tehnici de autoinstruire in dependenta de stilul de invatare
TRANSCRIPT
Etapele de realizare:
Se propune a afişa pe perete o coală mare de hîrtie ce se împarte în trei rubrici;
În partea stîngă se fixează obiectivele de învăţare şi se descrie în fraze concise ceea ce doriţi să însuţiţi;
Pe coala din centru schiţaţi cîte din problemele de instuire se află sub control (ceea ce cunoaşteţi deja);
Iar în dreapta – cunoştinţele ce urmează a fi însuşite. Odată cu însuşirea unor noi conţinuturi se va completa coala din centru pînă la însuşirea în totalitate şi temeinică a subiectului.
Exemplu:
Ce am însuşit ?
Obiectivele învăţării
Ceea ce urmează a fi
însuşit
Harta kineistezică este o metodă ce sprijină
învăţarea de natură chinestezică.
Etapele de realizare:
Pe coli mari de hîrtie se notează anumite informaţii care vor fi aranjate după o anumită logică;
În momentul în care acestea vor fi aşezate pe podea, cel care învaţă va trebui să păşească pe ele în ordinea indicată de săgeţi şi să explice informaţiile pe care calcă.
Exemplu:
Fig. 1 Harta kinestezică
Desfăşurare:
Cel care învaţă foloseşte mici dreptunghiuri de carton.
Fiecare dreptunghi este tăiat în două, folosindu-se modalităţi diferite dea tăia; o întrebare este scrisă pe o parte a cartonaşului astfel tăiat, pe partea cealaltă care formează întregul cu prima fiind scris răspunsul.
În momentul în care un set de carduri este pregătit, urmează să identifice bucăţile care se potrivesc.
În competarea acestora, cel care învaţă trebuie să verbalizeze explicînd fiecare legătură între întrebări şi răspunsuri pe cartonaşele în cauză
Exemplu:
Fig. 2 Model de Task card simplu
Prinautoeducaţieomul devine
conştient de propriile capacităţi, dobîndeşte conştiinţa identităţii de sine.
Copilului, care din anumite motive a rămas puţin la învăţătură, i se încredinţează sarcina de a-şi ajuta colegul. Astfel, se dezvoltă încrederea în sine, apare sentimentul demnităţii personale. Rolul de ,,învăţător” îl pune pe elev în situaţia de a învăţa singur conţinuturile, pentru a le explica mai apoi colegului.
cunoscîndu-şi neajunsurile şi priorităţile, elevul joacă rolul de persoană care nu are acel sau alt neajuns în patru-cinci zile, timp de o oră sau de două-trei ore pe zi. În timpul acestor ore elevul trebuie să fie aşa cum îşi doreşte ele să fie. Cu timpul neajunsul dispare, iar calitatea dorită devine o obişnuinţă.
Total pentru inteligenţa corporal-kinesteizică
Q A B C D E F G H I
1. 10
8 5 2 0
9. 10
8 5 2 0
17.
0 0 0 0 10
0 0 0 0
18.
10
0 0 0 0 0 0 0
19.
0 10
0 0 0 0 0 0
20.
0 0 0 0 10
0 0 0
Test: Ce tip de inteligenţă ai ?
Q A B C D E F G H I
5. 10
8 5 2 0
13.
10
8 5 2 0
17.
0 0 0 0 0 10
0 0 0
18.
0 10
0 0 0 0 0 0
19.
0 0 0 0 0 0 10 0
20.
0 10
0 0 0 0 0 0Total pentru inteligenţa muzicală
Q A B C D E F G H I
2. 10
8 5 2 0
10.
10
8 5 2 0
17.
10
0 0 0 0 0 0 0 0
18.
0 0 0 0 0 0 0 10
19.
0 0 0 0 0 0 0 10
20.
0 0 0 10 0 0 0 0Total pentru inteligenţa logic-matematică
Q A B C D E F G H I
6. 10
8 5 2 0
14.
10
8 5 2 0
17.
0 0 0 0 0 0 0 10
0
18.
0 0 0 0 0 10
0 0
19.
0 0 0 0 0 10
0 0
20.
0 0 0 0 0 0 10 0Total pentru inteligenţa intrapersonală
Q A B C D E F G H I
3. 10
8 5 2 0
11.
10
8 5 2 0
17.
0 0 10 0 0 0 0 0 0
18.
10
0 0 0 0 0 0 0
19.
0 10
0 0 0 0 0 0
20.
0 0 0 0 10
0 0 0Total pentru inteligenţa lingvistică
Q A B C D E F G H I
7. 10
8 5 2 0
15.
10
8 5 2 0
17.
0 0 0 0 0 0 0 0 10
18.
0 0 0 10 0 0 0 0
19.
0 0 0 10 0 0 0 0
20.
0 0 0 0 0 10
0 0Total pentru inteligenţa interpersonală
Q A B C D E F G H I
4. 10
8 5 2 0
12.
10
8 5 2 0
17.
0 0 0 10 0 0 0 0 0
18.
0 0 10 0 0 0 0 0
19.
10
0 0 0 0 0 0 0
20.
10
0 0 0 0 0 0 0Total pentru inteligenţa vizual - spaţială
Q A B C D E F G H I
8. 10
8 5 2 0
16.
10
8 5 2 0
17.
0 10
0 0 0 0 0 0 0
18.
0 0 0 0 0 0 10 0
19.
0 0 0 0 10
0 0 0
20.
0 0 0 0 0 0 0 10
Total pentru inteligenţa natural-biologică
Rezultate: Un scor între 0 şi 20: acesta este
tipul de inteligenţă cel mai puţin prezent în cazul tău;
Un scor între 21 şi 40: acest tip de inteligenţă te influenţează foarte mult;
Un scor între 41 şi 60: acesta este tipul de inteligenţă dominant.
Cuccini C., în lucrarea Cum să învăţ ? Metode de învăţare eficientă propune jocul De-a reporterul pentru a trezi interesul elevilor faţă de învăţătură. Se confecţionează dintr-o butelie de spray goală, hîrtie glasată şi fir textil, un microfon. Apoi un elev va surprinde colegii săi în împrejurări diferite ( în clasă, pe hol, în curtea şcolii, acasă în timpul liber) şi va realiza un interviu cu tema Învăţătura. Într-o agendă va nota răspunsul la următoarele întrebări:
Îţi place să înveţi ? De ce ?Nu-ţi place să înveţi ? De ce ?Ce discipline te atrag foarte mult ?
De ce?Ce discipline nu te atrag ? De ce ?Cîte calificative de FB, B, S, I ai luat
? După înregistrarea răspunsurilor,
împreună cu cîţiva alţi colegi se formează o echipă pentru a-i clasifica pe cei chestionaţi în trei grupe astfel:
Copii care învaţă de bună-voie, foarte interesaţi de a cunoaşte
Copii care învaţă simţindu-se obligaţi de familie, de învăţătoare
Copii pe care nu-i interesează învăţătura
A B C
Apoi se stabileşte o recompensă pentru
fiecare copil, în funcţie de interesul sau
dezinteresul faţă de învăţătură:cei din coloana A – medalie de aur
care se va reprezenta printr-un jeton colorat cu galben în care se va scrie iniţialele copilului;
cei din coloana B – medalie de argint, jeton alb;
cei din coloana C – medalie de bronz, jeton colorat maro.
Apoi se ia o foaie de carton şi se desenează un triunghi mare care se împarte în trei părţi:
Plasaţi jetoanele corespunzătoare fiecărui copil astfel:
în vîrful triunghiului pe cei cu medalia de aur;
la mijloc pe cei cu medalia de argint;
în partea de jos pe cei cu medaliile de bronz.
aur
argint
bronz
Pentru copii care au obţinut medaliile de bronz, se organizează împreună cu învăţătoarea un program de într-ajutorare, pentru ca şi ei după un timp să manifeste mai mult interes pentru învăţătură şi să urce spre vîrful triunghiului.
Pe o altă coală de carton, se reface desenul plasînd la locul lor jetoanele galbene, albe, maro fără iniţialele vreunui elev. Pe măsură ce colegii medaliaţi cu bronz depăşesc această situaţie, reuşind să aibă rezultate bune şi foarte bune, dar şi un interes deosebit pentru învăţătură, se va consemna în desen, pe jetoane, iniţialele lor în locul corespunzător.
După realizarea celui de-al doilea desen, se compară cu primul, marcînd progresul elevilor.