ffitrl

--a--

I &'U

тRAUrиA' LEZIUNILЕ сAPULUI, тoRAсELUI 9l ABDoMЕNULUI

Trauma, d]n Greaсё Тnseamnё leziune, plagё. Тrauma rеpгezintё

deгegIarea integritйli i moгfoIogiсe 9i funсtiеi !еsuturiloг, organelor gi

sistеmelor ale organismului, сare suruin Тn urma aсliunii fo(elor externе.Leziunile traumatiсe oсupё loсul doi Тn struсtura letaIitёtii, imediat

dupё afeсliuni|e сardio.vasсulare. Totodati, leziunile traumatiсe repгezintё

cauza prinсipa|ё de deсes la persoanele Tn vЭrsta Тntre 1 9i 50 ani. Bйrbalii

sunt supugi tгaumatisme|or de 2 ori mai freсvent deсЭt fеmeile.

Letalitatea provoсatй de traumatism se instaleazё Тn dесursu| a 3perioаde dupё |eziune. Aproximativ jumёtate din deсesuri se petreс Тnprimele seсunde sau minute dupё traumatism 9i sunt provoсatе de

leziunea aoгtei, сordului, оreierului sau mёduvei spinёrii. VЭгfu1 doi alIeta|itёlii еste remaгсat Tn deсursul a сiteva ore dе la traumatism,

сonstituind aproхimativ 30o/o cazuri, jumёtate din сare este provoсati dе

hemoragie gi a doua jumЁtate . de |eziuni|e sistemului neгvos сentral(sNс). Multe din aсeste deсese pot fi prevenite prin apliсarea mйsuri|or

opoгtune de tratamеnt Тn deоursul pгimei ore "de aur'' din momentul

traumei, din aсeste сonsiderente este impoгtantй dezvoItarea sistemuIui de

aсordare a ajutoru|ui mediсal Тn caz de traumatism. A| trei|ea vЭrf al

letalitёlii (2o%) inс|ude сazurile de deсes, care sunt notate din prima zi |a

сiteva sёptёrnёni din momentul traumatismului. Leta|itatea tardivё este

сondilionatё de dezvoltarea сomp|iсaliilor septiсe 9i insufiсien!еipoIiorganiсe.

BIoMЕсANIсA 9I сLAslFIсARЕA тRAUMЕLoR

Traumele pot fi desсhise gi Tnсhise. Тn tгauma desсhisй leziunea se

produсe pe traieсtul de migсare a obieсtu|ui vulnerant, deгеglind

integritatea lesuturilor (de exemp|u, сu!itu|). Тn caz de traume Тnсhisё

И

flf,IIIIIIIкilЦ

t#

Ц

d#' i l

r;

ffi.tll *4 -

IIIIItIJIttIrЁ

2

leziune apar Тn urma сompresiei lesuturi|or Тn timpul |ovituгii. Sсhimbёri Тn

vitezа (aссe|erarea sau Тnсetinirea) au un rol impoгtant Тn biomесaniсa

traumei inсhise. Un loс apaгtе Тn сazu| tгaumelor Тnсhise Тl oсuрЁ

саtatrаumatisme|e _ traumatismеle Тn urma сёderii de |a Тnё|time.

Тraumele pot fi сlasifiсatе 9i dupё natura obieсtu|ui vulnerаnt:

termice, сhimiсe, eleсtrotгaumatisme, traume psihiсe, barotraume _ apar Тn

rezultatu| aсliunii undei de 9oс Тn caz de exp|ozii.

Din punсt de vedere statistiс traume|e pot fi сlasifiсatе сa traume |a

Тntreprindere (traumаtism industrial sau agrar) 9i сele сare nu sunt legate

de produсlie (traumatism гutieг, spoгtiv, pediatriс etс.). Тraumele iatrogene. sunt traumele primite Тn rezultatuI manipuIatiilor diagnostiсe sau сurative

(de exemplu сateterizare).

Traumetismele mai pot fi сlasifiсate сa traume superfiсiale _ сontuzii

9i p|ёgi a]e lesuturilor moi, rupturi de mugсhi, Iuxalii 9i tгaumе ale

organelor gi struсturilor interne.

Тn сaz de Ieziune doar a unui organ trauma se numegte izolatй.

Leziune a douЁ 9i mai mu|te organe din сadru| aсeluiagi sistem anatomiс

se numegte politraumatism (de exemplu leziunea fiсatului 9i splinei,

fraсtura femurului 9i humerusului). Leziunile сonсomitente ale organelor din

diferite sisteme anatomiсe (de exemplu сavitatea toraсiс5 9i abdominalё,

fraсturi de oase gi traumele cranioсerebra|e) sunt сonsiderate traumаtisme

asoсiаte. Traцme|e сare apar Tn rezultatul aсliunii a mai multor agenli

vu|neranli (de exemp|u meсaniс 9i termiс) sunt denumite tгaume

сombinate.

BoALA тRAUtvlAтlсA

BoaIa traumaticё reprezintё dereg|area suссesivё a funсliilor

organismu|ui gi suma reaсliilor сompensatorii а aсestuia, instalate Tn urrnа

traumatismului grav. Boa|a traumatiсё deсurge Тn 4 perioade:

ti..\:

ffi*dЖ

М

tн

I{

ж

.iф

з

(1) Perioada goсului traumatic dureazё de |a сiteva ore penё b 48

oге 9i este оondilionat de Ieziunea lesuturilor gi pierderea sangvinй aсutё.

Se сaraсterizeazё prin insufiсienla сardio.vasсularё aсutё, sсёderea VSс,

anuria, dereglarea de miсroсiгсulalie gi hipoxia.

(2) Perioаdа mаnifestйrilor preсoсe (de |a 2 |a 10 ziIe).

Starea de goc este Тntoсuitё de toxemia acuti. Тn aсeastё perioadё

are loс pйtrunderea masivё Тn сircuitul sangvin a toxinelor tisu|are, сare se

formeazё Тn urma neсrotizёгii lesuturiloг, 9i toxinelor baсteriene din

lesuturile infeсtate. C|iniс toxemia aсutй se mdnifestё prin febrЁ peste 38"с(spre deosebire de perioada da 9oс, сёnd temperatura este сorpului este

subnormalё). Тn caz de instalare a imunodefiсitutui se dezvoItё

septiсopiemia - genera|izarea infeсliei. La paоienli apar foсare puru|ente

Ia distan!ё, Тn primul rЭnd Тn plёmAni.

(3) Perioаda dereglйrilor tardive este сaraсterizatё prin dezvoltareaproсeselor distrofiсe 9i sсlerotice Тn organele. interne (riniсhi, fiсat),

anсhilozе, сontraсturi etc.

(4) Perioada de reсonvаlesсenli poate deсurge luni 9i aш. Nu

existй o de|imitare striсtй de timp pentru aсeastё perioadё. Тotugi

aproximativ 60% din paсienlii сaгe au supoгtat boala traumatiсй devin

invalizi.

тRAUMAтISM UL сRANlo.сERЕBRAL

Traumele оapului (sau traumatismul сranio.сerebral) - reprezintё сea

mai freсventё cauzё de deсes la loсul aосidentului 9i сonstituie aproximativ

50o/o din aсestea. Traumele сranio.сerebrale, de obicei, suгvin Тn rezu|tatul

traume|or inсhise, insё pot fi 9i desсhise (penetrante).

Leziuni|e traumatice ale сreierulцi inс|ud: (1) leziunea primarй a

сreierului Тn rezultatul |oviturii, оare aduсe la lеziunea struсturilor сerebrale

gi vaseIor sangvinq 9i (2) Ieziunea seсundаri a сreierului, сare apar Тn

*ifl

#f,.t+r..f;, * f i-.tr

ж

;

М

r..n

III

:

rezultatuI hipoxiei, hipotoniei, сгegteгii presiunii intraсеrеbra|e gi dereglёriiproсeselor bioсhimiсe Тn сеlule|e сreierului.

Еxarnenul primar al paсientului se Тnсepе сu pa|parea сapului pentru

a determina hematoame, plёgi gi fraсturi. Pligile сapului pot fi sursa Unoг

hemoragii abundente 9i neсesitё dе a fi suturаte pentru a obtinе

hemostaza definitivё. Depistarеa eсhimozеlor Тn regiunea proсesului

mastoid, otoree (sсurgerea Iiсhidu|ui сerebra| din ureсhi), rinoree(sсurgerea |iсhidu|ui сerebral din nas), eсhimozelor paraorbitale (semnLtl

oсheIarilor) pot sugera fraсtura oasе|or bazei сianiului..

Еxamenu] neurologiс inсIude dеterminarea semne]or generale gi сte

foсar. Pe lЭngй hipeгtoniе, hipeгtermie, bradiсaгdie 9i bradipnеe, Ia

semnele genera|e sе refеri сefaIea gi veгtijuI, gгеlurile 9i voma, amnez:iаr

гetrogradё (pierderea din memoria a evenimеntelor preсedente de trauma),

somnolenla gi depresia, pierderea сongtiinlei 9i сoma neurologiсё.

Pentru аpreсierea stёrii сongtiinlei (sau profunzimii сomei) еstе

utilizatё sсara Glasgow:

Desсhiderea oсhilor

Sine stёtёtor - 4

La сomandё - 3

La exсitarе durеroasё - 2

Nu-1 Nu-1

Тn rezu|tatul examinёrii deosebim: (1)

sub 8), (2) leziuni de gravitate medie (9-12

12 puncte).

Semnele de foсаr sunt urmёtoareIe: hemipareza, afazia' dеreglёri|e

dе sensibiIitate, anizoсoria (diamеtre diferitе a|e pupilelor) 9i lipsa

fotoreaс!iei.

Din metodele instrumentа|e de diagnostiо pot fi utile сraniogrаfia, TC

сerebra|ё.

IIIIIIIIIsIt

Vorbireа

Adeсvatё - 5

Migсiri le

Coordonate - 5

шu. l

|eziuni grave (suma punсtс:lоr

punсte) 9i (3) |eziuni ugoare (>

-l - r r

а

ы

5

Leziuni|e сrаnio.сerebrale pot fi сlasifiсate Тn feluI urmёtoг:

(1) Fraсturi ale oaselor сraniului. Rеprezintё lеziuni fгeсvente, сarе

Тnsё, de sine stёtёtor nu provoaсё simptomatiсй nеuro|ogiсЁ. Мu|te din

|eziuni|e сerebrale gгave survin Тn lipsa fгaсturi|or oaselor сraniene, 9i mu|te

din fraсturile oaselor сraniene nu sunt Тnsolite de leziuni сerebralе.

Deosebim: fгaсtuгi lineare, Тnfundate, desсhisе 9i fraсturi ale bazei

сraniului .

(2| comolia сerebralй. Reprezintё o leziune relativ ugoarё a

creieгului, asoсiatй de o pierdere de sсurtё dUratё a funсtiilor neuro|ogiсe

(pierderea сongtiinlei, amnezie retrogradё).

(3) Leziune аxonalй difuzi. Deseori este denumitё сa Ieziune a

trunсhiului сerebra|' Еste analogiсё сomoliei gi сaгaсtеrizatё prin insta|area

сomei, сare poate dura с6teva zile sau sйptёmAni.

(4) contuzia сerebrali. Reprezintё leziunеa unеi zone сerеbrale

delimitate. Contuzia se poate dezvolta Тn seсtorul сerebraI situat Тn

imediata apropiere de Ioсul impaсtului (contuzie diгeсtй) sau situat |a

distan!ё" (сontuzie prin сontгa|oviturё). Contuzia pгovoaсё semne

neurologice de foсar.

(5) Compresia сerebrali. Apare Тn rezultatul hematoamelor intra-

сraniene. Нemoragia intraсerebralё poate apйrea Тn rezu|tatul rupturii

vaselor, situate sub dura mater, sau a vaselor сerebrale сu formarea

hematomu|ui subdural, Тn caz de fraсturё ale oaselor сraniene 9i leziuneа

directё a vaselor durei mater сu formarea hematomului epidural sau

hemoragie intratisularё cu formare hemаtomului intraсerebral.

Simptomatica neurologiоё este variatё 9i depindе de loсa|izarea,

dimensiuni|e 9i intensitatea hemoragiei. Еste rеmarсatё аsoсierea

semnelor neurologiсe generalе 9i de foсar.

Metoda de diagnostiс de bazё este TC. Еste neсesar de menlionat,

оi Тn cazu| hematoameloг deja formate, mеtodele сonservativе de

'd

fr

I

Ц

lIlIIIlIIll

IIIJIIfftf,

o

trаtament nu sunt efесtive pentгu гeduсerеa dimensiunilor gi rёspЭndiriiaсеsteia sau ame|iorarea semneIor. Din aсeste сonsiderentе singurametodё de tratаment este intervenlia сhirurgiсa|ё. Cu сТt mai devrеme esteevaсuat hematomu|, atЭt mai favorabil este pronostiсu|.

тRAUlvlA тoRAсЕLUl

Leziuni|e toraсelui sunt freсventе 9i desеori grave. Traumele inсhise,сare sunt rezultatul aссidentelor rutiere, сatatraumeIor, sunt mai freсventedeсёt traumele penetrante (desсhise). Majoritatea |eziunitor toraсicepenеtrante sunt provoсate prin plёgi prin arme albe sau de foс.

Еxаmenul primar aI paсientului se Тnсepe сu determinareaсirсumstanlelor in сare a avut loс traumatismu| (intensitatea gi loсuI loviturii,сa raсteristiсa obieсtu lu i vu Inerant).

Aсuzele generale Тn сaz de leziuni toraсale sunt durerea Тn toraсe,respiralie difiсiIё, dispnee 9i slёbiсiune, gradul сёreia depinde deintensitatea hemoragiei.

La examenul obiесtiv este nесesar dе atras atenlia asU!-1Iahеmatoamelor, p|ёgilor, asimetriei сutiei toraсiсe. Respiralia poate fifrесventё 9i superfiсialё, hemitoraоele afeсtat poate Тntizia Тn aсtulrespirator.

Tn timpu| patpёrii atente a сutiei toraсiсe pot fi determinate punсtedureroase 9i сrepitalie osoasё. Emfizemul subсutanat este apreсiat pepartea lezatё Tn caz de pneumotorace. Тimpanismul |a perсulie indiсёprezenla pneumtoraсeIui, iar matitatea perсutorie hemotoraсelui.Zgomotele respiratorii trebuiesс сomparate in punсte simetriсe deausсu|tare bilatera|. Lipsa unilateralё a respiraliei este un semn importantal hemo. 9i pnеumotoraсelui, iar hipoventi|arеa loсalё poate fi rezultatu|fraсturii сoaste|or sau сontuziei pulmonare.

I

Wн

Ж

щ

IIII

P еntru simplifiс area сlasifiсЁrii traumelor, toraсele este d ivi zat in 4

zone anatornice: (1) peretе|e toraсiс, (2) spaliul plеura|, (3) parenсhimul

-, t4) organe|e gi struсturile mediastinuIui.pu lmondr 9 l \_ ' ,

-^,o oere te lu i tо rас ie in r : l l l с | t rя t l rna la faе l l f l I r i ln r rnn i

(1) Traume|e peretelui toraсiс inсlud traume|e lesuturi|or moi,

oaselor Юrace|ui 9i сenturii sсapu|are. CeIe mai freсvеntе 9i сu rёsunеt

сliniс rna1or sun fraсturile сostale, сare apar, de rеgulё, Тn rezultatul

traumeto r bonte. Durerea provoaсё limitarea migсёri|oг respiratorii 9i

reducerО. venti|ёrii.

Deformalia vizibilё sau deteгminatё Ia palpare indiсё

fracturlle costa|e. Тn timpul palpёrii poate fi determinatё durerea loсalё 9i

rezistent a, crepita.ia care apare Тn rezultatul deplasёrii esсhilelor osoase.

Ce|e rnai nl.,::'::nt fraсturile сostаle flotante, Тn cazu| сёгora

," g' " nt " :::'.:: :";:;: :: :::L :J' * * ж.;:Н, Ж:: i "1i'Se produ CО |l

mobi|itapa anorrna|1,.^ segmentului si сrepitalia, preсum 9i respiralia

palradoхo,: ::""lТ',;'?iЖ:" "::.':-i, ii- ]l1l]; ::": ;Н:bombeaZё.

Е

provoca hiPoхie. Diagnostiсarea fraсturilor сostale este bazatё pe tablouI

.''.o 9i radio|.?uz'Z*,nului au loс Тn rezuItatul loviturilor puterniсе Тn parteaFracf l l r ' ,o

- . . :^-^аiа^ i '^ i l^^ ^^^^+^^ ^..^t. -^.^..^. . . ' . - - - . . : , ' -

anterioar' a cutiei toraсice. Mai dеs aсestea sunt transvеrsale, dar pot fi gi

|ongitudin aP. Dep|asarea posterioarё a fragmentelor poate cauza leziuni]e

сordului. oiagnoltiсul este stabilit prin palpare (durere, deformalie,

-. \ Radiografia |ateralй a toraсelui сonfirmё fraсtuгa gi determinё

cre?itale)' irii fragmentelor.

gradul o.|':::;i,l"i*,tй!itor pleurа|e induс pneumo. 9i hemotorace, Тn(2) vw--

r . : . t ! nntёnt iя l Тntre n le l l re rr iqnara l5 е i nar iafa l i aсfa l l rт . ,n l l l f

cazu| cёro(a spaiu| potenlial Тntre pleuгa visсeralё 9i parietalё еste umplut

сu aer sau эАnge.

Pneurflotorace Тnсhis (simplu) prezenla aeru|ui Тn сavitatea

,,"',{ui. Poate avea |oс in urmё |eziunii parenchimei pulmonare cu

h

!Ч

l n

Ц

IIIIIIII

fragmеnt osos sau in сaz dе plagё penetrantй. Aсumularea aeru|ui

сavitatеa pleuralё poatе provoсa compresia putmonarё. Ca геzu|tat

insta|eazё miоgorarea sau stoparea sсhimbului de oxigen gi hipoxia.

Paсientu| сu pneumotoraсe prezintё dispnee' reduсerea exсursiei

сutiei toraсiсe pe paгtea afeсtatё. La perсulie se detеrminё timpanism,

ausсu|tativ murmur veziсular diminuat sau absent. Diagnoza estе

сonfirmatё radio|ogiс - aсumulare de aer in сavitatea pleura|ё, сo|abaгеpuImonaгё, uneori depIasarea mediastinuIui.

Forma paгtiсu|arё 9i gravё de pneumotofaсe este pneumotoraxul сu

supapi sau tensionat. Aсesta apare сAnd este pгezentё supapa, сarepermite pёtrunderea aeruIui Тn сavitatea pleuralё Тntr-o singurё direсlie, fie

din lesutul pulmonar sau prin defeсtuI din сutia toraсiсё. Тn aсeste condilii

aeru| nu poate iegi gi se aсumu|eazё progresiv Тn сavitatea pleuralё, сeea

сe provoaоё сolabarea plёmЭnului gi dep|asarea mеdiastinu|ui gi traheii Тnpartea opusё. Aсeasta la rЭndu] sёu este Тnsotit de jenarea afluxu|ui venos

gi ventilёrii Тn a| doi|ea plёmin.

Еste diagnostiсat Тn baza dereglёriloг sеverе de гespiralie, absеn!*i

uni|aterale a murmurului veziсular, dilatёrii venelor jugu|are qi сianozеi

difuze, prесum 9i Тn baza сolabёrii pu|monare 9i deplasёrii traheii 9imediastinului. Pneumotoraсele tensionat neсesitё deсompresie imediatё

сu un aс gros, сeea сr transformЁ pneumotorace|e tensionat Tn

pneumotoraсo simpIu.

Pneumotoraсele desсhis - сondilie rarЁ, сare apaгe Тn rezultatul

leziunii prin armё de foс сu formarea unui defeсt mare a сutiei toraсiсe.

Presiunea intrapleuralё se egaleazё сu presiunea atmosferiсё 9i p|ёmЭnu|

se сo|abeazё. Aerul pёtrunde mai ugor Tn оavitatea pleuralё pгin defeсtul

din peгetele сutiei toraсiсe deсAt prin trahee Тn plёmЭni. Aсeasta provoaсё

dereglarea rapidй qi sevеrё a ventilaliei.

IIIIIItIIItf,

IfIIIIII!

9

in caz de pneumotoraсe desсhis, |a inspeсlie se dеterminё defeсtu|

din сutia toraсiсё 9i se aude zgomotul fluxului de aer' сaгe treсе prin

aсеsta. DefeсtuI trebuie imediat Tnсhis сu pansamеnt еrmеtiс, сeea сe

transformё pneumotoraсele desсhis Тn pneumotoraсe inсhis. Drеnarеa

ulterioarё a сavitёli i pleura|e permite rеeХpansionarea plёmAnuIui.

HemotoraсeIe aсumuIarea de sЭnge Тn сavitatеa p|euralё. Тn

dependen!ё de volumuI hemoragiei paсienli i pot fi hemodinamiс stabil i sau

se pot afla Тn stare de 9oс hipovolemiс' Еste сaraсteristiсё dispneea.

Еxaminarea poate determina diminuarea sau l,ipsa respiгaliei gi matitatеa laperсulie pe paгtea afeсtatё. R.grafia toгaсeIui deteгminё opacitateapulmonarё Тn segmente|e inferioare. Tratamentul hemotoraсe|ui сonstё Тn

drenarea сavitёli i pIeurale gi reexpansionarea pulmonu|ui, 9i doar paсienli i

сu hemotoraсe masiv sau hemoragie сontinue neсesitё tratament

сhirurgiсal.

Hemotorасele сoagulat este сonstatat Тn caz сind сavitatea pleuralё

este umplutё сu сheaguri de sёnge.(3) Leziunea parenсhimei pulmonаre inсludе сontuzia 9i plёgile

pu|monare, hematomu| 9i pneumatoсele.

Contuzia pulmonаri arе loс Tn сaz de traumatism bont al toraсelui.

Moгfologiс сonstё Тn hemoragii masive interstiliale gi umplerea cu sЭnge gi

p|asmё a alveo|elor, сeea сe provoaсё сolabarea aсestora, insufiсientё

respiratorie gi hipoxie sistemiсё.

|nspeсlia poate determina hematoame ale !еsuturilor moi 9i fraсturi

сostale, diminuarea геspiraliei gi matitatea la perсulie pe paгtea afeсtatё.

Aspeсtul radiologiс сonstё Тn infj|trat slab deIimitat Tn lesutul pulmonar.

Leziunea pulmonarё poate fi provoоatё de eschi|a costalё sau Тn

rezultatul plёgii penetrante a toraсelui. Aсuzele paсienlilor sunt similare сu

сele Тn caz de сontuzie pulmonarё, Тnsё freсvent se detеrminё hemoptizia.

IflЕ

f,Ы

Е

tffiIIв

q -

8l

IП

П

IIIIIIIIIIIIIIililA

r Q

R-grafia toraсelui determinё zona сontuziei puimonare Тn asoсiеre сu

hemo- 9i pneumotoraсе.

Hematomul pulmonar este format сЭnd hemoragiа este delimitatй

de parenсhimul pu|monar. Мeсanismul |еziunii 9i aсuze|e paсientului sunt

similare сu сele Тn сaz de сontuzie pulmonarё. Radiologiс hеmatomu| arе

aspeсtul de umbrё sfeгiсё bine dеlimitatё.

Pneumatoсele tгaumatiс _ reprеzinti o сavitate pu|monarё umplutё

сu aer сare apare in caz de rupturй a сёilor respiratorii de сalibru miс, fёrё

hemoragie сonсomitentё. Paсientu| poate acuza durere moderatё Тn toraсe

gi dispneе. Radiologiс se determini o сavitate rotundё сu aer.

(4) Тraume ale organelor mediastinului inсlude leziunea oгganeloг

respiratorii gi digestive, preсum gi a сordului gi vaseloг magistrale.

Leziunile traheii gi brongilor. Majoritatea paсienli loг сu leziuni grave

gi obstruсlia сйilor respiratorii deсedeazё la Ioсu] aссidentului. Aсеi оare

sunt adugi la spital prezintё dispnee, tusе сu hemoptizie. La ffienu}obiёсtiv Тntotdeauna se dеterminё emfizem subсutanat. Radiografia

toгaсelui pune Тn eviden!ё pneumotoraсe, pneumomediastinum (prezеn!;l

aerului Тn mediastin) 9i prezenla aerului Тn !еsuturile moi a|e gAtului.

Diagnoza definitivё еste stab]|itё la bronhosсopie.

Tamponada сordului aсumularea sёngelui Тn сavitatea

periсarduIui, сeea сe provoaсЁ dereglarea сontraсtilitаtii сordu|ui 9iafluxu|ui venos' Aсumularea unеi сantitёli сomparativ neТnsemnate de

singe Тn periсard poate induсe tamponada сodului. Aсeasta se poate

instala Тn caz de traumatism bont, dеgi mai frесvent este rezultatu|

|eziunilor penetrante. Diagnoza trebuie suspeсtatё la oriсe paсient сu

leziune penetrantё a toracelui, mai ales Tn сaz de Ieziuni Тn paгtea сentгalё

a toraсelui. Triada Beсk inсlude: atenuarea zgomote|or сardiace, hiрtonie

arteria|ё 9i di|atarea vene|or jugulare. Dеspre tamponada сorduIui

mёгturisegtе PVC spoгit (mai mu|t de 20.25 сm сoloanei de api), dilatarea

fleЧfl

Wж

IItЦ

I#t ; *

i].щ

ffiЧilffffiffi

tffi3I

1 1

difuzё a umbrei сordului la roentghеnogramё, preсum 9i prezеnla sЭngelui

la punсlia periсardului.

Тn сaz de tamponadё a сordu|ui este indiсatё interventia сhirurgiсalё

imediatё: evaсuаrea sЭngelui 9i сhiaguri|or din periсard 9i hemostazё

definitivё Тn plaga сordului.

Ruptura traumаtiсi a аortei estе asoсiatё сu IetaIitatea foaгte Тnaltё

(75%-95%). Ce| mai freсvent loсu| leziunii este arсul aoгtei, imediat distal

de Ioсul ramifiсirii arterei subс|avii stЭngi. Semnele specifice sunt dureriIe

intense Тn toraсe sau spate, hipertesiune pe membrele superioare 9iasimetria pulsului Ia membrele superioare gi infеrioare. Lеziunile aoгtеi

neсesitё refaсеre сhirurgiсaIё.

Hernia diafragmatiсi posttraumatiсЁ lеziunea diafragmei сu

hernierea organe|or intraperitoneale Tn сavitatea pleuralё, сeea оe este

Тnsolit de оompresia pulmonarё 9i dep|asarea mediastinului Tn paгtеa

opusё. Mai freсvent se determinё din stёnga.

Semnele de bazё sunt dispneea, agravarea progresivё a

hemodinamiсii, matitatea sunetuIui perсutor, diminuarea respiraliei 9iaparilia sunetelor perista|tiсii Tn сutia toraсiсё din paгtea afeсtatё.

Еxamenul radiologiс eviden|iazё disparilia сonturului diafragmei gi prezenla

umbrei gastriсe sau intestinale Тn сavitatea pleuralй stAngё. La neсesitate

poate fi efeсtuat examenul radiologiс baritat.

Тratamentul este numai сhirurgiсal.

Leziunile esofagului mai des sunt сonseсinle ale plёgilor

penetrante, Тnsё pot apёrea gi Тn rezultatul traumelor bonte.

Semnele precoсe inсlud durerea Тn сutia toraсiсй 9i disfagia,

e|iminarea de sAnge prin sonda nasogastriсё, mai tёrziu, odatё cu

dezvoltarea iпf|amafiei apaгe сjmfizernul subсutanаt gi febra Тnaltй. La

examenul radiologiс poate fi diagnostiсat pneumomediastinum,

t 2

pneumotoraсe 9i pleurezie pe stAnga. Diagnostiсu| este сonfirmat la

esofagografie сu сontrast gi esofagosсopie.

TRAUгVIA ABDorflINALA

Тraumеle abdomenului pot fi сlаsifiсate Тn (.1) Тnсhise (2) desсhise.

Тrauma Тnсhisё' la rAndul ei, poate fi: (1) trauma сu lezarea perete|ui

abdominal anterior 9i (2) traumё cu |ezarea organelor interne. La pгimele

se referЁ: (1) сontuzia peretelui аbdominal anterior, (2) hematomul

(supra.9i subaponeurotiс) si (3) ruptura mugсhilor peretelui abdomina|.

Тraumele desсhise a|e peretelui abdominaI (plёgile) pot fi: (1)

nepenetrante - сЭnd сanaIul plёgii nu impliсё peritoneul parietal gi (2)

penetrante: (a) fёri lezarea organelor interne 9i (b) сu lezarea

organelor interne.

Sсopul examenului obieсtiv Tn caz de tгaume a|e abdomenului este

evidenlierea rapidё a semnelor |ezёrii organelor interne. Diagnostiсarea

exaоtЁ a Ieziunii unui organ intern сonсret nu este ob|igatorie, mai

impoгtanti fiind diagnostiоarea prezenlei IeziuniIor intraabdominale gi

stabilirii indiсalii|or pentru tratament сhirurgiсal.

Pentru o mai buni Tnlelegere a simptomatologiei traumelor organele

сavitilii abdominale 9i spaliului retroperitoneal sunt divizate in organe

parenсhimatoase 9i сavitare. organe parenсhimatoase sunt fiсatul,

splina, panсrеasul 9i riniсhii; сavitare stomaсul, duodenul, intestinul

sublire 9i сo|onul, vezica urinarё. organe|e parenсhimatoase mai freсvent

sunt lezate in сaz de traumatism bont, iar Тn caz de p|ngi penetrante,

probabilitatea lezёrii organului parenсhimatos 9i сavitаr sunt ega|e.

Sunt prezente douй sindroame с|iniсe de bazё Тn caz de traumatism

abdominal сu |ezarea organe|or interne: hemoragiс (mai des Тn cazu|

|eziuni|or parenсhimatoase) 9i peritoneаl (Тn сaz de |eziune a organelor

сavitare). Еste posibi|ё 9i asoсierea aоestora.

ffiflIIЕ

ы

dtffiflМ

€

ffi#ж

Ht

l 3

Paсien.tii сu Ieziuni ale organelor interne pot aсuza dureri Тn abdomen

de diferitй intensitate. Тn primele minute din momentu| traumei durerea еste

resimlitё pe toatё suprafala ebdomenului, iar mai apoi este loсa|izatё Тntг-o

regiune anumitё. Slёbiсiunea, veгtijul gi сolapsuI pot fi rеzultatul hеmoragiei

intraabdominale peгsistente, din aсeste motive ТA 9i puIsu| paсientu|ui vor

fi striсt monitorizate in timpul examenului primar.

Тn timpul examenului primaг paсientuI va fi dezbrёсat сomplet.

Peretеle anterior gi posterior aI abdomenului vor fi еxaminate minuliospentru a determina eсhimoze, hematoame gi.plйgi. Trebuie de menlionat

сё plёgile din regiunеa spatelui gi perinea|e deseori sunt omise. Palparea

abdomenului poate determina rigiditatea mugсhiIor pеretelui abdominal

anterior, preсum gi semne|e peritoneale (semnul Blumberg). Ausсultarea

abdomenului poate determina absenla peristaltismului intestinal. Sсopu|

tu9eului reсtal еste apreсierea integritёlii pеreliIor aсestuia, prezenla

singeIui Тn IumenuI reсtaI indiсё peгforalia intestinuIui, determinarea

esсhilеlor osoase in caz de fraсturi de bazin.

Еxamenul сontinue prin сateterizarea veziсii urinare, examinarea

urinei maсro. 9i miсrosсopiс pentru determinarea maсro. 9imiсгohematuriei. Тn Caz de p|ёgi a|e peretelui abdominaI anterior este

indiсatё revizia aсesteia pentru a determina daсё aсeasta este penetrantё.

Тn caz de traumatism bont se efeсtueazё laparoсentezа pentгu

determinarea prezenlei sёnge|ui sau сonlinutului intеstinal Тn сavitatea

peritonealй, uneori aсеasta poate fi сompletatё cu lavaj peritoneaI pгin

introduсerea de 500,0 mI solulie fiziologiсё.

Pentru сoncretizarea diagnozei, la paсienlii hemodinamiс stabili pot fi

utiIizate metodele suplimentare de diagnostiс. Detеrminarea

hemoleuсogramei (anemie, leuсoсitozё), examenu| radio|ogiс (aer liber sub

diafragm Тn сaz de peгforalie a organului сavitaг) USG 9i TC..(|iсhid Iiber Тn

сavitatea peгitonea|ё, dereglarea сonturului gi formei organe|or

I' .'tт]il,l

I

; : ' ' , ' - "

t 4 \

IIIIIIIIIIIItIIIII5

parenсhimatoase),:(extravazareaсontrastu|uidin|umenul

vasсuIar).

de diagцostiс este -]examinareaorganelor сavit5lii abdominale сu utilizarea aparatajului optiс speсial).

Еste neсesar de menlionat, сё |a paсienlii сu plйgi abdominale prin

arme de foс nu se va efeсtua revizia p|йgii gi alte metode sup|imentаre dediagnostiс. Conform datelor statistiсe, 9oo/o.95o/o din aсegti paсienli auleziuni a|e organe|or interne gi neсesitё laparotomie urgentё.

Tratamentul сhirurgiсa| in caz de trauйatism abdominal сonstй Тn|aparotomie largё, revizia minulioasй a tuturor organelor, hemostazё 9irefaсerea tuturor |eziunilor depistate.