talcuirea fericirilor
TRANSCRIPT
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
1/25
Introducere
Fericirile sunt noua sentinte scurte cu care Mantuitorul nostru Iisus Hristos isi incepe Predica de
la Munte si pe care Sfantul Ioan Gura de Aur le aseamana cu poruncile Decalogului. Aceasta
predica a fost rostita pe Muntele Kurun Hattin (Coarnele Hattinului) care de atunci incoace se
c!eama Muntele Fericirilor. Acest munte inalt de "#$ m este situat cam la % &m nord'est de
orasul i*erias langa tarmul estic al Marii i*eriadei.
Dupa ce a petrecut noaptea in rugaciune pe culmea cea mai inalta a muntelui Iisus a co*orat pe
platoul (+loc ses+) dintre cele doua culmi ale Muntelui Fericirilor care se aseamana cu un
amfiteatru natural. Aici Il asteptau multimile care'I constituiau auditoriul. Fericirile fac parte
asadar din predica ampla pe care Domnul a rostit'o aici in fata celor +din toata Iudeea din
Ierusalim si de pe tarmul irului si al Sidonului care enisera ca sa', asculte+ (,c. # -%).
Cele noua Fericiri cuprind adearuri morale care constituie un fel de +carte a legamantului+ noii
imparatii mesianice intemeiate de Mantuitorul Iisus Hristos. Prin ele se precieaa atat
caracterul acestei imparatii cat si insusirile pe care tre*uie sa le ai*a cetatenii acestei imparatii.
Domnul nu le'a dat su* forma de porunci ci in c!ip de +fericiri+ pentru a corespunde spiritului
li*er al moralei crestine (Iac. - /").
In fiecare din cele noua Fericiri gasim mai intai inatatura sai indemnul iar apoi fericirea sau
fagaduinta rasplatirii. ,a inceputul fiecareia dintre ele intalnim cuantul +fericiti+ adica o stare
de *ucurie pe care o simt toti cei ce', urmeaa pe Domnul iar la sfarsitul fiecareia se desc!id
arile Imparatiei lui Dumneu fie ca este or*a de asearea ei in sufletele credinciosilor fie ca
este or*a de fagaduinta ei esnica. Mantuitorul promite dupa fiecare irtute fericirea
corespunatoare spre a arata ca desaarsirea duce la fericire partial in iata preenta si pe
deplin in iata iitoare.
Imparatia lui Dumneeu incepe de aici din iata noastra din felul cum stim sa ne'o agonisim
din straduinta noastra de a implini oia lui Dumneeu. 0irtutile recomandate in Fericiri sunt
mi1loacele necesare spre fericirea suprema pe care insa crestinii tre*uie sa le castige si prin
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
2/25
desprindere pana la posedarea lor in gradul cel mai inalt. Din acest punct de edere Fericirile
sunt totodata indemnuri pentru castigarea celor mai alese irtuti in iata de toate ilele prin care
cei ce le practica se pregatesc pentru do*andirea ietii esnice a fericirii esnice.
2rice fiinta omeneasca din lumea aceasta doreste sa fie fericita. 2mul simte in sufletul sau o sete
nepotolita dupa satisfactii si impliniri. Insusi Mantuitorul Care cunostea adancul sufletului
omenesc a aratat ca la temelia stradaniilor si nauintelor noastre sta dorul dupa fericire. Dar din
pacate oamenii care oiesc sa fie fericiti au diferite pareri priind calea pe care se poate a1unge
la o iata fericita. In Predica de pe Munte Hristos nu com*ate caile gresite prin care oamenii
cautau fericirea in acel timp ci 3l indica acele conditii care il pot face pe om fericit. Mantuitorul
a destramat mira1ul falselor fericiri aratand ca adearata fericire o putem do*andi noi insine
eli*erandu'ne de pacat si im*racandu'ne in mantia luminoasa a irtutilor morale. Intrupand in
fiinta noastra moralitatea Fericirilor putem deeni mem*ri ai Imparatiei lui Dumneeu putem
do*andi fericirea launtrica si esnica a sufletului.
In cele ce urmeaa oi incerca sa talcuiesc cele noua Fericiri pentru ca ele sunt pietre de temelie
care asigura *inele remelnic si cel esnic al oamenilor. 34plicarea Fericirilor este necesara
pentru aplicarea cuprinsului lor la iata omului contemporan spre a'i reda acestuia *ucuria de a
gusta pacea si fericirea adearata. Sper ca *unul credincios primind cu credinta aceasta comoara
pretioasa a 3ang!eliei isi a im*ogati sufletul si a striga fericit cu psalmistul5 +6ucura'ma'oi
de cuintele ale ca cel ce a aflat comoara mare+ (Ps. --7 -#/).
,a sar*atoarea Sfintei Parasc!ea
-8 octom*rie /$$-
Autorul
Fericirea intai
“Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor”
0enind pe pamant Fiul lui Dumneeu ne'a eli*erat din catusele *unurilor materiale din patima
lacomiei care ina*usa dorul dupa Imparatia lui Dumneu. In Fericirea intai Iisus nu fericeste pe
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
3/25
saraci in general deoarece lipsa de *unuri nu'i egala cu desaarsirea si sfintenia. Pot e4ista
cersetori drenturosi plini de pofte si pacate pot e4ista saraci care doresc sa ai*a *ani si sa se
im*race lu4os pe care insa impre1urarile din afara ii impiedica sa fie auti. Asa ca Mantuitorul
nu *inecuanteaa astfel de persoane ci ii fericeste pe cei 9saraci cu du!ul: (Mt. " ;) pe cei
care s'au eli*erat de patima autiei si si'au descatusat inima din tirania dorintelor pacatoase.
9Saraci cu du!ul: sunt cei care nu or sa se im*ogateasca sau care auti fiind nu iu*esc cu
patima cele pe care le poseda nu sunt ro*ii aerii ci stapanii ei gata sa imparta *unurile lor cu
cei saraci.
Saracii cu du!ul pe care ii fericeste Iisus nu sunt cei simpli fara cultura adica cei neintelepti si
nestiutori cum socotesc unii pentru ca Hristos a adus in lume lumina cunostintei si adearul
care face pe om li*er. Insusi Mantuitorul ne'a poruncit sa fim intelepti ca serpii (Mt. -$ -#).
Crestinii care cunosc si urmeaa pe Domnul sunt inatati de Dumneeu (I es. 8
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
4/25
sine si ca nu se pot mantui fara a1utorul lui Dumneeu ei implora necontenit !arul Sau. 3li*erati
de multumirea de sine si de mandria pentru propria lor iata ei se smeresc si recunosc ca mai au
inca de facut mult *ine si ic5 9Suntem slugi netre*nice pentru ca am facut ceea ce eram datori
sa facem: (,c. -% -$).
2 astfel de smerenie a aut'o Ale4ie omul lui Dumneeu incat iata lui spirituala a deenit
asemenea unui cer care Il poarta pe Hristos. Acesta s'a nascut la ?oma dintr'o familie instarita si
elaioasa. 3ducatia primita acasa si in scoala l'a umplut de intelepciune si i'a aprins in suflet
dorul dupa Dumneeu. Fugind de acasa a a1uns la 3desa unde a petrecut saptespreece ani langa
o *iserica in post rugaciune si milostenie. @nui credincios i s'a descoperit in is ca Ale4ie este
9omul lui Dumneeu: aand in suflet pe Du!ul Sfant. Spre a nu fi slait de oameni el a parasit
acel loc a1ungand din nou la ?oma. Preentandu'se tatalui sau ca un calator sarman acesta fara
a'si cunoaste fiul i'a ingaduit sa'si faca o coli*a in apropierea casei parintesti unde a petrecut
alti saptespreece ani suferind *at1ocura si lipsuri dar fiind iu*it de cei saraci pe care'i poatuia
si'i miluia din !rana primita. Aici a raposat la -% martie 8-- in timpul imparatului Honorius. 3l
a fost intr'adear 9sarac cu du!ul: pentru ca a priit fara incetare la desaarsirea dumneeiasca
si straduindu'se sa se apropie de ea si'a delipit inima de autiile pamantesti socotindu'le
desertaciuni.
?asplata celor saraci cu du!ul este do*andirea Imparatiei lui Dumneeu. Mantuitorul le'a promis
acestora o rasplata preenta spunandu'le5 9a lor este Imparatia cerurilor: (Mt. " ;). Cu alt prile1
Domnul a is5 9Imparatia lui Dumneeu este inauntrul ostru: (,c. -% /-). Iar Sfantul Apostol
Pael ne arata ca 9Imparatia lui Dumneeu nu este mancare si *autura ci dreptate si pace si
*ucurie in Du!ul Sfant: (?om. -8 -%). Daca cei lacomi si alipiti de forta graitationala a
materiei au inima c!inuita si sunt nemultumiti saracii cu inima se *ucura de adanca pace. 3i au
pacea unui as ancorat intr'un liman sigur. Punandu'si nade1dea in numele Domnului si
necautand 9la desertaciuni si la ne*unii mincinoase: (Ps. ;
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
5/25
2amenii acestei lumi cu 1udecata lor marginita fericesc pe cei *ogati si puternici pe cei ce
mananca *ine si au parte de ras eselie si petreceri. @nii ca acestia priesc lipsurile suferintele
intristarea si plansul cu amaraciune si degust temandu'se de ele. 0enind in lume Mantuitorul
rosteste cu priire la necauri si lacrimi o alta 1udecata le socoteste ioare de fericire si trepte
de intrare in Imparatia cerurilor. Cand nu reusim cea cand ni se intampla un lucru neplacut
cand aem o pagu*a cand moartea ne rapeste o persoana iu*uta atunci ne copleseste 1alea si
plansul. De o astfel de durere au aut parte proorocul Daid (Ps. -$- " -$) dreptul Io (Io ;$
-#'-%) si Insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos la mormantul lui ,aar din 6etania si in gradina
G!etsimani (In. -- ;%= Mt. /# ;7). De aici se ede ca supararile si plansul fac parte din soarta
noastra de oameni. Insa noi tre*uie sa dam doada de cura1 si sa nu ne pierdem nade1dea (Sira!
;$ /;'/8= I es. 8 -;).
Prin cuintele 9Fericiti cei ce plang: (Mt. " 8) Domnul ne inata ca suferinta si plansul
iorate din pocainta sunt mi1loace care duc la fericire. Precum munca este un ior de castig
studiul o cale de a do*andi cunostinte asa intristarea poate duce la pocainta si la mangaiere. Iisus
nu fericeste pe cei stapaniti de intristare lumeasca ci se refera la lacrimile de pocainta care > cum
spune cuiosul eodor al 3desei > 9castiga indurarea Stapanului pentru greselile noastre si
inaripeaa dorul spre cele de sus:. Mantuitorul nu'i fericeste pe cei ce plang pentru ca le lipsesc
*unuri materiale pe cei ce plang de ciuda ca au fost 1igniti pe cei ce plang de neca ca au fost
prinsi si pedepsiti pentru raul saarsit. Aici este or*a numai de cei ce'si plang pacatele prin care
au ma!nit pe Dumneeu ca fiul pierdut ca a!eu amesul ca apostolul Petru si cei care plang
din dorul dupa desaarsire 9Caci intristarea cea dupa Dumneeu aduce pocainta spre mantuire
fara parere de rau= iar intristarea lumii aduce moarte: (II Cor. % -$).
Parerea de rau pentru pacat este *isturiul care sparge infectia. Cand lacrimile iorasc din
amaraciunea si durerea pentru pacatul saarsit cand ele sunt marturia unei cainte sincere si
guduitoare atunci sunt intr'adear aducatoare de iertare si innoire. ,acrimile de pocainta sunt
pentru pacatosii care se pocaiesc ceea ce este apa pentru cei ce se *oteaa. 3le sunt
im*ucuratoare ca roua care da stralucire florilor de dimineata. ,acrimile nu aduc numai o liniste
momentana ci fac lumina inauntrul nostru purifica oc!iul launtric al credinciosului sau
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
6/25
constiinta lui. Sfantul Ioan Scararul scria5 9Precum focul topeste trestia asa lacrima curateste
toata partea auta si gandita:.
Pe langa plansul pentru pacat e4ista si plansul iu*irii de Dumneu de care nu se despart nici cei
desaarsiti. Despre cei cu iata im*unatatita ni se spune ca arsau siroaie de lacrimi in
rugaciunea lor. Acesta este 9plansul dupa Dumneeu: cum il numesc Sfintii Parinti. Sfantul
Simeon Boul eolog ice5 9Plansul este indoit in lucrarile lui. @nul este ca apa care stinge prin
lacrimi apaia patimilor si curateste sufletul de intinaciunea pricinuita de ele= altul este ca focul
care face iu prin preenta Sfantului Du! si reaprinde si incaleste si face infocata inima si o
inflacareaa de dragostea si de dorul lui Dumneeu.:. Inima cuprinsa de dor si de entuiasm
infocat dupa Dumneeu striga5 9Indulcitu'm'ai cu dorul au Hristoase si m'ai sc!im*at cu
dragostea a cea dumneeiasca:.
Despre puterea lacrimilor ne putem edifica citind iata unui tal!ar estit din racia care a trait
pe remea imparatului *iantin Mauriciu la sfarsitul secolului al 0I'lea. 3l era spaima acelor
tinuturi si nimeni nu'l putea prinde. Afland ca imparatul este gata sa'l ierte ine la 6iant unde
dupa ce primeste iertarea se im*olnaeste si este dus la spital. Aici isi plange pacatele incat uda
cu lacrimi asternutul sau si *asmaua ce o aea cu el. Pe cand plangea cu amar *oala il ininse si
trecu in lumea cealalta. ocmai in acea noapte medicul a isat ca diaolii se pregateau sa duca
sufletul tal!arului in iad. Insa deodata au aparut doi ingeri care tineau in mana o cumpana si
demonii s'au repeit sa puna pe unul din talere !artiile cu pacatele tal!arului incat taleru s'a lasat
in 1os. Atunci ingerii ingri1orati cautau sa gaseasca cea *un in iata tal!arului pentru a pune pe
celalalt taler dar nu gasira nimic. @nul insa o*sera la capul acestuia ma!rama udata cu
lacrimile pocaintei. Punandu'o pe talerul gol apisele diaolilor se risipira in toate partile. In
acel moment medicul se trei se indrepta spre patul *olnaului pe care'l gasi mort iar langa el
*asmaua uda cu lacrimi. Din aceasta intamplare edem limpede ca lacrimile sunt semnul
pocaintei adanci a omului care atrag milostiirea si iertarea lui Dumneeu.
?asplata celor ce plang este mangaierea dumneeiasca. Cel ce plange e fericit fiindca scapa de
tirania poftelor si din inc!isoarea faradelegilor sale. 3l simte mangaierea si *ucuria pe care a
simtit'o sla*anogul caruia Iisus i'a spus5 92mule iertate iti sunt pacatele tale: (,c. " /$).
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
7/25
Progresand in iata du!oniceasca el descopera tot mai mult mangaierea lacrimilor. Dupa ce
plansul du!onicesc ne'a curatit de patimi ice Sfantul Simeon Boul eolog 9atunci mangaiati
de Du!ul dumneeiesc lacrimile pricinuitoare de *ucurie ale umilintei ne umplu de o *ucurie si
de o dulceata de negrait:. Celor ce plang pentru pacate Mantuitorul le promite *ucuria din
Imparatia cerurilor unde 9Dumneeu a sterge orice lacrima din oc!ii lor: (Apoc. % -%).
Fericirea a treia
“Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul”
raind in societate semenii nostrii se pot opune uneori ointei noastre drepturile nu sunt
totdeauna respectate si de multe ori putem fi pagu*iti si 1igniti. In astfel de situatii firea noastra
pacatoasa ne indeamna sa ne maniem sa ne infuriem sa ne ra*unam cu cruime impotria
dusmanilor si c!iar sa loim. Hristos Domnul Care a ra*dat lipsa de credinta a celor din neamul
sau Care a fost indulgent cu sla*iciunile si frica Apostolilor Sai si a primit moartea ca un Miel
neinoat ne inata *landetea si ne spune5 9Inatati'a de la Mine ca sunt *land si smerit cu
inima: (Mt. -- /7). 6landetea a caracteriat pe Sfintii Apostoli pe care Mantuitorul i'a trimis in
lume ca pe niste oi in mi1locul lupilor (Mt. -$ -#). 3a tre*uie sa fie principala irtute a oricarui
crestin caci Domnul numeste adesea pe credinciosi 9oi: (In. -$ -) si 9miei: (In. /- -")
animale recunoscute ca cele mai *lande.
6landetea este cel dintai rod al *unatatii si al iu*irii aproapelui. 3a este o stare cumpanita si
linistita a sufletului insotita cu silinta de a nu supara si a nu se supara de nimic. 3a este o putere
a sufletului desaarsit prin care omul isi pastreaa calmul si seninatatea in mi1locul necaurilor
ce'i in de la semenii sai. Sfantul Marcu Ascetul arata ca 9*landetea este temelia ra*darii
a1utatoarea fratietatii frana impotria enerarii imitarea lui Hristos si pricina de *ucurie:. Prin
*landete se ioleaa raul se curma galceaa si scanteia ra*oiului nu ia foc. Cel *land nu carteste
impotria lui Dumneeu nici a semenilor nu'si *ate 1oc nu graieste de rau nici nu osandeste pe
semenii sai. 3l nu se manie si nu se ra*una cand este infruntat si 1ignit. De aceea inteleptul
Solomon graieste5 9Cel incet la manie e mai de pret decat un itea iar cel ce'si stapaneste du!ul
e mai de pret decat cuceritorul unei cetati: (Pilde -# ;/).
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
8/25
De *landete da doada acel credincios care prieste ocara sau nedreptatea ca enind din partea
lui Dumneeu in ederea unui *ine ce'l a primi mai tariu (cf. II ?egi -# -/). Culmea *landetii
sta in iu*irea fata de cei ce ne pricinuiesc necauri si suparari poruncita de Mantuitorul prin
cuintele5 96inecuantati pe cei ce a *lestema faceti *ine celor ce a urasc si rugati'a pentru
cei ce a atama si a prigonesc: (Mt. " 88). Sfantul Ioan Scararul defineste *landetea
9pastrarea seninatatii interioare si a iu*irii fata de cel ce ne supara cand este de fata:. 6landetea
ne inata sa nu raspundem cu rau celor ce ne *at1ocoresc sa ocolim orice prile1 de ra1*a. Cu
asprime si cel *un se inaspreste pe cand cu *landetea se face *un si cel rau. Sfantul Ioan Gura de
Aur spune5 9Cand un om manios intalneste pe un om *land este ca si cum s'ar scufunda in apa
un fier care arde:. 2 minunata lectie de *landete ne da Sfantul Macarie cel Mare. 2data mergea
cu un ucenic prin pustie. Inaintand mai repede ucenicul a intalnit o raspantie de drum pe un
preot pagan caruia s'a adresat cu manie5 9Du'te din calea mea tu slu1itor al diaolului:. Preotul
pagan maniindu'se l'a loit cu un *aston pe acest tanar care a caut la pamant ametit. Plecand
mai departe preotul pagan il intalneste pe Macarie si ii ice5 9Dumneeu sa'ti a1ute iu*ite frate
si sa'ti luminee calatoria:. Miscat de acest salut popa idolesc ii ise5 9Cum de ma numesti frate
ca doar sunt pagan si tocmai mai inainte ti'am trantit la pamant ucenicul:. Macarie ii raspunse5
9Acum cu atat mai mult iti doresc drum *un dupa ce ai apucat pe un drum rau al ra*unarii.
Iar frate te numesc pentru ca toti aem un ata pe Dumneeu:. 0or*irea *ineoitoare a Sfantului
Macarie l'a emotionat profund pe preotul pagan si dupa o lunga conor*ire a cerut sa fie
*oteat si s'a increstinat. Iata cum *landetea cucereste inima si face *un pe cel rau.
6landetea este ec!ili*rul spiritual fata de sine si fata de semeni. @n asemenea ec!ili*ru aduce
celui ce'l poarta un titlu de mare no*lete5 9om *land:. Cei *lani sunt scutiti de multe suparari si
tul*urari capata o *una inraurire asupra celor din 1ur si pot sa stinga ura si mania indreptate
impotria lor. Fiind impacati cu Dumneeu cu semenii si cu sine cei *lani se *ucura de o stare
de liniste si siguranta deplina. Inno*ilandu'se necontenit pe sine omul *land emana din fiinta sa
o mare putere de transformare a societatii. Pe calea *landetii el patrunde in sufletele oamenilor
si prin puterea *landetii el castiga simpatia si *unaointa oamenilor. Bumai aceia care au inima
*landa plina de sentimente de ingaduinta si ra*dare pot afla cu adearat 9odi!na sufletelor:
(Mt. -- /
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
9/25
?asplata promisa celor *lani este mostenirea pamantului. Aceasta fagaduinta poate fi
interpretata si ca o proorocie pentru urmasii lui Hristos care prin *landete aeau sa stapaneasca
sufleteste lumea cucerind'o pentru iata crestina. 0iata si atitudinea celui *land este tonica in
domeniul aplanarii conflictelor dintre oameni. Prin forta spirituala a celui *land participam si noi
la mostenirea scumpa crescuta din legea fratiei a respectului si iu*irii fata de om ca c!ip al lui
Dumneeu. Pamantul fagaduit celor *lani este 9pamantul celor ii: (Ps. --8
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
10/25
crestina. Dorinta dupa realiarea *inelui tre*uie sa fie fireasca si continua ca o neoie itala
cum sunt foamea si setea de !rana trupeasca.
Modelul su*lim si esnic al desaarsirii noastre este Hristos in Care ne'am im*racat prin 6ote
si al Carui nume il purtam. 3l ne'a aratat ca omul nu poate fi pe deplin multumit atunci cand i se
implinesc numai dorintele trupesti. Cand a fost ispitit de diaol in pustiul Carantaniei si i'a cerut
sa prefaca pietrele in paini Iisus i'a raspuns acestuia5 9Bu numai cu paine a trai omul: (Mt. 8
8). In alta impre1urare Mantuitorul a spus5 9Mancarea Mea este sa fac oia Celui ce M'a trimis
pe mine si sa saarsesc lucrul ,ui: (In. 8 ;8). Daca mancarea Domnului este implinirea oii
atalui iar oia atalui este mantuirea noastra mancarea Domnului este mantuirea noastra.
Aceasta mantuire se realieaa ietuind in Hristos prin Care iata noastra se sustine si sporeste.
Biciodata nu tre*uie sa fim multumiti de noi insine ci sa tindem a face mai mult caci starea pe
loc in iata crestina inseamna regres. Cine se socoteste drept si *un acela intepeneste pe drum
se pietrifica precum s'a facut stalp de sare femeia lui ,ot care a priit inapoi (Fac. -
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
11/25
de 8% de ani iar moastele sale iorasc mireasma daruri si *inecuantari. 3l care a facut din
dorul de pustie dor de patria cereasca ne indeamna5 9Precum alearga caprioara Gra*indu'se
catre ior Asa sa alergam spre Domnul Inaripati cu sfantul dor:.
?asplata fagaduita de Mantuitorul celor ce', cauta cu iu*ire mistuitoare adica celor ce cauta
9Imparatia lui Dumneeu si dreptatea ,ui: (Mt. # ;;) este saturarea. Aceasta saturare promisa
tre*uie inteleasa ca o implinire a nauintelor dupa desaarsire si sfintenie in iata aceasta numai
partial iar in iata iitoare in mod deplin (cf. Mt. -
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
12/25
-8) si Il urmam pe Fiul Sau Iisus Hristos a Carui inatatura actiitate si iata intreaga a
insemnat o rearsare a *unatatii milei si dragostei atalui ceresc. Mantuitorul ne'a iu*it nu cu un
sentiment dulceag ci cu o iu*ire marturisita printr'o totala daruire de Sine pana la 1ertfa de pe
Cruce. Cand ii edea pe oropsitii ietii le striga5 9Mila Mi'e de popor: si indata turna *alsamul
tamaduitor peste ranile celor suferini si cu o inima dro*ita. 3l ne'a spus5 9Aceasta este porunca
Mea5 sa a iu*iti unul pe altul precum 'am iu*it 3u: (In. -" -/). Indemnandu'ne sa ascultam
aceasta porunca Sfantul Grigorie de Baian ice5 9Fa'te celui lipsit dumneeu urmand milei lui
Dumneeu:.
Hristos Modelul perfect al milosteniei (Mt. -- /7= -" ;/) ne'a aratat ca de felul cum ne om
ac!ita de aceasta datorie atarna soarta noastra esnica raiul sau iadul. 3l i'a fericit pe cei
milostii (Mt. " %) pentru ca intr'adear 9mai fericit este a da decat a lua: (Fapte /$ ;"). 9Cel
ce pe sarac a1uta pe Dumneeu imprumuta: ice un dicton ec!i. ,anga mana care ti se intinde
dupa a1utor sta neaut mana lui Hristos Care a is5 9Intrucat ati facut unuia dintr'acesti frati ai
Mei prea mici Mie Mi'ati facut: (Mt. /" 8$). Aceasta coningere o aea un om din
Constantinopol care s'a deprins sa fie milosti de la arsta de ece ani cand preotul a spus in
predica ca cel ce da saracului pune c!iar in mainile lui Hristos. Mergand acasa ingandurat si
indoielnic a aut pe cinea dand paine unui sarac drenturos si in clipa aceea c!iar Iisus statea
alaturi luand in mainile Sale painea si *inecuantandu'l pe cel milosti. De atunci omul din
Constantinopol era conins ca tot ce da saracului da lui Hristos. Si marturiseste ca tot timpul
ede c!ipul lui Hristos stand deasupra capului saracilor. De aceea este cuprins de frica si face
milostenie dupa putere.
9C!ipurile de a milui > cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur > sunt felurite si porunca aceasta
este intinsa:. 3le sunt cuprinse sintetic de Sfanta 6iserica in cele sapte fapte ale indurarii
sufletesti. Faptele indurarii trupesti sunt5 a satura pe cel flamand (Mt. /" ;")= a adapa pe cel
insetat (Mt. /" ;"= -$ 8/)= a im*raca pe cel gol (Mt. /" ;#= Iac. / -")= a primi in casa pe cel
strain (Mt. /" ;")= a cauta pe cel *olna (Mt. /" ;#= II Cor. - 8)= a cerceta pe cel ro*it (Mt. /"
;#)= a ingropa pe cel raposat (In. -
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
13/25
a ra*da pe cei ce ne pricinuiesc necauri (,c. /- -
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
14/25
adultere desfranari furtisaguri marturii mincinoase !ule: (Mt. -" -
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
15/25
aea mereu numele lui Iisus pe *uele sale. Intre*andu'l paganii de ce isi aminteste de acest
nume el le'a raspuns ca', marturisea cu gura pe Acela pe Care totdeauna ,'a purtat in inima sa.
De aceea Ignatie dorea moartea cu caldura o astepta ca pe un moment de culminanta fericire in
care sa se uneasca deplin cu Domnul. 9,asati'ma sa fiu mancat de dintii fiarelor > icea el > ca sa
ma fac paine nepri!anita lui Hristos:. Sosind in amfiteatrul de la ?oma a fost sfasiat de leii din
arena ramanand din trupul sau doar catea oase mari si inima pe care scria numele lui Hristos.
Pentru marea lui dragoste din inima fata de Domnul i se spune eoforul adica 9purtatorul de
Dumneeu:. De aici se ede maretia omului nepri!anit. 6ine spunea Sfantul 3frem Sirul5
9Pamantul nu poate purta pasii lui Dumneeu dar o inima curata Il poarta in ea:.
@nde lipseste curatia inimii apare ra*oiul launtric coruptia domina pornirilor do*itocesti
asupra du!ului destra*alarea diorturile criminalitatea iolenta si ra*oiul. De aceea inteleptul
*i*lic indeamna5 9Paeste'ti inima mai mult decat orice caci din ea tasneste iata: (Proer*e 8
/;). Curatia inimii este conditia principala a unei fapte cu adearat crestine caci din sufletul
omenesc im*unatatit odraslesc atatea lucruri *une5 castitatea trupeasca elaia roditoare
eficienta in munca si generoitatea iu*itoare. Inima curata e impodo*ita prin e4celenta cu
dragostea de Dumneeu si de aproapele care constituie iorul *ogat si curat al tuturor faptelor
*une. Puritatea este totodata o sursa *inecuantata de sanatate si intelepciune de integritate
spirituala si morala. 2amenii frumosi cu priirile senine cu fetele frumoase si sangele curat sunt
cei care traiesc potriit ,egii dumneeiesti mentinandu'si mintea li*era de orice patima rea si
inima straina de orice pofta deordonata si pacatoasa.
?asplata celor nepri!aniti este ederea lui Dumneeu. Desigur omul nu poate sa', ada cu oc!ii
sa'i pe Dumneeu in fiinta sau esenta Sa pentru ca 9pe Dumneeu nimeni nu ,'a aut
reodata: (In. - -7). Dar Cel neaut prin fire se face aut in fapturile Sale (cf. ?om. - /$)
intocmai ca mesterul care isi intipareste in constiinta in inima dupa cuantul lui Iisus Care ice5
9Daca Ma iu*este cinea a pai cuantul Meu si atal Meu il a iu*i si om eni la el si om
face locas la el: (In. -8 /;). Dupa cum metalul curatit de rugina straluceste la soare si trimite
rae si scanteieri tot asa se intampla si cu omul dinauntru. In inima curata se oglindeste lumina
cereasca a dumneeirii (cf. ,c. -% /-). Insa ederea lui Dumneeu in iata preenta nu este
deplina fiindca 9acum edem ca prin oglinda in g!icitura iar atunci fata catre fata: (I Cor.
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
16/25
-;-/). Proorocia Mantuitorului cu priire la plata celor curati cu inima se a realia deplin in
imparatia lumii de dincolo. In cartea Apocalipsei citim ca dreptii inrednicindu'se a petrece cu
Cel Preainalt 9Ii or slu1i ,ui si or edea fata ,ui si numele ,ui a fi pe fruntile lor: (Apoc. //
;'8).
Fericirea a saptea
"Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema"
Prin pacatul neascultarii stramosului Adam ne'am osandit si ne'am facut ra1masi lui Dumneeu
+fii ai maniei+ (3fes. / ;) pierandu'ne in moarte (cf. ?om. # /;). Moartea e punctul e4trem al
starii noastre de instrainare si ra1masie in care ne'am situat fata de Dumneeu prin pacat. Dar la
+plinirea remii+ enind in lume Fiul lui Dumneeu ne'a impacat cu atal +desfiintand ra1masia
in trupul Sau+ (3fes. / -") si +facand pace prin sangele Crucii ,ui+ (Colos. - /$). In noaptea
Basterii Domnului ingerii aduc solia pacii5 +Slaa intru cei de sus lui Dumneeu si pe pamant
pace intre oameni *unaoire+ (,c. / -8). Boi care +ne'am impacat cu Dumneeu prin moartea
Fiului Sau+ (?om. " -$) suntem c!emati sa', urmam pe Hristos +pacea noastra+ (3fes. / -8).
Pacea intemeiata pe adear si dreptate tre*uie sa fie legea noastra de ietuire.
oate *unurile pamantului nu pot sa ne fie placute fara pace pentru ca fara aceasta nici nu ne
putem *ucura de ele cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur. Pacea ofera conditiile indispensa*ile
si prielnice pentru iata si actiitatea noastra in ederea prosperitatii si a fericirii. De aceea
Mantuitorul ii fericeste pe cei ce se straduiesc neincetat pentru realiarea si mentinerea pacii (Mt.
"
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
17/25
si prin comportare e4emplara contri*uie la stingerea certurilor si conflictelor dintre oameni
impacandu'i si a1utandu'i sa traiasca in prietenie. De dragul pacii tre*uie sa facem unele
concesii +sa ne purtam sarcinile unii altora+ (Gal. # /) sa ne paim de contraicerea fara moti
serios si de tot ceea ce ar putea caua reo de*inare. In aceasta priinta Sfantul Apostol Petru
indeamna5 +Cel ce oieste sa iu*easca iata si sa ada ile *une sa'si opreasca lim*a de la rau si
*uele sale sa nu graiasca iclesug= sa se fereasca de rau si sa faca *ine= sa caute pacea si s'o
urmee+ (I Pt. ; -$'--). Din dragoste pentru Dumneeu credinciosul iu*itor de pace foloseste
toate armele credintei cu scopul de a ramane in comuniune frateasca cu semenii sai sau se
impaca cu dansii cand s'a aprins mania cearta sau ra*oiul. 3l iarta celui ce i'a gresit si cu
*unatatea il dearmeaa pe adersar ii inmoaie inima si'l aduce la pace *iruind astfel raul cu
*inele (cf. ?om. -/ -
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
18/25
reodata ci am trait in pace si *una intelegere pana acum. Bu demult am facut 1uramant sa nu ne
despartim niciodata si sa nu ne 1ignim cu nici un cuant nesocotit pana la moartea noastra+.
Auind aceasta Sfantul Macarie s'a minunat cum irtutea pacii inalta pe om la desaarsire.
Facatorii de pace implinesc o lucrare asemanatoare cu cea saarsita de Fiul lui Dumneeu
*iruind cu !arul creator al pacii raul si dusmania dintre oameni. De aceea acestia primesc de la
Domnul o numire !arica si no*ila asemanatoare cu a lui Hristos Imparatul pacii intru istorie si
eternitate5 +facatorii de pace+ +fiii lui Dumneeu se or c!ema+ (Mt. "
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
19/25
sa ai*a un nume mai *un si care tocmai de aceea pot aea o *una marturie de la cei din 1urul lor.
Dreptatea tre*uie urmarita nu numai in fata oamenilor care cunosc doar cele din afara ci mai
ales inaintea lui Dumneeu Care prieste in inima. In acest inteles a spus Iisus5 +De nu a prisosi
dreptatea oastra mai mult decat a carturarilor si a fariseilor nu eti intra in Imparatia cerurilor+
(Mt. " /$). Asadar cei prigoniti pentru dreptate sunt toti cei care pentru credinta lor sau pentru
irtutile lor crestine au suferit din partea semenilor.
Pentru dreptate a fost prigonit A*el fiul lui Adam Iosif feciorul patriar!ului iaco* si aproape
toti care de'a lungul eacurilor au primit porunca de la Dumneeu sa com*ata raul minciuna si
ratacirile idolesti si sa predice adearul si dreptatea. Asa au fost proorocii ,egii 0ec!i Ilie Isaia
Ieremia sau Ioan 6oteatorul. 6ine spunea Sfantul Apostol Pael5 +@nii au fost c!inuiti altii au
suferit lanturi si inc!isoare au fost ucisi cu pietre au fost pusi la cane+ (3r. -- ;"';%).
Modelul su*lim al dreptatii este Fiul lui Dumneeu. 3l a enit in lume ca +om al dreptatii+ intru
Care nu s'a gasit iclesug. Bimeni nu ,'a adit de pacat nici de minciuna nici de reun rau cat
de mic. De la nimeni nu a luat cea pe cei nedrepti i'a mustrat pe cei sarmani i'a a1utat pe
*olnai i'a indecat. Si totusi nimeni n'a fost mai urat mai *at1ocorit mai prigonit decat 3l.
Mantuitorul nostru a fost rastignit pe cruce pentru caua dreptatii.
Domnul a proorocit ucenicilor Sai ca si ei or fi prigoniti5 +Daca a uraste pe oi lumea sa stiti
ca pe Mine mai inainte decat pe oi M'a urat. Daca ati fi din lume lumea ar iu*i ce este al sau=
dar pentru ca nu sunteti din lume ci 3u 'am ales pe oi din lume de aceea lumea a uraste+ (In.
-" -7'-
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
20/25
Ceareea Capadociei si a trait pe remea imparatului raian. anarul in arsta de douaeci de
ani era gardian al camerelor imparatesti si fiind crestin se ruga in ascuns paind cu sfintenie
legea 3ang!eliei. Intr'o i de mare pranic paganesc fiind de fata si imparatul Iac!int a fost
parat de un ostean pagan din aceeasi garda ca'l ause si il auise rugandu'se in taina unui
anume Iisus pe Care', numea Dumneeul Sau. Furios ca la curtea sa a indranit sa calce legile
tarii sueranul a poruncit ca tanarul crestin sa fie adus inaintea sa dupa care l'a silit sa guste din
carnurile 1ertfite idolilor. Iac!int a refuat si cu multa *ar*atie a marturisit pe fata credinta sa in
Hristos. Dupa ce l'au *atut cumplit peste tot trupul l'au inc!is in temnita unde i s'au dat spre
mancare doar *ucate din 1ertfele idolilor. Dar iteaul neoitor al lui Hristos n'a rut sa guste din
acestea ci a ramas postind 8$ de ile. Sla*ind de foame si de suferinta Iac!int si'a dat du!ul in
mainile lui Dumneeu de la Care a primit cununa dreptatii ca premiu ceresc pentru osteneala.
?asplata celor prigoniti pentru dreptate consta mai intai din *ucuria pe care o simt acestia. Asa a
simtit'o Sfantul Ar!idiacon Stefan care in timp ce era omorat cu pietre +priind la cer a aut
slaa lui Dumneeu si pe Iisus stand de'a dreapta lui Dumneeu+ (Fapte % ""). Asa a simtit'o
Sfantul Ioan Gura de Aur care in timp ce era nedreptatit e4ilat si prigonit rostea mereu5 +Slaa
lui Dumneeu pentru toate+ Cine a a1uns la masura de a infrunta linistit si *ucuros prigonirile
pentru dreptate a a1uns la Imparatia cerurilor care este +dreptate si pace si *ucurie in Du!ul
Sfant+ (?om. -8 -%). Prigonirile sunt pietrele pretioase cu care este impodo*ita in cer cununa
sfintilor. Deci daca dorim sa fim impreuna cu Hristos in esnicia fericita atunci tre*uie ca aici
pe pamant sa ne facem partasi patimilor Sale. In @rmarea lui Hristos citim5 +Cum putea'ei fi
incununat cand nimic suparator nu ti s'a intamplatE Deci ra*da cu Hristos de ei sa imparatesti
cu 3l+. Starea de dreptate il face pe om rednic de a fi numarat in +ceata dreptilor+ care gusta
fericirea raiului. Intr'adear rasplata deplina pentru cei ce sufera pentru realiarea *inelui in
lume a fi data in ceruri. In acest sens Mantuitorul se roaga5 +Parinte oiesc ca unde sunt 3u sa
fie impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i'ai dat ca sa ada slaa Mea+ (In. -% /8).
Fericirea a noua
"Fericiti veti fi voi cand va vor ocari si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva
voastra, mintind din pricina Mea. Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in
ceruri"
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
21/25
In 6iserica lui Hristos mucenicia este un fapt permanent ala*il pentru credinciosii tuturor
eacurilor care stiu ca +prin multe suferinte tre*uie sa intram in Imparatia lui Dumneeu+ (Fapte
-8 //). De aceea Sfantul Apostol Pael scria5 +oti care oiesc sa traiasca cucernic in Hristos
Iisus or fi prigoniti+ (II im. ; -/). In toate generatiile de crestini a e4istat pe langa mucenicia
sangelui si o mucenicie a elaiei. Daca prigoanele sangeroase din primele eacuri ale erei
crestine au incetat de mult totusi c!iar in remea de astai e4ista o patimire pentru credinta. In
aceasta priinta Fericitul Augustin scria5 +Intreaga iata a unui crestin cand e traita dupa
3ang!elie este o mucenicie si o cruce+. Intr'adear cei ce urmeaa astai calea lui Hristos sunt
adeseori ironiati cleetiti *at1ocoriti si considerati ipocriti sau +inapoiati+. Marturisirea lui
Hristos deine ior de neintelegeri si luari in ras de ostilitati si marginaliari. Din toate acestea
se ede clar necredinta si paganismul ilelor noastre.
@ra impotria ucenicilor este ura impotria Fiului lui Dumneeu este doada ca facem parte din
6iserica sau rupul lui Hristos Care ne'a spus5 +Daca M'au prigonit pe Mine si pe oi a or
prigoni+ (In. -" /$). Crucea este punctul de plecare dar si su*stanta ietii crestine. Crucea
oricare ar fi ea5 *oala moarte prigoana ura celor rai esec saracie este o doada ca apartii lui
Hristos ca esti fratele ,ui ca porti !aina ,ui mo!orata ce I s'a dat cand era dus la moarte.
Crestinul intelept stie ca este dator sa suporte cu inima oioasa ocara pentru credinta cum ne
incura1eaa Sfantul Apostol Iaco*5 +Drept mare *ucurie sa socotiti fratilor feluritele ispite in
care cadeti ... ca sa fiti desaarsiti+ (Iac. - /'8). Insusi Mantuiroeul ii fericeste pe toti aceia care
or suferi ocari prigoniri si c!iar moarte din caua credintei in 3l si din caua predicarii
3ang!eliei in lume. Prin suferintele lor crestinii au prile1ul sa', preamareasca pe Domnul si sa
e4periee mangaierile speciale ale preentei Sale.
Hristos Domnul a spus ucenicilor Sai5 +Bu a temeti de cei ce ucid trupul iar sufletul nu pot sa'l
ucida= temeti'a mai curand de acela care poate si sufletul si trupul sa le piarda in g!eena+ (Mt.
-$ /7). @n adearat ucenic al lui Iisus prieste suferinta sa personala ca o semnatura ca un
semn dumneeiesc ce se afla pe calea care duce la cer. Asa au priit suferinta martirii
crestinismului care constituie pentru noi +pilda de suferinta si de indelunga ra*dare+ (Iac. " -$).
3i au mers spre temnite intunecoase spre spanuratori si spre ruguri cu am*etul spre *ue si
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
22/25
co*orau treptele amfiteatrelor spre groapa cu lei flamani cantand psalmi si imne de preamarire
lui Dumneeu. De aceea 6iserica pomemeste iua mortii sfintilor mucenici ca o i de *iruinta si
de *ucurie. Boi ne asemanam acestora atunci cand ra*dam in liniste cleetirile si deraderile
pentru pricina ca ne rugam si postim ne spoedim si participam in mod frecent la slu1*ele
*isericesti. Aceasta ra*dare a fi primita de Dumneeu +ca o 1ertfa de sange+ fiindca Hristos
prin sangele Sau a sfintit toate +crucile+ ucenicilor Sai.
Daca pentru Iisus crucea a fost marea ascultare prin care a reparat marea neasculatare a
oamenilor pentru noi acceptarea crucii inseamna primirea ointei lui Dumneeu contrara
proiectului nostru de fericire pamanteasca. Bumai priind la crucea lui Iisus care este doada
suprema a iu*irii se poate intelege crucea si se poate o*tine forta de a o purta. Se insala acei
crestini care cred ca pot trai pe pamant fara o*stacole si lupte ca se pot mantui fara suferinta si
cruce. Bumai crucea ii maturieaa pe oameni asa cum taierea mladitelor face ia roditoare.
Sfantul Apostol Pael spune5 +Pe cine il iu*este Domnul il cearta. Dumneeu a ia ca pe niste fii.
Si care este fiul pe care tatal sau nu'l pedepsesteE 2rice mustrare la inceput nu pare ca e de
*ucurie ci de intristare dar mai pe urma da celor incercati cu ea roada pasnica a dreptatii+ (3r.
-/ #'% --). Aceste cuinte ne incura1eaa sa primim crucile cu cunostiinta ca prin ele ne
e4primam fidelitatea fata de Hristos Dumneeul nostru Care prin Cruce a adus *ucurie la toata
lumea.
De o*icei cand in crucile suntem ispititi sa', intre*am pe Dumneeu +De ceE+. Si de multe
ori Il acuam pe Dumneeu ca le ingaduie sau ne plangem ca sunt prea grele. In sc!im*
Dumneeu ni le face pe masura asa cum este *ine ilustrat in urmatoarea istorioara. Se poesteste
ca un om se plangea mereu Domnului ca crucea sa este insuporta*ila. Atunci Domnul ii permite
sa mearga intr'o mare fa*rica de cruci si sa'si aleaga una mai putin grea. 2mul s'a dus si
incercandu'le la rand pe toate n'a gasit nici una mai usor de purtat. Atunci si'a dat seama ca tot a
lui cea de la inceput i se potriea mai *ine. De aici reulta ca tot ce ine de la Dumneeu
tre*uie sa primim cu supunere ca 3l nu a ingadui sa fim ispititi peste puterile noastre +ci odata
cu ispita a aduce si calea de a iesi din ea ca s'o putem ra*da+ (I Cor. -$ -;). Suferinta noastra
unita cu a lui Hristos ne purifica si ne aduce imense *inecuantari.
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
23/25
Cei care poarta crucea in du!ul lui Iisus cu supunerea ,ui cu *landetea ,ui cu sfanta ,ui
ra*dare or primi mare rasplata de la 3l Care a spus5 +6ucurati'a si a eseliti ca plata oastra
multa este in ceruri+ (Mt. " -/). Cand primim suferinta +ca enind din mana lui Dumneeu+
atunci necaul se transforma in *ucurie sufletul se lumineaa ca o raa de soare !arul lui Hristos
ne intareste inima lin neo*serat cum inioreaa roua o floare este1ita. Cine este conins ca
dupa lupta se da cununa e intarit in c!inuri si mangaiat cand e dat mortii putand striga cu
Sfantul Pael5 +Cu tot necaul nostru sunt coarsit de *ucurie+ (II Cor. % 8). Incercarile si
nedreptatile de orice fel primite in eacul de acum cu ra*dare ne desc!id raiul cel preafrumos si
ne arunesc +slaa esnica coarsitoare+ (II Cor. 8 -%). Cortegiul lui Iisus cel preamarit il
formeaa saracii flamanii asupritii pentru dreptate si toti purtatorii crucii. Constienti de
aceasta adearatii crestini se *ucura cand sunt incercati urmand indemnul Sfantului Apostol
Pael care spune5 +Intrucat sunteti partasi la suferintile lui Hristos *ucurati'a pentru ca si la
descoperirea slaei Sale cu eselie sa a *ucurati. De sunteti ocarati pentru numele lui Hristos
fericiti sunteti caci Du!ul slaei si al lui Dumneeu Se odi!neste peste oi+ (I Pt. 8 -;'-8).
3pilog
Priite in ansam*lul lor cele noua Fericiri cuprind cele mai generale dar si cele mai importante
principii ale moralitatii si totodata ale desaarsirii crestine la care ne indeamna Mantuitorul
Hristos (Mt. " 87). Scurte ca formulare si foarte ii in tesatura lor de inataturi ele ofera o mare
*ogatie teologica luminand si sfintind in densitatea lor un larg camp uman'religios si social.
Spre deose*ire de cele ece porunci care aeau un caracter pro!i*iti oprind de la cele rele
Fericirile au un caracter poiti si constructi aratand irtutile pe care tre*uie sa si le insuseasca
un crestin.
0iata unui crestin nu tre*uie sa se limitee la straduinta de a nu face raul ci tre*uie sa conste si
din straduinta de a face *inele cat mai mult *ine. Prin rostirea Fericirilor Mantuitorul a oit sa
asee in suflet in locul mandriei smerenia= in locul inimii impietrite inima simtitoare si dornica
de indreptare= in locul duritatii *landetea si omenia= in locul asupririi al suferintelor si
nedreptatilor in care traiau multi foamea si setea de dreptate= in locul unei inimi intunecate
inima curata= in locul lacomiei milostenia= in locul urii si ra*oiului pacea= in locul indiferentei
fata de marile idealuri ale credintei si umanitatii daruirea si 1ertfa pentru credinta si pentru
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
24/25
primatul spiritului si al dreptatii.
Castigandu'si aici pe pamant in iata de toate ilele anumite irtuti crestinul poate atinge
culmea insorita a desaarsirii morale. 2 fiinta omeneasca impodo*ita cu florile irtutilor crestine
are certitudinea do*andirii fericirii esnice in Imparatia cerurilor. Aceasta Imparatie
dumneeiasca isi are radacinile in saracia du!ului are ca toaras *landetea creste prin lacrimile
arsate peste suferintele ietii preente si prin setea de dreptate. Mila curatia inimii si dragostea
de pace sunt florile si roadele ei. 3a isi capata tarie noua cand este *antuita de furtuna prigonirii
si a suferintei. Fiecare irtute este o fereastra desc!isa spre cer ca o poiana in care stra*ate raa
fericirii ceresti.
Fericirile sunt mi1loace de spiritualiare si indumneeire= sunt unicele leacuri pentru indecarea
relelor ce *antuie omenirea de astai. Fiind un adearat reumat al 3ang!eliei ele ne a1uta sa ne
impacam cu noi insine si sa ne sfintim pentru cerul de maine unde suntem destinati sa traim
alaturi de Dumneeu ca fii preaiu*iti ai Sai. Implinind *ogatele inataminte du!onicesti
cuprinse in Fericiri noi putem trai in armonie cu lumea din 1urul nostru si putem face din aceasta
iata un adearat pridor al paradisului ceresc unde *ucuria si fericirea or fi fara sfarsit.
Multi cauta astai fericirea in autii materiale in placeri trupesti si in maririle lumii trecatoare
dar toate acestea nu dau satisfactii sufletului creat dupa c!ipul lui Dumneeu. Fericitul Augustin
spunea5 +M'ai facut dupa ine Doamne si nefericita este inima mea cata reme nu odi!neste
intru ine.+. Bumai staruind in comuniune cu Hristos prin implinirea ,egii Sale de iu*ire putem
fi fericiti. Mantuitorul infatiseaa laolalta desaarsirea si fericirea aratand ca acestea sunt strans
legate. Intr'adear nimeni nu poate fi fericit fara a fi desaarsit iar cel ce cucereste desaarsirea
morala do*andeste prin aceasta si fericirea.
Pericopa eang!elica numita indeo*ste Fericirile este una dintre cele mai frumoase parti din
Sfanta Scriptura. Prin talcuirea ei putem intelege insemnatatea Fericirilor pentru iata noastra si
in acest fel suntem contemporani cu acel moment istoric in care s'au descoperit cele noua cai pe
care tre*uie sa mearga omenirea rascumparata pentru a a1unge la fericirea esnica. Cine intelege
sensul fiecarei Fericiri si pune in practica mesa1ul Fericirilor acela poseda cele noua c!ei de aur
-
8/19/2019 Talcuirea Fericirilor
25/25
prin care se pot desc!ide portile Imparatiei esnice. Acolo sus in +raiul lui Dumneeu+ (Apoc. /
%) este plinatatea pacii si a odi!nei promise noua de Hristos prin cuintele5 +Pace a las oua
pacea Mea o dau oua+ (In. -8 /%)= +0eniti la Mine toti cei osteniti si impoarati si 3u a oi
odi!ni pe oi+ (Mt. -- /7).
Bota
Autor5 Irineu 6istriteanul
itlu5 Fericirile
3ditura5 Glasul (Huedin) /$$-
IS6B5