constituie totalitatea elementelor materiale, organizaţionale şi informaţionale cu ajutorul cărora sînt asigurate legăturile între ramurile şi regiunile economiei şi care permit o funcţionare normală a vieţii economice.
Din infrastructura economiei naţionale fac parte: drumurile auto, căile ferate, aeroporturile, şcolile, spitalele, hotelurile, reţele informaţionale etc., create de obicei prin mijloacele organelor puterii centrale sau locale.
Infrastructura pieţei constituie ansamblul de instituţii, servicii, întreprinderi specializate, generate de înseşi relaţiile de piaţă, care la rândul lor asigură o funcţionalitate civilizată şi eficientă a pieţei.
![Page 24: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/24.jpg)
Sistemul comercial (bursele de mărfuri, bursele hârtiilor de valoare, licitaţiile, complexele de expoziţii);
Sistemul bancar ( băncile comerciale şi sistemul de credit, banca de emisie)
Sistemul publicitar (agenţii publicitare, centre informaţionale..)
Sistemul de consulting şi audit ( servicii ce acordă consultaţii în problemele economice şi juridice, precum şi serviciile care efectuează controlul activităţii economico - financiare a întreprinderii)
Sisteme de asigurare. Sistemul de învățământ economic (mediu şi superior).
![Page 25: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/25.jpg)
![Page 26: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/26.jpg)
CEREREA
– D
OFERTA
– S
PREŢUL-
P
![Page 27: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/27.jpg)
Interdependenţa şi interacţiunea D şi S şi P formează conţinutul mecanismului pieţei.
D şi S se influenţează reciproc fără încetare.
În urma confruntării permanente a D şi S se stabileşte preţul de echilibru.
Concurenţa, de asemenea influenţează asupra celorlalte 3 elemente ale nucleului pieţei - D, S, P.
![Page 28: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/28.jpg)
Cererea reprezintă cantitatea de produse pe care consumatorii doresc şi pot să le procure într-un anumit interval de timp, la un anumit nivel al preţurilor.
Nu pot fi calificate drept D – nevoia unei persoane, lipsite de mijloacele respective de a-şi procura un apartament, sau o bicicletă.
D îşi are originea în nevoile umane şi este condiţionată de voinţa de cumpărare, precum şi de resursele băneşti disponibile.
![Page 29: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/29.jpg)
Cererea – corelaţia dintre cantităţi de bunuri solicitate şi preţurile oferite pieţei acesteia cu condiţia că toţi parametrii rămân constanţi.
Cantitatea sau volumul cererii – e o cantitate bine determinată de bunuri solicitată de consumator la un preţ dat cunoscut, într-o perioadă determinată de timp, cu condiţia că toţi parametrii rămân constanţi.
Preţul cererii este preţul maxim pe care îl poate oferi consumatorul pentru un anumit volum de bunuri.
![Page 30: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/30.jpg)
Cerere derivată
( ex. D pentru făină este determinată de D pentru pîine)
Cerere pentru bunuri complementare
( D de bunuri care în consum se folosesc împreună)
Cerere pentru bunuri substituibile
(D pentru bunuri care satisfac aceleaşi nevoi:unt, margarină)
![Page 31: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/31.jpg)
nivelul preţurilor cererii - Pd,
veniturile indivizilor-I, destinate consumului,
modificarea preţului la bunurile substituibile - Ps şi la cele complementare - Pc,
schimbarea modei şi a gusturilor cumpărătorilor -G
anticipările privind evoluţia pieţei –A,
numărul- Nc şi structura pe categorii a cumpărătorilor - Sc ( o dată cu îmbătrânirea populaţiei creşte D la medicamente).
![Page 32: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/32.jpg)
Dependenţe dintre toţi parametrii cererii şi D se numeşte funcţia desfăşurată a cererii:
D=f(Pd, I, Ps ,Pc, G,A, Nc, Sc);
Atunci când toţi parametrii cererii, în afară de preţ sunt constanţi, funcţia cererii ia următoarea formă:
Qd=f(Pd) – funcţia directă a cererii.
Cererea poate fi exprimată grafic, tabelar, analitic.
![Page 33: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/33.jpg)
Pd=f(Qd) – funcţia inversă a cererii
Qd=a-bP - funcţia liniară a cererii
a – termenul liber a funcţiei, punctul de intersecţie a dreptei cererii cu axa cantităţii, adică este cantitatea maximă solicitată de bunuri la un preţ 0 (zero), P=0.
b – coeficientul de înclinaţie a funcţiei, reflectă dependenţe inversă dintre preţ şi cantitatea cererii.
–b=ΔQ/ΔP sau
–b= Q2-Q1/P2-P1.
![Page 34: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/34.jpg)
Exemplu
Cererea pe o piaţă a unui bun “X” este caracterizat astfel:
![Page 35: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/35.jpg)
![Page 36: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/36.jpg)
La modificarea preţului cererii se modifică
cantitatea solicitată pe aceeaşi dreaptă a cererii-
modificare cantitativă
Atunci când se modifică ceilalţi parametri ai cererii,
în afară de preţ, se va obţine o deplasare în plan a
dreptei cererii-modificare calitativă
![Page 37: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/37.jpg)
Legea cererii exprimă o interdependență, potrivit căreia o dată cu creşterea preţului la un bun oarecare, cantitatea cerută scade şi invers, o scădere a preţului generează o sporire a cantităţii cerute (ceteris paribus).
![Page 38: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/38.jpg)
Legea generala a cererii se verifica in cazul bunurilor normale si in cazul majoritatii bunurilor inferioare
Bunurile normale - sunt acele bunuri a căror cerere creste odată cu sporirea veniturilor (ex. carnea, dulciurile, băuturile răcoritoare, unele produse nealimentare, unele servicii)
Bunurile inferioare – sunt acele bunuri a căror cerere se reduce odată cu sporirea veniturilor (ex. pâinea, cartofii, fasolea, legumele uscate, etc)
Pentru unele bunuri inferioare – creșterea preturilor este însoțita de o creștere a cererii, iar reducerea preturilor de o contracție a acesteia. În literatura de specialitate se numește “paradoxul sau efectul Giffen”
![Page 39: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/39.jpg)
Efectul de substituire va încuraja cumpărătorul să substituie alte bunuri cu produsul mai ieftin (dacă preţul s-a micşorat) sau produsul devenit mai scump (dacă preţul creşte) cu altele care au devenit relativ mai ieftine.
Efectul substituţiei este totdeauna non-negativ în sensul că el are o evoluţie firească pentru situaţiile normale.
În situaţii de ceteris paribus, menajul cumpără mai mult din marfa mai ieftină (şi nu mai puţin) şi invers.
![Page 40: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/40.jpg)
Efectul de venit poate fi pozitiv sau negativ. Când venitul real creşte tindem să cumpărăm mai mult din majoritatea bunurilor (şi invers dacă venitul real scade).
Dar sunt şi unele mărfuri şi situaţii când, mărirea venitului real (datorită reducerii preţurilor) ne modifică stilul de viaţă, ne modifică programele de consum, astfel că unele mărfuri vor fi cerute mai puţin.
În aceste situaţii, efectul de venit este negativ. Este cazul bunurilor inferioare şi a situaţiilor de
paradoxuri ale cererii.
![Page 41: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/41.jpg)
Paradoxul Giffen –o variație de același sens a cererii și a prețului și respectiv una inversă în raport cu venitul. Acest lucru se întîmplă fie atunci cînd are loc o creștere generalizată a prețurilor unei categorii ample de mărfuri, fie în cazul unei scăderi semnificative a veniturilor reale ale consumatorilor. Varianta reciprocă este adevărată: o reducere a prețurilor pentru aceste bunuri inferioare, respectiv un venit mai ridicat, determină o scădere a cantității cerute.
Când are loc creşterea generalizată a preţurilor, menajele aflate sub pragul sărăciei îşi reduc consumul din bunurile alimentare cu valoare nutritivă ridicată, sporindu-şi achiziţiile din bunuri cu valoare nutritivă redusă.
Poate fi și situația cînd o creștere a veniturilor sporește posibilitatea de achiziție a unor alte bunuri și conduce la diminuarea cererii pentru bunurile inferioare.
Dacă preţul acestor bunuri creşte substanţial, venitul real scade atât de mult încât efectul de venit este mai mare ca efectul de substituire, iar cantitatea cerută creşte.
![Page 42: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/42.jpg)
Efectul de snobism – se caracterizează prin faptul că consumatorul, dorește să se evidențieze din mulțime. Astfel, consumatorul individual depinde în mod indirect de alegerea altora (dacă cineva a procurat bunul A, atunci noi vom exclude acest bun din consum și vom opta pentru un alt bun B, prin trăsăturile sale superior lui A).
Efectul Veblen – relevă un coportament demonstrativ al consumatorului, în contextul în care bunurile sau serviciile nu se utilează după destinație, ci pentru a – și etala statul social. Această situație explică cauzele sporirii cererii concomitent cu creșterea prețului.
Efectul de snobism depinde de mărimea consumului celorlalți, pe cînd efectul Veblen, depinde înainte de toate de preț.
![Page 43: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/43.jpg)
Paradoxul Rugină – bazat pe curbele anormale sau frânte ale cererii, care se manifestă în economiile grav dezechilibrate, cu inflaţie intensă şi persistentă.
![Page 44: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/44.jpg)
Efectul de venit nul - există mărfuri foarte scumpe la care populaţia nu are acces datorită veniturilor limitate, iar reducerile succesive de preţ nu afectează cererea.
![Page 45: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/45.jpg)
![Page 46: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/46.jpg)
Oferta - S - reprezintă cantitatea de produse pe care vânzătorii sunt dispuşi să o vândă, într-o anumită perioadă de timp, la un anumit nivel al preţurilor.
Dependenţa S de preţ este directă, ea poate fi:
TOTALĂ SAU DE PIAŢĂ
constituie totalitatea ofertelor individuale.
INDIVIDUALĂ
cantitatea de bunuri pe care un producător este predispus să o
vîndă la un preţ anumit;
![Page 47: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/47.jpg)
Nivelul preţurilor –P,
Costul producţiei – CP-dacă CP scade, atunci S creşte şi invers,
Numărul de ofertanţi – Nof - ieşirea pe piaţă a noilor firme va contribui la creşterea S, indiferent de preţ,
Schimbarea preţului la alte bunuri – Ps, Pc - fapt care va condiţiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura dată, ceea ce va contribui la reducerea S.
![Page 48: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/48.jpg)
Politica fiscală şi subsidiile - Imp/Subv - creşterea
impozitului provoacă scăderea S şi invers, acordarea de subsidii din partea statului încurajează mărirea S.
Condiţiile naturale şi social politice – Cond - Calamitățile naturale condiţionează reducerea S. Condiţiile social-politice(ex. stabilitatea politică) va duce la creşterea S, iar instabilitatea politică duce la reducerea S.
S=f(P, CP, Ps ,Pc, Imp/Subv, Cond);
Qs = a + b * P, unde b –ia valori pozitive
Oferta poate fi prezentată: analitic, tabelar și grafic.
![Page 49: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/49.jpg)
![Page 50: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/50.jpg)
Modificarea ofertei este determinată de
modificarea factorilor non-preţ şi se reprezintă
prin deplasarea curbei ofertei în spaţiu-
modificare calitativă.
Modificarea volumului ofertei în rezultatul
modificării preţului produsului în condiţiile
cînd ceilalalţi factori sînt constanţi, se
reprezintă prin deplasarea pe curba ofertei-
modificare cantitativă .
![Page 51: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/51.jpg)
Legea ofertei : cantitatea S se măreşte o dată cu creşterea preţului şi se reduce în cazul micşorării acestuia (ceteris paribus).
![Page 52: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/52.jpg)
![Page 53: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/53.jpg)
De regulă pe piaţă există :
un exces de D sau un exces de S,
propuneri diferite ale cumpărătorilor şi vânzătorilor cu privire la mărimea P.
Însă în urma contrapunerii permanente dintre cerere şi ofertă apare o situaţie când cumpărătorii sunt dispuşi să procure un bun oarecare la un preţ care îi satisface şi pe vânzători.
Astfel se stabileşte un preţ de echilibru, care mai poate fi numit şi preţul pieţei.
![Page 54: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/54.jpg)
![Page 55: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/55.jpg)
E - punctul de echilibru;
Condiţia de echilibru a pieţei :
Qd = Qs
Situația în care Qd = Qs ⇛ echilibrul de piaţă;
P care Qd = Qs ⇛Pe numit și preţ de piaţă.
Situația în care Qd = Qs ⇛Qe,
Dacă P > Pe se înregistrează ofertă de bunuri excedentară sau cere insuficientă;
Qs > Qd
Dacă P' < Pe se înregistrează cerere excedentară sau deficit de bunuri,
Qd > Qs
![Page 56: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/56.jpg)
A. Modificarea cererii ↑ cererii de la D0 la D1, determină ↑ Pe şi Qe.
↓ cererii de la D0 la D2 ↓ Pe şi Qe.
Are loc ca rezultat al modificării factorilor non-preţ ai cererii
Modalități de influențare a echilibrului pieței
![Page 57: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/57.jpg)
↑ ofertei de la S0 la S1, determină ↑ Qe şi ↓ Pe.
↓ ofertei de la S0 la S2 determină ↓ Qe şi ↑ Pe.
Are loc ca rezultat al modificării factorilor non-preţ al ofertei
![Page 58: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/58.jpg)
I. Reglementarea directă
A. Nivelul maxim al preţului (plafonul preţului).
P<Pe;
Este fixat pentru susţinerea intereselor consumatorilor vulnerabili;
Dezavantaje: deficit de mărfuri, operaţiuni speculative, etc.
Situaţia creată pe piaţă : Qd > Qs.
![Page 59: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/59.jpg)
Cerere excedentară
Q
E
Pe
D
Qe
S
Pmax
P
0
![Page 60: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/60.jpg)
P>Pe; Se stabileşte pentru susţinerea unor producători (exemplu: producătorii agricoli);
Apare excesul bunurilor, se formează stocuri;
Situaţia creată pe piaţă: Qs > Qd; Statul poate majora exportul de produse sau sustrage surplusul acumulat.
![Page 61: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/61.jpg)
Ofertă excedentară
Q
E
Pe
D
Qe
S
Pmin
P
0
![Page 62: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/62.jpg)
Impozite incluse în preţul mărfurilor;
T↑ => S↓ => Pe↑ => Qe↓
Subvenţionarea unor producători
Subvenţii↑ => S↑ => P↓ => Qe↑
![Page 63: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/63.jpg)
SI:
Echilibrul pieței în condiții statice și dinamice
Sursa: Bucos T., Barbăneagra O.
Teorie economică, Chișinău, 2010
Pag. 73-78
![Page 64: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/64.jpg)
![Page 65: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/65.jpg)
teoria obiectivă, bazată pe valoarea – muncă;
teoria subiectivă, bazată pe criteriul utilităţii bunurilor;
teoria „preţului fără valoare” – reprezintă o sinteză a precedentelor teorii şi a raportului dintre cerere şi ofertă;
teoria contemporană – mărimea şi dinamica preţului sunt condiţionate de mai mulţi factori.
![Page 66: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/66.jpg)
Cantitatea de bani pe care cumpărătorul trebuie să o plătească pentru a obţine un bun sau
serviciu.
Funcţia de informare
Preţul informează agenţii economici despre
situaţia economică la un moment dat
Funcţia de evidenţă
Cu ajutorul preţului se calculează şi se măsoară
cheltuielile şi rezultatele activităţii
![Page 67: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/67.jpg)
Funcţia de repartiţie
Presupune repartiţia şi redistribuirea produsului
naţional între diferite ramuri sau regiuni
Funcţia de stimulare
De a direcționa producătorii să-şi orienteze activitatea
unde preţul şi deci cererea este mai mare; de a motiva
producătorul pentru a reduce costul de producţie
![Page 68: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/68.jpg)
Preţuri libere
Preţuri mixte Preţuri
administrate
![Page 69: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/69.jpg)
Forme specifice ale preţului
salariul – se stabileşte pe piaţa muncii,
profitul – piaţa capitalului, renta – pe piaţa pământului,
dobânda şi dividendul – pe piaţa financiară,
cursul valutar – piaţa valutară.
![Page 70: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/70.jpg)
Preţuri angro Preţul cu
amănuntul
Preţul de
achiziţie a
producţiei
agricole
Preţ mondial
![Page 71: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/71.jpg)
PREŢ
Metodele controlului
direct:
stabilirea
administrată a
preţurilor,
blocarea preţurilor,
plafoanele de preţuri,
limitarea marjei de
profit,
normele de stabilire a
preţurilor,
declararea preţurilor
şi tarifelor ş.a.
Metodele controlului
indirect:
cotele de impozitare,
controlul asupra
masei monetare,
sistemul de
remunerare a muncii,
politica de creditare,
reglarea cheltuielilor
de stat,
stabilirea normelor de
amortizare ș.a.
![Page 72: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/72.jpg)
Se utilizează pentru menținerea prețurilor la:
produselor agricole şi agroalimentare,
materiilor prime de bază,
combustibilului şi resurselor energetice.
Preţul fixat în mod autoritar de către stat poate să apară ca:
Preț maxim;
Preț minim;
Preţul subvenţionat ;
Blocarea (îngheţarea) preţurilor ;
Limitarea nivelului rentabilităţii şi a adaosului comercial.
![Page 73: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/73.jpg)
Statul tinde să asigure echilibrul dintre cerere şi ofertă în vederea majorării lente a preţurilor în cadrul întregii economii.
Statul foloseşte controlul indirect prin intermediul:
politicii fiscale;
politicii monetar-creditare;
reglementării cheltuielilor de stat;
reglementării sistemului de remunerare a muncii.
![Page 74: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/74.jpg)
SI: Metode de reglementare a prețurilor în Republica Moldova.
![Page 75: Tema 5. Piața Și Mecanismul Fucnționării Ei](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022050908/55cf920a550346f57b92fdcb/html5/thumbnails/75.jpg)
MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!!!