tehnica platilor

74
CAP. I: ACREDITIVUL DOCUMENTAR CARACTERISTICILE ACREDITIVULUI DOCUMENTAR 1. Siguranta platii – se angajeaza o banca in sustinerea mecanismului de derulare; in acreditivul documentar confirmat si irevocabil intervine angajamentul a doua banci, fiind una din cele mai sigure metode de plata; 2. Formalismul acreditivului documentar – banca nu vede marfa, ci verifica numai documentele. Acreditivul prezinta un supliment de formalism fata de alte tehnici de plata, banca insistand asupra conformitatii documentului in raport cu ordinul de deschidere a acreditivului documentar ( se intocmesc trei documente: ordinul de deschidere, deschiderea acreditivului documentar si notificarea bancii exportatorului). Documentele trebuie redactate in limba in care s-a cerut si in numarul de exemplare cerut; 3. Independenta fata de contractul de baza – acreditivul poate sa cuprinda si alte elemente fata de contractul initial, dar banca ia in considerare ordinul de deschidere a AD. Bancile nu sunt obligate de nici o relatie contractuala comerciala sau termeni ai unui contract comercial cu care AD are legatura; 4. Adaptabilitatea – proprietatea AD de a se adapta diferitelor operatii comerciale; 5. Fermitatea angajamentului bancar – indifferent daca AD e revocabil sau irevocabil, banca se angajeaza ferm la plata contravalorii exportului, cu conditia ca setul de documente sa fie conform cu termenele si conditiile din ordinul de deschidere a acreditivului documentar. PARTILE IMPLICATE

Upload: adrian0921

Post on 16-Nov-2015

111 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

Tehnica Platilor

TRANSCRIPT

Tehnica Platilor

CAP. I: ACREDITIVUL DOCUMENTAR

CARACTERISTICILE ACREDITIVULUI DOCUMENTAR1. Siguranta platii se angajeaza o banca in sustinerea mecanismului de derulare; in acreditivul documentar confirmat si irevocabil intervine angajamentul a doua banci, fiind una din cele mai sigure metode de plata;2. Formalismul acreditivului documentar banca nu vede marfa, ci verifica numai documentele. Acreditivul prezinta un supliment de formalism fata de alte tehnici de plata, banca insistand asupra conformitatii documentului in raport cu ordinul de deschidere a acreditivului documentar ( se intocmesc trei documente: ordinul de deschidere, deschiderea acreditivului documentar si notificarea bancii exportatorului). Documentele trebuie redactate in limba in care s-a cerut si in numarul de exemplare cerut;3. Independenta fata de contractul de baza acreditivul poate sa cuprinda si alte elemente fata de contractul initial, dar banca ia in considerare ordinul de deschidere a AD. Bancile nu sunt obligate de nici o relatie contractuala comerciala sau termeni ai unui contract comercial cu care AD are legatura;4. Adaptabilitatea proprietatea AD de a se adapta diferitelor operatii comerciale;5. Fermitatea angajamentului bancar indifferent daca AD e revocabil sau irevocabil, banca se angajeaza ferm la plata contravalorii exportului, cu conditia ca setul de documente sa fie conform cu termenele si conditiile din ordinul de deschidere a acreditivului documentar.

PARTILE IMPLICATE

Partile implicate in derularea AD reflecta modul in care acest mecanism este gandit si functioneaza. Fiecare actor implicat isi are rolul sau pe care trebuie sa si-l joace cat mai corect si mai eficient pentru ca intregul sa nu aiba de suferit.Aceste parti sunt:1. Ordonatorul AD importatorul/beneficiarul unei prestatii sau cel care initiaza operatiunea2. Beneficiarul AD exportatorul/prestatorul de servicii. El este cel in favoarea caruia banca importatorului s-a angajat la plata3. Banca emitenta banca care, la solicitarea importatorului, care este ordonatorul AD, isi asuma in scris angajamentul de plata in anumite conditii si termene. Acest angajament e ail poate efectua direct ( ea insasi efectueaza plata) sau indirect (desemneaza o alta banca sa efectueze plata)4. Banca corespondenta banca prin care banca emitenta transmite telexul AD spre a fi comunicat beneficiarului acreditivului.Aceasta poate fi:

Banca verificatoare sau avizatoare in cazul in care plata documentelor are loc la banca emitenta sau plata este solicitata la o terta banca Banca platitoare se poate afla in tara exportatorului sau intr-o terta tara Banca trasa cand plata urmeaza sa fie facuta prin cambia trase asupra unei banci. Banca asupra careia au fost trase cambiile si care la scadenta le va achita se numeste banca trasa Banca negociatoare in practica bancara anglo-saxona, AD presupune utilizarea unei cambia trase asupra bancii emitente si deci locul platii este la ea. In masura in care o alta banca decat banca emitenta este insarcinata cu negocierea, aceasta inseamna ca banca negociatoare este autorizata sa preia documentele de la expeditor, sa I le achite contra unui commission de negociere si sa le remita bancii emitente Banca confirmatoare banca care la angajamentul de plata asumat de banca emitenta adauga propriul ei angajament egal ca valoare si conditii

MECANISMUL PLATII PRIN ACREDITIV DOCUMENTAR

In conformitate cu practica internationala si cu Publicatia 500, succesiunea momentelor este urmatoarea:

1. Existenta unui contract sau a unei intelegeri prin care partenerii au convenit plata prin AD2. Dispozitia/ordinul de deschidere este dat de importator bancii sale, banca emitenta, si cuprinde toate conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a I se face plata3. Deschiderea AD consta in elaborarea unu inscris, insusi AD, prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea beneficiarului AD, exportatorul, in conditiile de termene si documente potrivit inscrisurilor primate de la ordonator. Acest document este transmis bancii exportatorului4. Notificarea beneficiarului AD banca exportatorului anunta exportatorul de deschiderea AD si ii remite documentul AD5. Livrarea marfii6/7.Utilizarea AD in posesia documentelor ce atesta livrarea marfii in termenele si conditiilor din AD, exportatorul le prezinta la banca. Banca verifica concordanta documentelor cu cerintele AD si efectueaza plata (documente contra bani)8/9.Remiterea documentelor/rambursarea sumei banca platitoare, dupa efectuarea platii, remite documentul bancii emitente. Aceasta, dupa un nou control al documentelor, in functie de conditiile din acreditiv, ramburseaza bancii platitoare banii. In caz contrar, nu ramburseaza banii pe documente neconforme cu termenii AD10/11.Notificare importator/plata documente banca emitenta detine documentele privitoare la marfa sip e cele pe care le elibereaza importatorului contra plata12. eliberare/ridicare marfa

FORME SI TIPURI DE ACREDITIV DOCUMENTAR

In functie de natura angajamentului asumat de banca emitenta, acreditivele pot fi:

A. RevocabileB. IrevocabileC. Irevocabile confirmate

A. Acreditivul documentar revocabilPoate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment al derularii AD, fara o avizare prealabila a beneficiarului AD, cu conditia ca notificarea de modificare sau anulare sa parvina bancii insarcinate cu plata, acceptarea, negocierea, inainte ca astfel de operatiuni sa se fi produs.Dreptul de revocare se stinge in momentul in care plata, acceptarea sau negocierea au fost effectuate.Aceste acreditive sunt rar utilizate, datorita faptului ca prezinta riscuri pentru exportator. Aspectul revocabil trebuie mentionat in deschiderea AD.

B. Acreditivul documentar irevocabilAD irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa sau a face sa se execute (desemnand o alta banca) plata, acceptarea, negocierea, cu conditia indeplinirii tuturor prevederilor stipulate cu ocazia deschiderii. Acest angajament nu poate fi modificat sau anulat decat cu acordul partilor interesate.Mentiunea AD irevocabil este facuta clar in toate momentele derularii acreditivului. Astfel, de exemplu, in documentul de deschidere a AD transmis de la banca emitenta bancii exportatorului se regaseste un asemenea text: In limba romana Din ordinul (numele, adresa cumparatorului) deschidem (cu sau fara precizarea la dumneavoastra) in favoarea (nume, adresa vanzator) un AD irevocabil In limba franceza Dordre (nume, adresa comparator) ouvrez (cu sau fara precizarea chez vous) en faveur (nume, adresa vanzator) un credit documentaire irrevocable In limba engleza By order of (numele si adresa cumparatorului) open (cu sau fara precizarea with you) in favour of (nume, adresa exportator) an irrevocable documentary credit

C. Acreditivul documentar irevocabil confirmatEste acela in care, la angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga un angajament egal ca valoare si conditii al unei terte banci , banca confirmatoare.Banca confirmatoare, situate de regula in tara beneficiarului AD, dar poate fi si in alta tara, accepta fata de beneficiar aceleasi angajamente ca si cele pe care banca emitenta si le-a asumat prin deschiderea AD irevocabil.In cazul in care banca exportatorului nu este si banca confirmatoare, in finalul frazei prezentate mai sus se adauga mentiunea: In limba romana fara confirmarea dumneavoastra In limba franceza sans y ajouter votre confirmation In limba engleza without adding your confirmationUtilizarea acreditivului documentar si alte precizari privind platileUtilizarea acreditivului documentar este un termen generic ce desemneaza tehnica bancara prin care exportatorul isi poate incasa banii.Utilizarea acreditivului documentar se poate realiza prin:a) Plata la vedere;b) Plata diferata;c) Plata prin acceptare;d) Plata prin negociere;e) Plata la vedere si prin acceptare(mixta);Din punct de vedere al sumei platite,acreditivele pot fi utilizate:1) Total;2) Partial;3) In transe.

a) Acreditivele cu plata la vedereExportatorul in momentul in care a prezentat documentele in buna regula la ghiseele bancii platitoare,primeste imediat contravaloarea lor.b) Acreditivele cu plata diferataAcest tip de plata este avantajos pentru importator ,care,avand documentele,ridica marfa,o vinde si din banii astfel obtinuti plateste importul.c) Acreditivele cu plata prin acceptareSunt utilizate in cazul vanzarilor pe termen scurt si foarte scurt,iar setul de documente cuprinde intotdeauna o cambie.d) Plata prin negociereEste specifica scrisorilor de creditcare intotdeauna sunt domiciliate la banca emitenta,iar derularea platii presupune intotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin.e) Plata la vedere si plata prin acceptareIn deschiderea acreditivului documentar,conform instructilunilor primate de la ordonator,se precizeaza cuantumul platii la vedere si suma aferenta platii acceptate.1) Acreditive utilizare total(integral)Sunt acele acreditive documentare in care suma indicate ca acreditiv documentar este platita de banca integral ,la prezentarea documuntelor de catre exportator,care atesta livrarea integrala a marfii solicitate.2) Acreditivele utilizate partialSunt acele acreditive in care banca onoreaza documentele prezentate de exportator in cadrul valabilitatii si valorii de ansamblu a acreditivului documentar ,pe masura expedierii marfurilor.3) Plati si /sau expedieri in transeAcele acreditive in cadrul carora se prevede ca expedierea marfurilor sa se faca in mai multe transe ,pentru fiecare stabilindu-se atat termenul de expediere ,cat si cantitatea de expediat.

DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTARAspect importante: AD este independent fata de contractual de baza. Orice trimitere la acesta nu oblige in nici un mod bancile Toate partile implicate in AD iau in considerare documentele, si nu marfurile sau serviciile la care acestea se refera. Daca documentele sunt in buna ordine, chiar daca marfa nu este corespunzatoare, acest lucru nu poate fi invocate bancii ca motiv de neplata Daca acreditivul contine conditii fara sa precizeze ce documente trebuie prezentate in conformitate cu acestea, bancile le vor considera ca nefiind precizate si le vor ignora Ordinul de emitere trebuie realizat in baza Publicatiei 500, deoarece: - bancile lucreaza dupa aceste reguli uniforme - in caz de litigiu, prima referinta este Publicatia 500- exista expresii consecrate, specificate expres in Publicatia 500- exista termini pe care Publicatia 500 nu-I recomanda pentru a fi utilizati

Ordinul de deschidere precizari:

Aspectele principale ce trebuie continute de catre un ordin de deschidere sunt urmatoarele:1. Ordonator (importator) date de identificare numele si adresa2. Banca emitenta trebuie identificata daca nu exista pe exemplarul tipizat3. Data ordinului de deschidere ordinul de deschidere trebuie sa apara in concordanta cu contractual de vanzare-cumparare international. Se va avea in vedere valabilitatea AD4. Valabilitatea AD si locul prezentarii documentelor toate acreditivele trebuie sa aiba precizate data la care expira valabilitatea si locul unde trebuie prezentate documentele pentru plata/negociere/acceptare. Valabilitatea acreditivului este intervalul de timp in cadrul caruia beneficiarul trebuie sa prezinte documentele la ghiseele desemnate. Angajamentul ferm de plata al bancii emitente se refera la acest interval. Expirarea valabilitatii se poate trece in doua moduri: o data certa si o perioada, de ex., 1 luna, 6 luni. Documentele nu pot fi prezentate bancii decat in intervalul valabilitatii acreditivului. Valabilitatea este termenul pana la care se pot face platile: trei luni de la, valabil pana la Marfa trebuie sa fie pregatita, exportatorul trebuie sa exporte marfurile sis a realizeze documentele in momentul in care marfa este livrata sau intr-o perioada anterioara livrarii marfurilor. Documentele trebuie sa ajunga dupa livrarea marfurilor in termen de max. 21 de zile la locul platii. Din acest peunct de vedere valabilitatea se imparte in: reala si inoperanta. Valabilitatea prea mare va determina costuri bancare suplimentare; daca este prea mica, nu permite exportatorului sa faca toate demersurile necesare intocmirii si expedierii documentelor si sunt necesare prelungiri.

DOCUMENTE COMERCIALE CERUTE IN OPERATIUNEA DE ACREDITIV DOCUMENTAR

Ordinul de deschidere al AD trebuie sa precizeze documentele in baza carora sa se faca plata/acceptarea/negocierea de catre banca desemnata in favoarea beneficiarului. Este foarte important ca partile implicate in derularea acreditivului sa acorde acelasi inteles termenilor folositi pentru a desemna documente, continutul lor sau cine le va semna.O data ce beneficiarul a revazut termenii AD, a facut amendamentele necesare si are siguranta ca poate indeplini toate conditiile impuse de AD, acesta poate fi acceptat. Urmatorul pas va fi prezentarea documentelor.Este putin probabil ca doua acreditive sa fie identice. De obicei, documentele difera in functie de natura bunurilor, de destinatie, transport, inspectia bunurilor etc. Exista insa cateva consideratii valabile pentru orice AD:1. Documentele prezentate trebuie sa fie conforme cu AD acestuia.2. Conform Publicatiei 500, o banca este obligata sa accepte documentele daca acestea respecta termenii AD. 3. Verificarea documentelor prin incrucisare. 4. Verificarea dubla sau tripla a documentelor inainte de prezentarea lor la banca.5. Intocmirea documentelor intr-un numar correct de exemplare.6. Descrierea documentelor trebuie sa fie respectata.7. Beneficiarul trebuie sa prezinte documentele in cadrul valabilitatii AD.Tipuri de neconcordante:1. Minore, dar care pot fi rectificate2. Minore, dar care nu pot fi rectificate3. Majore

I FACTURA COMERCIALA

Factura este documentul redactat de exportator imediat dupa expedierea marfii; este document de sinteza intrucat: Este actul primar in baza caruia opereaza in evidenta sa atat exportatorul, cat si importatorul Permite identificarea valorii de ansamblu a marfii vandute Este documentul comercial cel mai importantReferitor la intocmirea facturii: Se emite de catre beneficiar pe numle ordonatorului Se emite in limba in care este deschis acreditivul Denumirea marfii trebuie sa corespunda cu cea din acreditiv Numarul si cantitatea unitatilor ambalate sa corespunda cu cele din celelate documente Pretul unitary si valoarea totala trebuie sa fie in moneda precizata in acreditiv Pretul total trebuie sa fie in concordanta cu conditiile de livrareSintetizand, factura cuprinde: Numele si adresa exportatorului Numele si adresa importatorului Locul si data emiterii Descrierea marfii Pretul unitar si/sau valoarea totala a marfii Costul transportului si al asigurarii Conditiile de livrare Totalul sumei de incasat de catre exportator Numarul si tipul coletelor Continutul unui colet Numarul licentei de export sau import Marcajul si numerotarea coletelor Semnatura exportatorului

II DOCUMENTELE DE TRANSPORT

Documentele de transport reprezinta inscrisuri prin care vanzatorul face dovada incarcarii sau preluarii spre incarcare a marfurilor.Documentele de transport sunt: Documente tipizate Diferentiate pe tipuri de transport: maritime, transport multimodal, aerian, feroviar, rutier, fluvial, postal, curier, fiecaruia fiindu-I specific un anumit tip de document de transport

1. Conosamentul maritimEste un document, de regula tipizat, redactat in limba engleza si eliberat de comandantul vasului care asigura transportul respective. Prin el se certifica faptul ca marfa a fost preluata de la expeditor spre a fi predate, in anumite conditii stabilite de parti, destinatarului.Dintre documentele prezentate la plata de exportator, conosamentul, din punct de vedere al bancii, are cea mai mare importanta, intrucat, in primul rand, constituie dovada ca intre caraus si epeditor a intervenit un contract de transport, document prin care carausul: Confirma primirea marfurilor Se obliga sa le elibereze la destinatieConosamentul reprezinta o hartie de valoare, un titlu reprezentativ, considerandu-se ca simpla posesie a conosamentului da dreptul de posesie asupra marfurilor.Din punct de vedere al dreptului de transmitere a dreptului de proprietate, conosamnetele pot fi: Nominative La purtator La ordinUn conosament contine urmatoarele precizari: Numele companiei de transport Numele exportatorului Numele si adresa importatorului Numele si adresa celui ce urmeaza a fi notificat, importatorul sau un tert Numele vasului pe care s-a imbarcat marfa Denumirea porturilor de incarcare si de destinatie Locul unde se plateste navlul Numarul de originale in care a fost emis conosamentul si numarul de copii Descrierea succinta a marfii Marcajul coletelor si numerotarea acestora pentru identificarea marfii Numarul coletelor expediate Semnatura capitanului sau a agentului sau Data cand marfurile au fost preluate spre a fi incarcate pe vas ( este data emiterii conosamentului)

2. Scrisoarea de transport aerian

Transportul marfurilor in traffic aerian se efectueaza pe baza unui contract de transport specific, denumit dupa caz: Scrisoare de transport aerian Nota de expeditie aeriana Fracht aerianDaca prin AD se precizeaza un document de transport aerian, bancile accepta un astfel de document, oricum s-ar numi el, daca cuprinde anumite elemente: Indica numele tranportatorului si poarta semnatura sa sau a unui agent ce actioneaza in numle sau Indica faptul ca marfurile au fost acceptate pentru transport Daca prin AD se cere data reala a expedierii marfurilor, aceasta trebuie mentionata expres pe document, respective data predarii marfii carausului Indica aeroportul de plecare si de destinatie S-au respectat toate conditiile din ADAcest document nu are valoare de titlu de proprietate. El nu este negociabil, se emite in 3 exemplare: unul pentru caraus, unul pentru comparator si unul pentru vanzator.

3. Scrisoarea de trasura feroviaraScrisoarea de trasura feroviara reprezinta contractual de transport feroviar international si se socoteste a fi incheiat in momentul in care calea ferata a primit marfurile pentru transport, moment confirmat de data de pe stampila statiei respective.Scrisoarea de transport feroviara cuprinde urmatoarele file:1. Originalul, insoteste marfa si se elibereaza destinatarului o data cu marfa2. Foaia de expeditie, serveste la decontarea tranportului de catre caraus3. Avizul si adeverinta de primire, care insotesc marfa constituie document doveditor de primire a marfii de catre destinatar4. Duplicatul scrisorii de trasura, care se elibereaza predatorului si constituie dovada expedierii marfii si este documentul prezentat la banca de exportator5. Copia scrisorii de trasura, care ramane la statia de expediere a marfiiScrisoarea de trasura feroviara nu este transferabila si nu constituie un document de proprietate asupra marfurilor.

4. Scrisoarea de trasura rutieraSe intocmeste conform reglementarilor international existente si reprezinta contractul de transport rutier international.Scrisoarea de trasura rutiera se intocmeste in 3 exemplare: Originalul 1 ramane expeditorului la predarea marfii si constituie dovada expedierii marfii; este documentul prezenatt de exportator la banca Originalul 2- insoteste tranportul si este eliberat destinatarului o data cu marfa Originalul 3- este retinut de carausAcest document de transport nu constituie un titlu de proprietate asupra marfurilor, nu este negociabil sau transmisibil.Tranzitarea marfurilor prin diferite tari este permisa de conditia ca acestea sa ramana in autovehicul tot timpul pana la destinatie.Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste si carnetul TIR valabil pentru o singura calatorie. Acest carnet indeplineste doua functii: Functia de document de evidenta si de declarative in vama Functia de garantie vamala pentru marfurile tranportate

5. Certificatul si polita de asigurareRiscurile reprezinta anumite evenimente probabile care pot surveni pe parcursul transportului marfurilor si care pot avea ca urmare pierderea sau avarierea totala sau partial atat a marfurilor, cat si a mijloacelor de transport.In practica internationala a asigurarilor, riscurile se impart in: Riscuri asigurabile, care pot fi obisnuite (furtuna, naufragiul, esuarea, coliziunea, incendiul, furtul) si speciale, ca transformari fizice (autoaprinderea, scurgerea lichidelor, spargerea sticlariei) si transformari chimice (incingerea cerealelor, ruginirea marfurilor, otetirea vinului, alterarea carnii) sau razboaie, greve, inundatii, cutremure Riscuri excluse acele riscuri pentru care, in cazul in care apar in timpul transportului, asiguratorul nu poarta nici o raspundere: nerespectarea regulilor de transport al marfii respective, contrastaliile, intarzierile in livrare, confiscarea.Documentul de asigurare trebuie sa corespunda cerintelor din deschiderea AD atat ca tip de asigurare, cat si ca riscuri asigurate.In AD trebuie sa se specific clar tipul de asigurare cerut si ce riscuri aditionale se mai doresc a fi acoperite: toate riscurile toate riscurile, inclusive riscurile de razboi, greve, tulburari si miscari civile

6. Certificatele de origineSunt documente care confirma natura, cantitatea, valoarea marfurilor exportate, locul si data fabricatiei.Acest document este emis de Camera de Comert din tara de origine a marfurilor sau de un organism similar si este semnat si stampilat de institutia respectiva.In Romania, certificatele de origine sunt eliberate de Camera de Comert si sunt de doua tipuri: Cu valoare generala atesta ca marfurile sunt de origine romana Cu valoare speciala pentru tarile cu care Romania are incheiate protocoale privinde cresterea sau reducerea de taxe

7. Alte documente comerciale utilizate in AD

Certificatul ed inspectie a marfii Certificatul de calitate Certificatul de greutate Certificatul fitosanitar Licenta de import Licenta de export

DOCUMENTE FINANCIARE UTILIZATE IN ACREDITIVUL DOCUMENTAR

I CAMBIA

Cambia reprezinta modalitatea de plata prin care o persoana denumita tragator da ordin unei personae numite tras sa plateasca o suma de bani la o anumita scadenta. Prin esenta sa, cambia este un act scris, desi legea nu prevede expres; aceatsa cerinta este subinteleasa, deoarece cambia trebuie sa contina anumite elemente:1. Denumirea de cambie in scopul de a avertiza pe toti semnatarii asupra drepturilor si obligatiilor ce decurg din angajarea lor in obligatia cambiala2. Ordinul pur si simplu necondionat de plata a unei sume de bani, acesta, pentru a fi explicit, reprezinta vointa emitentului de a plati3. Numele trasului acesta trebuie sa fie indict pe cambie, pentru ca el trebuie sa plateasca si va devein debitor cambial principal, din momentul acceptarii4. Scadenta reprezinta data la care cambia urmeaza sa fie platita. Data are urmatoarle atribute: Sa fie certa Sa fie ferma, unica, posibila5. Locul unde se face plata locul une se obtine plata din partea trasului, iar in caz de refuz de plata, este locul unde va fi actionat in instant6. Beneficiarul persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se plateasca suma totala7. Data si locul emiterii cambiei trebuie sa cuprinda intotdeauna ziua, luna si anul emiterii8. Semnatura emitentului trebuie sa fie autografa sis a cuprinda numele si prenumele sau denumirea firmei care a emis cambiaAcceptarea cambieiAcceptarea este obligatorie pentru: Cambiile platibile la un tert sau intr-o alta localitate Cambiile platibile la un anumit termen de la vedere Cand a fost inscrisa clauza prezentarii cambiei la acceptareCambia va fi prezentata acceptarii trasului in orice moment pana la scadenta. Acceptarea se scrie direct pe cambie, cu mentiunea acceptat si semnatura trasului. Accepatrea sepoate face si pentru o parte din suma.AvalulAvalul reprezinta un act prin care o persoana garanteaza plata cambiei. Avalul este o garantie care se da pe fata cambiei, si atunci este suficienta simpla semnatura, sau pe spatele cambiei, cand se scrie pentru aval si se semneaza de atre persoana care garanteaza suplimentar.Avalul poate fi comercial, atunci cand este dat de un agent economic, sau bancar, atunci cand este dat de o banca.Cambia poate circula prin gir sau andosare.Girarea se poate face in mai multe feluri: Gir plin sunt indicate toate elementele de identificare ale noului beneficiar Gir in alb nu se precizeaza numele noului beneficiarPrin andosare garantarea cambiei se mareste, pentru ca fiecare girant raspunde solidar de neplata sumei la scadenta.Clasificarea cambiilor: Comerciale rezultate in urma unui contract comercial Bancare se folosesc cand o banca comerciala a acordat un credit cumparatorului Documentare se folosesc in conditiile existentei unui contract comercial cand se solicita remiterea unor documente De complezenta stingerea sau acoperirea unei datorii de catre debitor beneficiarului

II BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana denumita emitent se obliga sa plateasca altei persoane sau la ordinul ei o suma de bani la o anumita scadenta.Elementele biletului la ordin:1. Denumirea de bilet de ordin2. Promisiunea de plata pura, simpla si neconditionata3. Scadenta e o data certa, unica, posibila4. Locul unde se face plata5. Numele si adresa beneficiarului6. Data si locul emiterii7. Semnatura emitentului autografa

Atat cambia, cat si biletul la ordin sunt utilizate in AD din mai multe motive. In primul rand, este vorba de cresterea sigurantei platii. Cele doua creeaza drepturi si obligatii suplimentare pentru partenerii afacerii, astfel acestia pot fi tinuti sa-si respecte intelegerile initiale mult mai strict. De asemenea, prin faptul ca atat cambia, cat si biletul la ordin sunt instrumente ce pot fi scontate, beneficiarul AD poate intra in posesia fondurilor imobilizate in marfa mai rapid, fara a fi nevoit sa astepte scadenta titlurilor.CLASIFICAREA ACREDITIVELOR IN FUNCTIE DE CLAUZELE SPECIALE MENTIONATE IN DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

I ACREDITIVUL DOCUMENTAR REINNOIBIL

Este acel tip de AD care se utilizeaza pentru a acoperi valoarea unui export realizat in transe.Caracteristici: Toate livrarile sunt acoperite de un singur AD Platile se fac dupa fiecare livrare si aceasta este tratata de banci ca o livrare independent Valoarea AD este data de valoarea unei livrari, si nu de suma tuturor livrarilor la un loc Intotdeauna aceste acreditive prevad livrari si plati partiale premiseDin punct de vedere al relatiei marfa livrata-plata, AD reinnoibile pot fi cumulative si necumulative.Mecanismul derularii: Ordonatorul solicita deschiderea unui AD reinnoibil, mentionand: valoarea care se reinnoieste, numarul reinnoirilor corespunzator numarului de livrari, intervalele de timp la care se fac livrarile, numarul de zile cerute pentru prezentarea documentelor la plata si modul de plata Dupa primirea AD, exportatorul livreaza marfa potrivit termenilor din acreditiv si incaseaza contravaloarea marfii dupa fiecare livrare

II ACREDITIVUL DOXUMENTAR CU CLAUZA ROSIE SAU CU CLAUZA VERDE (AD DE PREFINANTARE)

Acest tip de AD isi trage denumirea de la existent pe ordinul de deschidere a unei clause inscrise in rosu.Clauza inserata in acest AD mentioneaza ca beneficiarul acestui acreditiv poate sa primeasca un anumit procent din valoarea acreditivului sub forma de avans inainte de expedierea marfii si deci inainte de prezentarea documentelor referitoare la marfa, beneficiarul angajandu-se sa prezinte setul complet de documente o data cu livrarea marfii respective.AD cu clauza rosie poate fi utilizat ca o modalitate de finantare a exporturilor de catre importator, deoarece, cu avansul primit, exportatorul procura marfa si o expediaza.In acest tip de AD, riscurile sunt ale importatorului.In definitia unui AD cu clauza rosie exista doua variante:1. AD cu clauza rosie negarantat se cere un angajament din partea exportatorului ca va folosi fondurile primate in avans in scopul stability2. AD cu clauza rosie garantat se vor furniza exportatorului fondurile in avans contra unor recipise de deposit sau alte documente similare

III ACREDITIVUL DOCUMENTAR TRANSFERABIL

AD transferabil este acel tip de acreditiv care poate fi platit in totalitate sau partial unuia sau mai multor beneficiary secunzi, adica beneficiarul principal al AD poate ordona bancii emitente transferal AD in totalitate sau partial.Acest tip de AD se utilizeaza in operatiunile de reexport, de intermediere in comertul international.In practica, AD transferabil este utilizat atunci cand primul beneficiar nu furnizeaza el insusi marfa, ci se afla in pozitia de intermediar, dorind din diferite considerente sa transfere o parte sau in totalitate obligatiile si drepturile sale furnizorului real care apare in aceasta situatie in calitate de beneficiar second.In cadrul AD transferabil, transferal se face o singura data.Mentiunea de AD transferabil se face din deschiderea AD (adica de la inceput) si este intotdeauna un AD irevocabil.

IV ACREDITIVUL DOCUMENTAR BACK TO BACK SAU SUBSIDIARY

Cand cineva (un comerciant) cumpara bunuri de la un furnizor in scopul revanzarii lor catre alti agenti economici la un pret mai ridicat, poate folosi un AD back to back.Acest tip de AD presupune existent a doua AD distincte: unul de export si unul de import.AD subsidiar se foloseste in operatiile de export si intermediere in comertul international, insa, spre deosebire de AD transferabil, importatorul final al marfii nu cunoaste furnizorul real.In cadrul acestui AD avem: Un AD initiat de importatorul final in favoarea intermediarului Un AD deschis de intermediar in favoarea exportatorului real al marfiiDesfasurarea unui acreditiv back to back presupune: Cele doua acreditive implicate de operatie, desi sunt independente, trenuie correlate valoric, dar si din punct de vedere al termenelor de livrare si de depunere a documentelor De regula, acreditivul deschis de exportatorul intermediar in favoarea exportatorului real al marfurilor trebuie sa aiba termene de livrare mai mici si o valabilitate mai mare, iar cel deschis de importatorul final al marfurilor in favoarea intermediarului trebuie sa aiba o valabilitate mai mica, dar un termen de livrare mai indepartat decat in celalalt acreditiv Pretul unitary si valoarea totala din acreditivul deschis de intermediar trebuie sa fie mai mici decat cele din AD deschis in favoarea intermediarului, primul fiind platit de obicei din cel de al doilea Documentele cerute exportatorului real al marfurilor trebuie sa fie neutre si emise de obicei la ordinul bancii intermediarului

V CESIUNEA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

Beneficiarul unui AD are dreptul sa cesioneze in favoarea unui tert o parte sau intreaga suma dintr-un AD deschis in favoarea sa.Cesionarea AD presupune:1. O mai simpla utilizare a AD de catre beneficiar2. Respectarea legilor aplicabile privitoare la actul cesiunii3. Cesionarea sumelor o poate face catre unul sau mai multi terti, cesiunea putand fi totodata modificata sau anulata4. Intocmirea unui document care poarta denumirea de declarative de cesiune, prin care se cere bancii platitoare cesiunea unei sume din acreditivul deschis in favoarea sa, in favoarea unui tert numit5. Posibilitatea utilizarii unui AD atat in operatiunea de intermediere, cat si de catre producatorii exportatori care prin cesionare pot achita subfurnizori pentru diferite materiale sau subansamble livrateMecanismul cesionarii unui AD presupune urmatoarele momente:1. Deschiderea unui AD obisnuit de catre importator2. Dupa primirea deschiderii AD, beneficiarul acestuia prezinta bancii sale o declarative de cesiune prin care solicita cesionarea unor sume in favoarea unui tert numit3. Banca beneficiarului transmite pe canal bancar cesiunea, respective anunta subfurnizorul de cesionarea sumei si conditiile cesionarii4. In urma cesiunii, subfurnizorul livreaza marfa, iar la incasarea AD de catre beneficiar, subfurnizorul va fi achitat

VI ACREDITIVUL DOCUMENTAR SI OPERATIILE DE COMPENSATIE

In cazul operatiilor de compensatie, cei doi parteneri au o dubla calitate de importator si de exportator, iar in cazul utilizarii unui AD adaptat unor astfel de operatii si care poarta denumirea de reciproc, cele doua parti vor fi pe rand ordonatori si beneficiary.AD reciproce sunt intotdeauna irevocabile si trebuie sa fie correlate valoric si in timp.In functie de clauzele special pe care le contin, AD reciproce sunt de trei tipuri, si anume:1. Acreditivul documentar reciproc cu clauza de intrare in vigoareAcest tip de acreditiv presupune ca utilizarea primului acreditiv deschis in favoarea partenerului este conditionata de deschiderea de catre acesta a celui de al doilea acreditiv. Dupa deschiderea celui de al doilea acreditiv, cele doua acreditive devin independente.2. Acreditivul documentar reciproc cu clauza de valoare

Este un tip de AD care se apoprie cel mai mult de compensatie, deoarece se exclude miscarea banilor: Cele doua acreditive sunt legate, in utilizarea lor, de cei doi parteneri Valoarea primului acreditiv deschis nu este pusa efectiv la dispozitia beneficiarului, ci se considera ca plata a fost efectuata atunci cand ordonatorul primului acreditiv a depus documentele care atesta efectuarea exportului in compensatie Aceste doua acreditive sunt de obicei domiciliate la banca emitenta a partenerului care deschide AD reciproc cu clauza de valoare Pentru astfel de acreditive, bancile deschid conturi special in care evidentiaza primul export si sunt inchise in momentul in care s-a realizat exportul in compensatie

3. Acreditivul documentar reciproc escrowAcest tip de AD reciproc cuprinde doua clauze: clauza de valoare pentru ca bancile sa tina evidenta fondurilor clauza cu valoare de garantie prin care banca emitenta se angajeaza ca, daca fondurile evidentiate in contul numit escrow nu vor fi utilizate pentru acoperirea exportului in compensatie, se va efectua plata in valuta in favoarea beneficiarului AD

RISCURI IMPLICATE DE DERULAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR SI MODALITATI DE CONTRACARARE A ACESTORA UTILIZATE DE CATRE BANCA

Pentru ca banca emitenta sa asigure efectuarea platii la prezentarea documentelor este necesar ca aceasta sa realizeze in prealabil o analiza a riscului implicat de derularea AD.1. Riscul corporativBanca emitenta trebuie sa verifice daca importatorul sau cumparatorul in numele caruia s-a deschis AD are capacitatea financiara sa faca plata cand aceasta este solicitata de banca.2. Acreditiv documentar cu garantii colateraleCand un cumparator nu are capacitatea financiara de a plati valoarea AD, banca emitenta va cauta o alta garantie (activele importatorului, proprietati ale acestuia, stocurile din depozite, bunurile a caror achizitie o finanteaza).3. Prevenirea aparitiei riscului agregatAtunci cand un client important are diferite categorii de relatii cu o banca, aceasta poate stabili o limita maxima de acoperire a riscurilor implicate de toate operatiunile desfasurate de clientul respectiv (credite overdraft, facilitate legate de operatii de schimb valutar, imprumuturi pe termen mediu, facilitate legate de deschiderea AD)4. Riscul interbancarO banca confirmatoare trebuie sa analizeze riscul implicat de confirmarea AD fata de banca emitenta. Confirmarea AD si acordul de a verifica documentele, precum si efectuarea platii implica riscul ca banca emitenta sa nu ramburseze suma platita beneficiarului. 5. Speze si comisioaneTinand cont de riscurile implicate de deschiderea si confirmarea unui AD si de capitalul angajat de banci in aceasta operatiune, trebuie sa se stabileasca si costul afferent. Exista cateva tipuri de comisioane pe care bancile care finanteaza operatiile de comert exterior le solicita pentru derularea AD. Aceste comisioane pot varia foarte mult in functie de riscurile implicate de respectivul AD. Partea responsabila cu plata comisioanelor va fi numita in ordinul de deschidere al AD adresat bancii emitente.6. Confirmarea platiiO forma simplificata de AD poate fi folosit in cazul efectuarii unor plati atunci cand beneficiarul platii cauta o asigurare suplimentara ca acestea vor fi facute la data convenita. Exemple de astfel de plati pot fi avansuri sau retineri lunare, prime de asigurare si plati partiale pentru o lucrare incheiata.

SCRISOAREA DE CREDIT1. Scrisoarea de credit comercialaEste o forma de acreditiv utilizata in Anglia, Japonia si zona de influenta anglo-saxona.Scrisoarea comerciala de credit este acea forma de AD prin care banca emitenta adreseaza direct beneficiarului o scrisoare prin care acesta este autorizat, cu conditia prezentarii, pana la un anumit termen, a documentelor prevazute in ordinul de deschidere si care atesta expedierea marfurilor, sat raga cambia la vedere sau la termen asupra bancii emitente, aceasta angajandu-se irevocabil, fata de beneficiar sau fata de orice banca care negociaza documentele, sa le onoreze la prezenatre, cu conditia strictei concordante cu prevederile scrisorii comerciale.Scrisoarea comerciala de credit este intotdeauna domiciliata in strainatate si este intotdeauna irevocabila.Specifica scrisorii de credit este plata prin negociere.

2. Scrisoarea de credit (S/C) simpla si circularS/C simpla si circular constituie adaptarea S/C la operatiuni necomerciale. Poate fi simpla, atunci cand ordonatorul a dispus ca aceatsa sa fie adresata unei singure banci si circular, cand este adresata mai multor banci corespondente bancii emitente din aceeasi tara sau din tari diferite.Mecanismul emiterii si utilizarii unei S/C simple sau circulare presupune:1. Existent unui disponibil in cont apartinand ordonatorului S/C2. Solicitarea adresata de catre ordonator bancii sale, banca emitenta, sa emita o S/C in favoarea sa, pe adresa bancilor respective3. In posesia S/C, al carei purtator este, ordonatorul se poate prezenta la ghiseele oricarei banci nominalizate sau nu pe S/C sis a solicite pe baza acesteia plata unei sume in valuta in care a fost emisa S/C4. Utilizarea S/C de catre posesorul ei, respectiv solicitarea si incasarea unei sume de la ghiseul bancii platitoare se fac prin semnarea unei chitante, fie tragand un cec sau o cambie la vedere pe numele bancii emitente sau prin prezentarea unui decont de cheltuieli5. Contra unuia din aceste documente, banca platitoare elibereaza suma, iar documentul respective este remis bancii emitente spre incasare, care isi regrupeaza banii din contul ordonatorului deschis la ea.

3. Scrisoarea de credit stand-byTextul S/C stand-by cuprinde toate elementele specific S/C, cu deosebire ca sensul lor este adaptat garantarii unei obligatii. Asfel1. Ordonatorul S/C este in fapt persoana care solicita acest tip de garantii2. Beneficiarul S/C este cel care va fi despagubit baneste in cazul in care ordonatorul nu isi indeplineste intocmai obligatia asumata prin contractul comercial international si preluata in textul S/C stand-by3. Valoarea S/C stand-by reprezinta valoarea garantiei si este sum ape care o plateste banca emitenta a S/C stand-by beneficiarului4. Valabilitatea S/C stand-by este intervalul de timp in care banca s-a angajat la plata sic and beneficiarul poate solicita executarea garantiei5. Conditiile de executare a S/C stand-by sunt trecute in textul ei, iar plata se face la prima cerere si imediat

4. Scrisori de credit stand-by comerciale Cand o scrisoare de credit stand-by este legata de o anumita tranzactie comerciala, atunci ea reprezinta o garantie secundara pentru a sustine anumite obligatii de plata.Din punct de vedere al unei garantii, scrisoarea de credit stand-by trebuie sa respecte urmatoarele consideratii:1. Emitentul scrisorii de credit stand-by trebuie sa fie solvabil2. Scrisoarea de credit stand-by trebuie sa include referinte clare la tranzactia comerciala respective si garantia oferita trebuie sa fie neechivoca3. Conditii exprese: Garantia oferita de scrisoarea de credit stand-by trebuie sa fie irevocabila, in caz contrar poate fi anulata unilateral de emitent Scrisoarea de credit stand-by trebuie sa fie neconditionata, in afara de conditiile elegate de documentele aferente tranzactiei comerciale Daca a fost emisa pentru o tranzactie care poate fi valorificata, cum este cazul unei operatii de forfetare, atunci obligatia de plata ar trebui sa fie transferabila prin andosare4. Intreaga suma garantata trebuie sa fie declarata5. Perioada in care platile pot fi facute in cadrul unei scrisori de credit stand-by trebuie sa inceapa inaintea primei plati garantate sisa se incheie dupa ultima plata stabilita a se efectua6. Pentru beneficiarul unei scrisori de credit stand-by, conditiile in care pot fi facute platile trebuie sa fie cat mai accesibile7. Semnatarii unei scrisori de credit stand-by in numele si in contul emitentului trebuie sa fie imputerniciti sa-si assume o astfel de sarcina

CAP. II: INCASOUL DOCUMENT

Incasoul este reglementat prin: Regului uniforme privind incasarile, cunoscut si sub denumirea Publicatia 522.Incasoul documentar este o modalitate de plata in care bancile au rolul pur si simplu de a trata documentele in conformitate cu instructiunile primate de la ordonatorul incasoului. In aceste conditii, incasoul nu reprezinta altceva decat o simpla vehiculare de documente.Spre deosebire de AD, ID este o modalitate de plata simpla, datorita faptului ca nu implica garantarea de catre banci a efectuarii platii. ID se bazeaza in esenta pe obligatia de plata a cumparatorului, obligatie asumata in conformitate cu contractual comercial international. In aceste conditii, se recomanda a fi utilizat doar in situatii in care importatorul si exportatorul se cunosc foarte bine si au avut relatii de parteneriat pe o perioada mai lunga de timp.Incasoul este mai ieftin decat AD.Elementele esentiale specific mecanismului incasoului:1. Operatiunea este o simpla vehiculare de documente2. Documentele vehiculate de banci pot fi de doua feluri: Comerciale factura, documente de transport, de proprietate Financiare cambia, bilet la ordin, cec, chitanteIn functie de documentele vehiculate, se distinf doua tipuri de incasouri: simplu este un incaso de documente financiare neinsotite de documente comerciale documentar este un incaso de documente comerciale insotite sau nu de documente financiare3. scopul operatiunii este transmiterea documentelor comerciale sau financiare de la beneficiarul platii la platitor, contra plata, acceptare sau alte conditii.Principalele etape in derularea platii in ID:1. stabilirea termenilor contractului in care se stipuleaza ca plata se face prin ID2. livrarea marfii si intocmirea documentelor care sa arate ca marfurile indeplinesc din punct de vedere calitativ si cantitativ conditiile contractuale3. elaborarea unui set de documente insotit de ordinul de plata: instructiunile pe care banca trebuie sa le urmeze pentru plata sunt prezentate la banca exportatorului4. banca remitenta, actionand la ordinul clientului ei, emite propriul document ID in care preia instructiunile pe care exportatorul le-a dat in legatura cu efectuarea platii, acest incaso il remite bancii importatorului, insotit de setul de documente depus de exportator care sa ateste livrarea marfii5. notificarea importatorului in legatura cu faptul ca documentele respective care atesta livrarea marfii au sosit la banca6. documente contra acceptare sau plata7. importatorul, o data aflat in posesia documentelor, poate ridica marfa8. dupace importatorul fie accepta, fie plateste, banc ail va notifica pe exportator daca documentele au fost platite sau cambia/biletul la ordin a fost acceptataPartile implicate: ordonatorul (exportatorul) clientul care incredinteaza operatiunea de incasare bancii sale, cel care stabileste cum se face plata, ce documente trebuie sa insoteasca marfa, ce documente sunt platite banca remitenta banca la care ordonatorul a incredintat operatiunea de incasare banca insarcinata cu incasarea orice banca, alta decat banca emitenta, intervenind in operatiunea de incasare banca prezentatoare, respective banca insarcinata cu incasarea, efectuand prezentarea documentelor trasului trasul (importatorul) Acela caruia ii trebuie prezentate documentele potrivit ordinului de incasareI Cel care initiaza operatiunea in cazul incasoului este vanzatorul exportatorul. Dupa expedierea marfii, el trebuie sa depuna la banca setul de documente; intervalul de depunere a documentelor trebuie sa fie cat mai scurt, in asa fel incat acestea sa ajunga la destinatie inaintea marfii. Sosirea marfii inaintea documentelor prezinta anumite dezavantaje pentru vanzator in cadrul acestei modalitati de plata.Exportatorul este cel care stabileste conditiile concrete de derulare a operatiunii de incaso. De fapt, intreaga operatiune se desfasoara din ordinul sau, pe riscurile si raspunderea sa. Din aceasta cauza, documentele la incaso trebuie sa fie insotite de instructiuni de incasare pe care exportatorul trebuie sa le dea cat mai clar, complet si precis. Exportatorul este cel care initiaza operatiunea si deci el este primul interest in a da instructiunile necesare pentru a se lua acele decizii corecte din partea bancilor privind documentele sau contravaloarea acestora. Exportatorul trebuie sa aiba un comportament active pe toata perioada contractului.

II Cumparatorul sau trasul in cazul unui ID este destinatarul documentelor vehiculate, caruia, conform instructiunilor exportatorului, banca ii solicita fie sa faca plata, fie sa accepte efecte de schimb sau sa indeplineasca alte conditii contra documente.Dezavantajele amanarii platii prin operatia de incaso:1. pentru vanzator: suma incorporate in marfa vanduta este imobilizata se pierde dobanda potential2. pentru importator: deterioarea imaginii acestuia in ochii partenerului

III Bancile indelinesc rolul unor prestatori de servicii la ordinul exportatorului, ele fiind remunerate pentru serviciile oferite prin perceperea unor comisioane bancare. Principal lor obligatie este de a transmite documentele si a incasa contravaloarea lor, cu stricta respectare a instructiunilor ordonatorului. Bancile, in aceste conditii, au urmatoarele sarcini: sa controleze documentele, adica sa verifice concordantele dintre documentele prezentate si cele solicitate in ordinul de incasare sis a avizeze exportatorul asupra neregulilor aparute sa execute instructiunile ordonatorului in legatura cu transmiterea documentelor sa prezinte documentele si sa obtina plataBancile sunt obligate, in caz de neacceptare sau neplata, sa-l anunte pe ordonator sis a se conformeze instructiunilor acestuia in legatura cu documentele.

Cambia in incasoul documentarDaca se utilizeaza o cambie/un set de cambia, este necesar sa se indice scadenta, evitandu-se formulari de determinare a scadentei. Trebuie sa se identifice ce formalitati se intocmesc cand apare protestul la cambie.In cazul cambiilor acceptate, trebuie sa se indice circuitul acestora: fie sunt returnate exportatorului, fie sunt pastrate de banca pana la scadenta. Daca sunt insotite de documente comerciale, trebuie sa se specific conditiile in care sunt eliberate documentele importatorului. Daca nu se specifica, se elibereaza contra plata. Costurile operatiei sunt suportate de exportator.Ca si in cazul AD, exista o serie de avantaje legate de utilizarea cambiei. Acestea sunt: se asigura posibilitatea de refinantare pe termen scurt pe piata financiara prin scontare si forfetare sporeste siguranta platii se asigura o promovare a exporturilorDocumentele utilizate in operatia de incasoOrdinul de incasare este chiar documentul denumit incaso documentar. El este intocmit de catre exportator, in conformitate cu conditiile stipulate in contractul comercial international. Acest ordin de incasare cuprinde anumite elemente care trebuie stipulate de exportator, clar si precis:a) aspecte privind partile implicate: numele si adresa importatorului, respective domiciliul la care trebuie facuta prezentarea documentelor numele si adresa bancilor implicate numele si adresa exportatorului beneficiarul incasouluib) precizari privind elementele comerciale si documente: descrierea marfii, denumire, cantitati, pret unitary documentele care vor fi prezentate: facture, documente de transport, certificate de origine, certificate de asigurare detalii privind transportul si livrarea: referitoare la transbordari, livrari partialec) instructiuni privind conditiile de plata: valoarea incasoului si moneda in care se va face plata marcarea faptului daca documentele se vor preda contra plata sau contra acceptare daca sunt premise platile partialed) detalii precise referitoare la ceea ce trebuie facut, procedura ce va fi urmata in caz de neacceptare sau neplatae) clauze privind plata incasoului cuprind conditiile in care documentele vor fi platitef) ultimul tip de clauze ce trebuie cuprinse in ordinul de incasare sunt cele legate de modul de intocmire si de prezentare a documentelor. In general, acestea sunt si se intocmesc ca in cazul AD.Riscurile derularii platii prin incasoAvand in vedere faptul ca incasoul nu implica nici o obligatie sau garantie a platii in afara obligatiei asumate de comparator prin contract, putem considera ca incaso preinta o serie de riscuri serioase pentru vanzator.Exportatorul isi executa obligatiile stabilite prin contract, urmand ca apoi sa faca demersurile necesare pentru obtinerea platii. Theoretic, importatorul nu poate intra in posesia marfii decat dup ace o achita, deci riscul exportatorului de a pierde marfa fara a obtine plata este, in principiu, eliminate. El ramane insa posibil in anumite conditii si alaturi de acesta mai pot aparea si altele:1. riscul intarzierii la plata deoarece circuitul documentelor nu este precis ca la AD si este de durata2. riscul de neplata neplata poate fi urmarea faptului ca anumite fenomene sau evenimente il pun pe importator in situatie nefavorabila si in consecinta acesta refuza plata ( calitatea scazuta a marfii, conjunctura slaba a marfii pe piata, existenta unor oferte mai avantajoase)3. riscl reducerii incasarii ca urmare: fie a scaderii valorii marfii datorita deprecierii sau chiar acceptarii exportatorului de a reduce valoarea marfii fie prin efectuarea de catre exportator a unor cheltuieli suplimentare de manipulare, depozitare si protective fie prin plata de catre exportator a unor dobanzi neluate in calculul de eficienta a exportatorului in situatia in care operatiunea este finantata de un tert (banca)4. riscul pierderii marfii: cand importatorul este de rea credinta si si-o insuseste sau o instraineaza in cazul in care perioada de staionare in depozite si costurile de depozitare sunt mai mari dacat marfa in sine

Modalitati de diminuare/contracarare a acestor riscuriI practicarea incasoului numai in relatiile cu parteneri siguri, cunoscutiII in conditiile in care, dintr-un motiv sau altul, cei doi parteneri stabilesc ca marfa sa fie platita prin ID, trebuie sa se tina seama de:a) factori obiectivi:1. natura marfii si pozitia ei pe piata2. pretul marfii3. calitatea marfii4. stabilitatea pieteu5. conjunctura valutarab) constructia pretului ocupa un rol essential in reducerea riscului, de aceea se vor utiliza urmatoarele posibilitati: includerea in pret a unei marje acoperitoare (dobanda pe perioada estimata a intarzierii la plata) includerea in contract a unor penalitati de neplata tratarea operatiunii ca o vanzare pe credit pe termen scurt, cu dobanda aferenta evdentiata in mod separateIII actiuni de derulare in parallel de contracte comerciale cu marfuri similar pe aceeasi piata/prospectarea pietei si stabilirea unor alti potentiali clienti/cumparatori. In cazul in care importatorul renunta la marfa, sa existe deja un alt comparator interest de aceastaIV adoptarea unei atitudini active din partea exportatorului pe tot parcursul derularii operatiei de incasoV obtinerea prin contract a unor clauze de garantare a platiiVI vinculatia expedierea marfurilor pe adresa unei banci corespondente bancii exportatorului sau pe adresa unei case de expeditie de unde marfurile sunt eliberate numai dup ace se face dovada achitarii lor la banca (nu elimina riscul ca importatorul sa se razgandeasca in ceea ce priveste marfa); daca avem de-a face cu o livrare partial, daca se observa ca prima transa nu a fost achitata, urmatoarele transe vor fi suspendate.

CAP. 3: CECUL SI CARDULCECULCecul este instrumental de plata prin care tragatorul, titular al unui cont la banca, da ordin neconditionat ca banca sa plateasca o anumita suma de bani catre un beneficiar din disponibilul sau contCecul este reprezentat de un formular tipizat, fiind inclus in carnete de cecuri de 25, 50, 100 fileUtilizarea cecului este guvernata de legea cecului din 1934.Partile implicate:1. tragatorul este cel care ordona plata (persoana fizica sau juridica)2. trasul este intotdeauna o banca, fie ca e o banca la care tragatorul are deschis un cont, fie ca e una corespondenta3. beneficiarul persoana fizica sau juridical indicate de tragator in favoarea careia se va face plataCecul este intotdeauna platibil la vedere.Elementele cecului:1. denumirea de cec2. ordinul pur si simplu neconditionat de a plati3. suma trecuta in cifre, litere si moneda in care se va face plata4. numele trasului5. locul platii6. locul si data emiterii7. semnatura emitentului autografaTipuri de cecuri:1. dupa modul in care este trecut beneficiarul: nominative situatie in care beneficiarul este trecut in mod expres si cecul se achita numia acestuia la purtator caz in care nu se mentioneaza expres numele beneficiarului, cecul putand fi incasat de orice persoana care il detine la ordin se mentioneaza numele beneficiarului si mentiunea la ordin2. dupa modul de incasare: cecuri barate pentru plata intr-un cont bancar al beneficiarului cecuri nebarate in cazul acestor cecuri se poate plati numerar la ghiseul bancii sau in cont, fara nici o restrictiveMecanismul platii prin cec:Mecanismul platii prin cec este diferit in functie de tipul de cec, si anume:1. cecuri primate de beneficiar direct de la tragator si care poarta numele de cecuri personale2. cecuri trase de banci asupra altor banci denumite cecuri bancare3. cecuri de calatorie

1. Mecanismul cecului personalMecanismul cecului personal presupune cateva etape, si anume: Titularul unui cont aflat in situatia de a face o plata completeaza file de cec cu suma si numele beneficiarului Cecul este transmis direct beneficiarului de catre tragator, beneficiarul aflat in posesia filei de cec se prezinta la ghiseul bancii spre incasarea acestuia Banca beneficiarului executa plata prin preluarea filei de cec si remiterea acesteia bancii trase, care debiteaza contul tragatorului si achita bancii platitoare valoarea cecului. In urma acestei operatiuni, banca beneficiarului face plata catre acesta.

2. Mecanismul platii prin cecuri bancare

In acest caz, tertul ordonator are un disponibil la banca si ii transmite acestuia ordinul sat raga un ceca supra bancii beneficiarului.Banca tragatoare trage un cec beneficiarului si ii transmite acestuia; simultan debiteaza contul ordonatorului cu valoarea cecului emis si transmite suma de bani bancii beneficiarului.Beneficiarul cecului se prezinta la banca trasa si incaseaza contravaloarea cecului emis de banca tragatoare.

3. Mecanismul platii prin cecul de calatorieBeneficiarul unui cec de calaorie achita bancii suma corespunzatoare si poate cere plata oricarei banci din lume care cumpara astfel de cecuri. Bancile cumpara cecuri de calatorie le achita imediat si isi recupreaza banii remitand cecurile bancii care le-a emis.Achizitionarea unui cec de calatorie se face in doua moduri: Prin cumpararea unui cec de calatorie prin achitarea cash a sumei inscrise pe el Prin constituirea unui cont la banca comerciala care vinde cecul, care e utilizat in vederea acoperirii cecului de calatorieEurocecurileEurocecurile sunt cecuri cu limita de suma, dar care nu au valoare imprimata si sunt vandute sub forma unui carnet de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza suma, aceasta fiind trasa din contul deschis la banca mentionata pe cec.

Cecurile VISACecurile VISA sunt mai recentesi spre deosebire de eurocecuri beneficiarul nu le achita in totalitate de la inceput, iar cand primeste carnetul, achita doar o parte diferenta neachitata fiind preluata din contul sau cand cecurile sunt primate de la bancile platitoare.Cecul electronicCecul electronic reprezinta un instrument de plata electronica care elimina existent suportului de hartie in decontarea tranzactiilor international, inlocuind cecul traditional cu un echivalent electronic. Cecul electronic a fost creat de catre un consortiu condus de catre Citibank. Tot circuitul documentelor este inlocuit cu un circuit al mesajelor electronice intre debitor, creditor si bancile acestora. In acelasi timp sunt utilizate semnaturile electronice care sunt criptate si protejate prin sisteme specific de criptografiere.

CARDULCardurile bancare reprezinta instrumente de plata care permit achizitionarea de bunuri si servicii, fara prezenta efectiva a numerarului.In general, cardurile se prezinta pe support fizic de plastic si au dimensiuni standard. Pe support se afla inscriptionate mai multe elemente de identificare printer care: numele emitentului, numarul cardului, numele posesorului, sigla emitentului, holograma de Securitate etc. In ceea ce priveste sursa de acoperire a cheltuielilor/platilor, cardurile pot fi de doua tipuri:1. Credit card permite posesorului sa faca cheltuieli in limita unui plafon prestabilit, chiar daca acesta nu dispune de disponibilitati in contul sau2. Debit card asigura utilizatorului efectuarea unor cheltuieli sau retrageri in numerar, numai in limita soldului disponibil

Din punctul de vedere al zonei de circulatie exista:1. Carduri internationale care permit utilizarea lor in afara granitelor tarii unde se afla banca emitenta2. Carduri nationale care sunt emise si utilizate numia in tara unde este amplasata banca emitentaCardurile prezinta avantaje atat pentru utilizatori, cat si pentru emitenti. Utilizatorii au o mai mare liberate de miscare si o siguranta sporita a platii intrucat se pot face plati mari fara a fi necesara deplasarea numerarului aferent, se pot obtine credite instantaneu, care ulterior vor fi rambursate intr-o perioada de timp, in conditii clare, prestabilite, platile pot fi usor urmarite de catre utilizator prin compararea extrasului de cont cu chitantele obtinute in momentul achizitiei bunurilor sau serviciilor.Bancile sunt si ele avantajate la randul lor, intrucat prin intermediul cardurilor, se diminueaza numarul de operatiuni in numerar, se incurajeaza efectuarea de palti mai mari, se incaseaza comisioane pentru paltile effectuate, gradul de control asupra tranzactiilor clientului creste.Principalele organizatii internationale care asigura globalizarea platilor cu carduri sunt VISA International, Europay, American Express, Diners Club.Principalele tipuri de carduri Visa sunt: Cardul de afaceri Visa Cardul Visa Clasic Cardul Visa electron Cardul Visa Gold

CAP. 4: ORDINUL DE PLATAOrdinul de plata se realizeaza prin intermediul unui parcurs bancar, deosebindu-se astfel de plata obisnuita cash.Ordinul de plata reprezinta dispozitia data de ordonator unei banci de a plati o suma determinate in favoarea beneficiarului, in vederea astingerii unei obligatii banesti.Caractersiticile ordinul de plata:1. Relatia de plata apare numai ca urmare a unei datorii preexistente2. Operatiunea este initiate de platitor care stabileste si conditiile de desfasurare a operatiunii3. Este revocabil4. Presupune existenta unui provizion bancarDin punct de vedere al modului de efectuare a platii, ordinul de plata poate fi:1. Ordin de plata simplu incasarea nu este conditionata de prezentarea nici unui alt document2. Ordin de plata documentar incasarea este conditionata de prezentarea unor anumite documente, precizate dinaninteParticipantii la operatiune sunt:1. Ordonatorul cel care are o datorie de platit2. Beneficiarul cel in favoarea caruia de face plata3. O banca sau mai multe banci sunt doar prestatoare de serviciiDocumentul Ordin de Plata contine: Numele si adresa ordonatorului Numele si adresa beneficiarului Denumirea si adresa bancii ordonatoare Data emiterii Ordinul de a plati Suma de platit motivul platii Documentele necesare in cazul ordinului de plata documentar Modul de plata Semanturile bancii ordonatoare sau semnatura persoane autorizate

Riscurile utilizarii ordinelor de plata: Inexistenta disponibilului ordonatorului in cont Neindicarea corecta a numelui beneficiarului precum si a contului acestuia la banca care urmeaza sa fie transferati banii Lipsa stampilei, a semnaturii etc.

CAP. 5: CONTRAPARTIDA CA MODALITATE DE PLATA

In mod traditional, s-a recurs la contrapartida pentru a facilita comertul in situatile in care cumpararea de marfuri cu bani lichizi sau pe credit se dovedea a fi dificila. In acest sens, contrapartida reprezinta piata de ultima instanta.De regula, contrapartida utilizeaza marfuri, material, bunuri prelucrate sau semiprelucrate ca mijloc de schimb, in locul monedei. S-a estimate ca 10-15% din comertul mondial se realizeaza sub forma contrpartidei.La contrapartida s-a recurs pe scara larga in tarile din fostul bloc sovietic, dar si in alte tari cu economie centralizata. Printer avantajele sale, se numara: Stimuleaza cererea pentru produsele industriilor controlate de stat Creeaza o piata pentru surplusul de produse sau pentru produsele de slaba calitate Echilibreaza comertul in situatiile in care se inregistreaza un dezechilibru in favoarea furnizorilor din tarile dezvoltate Compenseaza restrictionarea creditului commercialStructuriI BarterulIndicele valoricSchimbarea unor marfuri contra altor marfuri intre doua parti se numeste barter. Dar ramane problema valorii marfurilor fiecareia dintre parti si a metodei de evaluare utilizate. Cum poate fi comparata, de exemplu, valoarea unei livrari de cherestea cu cea a unei partide de petrol, a unei partide de grau cu a unei partide de imbracaminte?Problema poate fi rezolvata atunci cand marfurile in cauza se tranzactioneaza pe o piata reglementata. In cazul in care petrolul este schimbat contra unor bunuri importate, valoarea petrolului se stabileste in functie de pretul cotat al petrolului la bursele din Londra sau Rotterdam, de exemplu, la cursul dintr-un moment si loc convenit. Daca marfurile nu se tranzactioneaza pe o piata reglementata sau nu exista un mechanism de referinta pentru stabilirea pretului, general acceptat, atunci pretul devine un subiect de negociere, pentru a ajunge la o solutie acceptata de ambele parti. Stabilirea unui indice valoric raport al valorilor este un aspect esential al oricarei operatii de contrapartida.Principalele aspecte de care trebuie sa se tina seama intr-o operatiune de barter sunt urmatoarele:1. Riscul de livrareCa si in cazul altor operatiuni, riscul de livrare poate fi acoperit pe piata asigurarilor comerciale cu conditia ca un asigurator sa fie pregatit sa isi assume un astfel de risc, probabil pe baza experientei anterioare. In cazul in care asiguratorul nu detine o astfel de experienta, iar vanzatorul nu a mai derulat astfel de operatiuni, nu se va incheia o asigurare.2. Esalonarea corespunzatoare a livrarilorGraficul livrarilor este un factor-cheie al livrarii si implicit alsigurantei tranzactiei. Daca una din parti are nevoie mai urgenta de marfurile in cauza decat partenerul ceea ce se intampla in cazul importurilor de petrol, alimente si armament atunci acesta este dispus sa efectueze primul exportul pentru a genera fondurile necesare pentru initierea tranzactiei.Daca partenerul care livreaza primul o partida de marfuri este sigur ca importatorul va efectua la randul sau exportul, atunci riscul de livrare poate fi acoperit. In ambele cazuri, una din parti va trebui sa isi assume un risc in privinta partenerului.3. Eliminarea riscurilor cu privire la cantitate si calitate

Aceste riscuri pot fi acoperite apeland la o agentie de inspectie, care va trimite un expert evaluator sa testeze si/sau sa masoare marfurile inainte de expediere sis a emita un certificate de inspectie sau un raport constatator curat care sa ateste faptul ca marfurile indeplinesc conditiile de cantitate si calitate.

4. Casele de comert Solutia rezolvarii problemelorSunt putine sanse ca partile implicate intr-o operatiune de barter sa isi deruleze activitatea in domenii complementare. Un vanzator de blanuri, de exemplu, probabil nu va avea nevoie de obiectele de plastic oferite drept contrapartida. Revanzarea unor asemenea marfuri presupune consum de timp si in plus identificarea unui comparator dispus sa ofere un pret rezonabil pentru cantitatea respective se pot dovedi dificile.Pentru a depasi acest gen de problem, casele de comert se constituie adesea ca parteneri in operatiunile de barter. Daca, de exemplu, unui vanzator de haine I se ofera instrumente chirurgicale, casa de comert va gasi un comparator pentru acestea, va negovia pretul si va organiza livrarea si plata.5. Utilizarea depozitelor de garantareBarterul, in forma sa pura, se intalneste rar, din cauza faptului ca este greoaie corelarea tranzactiilor din cadrul acestuia. Este mai facila folosirea exportului din tara mai slab dezvoltata pentru obtinerea fondurilor care ulterior sunt utilizate pentru a finanta importurile. Cu alte cuvinte, incasarile din export sunt deja detinute inainte de efectuarea importului corespunzator.In aceste cazuri, fondurile obtinute din export sunt pastrate intr-un deposit de garantare, un cont cu destinatie exclusive deschis la o banca international, din care se vor plati importurile. Fondurile vor fi eliberate din depozitul de garantare numai dup ace vanzatorul marfurilor importate indeplineste anumite conditii prestabilite.

II Acordurile buy-back si off-takeNumita uneori si compensare, aceasta tehnica poate fi uneori utilizata pentru plata unor bunuri si echipamente de capital necesare unei fabric. Produsele realizate de fabrica respective sunt preluate in contul platii. Este putin probabil ca intreaga contravaloare a bunurilor de capital sa fie platita in produse off-take.

III Conturi de cliring bilaterale si operatiuni switchAceste tehnici mult discutate si rar realizate presupun contrapartida la nivel macro. Iata maniera de functionare.Doua tari convin sa exporte sis a importe una de la cealalta. Pentru a urmari fluxul de marfuri si bani, se deschid la bancile central ale celor doua tari conturi bilaterale de cliring in care se inregistreaza operatiunile. Valoarea fiecarei livrari de marfuri in orice directive este inscrisa in cont, de regula in dolari, euro sau alta valuta convertibila. Aceste acorduri bilaterale include si o echilibrare periodoca a conturilor. Daca exista un surplus intr-un sens sau in celalalt, atunci se va efectua o plata la valoarea surplusului pentru a aduce conturile la zero.

CAP.6: TEHNICI DE FINANTARE PE TERMEN SCURTFinantarea operatiunilor de comert exterior pe termen scurt se realizeaza, in principal, prin doua modalitati:1. Credite de prefinantare2. Credite de export

1. CREDITELE DE PREFINANTAREReprezinta o finantare curenta a activitatii de productie pentru export si se materializeaza sub forma de:1. Credit de cont curent exportatorul convine cu banca sa ii acorde un credit in anumite conditii de termene si dobanda; creditul este pus la dispozitie in contul current al furnizorului.2. Avans in cont curent o facilitate acordata de banci firmelor in cazul unor mari fluctuatii periodice ale soldului contului lor3. Credite de descoperire aranjamentul prin care cumparatorul obtine marfurile de la furnizor cu plata printr-un credit pe termen scurt in limita unui plafon stability, dobanda calculandu-se numia asupra sumelor efectiv utilizate4. Credite de prefinantare specializate se particularizeaza prin aceea ca acordarea lor este legata de fabricarea si pregatirea pentru export a unui produs strict determinat. Astfel de credite se acorda pentru produsele de valori mari, cu ciclu lung de fabricatie

2. CREDITELE DE EXPORT

1. Avansul pe documente de marfuri in unele tari, bancile acorda exportatorilor credite pe baza unor documente care atesta existent marfurilor pregatite pentru export2. Avansul in valuta este, in egala masura, o tehnica de finantare pe termen scurt sio metoda de protective impotriva riscului valutar. El reprezinta acordarea de catre o banca a unui imprumut in valuta firmei exportatoare, in baza creantei acesteia fata de clientul sau sau din strainatate, creanta nevalorificata in moneda nationala3. Avansul bancar prin cesiunea de creante in unele tari, bancile acorda facilitate, sub forma de avans, exportatorilor pentru reintregirea fondurilor avansate de acestia in livrari de marfuri pe credite pe termen scurt, prin cesionarea creantelor detinute asupra importatorilor straini4. Scontarea reprezinta o forma traditionala de mobilizare a creditelor prin cedarea drepturilor de creanta incorporate in cambie sau bilet la ordin5. Creditul de acceptare este asemanator cu tehnica creditelor de scont si poate fi acordat in favoarea exportatorului sau a importatoruluia) Creditul de acceptare in favoarea exportatoruluiIn functie de legislatia din diferite tari, creditul de accepatre poate fi obtinut, in principiu, in doua moduri: Fie ca insasi banca acceptanta resconteaza titlul la banca central sip e aceasta baza acorda exportatorului credit Fie ca exportatorul pe baza acceptului bancar primit sconteaza cambia la o alta bancab) Creditul de acceptare in favoarea importatoruluiApare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in contractual de credit, accepta cambia trase asupra sa in favoarea importatorului si destinate sa achite exportatorul, care este clientul ei6. Forfetarea exportului pe credit consta in transmiterea creantelor provenite din operatiile de comert exterior efectuate pe credit unei institutii financiare specializate, care le plateste imediat, urmand sa recupereze contravaloarea acestora la scadenta de la debitorul importator7. Factoringul international este o operatie desfasurata pe baza contractului incheiat intre facor si adherent, prin care primul, in schimbul unui comision, preia in proprietatea sa creantele aderentului prin plata facturilor acestuia, facturi ce reprezinta dovada efectuarii tranzactiei care are ca obiect bunuri sau servicii pe credit. In cadrul mecanismului acestei operatii intervin urmatoarele parti: Societatea de factoring din tara exportatorului Exportatorul (aderent) Societatea de factoring din tara importatorului Importatorul

CAP. 7: FINANTAREA PRIN FORFETARE

Forfetarea reprezinta in esenta vanzarea dreptului la o plata viitoare prin scontarea unei viitoare lichiditati. In timp, atat termenul, cat si operatiunea in sine au evoluat, insemnand in present scontarea sau forfetarea unor viitoare lichiditati rezultate din operatiuni de comert, in cadrul creditelor puse la dispozitie cumparatorilor de catre furnizori.Scontarea creantelor viitoare se realizeaza de multe secole, dar piata forfaitingului, asa cum este cunoscuta ea astazi, este un fenomen aparut la inceputul secolului XX.Piata forfetarii este mai restransa si mai specializata decat multe alte piete de creditare si finantare a intreprinderilor. Aceasta, deoarece tranzactiile sunt adesea de dimensiuni reduse, sub 5 milioane dolari, si numai rareori doua vanzari/exporturi de bunuri sunt identice.Tranzactiile se deosebesc intre ele in multe privinte: dimensiune, felul marfurilor, documentele ce atesta tranzactionarea marfurilor, termenul pe care se efectueaza creditarea si identitatea partilor implicate si garantorilor.

Tranzactiile de forfetare tipice intalnite pe piata sunt: In legatura cu operatiuni de comert Rezultatul creditelor acordate de furnizor/vanzator Atestate de cambia sau bilete la ordin Garantate de o banca Scontate fara drept de regres Insotite de originalele sau copiile documentelor de expediere Semnate de participantii la tranzactie Transferabile prin andosarePrinte forfetori circula adesea liste cu tarile pe care ar putea opera. Aceasta demonstreaza aria din ce in ce mai larga a riscurilor politice ce pot fi acoperite de piata forfaitingului. Aceasta reflecta intr-o anumita masura cee ace am putea numi orientarea catre pietele emergente.

Participantii pe piata:

Londra este principalul centru de forfetare, datorita mai multor factori: Prezenta a cca 500 de banci din intreaga lume Existent unei forte de munca cu pregatire in domeniul forfetarii si finantarii comertului Traditia de care se bucura Londra in calitate de centru al finantarii comertului internationalPrincipalii operatori de pe aceasta piata sunt: London Forfaiting Company PLC Morgan Grenfell Trade Finance Limited West Merchant Bank Ltd Hungarian International Bank Midland Bank AvalSi in alte centre financiare, precum New York, Paris, Zurich, Frankfurt, Viena, Milano si Hong Kong, isi fac simtita prezenta din ce in ce mai intens institutii de forfetare.In Romania, activitatea de forfetare este permisa tuturor bancilor, in conformitatea cu Legea 58/1998, in functie de autorizatiile acordate.Tranzactii primare si secundare pe piata forfetariiAtunci cand o banca sau o casa de forfetare cumpara cambia sau bilete la ordin direct de la exportator, operatiunea se numeste tranzactie primara. Atunci cand o banca sau o casa de forfetare vinde la randul sau efectul altei banci sau altui forfetor, operatia se numeste tranzactie pe piata secundara. Indifferent de numarul revanzarilor efectului, tranzactia se va considera efectuata pe piata secundara.Avantajele si dezavantajele forfetariiAvantaje cumparator: Posibilitatea creditarii integrale a achizitiei de bunuri Obtinerea unui credit pe termen mediu Rata a dobanzii fixa sau variabila Posibilitatea unei rate a dobanzii scazute Documentatia simpla, usor de realizat, cu costuri scazute Beneficiul asigurarii lichiditatii Originea bunurilor nu prezinta importanta Poate elimina riscul valutar Necunoasterea/ascunderea costului creditului poate fi benefica in ce priveste impozitareaAvantaje vanzator: Utilizarea creditului ca stimulant pentru vanzarea de bunuri Posibilitatea de a acorda credite fara asumarea riscului Posibilitatea de a oferi o rata a dobanzii fixa sau variabila Posibilitatea de a oferi credite ieftine Documentatia simpla, usor de realizat, cu costuri scazute Beneficiul asigurarii lichiditatii Originea bunurilor nu prezinta importanta Poate elimina riscul valutar Poate ascunde costul creditului Elimina riscul de neplata Elimina riscul de transfer Fara drept de regresDezavantaje cumparator: Poate retine riscul valutar Costul creditului necunoscut Cheltuieli de avalizare/garantare Expunere la intarzieri produse in sistemul bancar

Dezavantaje vanzator: Poate retine riscul valutar Poate suporta costul creditului Cheltuieli cu comisionul de angajament Expunere la intarzieri produse in sistemul bancar Dificil de transmis off-load fara avalizarea/garantia banciiElementele operatiunii de forfetare:Elemente de calcul:1. Data inceperii calcularii dobanzii/livrarii data la care se presupune ca a inceput creditarea de catre furnizor si de la care incepe sa se calculeze dobanda2. Valuta valuta in care sunt denominate cambiile sau biletele la ordin (dolari americani, euro, franci elvetieni)3. Suma solicitata suma total ape care exportatorul doreste sa o primeasca dupa scontare4. Plata in avans valoarea procentuala din contract platita in avans, respective cu ordin de plata, la livrarea marfii sau printr-un acreditiv5. Numarul efectelor comerciale numarul platilor evidentiate prin cambia sau bilete la ordin pe intrega durata a finantarii6. Dobanda platita de catre importator aceasta este rata dobanzii aferenta cambiilor si biletelor la ordin, nu este rata scontului. Rata dobanzii a fost convenita de importator si exportator prin conditiile contractuale7. Metoda de calcul numarul de zile scurse/numarul zilelor unui an8. Data angajamentului data de la care banca sau forfetorul se angajeaza sa cumpere efectul9. Comisionul de angajament procentul din valoarea creantei al efectului care va reprezenta comisionul de angajament10. Zilele de gratie un numar de zile suplimentare adaugate perioadei de creditare, pentru scadenta fiecarei cambia sau bilet la ordin.11. Efectele disponibile la data de data la care efectele de comert vor putea fi scontate12. Metoda de scontare aceasta va fi scontare directa sau discount to yield (scontare in functie de randament13. Rata scontului rata utilizata de forfetor pentru calcularea sumei pe care o va achita din valoarea efectului de comert

Sumarul calculelor:

1. Valoarea contractului suma care trebuie adaugata la valoarea initiala a contractului pentru a acoperi costul scontarii si comisionul de angajament2. Plata in avans 3. Valoarea nominala noua valoare nominal a tuturor efectelor4. Dobanda dobanda aplicata valorii nominale initiale pe perioada finantarii5. Valoarea nominala totala valoarea nominala plus dobanda6. Valoarea scontatasuma sconatat pe care exportatorul o primeste de la forfetor in schimbul cambiilor sau biletelor la ordin7. Suma totala scontata exportatorului plata in avans plus valoarea scontata, inainte de scaderea comisionului de angajament8. Comisionul de angajament datorat forfetorului9. Suma finala suma neta final ape care exportatorul o va primi de la forfetor in schimbul vanzarii efectelor dupa scaderea scontului si comisionului de angajament10. Detalii privitoare la efectele comerciale valorile cambiilor sau biletelor la ordin din pachetul forfetatAlti factori care afecteaza forfetarea1. TermenulIn principiu, piata forfaitingului ar trebui sa poata acoperi termene de creditare cu aproape orice durata. Insa in practica se intalnesc mai multe restrictii care limiteaza perioadele de creditare acordate de banci sau institutii de forfetare.Daca termenul de creditare nu este de cel putin cateva luni, exista posibilitatea sa nu se obtina profit din scontare, insa acest neajuns poate fi compensate de dimensiunea tranzactiei. Cu cat tranzactia este de dimensiuni mai importante, cu atat va aduce o dobanda mai mare si astfel va fi mai atractiva.2. Riscul politicPe termen lung, riscul politic sau riscul de tara devine un factor pe care forfetorii trebuie s ail ia in considerare inca din faza initiala. In cazul in care ei accepta un aval sau o garantie bancara ca risc ultim, banca garantoare se poate afla intr-o tara in care schimbarile de regim politic ii pot afecta capacitatea de onorare a obligatiilor. Forfetorii au liste cu tari clasificate in functie de riscul politic pe care il prezinta si numarul maxim de ani pe care se pot intinde efectele de comert pentru a fi scontate.3. LichiditateaSi lichiditatea este un factor luat in considerare la stabilirea limitelor. Intregul portofoliu al unui forfetor trebuie sa poata fi vandut in orice moment daca este necesar.Unii forfetori mai aventurosi pot cumpara efecte in conditii mai dificile daca prevad ca, pe masura ce termenul se apropie de sfarsit, va creste numarul cumparatorilor.

Riscul ratei dobanziiFinantarea este un aspect important. Forfetorii vor incerca sa conceapa finantarea astfel incat sa se asigure ca o eventuala crestere a ratei dobanzii pe perioada de creditare nu va anula marja profitului. Volumul finantariiIn principiu, forfetorul poate accepta orice nivel de finantare, dar in realitate lucrurile nu stau chia rasa. Forfetorul poate sustine ca o suma prea mica poate fi dificil de finantat, in special daa aceasta se realizeaza pe o perioada mai lunga.Forfetorul va trebui sa se incadreze in mod efficient intre limita minima si cea maxima a unei finantari, sa se poata plua pe nevoile clientului, dar totodata sa tina cont si de randamentul operatiunii.

Cambiile si biletele la ordin ca subiect al forfetariiAtat cambiile, cat si biletele la ordin reprezinta angajamente neconditionate de a plati la o data ulterioara sumele inscrise pee le.Legislatia privind cambiile si biletele la ordinTranzactiile achitate prin cambia sau bilete la ordin se pot supune legilor mai multor jurisdictii, in functie de locatia partilor implicate, respective, importatorul, exportatorul, avalizorul, detinatorii si viitori giranti. Insa in general majoritatea tranzactiilor sunt guvernate de doua legislatii: cea engleza si Conventia de la Geneva.Legislatia englezaIn legislatia engleza, Legea cambiilor din 1882 defineste cambia ca fiind: un ordin scris neconditionat, adresat de o persoana alteia, semnata de cel care o emite, prin care se solicita celui caruia i-a fost adresata sa plateasca la cerere sau la un termen o suma de bani stabilita la ordinul unei persoane specificate sau a purtatorului.Biletele la ordin sunt tratate ca o subspecie a cambiilor, nefiind mentionate expres in lege.Pricipiul transferabilitatii prin andosare este un concept-cheie mentionat in lege. Cap. 16 defineste dreptul legal de a vinde cambia fara drept de regres, prin andosare catre terte parti.

Conventia de la Geneva

Conventia de la Geneva privind dreptul international privat, art. 1, 2, 3 si 4 difera in cee ace priveste andosarea fara drept de regres. Conventia exonereaza girantii de raspundere in cazul unei ulterioare neonorari a obligatiilor, dar mentine raspunderea exportatorului chiar daca acesta a transmis cambia prin andosare unei terte persoane.

Conditii privitoare la dobandaRata dobanzii poate fi fixa sau flotanta, dar marea majoritate a efectelor sunt purtatoare de dobanzi cu rata fixa.Dobanda poate fi inclusa in ceea ce apare drept suma principal. Aceasta tehnica este utilizata pentru a evita o eventuala impozitare a dobanzii platite de un participant la cambie sau atunci cand se intentioneaza ascunderea faptului ca dobanda ii este perceputa cumparatorului.

Documentele de livrare si operatiunile de forfetareScopul utilizarii documentelor de livrare in operatiunile primare sau secundare de forfetare este Acela al realizarii unei conexiuni intre instrumentele de plata si tranzactia comerciala de baza/suport. Aceasta confera transparenta tranzactiei ca operatiune de finantare a comertului si permite corelarea valorilor nominale ale titlurilor cu valoarea marfii.In astfel de operatiuni se utilizeaza de regula copii dupa documente, intrucat documentele originale sunt utilizate pentru deschiderea unui acreditiv sau sunt transmise in alt mod cumparatorului marfurilor. Asemenea documente pot fi: conosamentele sau alte documente de transport, facturi comerciale sau lista de ambalare.Verificarea tuturor semnatarilor cambiilor, biletelor la ordin, avalurilor si garantiilor prezinta o importanta cruciala pentru stabilirea intregului traseu al instrumentelor.Structurile forfetarii sunt relative flexibile si utilizeaza o documentaie simpla, mai putin riguroasa deat cea aferenta acreditivelor si in special creditelor guvernamentale de export.

CAP.8: FINANTAREA PRIN FACTORINGISTORICUL OPERATIUNII DE FACTORINGFactoringul este aesea considerat ca fiind o simpla scontare de facturi. Astazi, insa, el reprezinta mai mult si merita luat in considerare ca fiind una din tehnicile de finantare puse la dispozitia exportatorilor de catre institutiile financiar-bancare care finanteaza operatiile de comert.Factoringul isi are originea in SUA.In prezent, o mare parte din operatiunile de factoring constau in scontarea creantelor comerciale pe piata interna a vanzatorului. Acest lucru presupune ca societatea de factoring sa isi asume riscul pentru partea care are datoria si plateste vanzatorului un procent din valoare imediat dupa facturare. Debitorul va plati la data scadenta si factorul isi va recupera fondurile avansate vanzatorului.Factoringul poate lua uneori chiar forme mai complexe, beneficiarul operatiunii avand posibilitatea de a incredinta factorului si alte actiuni: efectuarea intregii contabilitati a firmei, serviciul de relatii cu clientii, promovarea activitatii etc.

FORME DE FACTORING1. Scontarea partialaFactoringul creantelor comerciale, spre deosebire de forfetare, este partial si nu acopera intreaga valoare a facturii. Se poate acorda vanzatorului un avans de 80-90% din valoarea facturii.2. Scontare cu drept de regres (sau cu recurs)Riscul de neplata va fi suportat de vanzator daca scontarea este cu drept de recurs/regres. In acest caz, factorul acorda fondurile, dar, daca la sfarsitul perioadei pe care a fost acordat creditul cumparatorul nu plateste, factorul va cere rambursarea fondurilor avansate de la vanzator.3. Scontare fara drept de regres/recursFactoringul fara drept de regres/recurs este un serviciu oferit de societatile de factoring. In acest caz, factorul isi asuma riscul de neplata. Daca la scadenta cumparatorul nu plateste, pierderea va fi suportata in principiu de factor. Insa societatea va percepe un commission suplimentar pentru aceasta forma de factoring care va fi folosit pentru incheierea unei asigurari impotriva riscului de neplata. In caz de neplata, societatea va solicita despagubirea pe baza baza politei de asigurare.4. Scontarea intregului portofoliu de creante si serviciul complet de factoringPentru a limita riscul la care se expune, societatea de factoring va dori de obicei sa preia intregul portofoliu de creante comerciale ale vanzatorului, creante care vor face bineinteles subiectul unei atente analize a cumparatorilor si a solvabilitatii acestora.Scontarea intregului portofoliu de facturi, de catre societatea de factoring, nu limiteaza neaparat vanzatorul in alegerea clientilor, chiar dacafactorul nu considera respectivii cumparatori suficient de solvabili.5. Factoringul declarat si nedeclaratO societate de factoring poate oferi doua forme de factoring: declarant si nedeclarat. Daca vanzatorul este de accord ca societatea de factoring sa incaseze facturile direct de la cumparator, atunci implicarea factorului va fi declarata.Daca totusi vanzatorul considera ca implicarea factorului va face o impresie negative asupra clientului, ca vanzatorul are nevoie de lichiditati, de exemplu, atunci serviciile oferite de societatea de factoring vor fi nedeclarate.

6. Factoringul in functie de termenFormele de factoring classic reprezinta un credit pe termen scurt, pe baza scontarii creantelor comerciale reprezentand viitoare lichiditati. Termenele maxime in cadrul operatiunilor de factoring sunt de 360 de zile, iar termenele obisnuite sunt intre 90 si 180 de zile.

BENEFICIILE FACTORINGULUI1. Cel mai important avantaj este lichiditatea. Vanzatorul poate asfel oferi credit cumparatorului, in termenii agreati de factor, sis a primeasca plata imediat ce marfa vanduta a fost facturata.2. Serviciul de management al datoriilor oferit de societatile de factoring elibereaza vanzatorul de grija administrarii vanzarilor si incasarilor aferente acestora si econmiseste costurile aferente personalului si spatiile necesare desfasurarii acestei activitati. Altfel spus, se permite vanzatorului sa se concentreze asupra dezvoltarii afacerii sale.3. Serviciul de management al creantelor neincasate poate include consultanta oficiala sau neoficiala legata de solvabilitatea cumparatorilor. Societatile de factoring detin o cantitate importanta de informatii referitoare la activitatea companiilor care se ocupa cu comertul. Acest lucru poate fi avantajos pentru cei care utilizeaza factoringul putand sa evite incheierea de contracte cu client rau platnici.4. Atunci cand societatea de factoring ofera scontarea facturilor fara recurs, vanzatorul va avea avantajul de a redirectiona riscul reprezentat de cumparatorii care nu isi platesc facturile.

COSTURILE OPERATIUNII DE FACTORINGCosturile operatiunii de factoring vor varia in functie de tipul de servicii oferite de societatea de factoring si concurenta dintre actorii pietei factoringului.Structura pretului unei operatiuni de factoring arata de obicei dupa cum urmeaza:1. Dobanda atat timp cat fondurile sunt datorate, dobanda perceputa va fi la o rata variabila2. Costurile de finantare acestea depind de suma acordata de societatea de factoring si de perioada pe care sunt acordate (0.25-0,75 daca vanzatorul isi administreaza singur portofoliul de creante de incasat, 0,75-2,75 atunci cand societatea de factoring ofera un serviciu complet de management al registrului vanzarilor)3. Asigurarea creditului factoringul fara recurs va costa cu 1-2 procente mai mult decat costurile de finantare pentru a acoperi costurile suplimentare necesare protejarii factorului impotriva riscului reprezentat de creditul respectiv

CAP. 9: TEHNICI DE FINANTARE PE TERMEN MEDIU SI LUNGFinantarea pe termen mediu si lung este specifica exporturilor de mare valoare, exporturilor complexe, ca si unor fome de cooperare industriala. Ea se poate realiza prin tehnicile clasice de creditare, cum sunt creditul furnizor si creditul comparator, sau prin tehnici modern, cum sunt creditul consortial si cofinantarea.

CREDITUL FURNIZORAcesta este un credit bancar acordat exportatorului, atunci cand acesta consimte partenerului sau o amanare de plata pentru marfa livrata in strainatate.Creditul furnizor este un credit pe termen mediu sau lung, incadrandu-se in general in perioada de 5-7 ani si 10-15 ani.

MECANISMUL CREDITULUI FURNIZOR1. Incheierea contractului de vanzare-cumparare intre exportator si importator2. Operatia de finantare propriu-zisa3. Importatorul plateste avansul exportatorului4. Incheierea unei conventii de credit