t16 asamblarea pieselor

7/22/2019 T16 Asamblarea pieselor

http://slidepdf.com/reader/full/t16-asamblarea-pieselor 1/22



LACATUSERIE GENERALA MECANICA

Tanaviosoft 2012

T16-Asamblarea pieselor autor: profesor Tanase Viorel 2

T16

Lucrările de asamblare consumă o mare parte din volumul de muncă nece-sar realizării produsului (25—75%). Pentru reducerea volumului manoperei deasamblare şi asigurarea calităţii asamblării trebuie respectate unele cerinţe, cumsunt: alegerea celui mai potrivit proces tehnologic de asamblare; folosirea sculelor şi dispozitivelor de mare productivitate; mecanizarea operaţiilor de transport şi asamblare; controlul sistematic în timpul si după asamblare; ordine la locul de muncă şi înalt grad de curăţenie a pieselor ce se montează; folosirea uleiurilor şi unsorilor corespunzătoare.

16.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE PRODUSU-

LUI

(PIESA Şl UNITĂŢILE DE ASAMBLARE)

Fig.16.2.1.Mecanismul Cruce de Malta




Tanaviosoft 2012


T16

Elementele componente ale produsului sînt unite între ele printr-o piesăcomună numită piesă de bază . De la această piesă începe asamblarea. Ea are rolulde a uni toate piesele şi asamblurile între ele şi de a fixa poziţia lor reciprocă.Exemple de piese de bază: la o maşină-unealtă, batiul; la un motor cu combustieinternă, blocul; la o cutie de viteze, carcasa; la o pompă de injecţie, corpul pompeietc.

Piesa este elementul cel mai simplu, executat dintr-o singură bucată şi dintr-un singur material. Piesa este elementul primar al asamblării. Acoperirea suprafe-ţelor nu modifică caracterul de element primar. Exemplu de piese: şurub, placă,bucşă, arbore, nit etc.

Subansamblul este o unitate de asamblare mai complexă compusă din maimulte piese. Exemplu de subansambluri: păpuşa mobilă de la strung; ambreiajulunui motor (piston, segmenţi, bielă, capac de bielă); arborele secundar dintr-unreductor (cu roţi dinţate, pene, rulmenţi) etc.

Ansamblul este unitatea de asamblare superioară care are un rol bine deter-minat. Exemple: cutia de viteze; motorul electric; compresorul; pompa de injecţiela motoarele diesel etc.

Mecanismul este un ansamblu din componenţa unei maşini, aparat sau insta-laţii care are rolul de transformare a mişcării sau alt rol. Exemple: mecanismul bie-lă-manivelă; mecanismul de distribuţie etc.

Pr odusul reprezintă rezultatul final al procesului de fabricaţie. Mai poartădenumirea de ansamblu general sau de unitate de asamblare finală . Exemple: strung,autocamion, pod rulant etc.

16.3. FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI

TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE




Tanaviosoft 2012


T16

In construcţia de maşini se cunosc două forme principale de organizare aasamblării: asamblarea staţionară şi asamblarea mobilă.

Asamblarea staţionară se aplică la producţia de unicate şi de serie mică şi secaracterizează prin aceea că produsul rămlne pe acelaşi loc (post) în tot timpulprocesului de asamblare. Piesele sunt aduse la locul de asamblare . Asamblarea staţionară poate fi organizată pe echipe şi pe operaţii diferenţiate.

La asamblarea pe echipe ,operaţiile de asamblare a unui produs se execută decătre o singură echipă. La această formă de organizare a asamblării, în comparaţiecu celelalte, este necesar personal cu o calificare mai înaltă deoarece trebuie execu-tate un număr mare şi variat de operaţii, printre care şi ajustarea pieselor şi a ce-

lorlalte unităţi de asamblare; timpul de asamblare este mai mare deoarece la fieca-re post se execută un singur schimb; necesită un spaţiu de lucru mai mare decîtcelelalte forme de organizare, la aceeaşi sarcină de producţie; este necesar un nu-măr mai mare de scule şi dispozitive.

La asamblarea pe operaţii diferenţiate operaţiile de asamblare se repartizează peechipe, fiecare echipă executîndu-şi operaţiile trecînd pe la fiecare post de asam-blare.

Asamblarea staţionară rămâne o formă de asamblare corespunzătoare pro-duselor unicate sau de serie mică complexe, cu gabarite şi greutăţi mari (maşini-unelte grele, locomotive electrice etc.).

Asamblarea mobilă se pretează la producţia în serie mare şi produse de gaba-rit redus. Se caracterizează prin aceea că unitatea în curs de asamblare se depla-sează de la un post de asamblare la altul. La fiecare post de asamblare (loc demuncă) se execută una sau mai multe operaţii de către un muncitor sau o echipă,astfel organizat ca volumul de muncă pentru fiecare loc de muncă să fie executatpe cit posibil în acelaşi timp. Unitatea în curs de asamblare poate fi deplasată prinmijloace diferite (benzi de transportat, transportoare cu role, cărucioare etc.) cu

mişcare continuă sau cu mişcare intermitentă.Cu toate că necesită instalaţii speciale de transport a unităţilor in curs deasamblare, asamblarea mobilă asigură o productivitate a muncii mai ridicată şiprezintă avantajul că pot fi folosiţi muncitori cu calificare unilaterală.Ambele forme de organizare a asamblării (staţionară şi mobilă) pot fi, în raport desituaţie, cu ritm de lucru liber sau cu ritm de lucru impus.

Asamblarea cu ritm de lucru liber se foloseşte în cazul fabricaţiei individualesau de serie mică, în special cînd produsul necesită unele operaţii de reglare saude ajustaj la montare.

Asamblarea cu ritm de lucru impus se foloseşte în cazul producţiei în serie cîndpentru montări nu se impun ajustaje iar reglările se fac de obicei automat. În acest




Tanaviosoft 2012


T16

caz asamblarea pieselor şi unităţilor se execută la un anumit interval de timp, carese reglează şi se menţine apoi constant.

16.4. DOCUMENTE TEHNOLOGICE FOLOSITE

IN PROCESUL DE ASAMBLARE

Fig.16.4.1.Desen de ansamblu Dintre documentele tehnologice folosite în procesul de asamblare se menţi-

onează: schiţa ansamblului; schema de asamblare ; fişa tehnologică; planul de operaţii.

1) Schiţa ansamblului este desenul, de obicei în perspectivă, a elementelorcomponente (piesele) ale unităţii de asamblare, dispersate în ordine şi montare şidispuse pe axele din poziţia montat .Piesele sunt numerotate în ordinea montării.Pentru completarea schiţei se dă tabelul cu denumirea pieselor şi eventual numă-rul de bucăţi. Schiţa ansamblului se întrebuinţează pentru unităţile de asamblare

de complexitate mică şi medie.




Tanaviosoft 2012


T16

Fig.16.4.2.Schiţa ansamblului(schiţa de asamblare) 2) Schema de asamblare este reprezentarea grafică a procesului tehnologic al

asamblării. Se folosesc scheme de ansamblu detaliate , în cazul produselor de comple-xitate redusă, şi scheme de asamblare reduse, în cazul produselor complexe.

Fig.16.4.3.Schema de asamblare




Tanaviosoft 2012


T16

La întocmirea unei scheme de asamblare, piesele, subansamblurile şi an samblurile se reprezintă printr-un dreptunghi. Se porneşte de la piesa de bază, dela care se trasează o linie orizontală numită linia de asamblare a produsului. Sub liniade asamblare se reprezintă unităţile de asamblare a căror asamblare se realizeazăpe loc. Dreptunghiurile vor avea latura mică spre linia de asamblare şi de la aces-tea pleacă liniile de asamblare ale acestor unităţi. Deasupra liniei de asamblare aprodusului se reprezintă piesele izolate montate nemijlocit şi unităţile de asambla-re a căror asamblare se execută în alte compartimente sau întreprinderi.

Linia de asamblare orizontală se încheie cu un dreptunghi care reprezintăprodusul .Regula stabilită pentru linia de asamblare a produsului se respectă şi

pentru liniile de asamblare a ansamblurilor şi subansamblurilor.

Fig.16.4.4.Lista pieselor 3) Fişa tehnologică de asamblare este documentul prin care se stabileşte pro-

cesul tehnologic de asamblare. Se întocmeşte pe baza schemei de asamblare deta-liate şi conţine: numărul de ordine şi denumirea operaţiei; descrierea tuturor fazelor mânuirilor tehnologice din operaţia respectivă; sculele, dispozitivele şi instrumentele de măsurat;

norma de timp şi categoria lucrării; condiţiile tehnice de recepţie a produsului.




Tanaviosoft 2012


T16

Fig.16.4.5.Fişa tehnologică de asamblare Planul de operaţii se realizează în cazul producţiei în serie şi în masă şi con-

ţine un studiu detaliat al procesului tehnologic de asamblare. Planul de operaţii cuprinde următoarele:

• numărul de ordine al operaţiilor; • fazele succesive ale montării; • scule, dispozitive, utilaje; • norma de timp.




Tanaviosoft 2012


T16

Fig.16.4.6.Planul de operaţii de asamblare

16.5 .METODE DE ASAMBLARE În industria constructoare de maşini se folosesc următoarele metode c-

asamblare: 1. interschimbabilitatea totală;

2. interschimbabilitatea parţială; 3. selecţionarea(sortarea); 4. ajustarea ; 5. reglarea.

O metodă sau alta se alege în funcţie: de caracterul producţiei; de felul de organizare a acesteia; de rentabilitatea economică; de caracteristicile lanţului de dimensiuni.




Tanaviosoft 2012


T16

1. METODA INTERSCHIMBABILITĂŢII TOTALEDouă sau mai multe piese sunt interschimbabile dacă pentru montarea lor nu

este nevoie de selectarea sau ajustarea prealabilă, iar jocurile şi străngerile intre

piese se încadrează în toleranţele cerute. Aceste condiţii se realizează prin prelu-crarea pieselor la toleranţe mici. Avantajele acestei metode sunt: asamblarea este simpla şi economică (fără ajustare suplimentară); pot fi folosiţi muncitori cu calificare inferioară; se poate organiza flux de asamblare continuu cu folosirea de dispozitive de

montaj, fapt ce ridică productivitatea şi calitatea; există posibilitatea unei bune cooperări cu alte sectoare sau întreprinderi;

8e pot înlocui cu uşurinţă piesele de schimb.Metoda interschimbabilităţii totale este indicată în cazul producţiei în serie

mare şi în masă şi numai acolo unde pe baza analizei tehnicoeconomice sestabileşte rentabilitatea.

2. METODA INTERSCHIMBABILITĂŢII PARŢIALEPrincipiul metodei constă în faptul că piesele se prelucrează cu toleranţe mai

largi, asigurîndu-se precizia prescrisă la majoritatea ansamblurilor obţinute prinaceastă metodă. Există riscul depăşirii limitelor prescrise la un număr de produse;totuşi în unele situaţii metoda poate fi economică, deoarece prelucrarea pieselor în

toleranţe mai largi este mai puţin costisitoare.




Tanaviosoft 2012


T16

3. METODA SORTĂRII (SELECŢIONĂRII)Prin această metodă piesele se execută în limite mai largi de toleranţă, iar în

sortarea lor se poate asigura precizia cerută la asamblare.Astfel, în timpul operaţiei de control piesele sînt sortate pe grupe de dimen-

siuni şi apoi sunt marcate. Piesele din aceeaşi grupă se marchează cu acelaşi sim-bol. La montaj, pe acelaşi agregat se asamblează piese din aceeaşi grupă.Metoda este utilizată în special la asamblarea motoarelor, de exemplu ansamblul cilindru-piston.

4. METODA AJUSTĂRIIPrin această metodă piesele se prelucrează în limite largi, iar pentru obţine-

rea toleranţei lanţului de dimensiuni se stabileşte una din piese căreia se vorschimba dimensiunile printrun procedeu de prelucrare ales. Acestei piese i se asi-gură adaosul de prelucrare corespunzător care se numeşte element de compensare.

Metoda este indicată la unicate sau la producţia de serie mică, în cazul lan-ţului de dimensiuni cu elemente multiple.

5. METODA REGLĂRII

Prin această metodă piesele se prelucrează la toleranţe foarte largi iar tole-ranţa lanţului de dimensiuni se realizează prin reglare, care constă în întroducerea

în ansamblul respectiv a unei piese suplimentare, numită compensator . Compensa-

torul poate fi fix, format din şaibe, inele, garnituri etc.Avantajele metodei constau în faptul că deşi piesele sunt prelucrate în limite detoleranţe mai largi decît la oricare metodă, se obţine un grad mare de precizie şiexistă posibilitatea reglărilor periodice pentru eliminarea jocurilor de uzură.

CLASIFICAREA ASAMBLĂRILOR

1) După posibilitatea pieselor dintr -o unitate de asamblare de a se deplasa una faţă

de alta, asamblările pot fi: fixe sau rigide şi cinematice sau mobile.




Tanaviosoft 2012


T16

a) Asamblările fixe sau rigide sunt acele asamblări la care piesele dintr-un an-samblu nu se pot deplasa una faţă de alta (nici în timpul funcţionării).

b) Asamblările cinematice sau mobile sunt acele asamblări la care piesele au po-sibilitatea să se deplaseze una faţă de alta, conform cu schema cinematică a an-samblului. Astfel, unele piese execută mişcări de rotaţie, mişcări de translaţie saumişcări combinate.

2) După posibilitatea pieselor dintr -un ansamblu de a se demonta şi monta repetat fără deteriorarea pieselor , asamblările pot fi: demontabile şi nedemontabile.

a) Asamblările demontabile permit demontarea şi montarea repetată a pieselor,fără deteriorarea acestora. Din această categorie fac parte asamblările realizate cuşuruburi, pene, caneluri, cuie etc.

b) Asamblările nedemontabile sunt acele asamblări în care demontarea pieselor în caz de necesitate este posibilă numai prin distrugerea parţială sau totală a aces-tora. Din această categorie fac parte asamblările realizate prin nituire, sudare, lipi-re, presare la cald etc.

Fig.16.5.1.Stanţă de perforare




Tanaviosoft 2012


T16

16.6.DICŢIONAR TEHNIC.

Manoperă- muncă manuală depusă pentru efectuarea uneilucrări; plată pentru această muncă. Mecanism Cruce de Malta-mecanism care transformă mişcarea de rotaţie continuă în mişcare de rotaţieintermitentă. Norma de timp- timpul necesar unei echipe pentru a exe-cuta o unitate de masura dintr-un proces.



Procesul tehnologic de asamblare

NOTA: Numele:Prenumele:

rocesul tehnologic de asamblareSe acorda 10 puncte din oficiu

Modulul : Organe de masini Test de evaluare sumativa

Subiectul 1 5 puncte

Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiilor:

Asamblarea este operatia de .................................a elementelor componente ale unui

ansamblu, in raport cu ..................................(placa de baza,suport),avand la baza o

documentatie tehnologica corespunzatoare.

Procesul tehnologic de asamblare reprezinta o........................................, prin care se

realizeaza ..................................elementelor componente ale unui produs,asigurand o

buna functionalitate a acestuia.

......................................................este acea parte a procesului tehnologic de asamblarerealizata in mod continuu,de catre un muncitor sau o echipa de muncitori,pe un singur

loc de munca

Faza tehnologica de asamblare este acea parte...................................................realizata

cu aceleasi scule si dispozitive, utilizand aceeasi..................................

Manuirea tehnologica de asamblare este acea parte a fazei tehnologice de asamblare

prin care se realizeaza o actiune de pregatire(orientare,.............................) in vederea

asamblarii unui produs.

Miscarea tehnologica de asamblare este partea elementara a unui proces tehnologic de

asamblare(sunt........de miscari).

Subiectul 2 15 puncte Utilizand notiunile de mai jos ,completati in mod corespunzator schemele logice prezentate :


Produsul final

piesa,miscarea tehnologica de asamblare,subansamblul,piesa de baza, manuirea tehnologica

de asamblare,ansamblul,operatia tehnologica de asamblare,completul,faza tehnologica de

asamblare


Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator

1. Functionarea corecta a unui produs depinde de: a) precizia dimensionala a pieselor; b)

marimea jocurilor si a strangerilor la asamblare; c) marimea fortelor de frecare la

contactul intre suprafete.

Tanase Viorel 1




2. Utilizarea termenului de montare ca sinonim al notiunii de asamblare este:

a)recomandata; b) nerecomandata.

3. Piesa de baza in cadrul unui ansamblu poate fi: a) placa activa; b) placa de baza;

c)suport; d) batiu.

4. Din categoria asamblarilor demontabile mobile fac parte: a) asamblarile prin caneluri;

b) asamblarile cu pene; c) asamblarile cu roti dintate.5. Din categoria asamblarilor nedemontabile mobile fac parte: a) asamblarile prin sudare;

b) asamblarile prin lipire; c) rulmentii.


Precizati la ce se refera schema de mai jos,indicand la ce tipuri de productie se aplica( cele

doua casute marcate prin culoare):


Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

Literele A sau F se inscriu in casuta corespunzatoare.Casutele goale se pot completa

corespunzator.

Metoda

interschimbabilitatii

totale

Metoda

interschimbabilitatii

partiale

Metoda

sortarii

Metoda

reglarii

Metoda

ajustarii

se aplica in productie deserie mica si unicate

se aplica in productie deserie mare si masa

se aplica in productiede serie mare si masa

se aplica in productiede serie mare si masa

se aplica in productie deserie mica si unicate

nivelul de pregatire profe-sionala poate fi scazut

nivelul de pregatire profesionala este ridicat

nivelul de pregatire profesionala este ridicat

nivelul de pregatire profe-sionala poate fi scazut

la asmblare nu sunt nece-

sare ajustari

la asamblare sunt nece

sare ajustari


sare ajustari


sare ajustari

precizia de prelucrare esteredusa

precizia de prelucrare esteridicata

precizia de prelucrareeste medie



piesele sunt interschimbabile

piesele suntinterschimbabile

piesele suntinterschimbabile

pretul de cost al pieselor

este mediu


este ridicat

pretul de cost al piese-

lor este ridicat

pretul de cost al piese-

lor este mediu


este ridicat

productivitatea munciila asamblare este redusa

productivitatea munciila asamblare este ridicata

productivitatea munciila asamblare este ridicata

piesele se executa cutolerante medii

piesele se executa cutolerante mici

piesele se executa cutolerante largi

timpul necesar asamblarii

este mare


este mic


este mare

se utilizeazacompensator

se utilizeaza elementde compensare

Asamblare

Stationara Mobila

echi e o eratii difer. ritm im usritm liber

ritm liber ritm im us misc. intermitmisc.continua

Tanase Viorel 2





Dezvoltati caracteristicile celor doua documente tehnologice de asamblare pe baza

cunostintelor acumulate:

Schita de asamblare a unui arbore cotit

Schema de asamblare a unui produs

Schita de asamblare Schema de asamblare

Tanase Viorel 3



S e c t i a :

P

R O D U S U L :

D

e n u m i r e a p i e s e i :

D

e s e n :

P o z i t i a :

B u c a t i :

S c h i t a p i e s e i :

V a l a b i l p e n t r u s e r i a d e 4

b u c a t i

F I S A T E H N O L O G I C

A D E A S A M B L A R E

n r

. :

N r . r e p e r :

C a l i

t a t e

S e c t

i u n e

U n i

t a t e

N e c

e s a r

V a l . m a t .

V a l . m a n o

I n t o c m i t

t e h n o l o g

V e r i f i c a t

M a t e r i a l u l :

P r e t

u n i t

P e

b u c

P r e g

B u c

N o r m a t d e

V e r i f i c a t n o r m a

A S A M B L A R E

G E N E R A L A

U t i l a j u l

I n d i c a t i i t e h n o l o g

B u c . p r e l u c r a t e

s i m u l t a n E c h

i p a

T i m p n o r

m a t m a s i n

N o r m a

l e i

% d i n l u c r a r e

N u m a r

O P E

R A T I A

A t e l i e r

M a s i n a

D i s p o z i t i v

S c u l e

V e r i f i c a t o r

D e s e r v i r e

C a t e g o r i e

P r e g a t i r e

U n i t a r

P r e g a t i r e

U n i t a r



I n t r e p r i n d e r e a :

P L A N D E O P E R A T I I P E N T R U

A S A M B L A R E

S u b a n s a m b l u l :

D e n u m i r e a a n s a m b l u l u i :

F a b r i c a t i p

A n s a m b l u l

n r :

S e r v i c i u l

t e h n o l o g i c

D a t a

N u m e l e

S e m n a t

V i z e

D a t a

N u m e l e

S e m n a t

S e c t i a :

A t e l i e r

P a g

E x e c u t a t

N o r m

a t o r

S e f s

e c t i e

C o p i e

C a l c u l a t

T e h n o l o g

O p e r a t i a

F a z a

S U C C E S I U N E

A F A Z E L O R

R e p e r e s i s u b

a n s a m b l u r i

U t i l a j e , d i s p o z i t i v e , s c u l e

N o r m a

d e t i m

C a t e g o r i a

N r . m u n c i t

C o n t r o l

N r . d i m e n

B u c

D e n u m i r e a

N r d e s

B u c




Tanaviosoft 2012


T16

16.10.STANDARDE de PREGĂTIRE

PROFESIONALĂ Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin

programul PHARE.

http://www.edu.ro

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIO-

NALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CHEIE

• COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE

• IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

• SATISFACEREA CERINŢELOR CLIENŢILOR

• ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

• REZOLVAREA DE PROBLEME

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE

• DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ

• MATERIALE SPECIFICE CONSTRUCŢIEI DE MAŞINI

• MATERIALE REFRACTARE TERMOIZOLANTE

• PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A SUPRAFEŢELOR

• SEMIFABRICATE UTILIZATE ÎN MECANICĂ FINĂ

• LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

• PRELUCRAREA SEMIFABRICATELOR PRIN AŞCHIERE

• EFECTUAREA MĂSURĂTOR ILOR GENERALE

• METODE ŞI MIJLOACE DE MĂSURARE

http://tvet.ro

http://www.edu.ro/

http://www.edu.ro/

http://tvet.ro/

http://tvet.ro/

http://tvet.ro/

http://www.edu.ro/




Tanaviosoft 2012


T16

MODULUL III : TEHNOLOGII GENERALE MECANICE2. Unitatea/Unităţile de competenţe/rezultate ale învăţării la care se referă modulul

• Comunicare si numeraţie

• Lăcătuşerie generală

• Prelucrarea semifabricatelor prin aşchiere

• Semifabricate utilizate in domeniul mecanicii - Descrie procedeele de obţinere a tipurilor de semifabricate

• Satisfacerea cerinţelor clienţilor

1. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

DENUMIREA MODULULUI : TEHNOLOGII GENERALE MECANICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1 : Organizează locul de muncă Organizarea secţiilor, atelierelorlocurilor de muncă (regulamente de

ordine interioara), SSM;

Terminologie de specialitate: proces

tehnologic, semifabricat, operaţii,faze, mânuiri, produs finit, rebut, ma-

terii prime, materiale, SDV-uri, ma-

şini-unelte;

Documente simple: note de informa-

re, articole dintr-un regulament de

ordine interioară, scrisori, extrase dinnormele de protecţia muncii, prospec-

te, cataloage, pliante, bonuri, foi tipi-

zate.

• Respectarea regulamentelor

de ordine interioară; • Aplicarea normelor de SSM

specifice locului de munca;

• Utilizarea semifabricatelor,

materialelor si SDV-urilor ne-

cesare procesului tehnologic;

• Utilizarea documentaţiei teh-

nice

• Însuşirea informaţiilor necesa-

re: date, termene, reguli, con-

diţii, forme de prezentare, pa-

rametri, evenimente.

o Aplicarea regulamen-

telor de ordine interi-

oară;

o Respectarea normelor

de SSM specifice lo-

cului de muncă;

o Amenajarea locului de

muncă în funcţie delucrarea de efectuat

o Identificarea semifa-

bricatelor, materialelor

şi SDV-urilor necesare

procesului tehnologic;

Rezultatul învăţării 2 : Efectuează operaţii de lăcătuşerie generală

Lucrări de lăcătuşerie:

-operaţii pregătitoare: curăţare, în-

dreptare, trasare;

-operaţii de prelucrare: debitare, în-

doire, pilire, găurire, filetare, finisare,

polizare (SDV-uri şi utilaje, tehnolo-gie, control);

Asamblări demontabile: filetate, cu

ştifturi, cu pene, cuarcuri (SDV-uri şiutilaje, tehnologie, control, SSM).

Asamblări nedemontabile prin: lipi-

re, sudare cu arc electric, nituire:

(SDV-uri şi utilaje, tehnologie, con-

trol, SSM)

• Executarea operaţiilor pregăti-toare pentru prelucrări meca-

nice;

• Participă la operaţiile de pr e-lucrare;

• Realizarea asamblărilor de-montabile.

• Realizarea asamblărilor ne-demontabile;

o Efectuarea corectă aoperaţiilor de lăcătuşe-

rie generală în con-

formitate cu documen-

taţia tehnică (fişe de

operaţii) o Identificarea şi utiliza-

rea corectă a dispoziti-velor pentru asamblăridemontabile;

o Efectuarea corectă aunor operaţii de asam-

blare demontabilă, o Identificarea dispoziti-

velor pentru asamblărinedemontabile;

Rezultatul invăţării 3 : Selectează tipuri de semifabricate în funcţie de procedeul de obţinere




Tanaviosoft 2012


T16

- Descrie procedee de obţinere a tipu-

rilor de semifabricate;

- Utilaje şi echipamente : matri-ţe,cochilii, modele, laminoare, maşini de trefilat, prese.

• Specificarea procedeelor de

obţinere a tipurilor de semif a-

bricate;

• Selectarea utilajelor şiechipamentelor specifice obţine-

rii semifabricatelor.

o Precizarea procedeelor

de obţinere a semif a-

bricatelor;

o Selectarea utilajelor şiechipamentelor speci-

fice obţinerii semif a-

bricatelor.

Rezultatul invatarii 4 : Descrie procedeele de prelucrare a semifabricatelor prin aşchiere

Maşini unelte pentru prelucrăriprin aşchiere (strunguri normale,

maşini de frezat, rabotat, mortezat,rectificat)

Părţi componente - batiu, păpuşafixă, mobilă, arbore principal, sanietransversală, masă, montanţi, berbec. Scule, dispozitive şi accesorii speci-

fice maşinilor unelte utilizate laprelucrările prin aşchiere (universale, mandrine, vârfuri de an-

trenare,dornuri, menghine, dispoziti-

ve specifice fiecărei maşini )

• Identificarea maşinilor unel-

te utilizate la prelucrarea

prin strunjire, frezare, rabo-

tare, mortezare, rectificare

• Identificarea părţilor componente ale maşinilor unel-

te;

• Selectarea sculelor utilizate

la maşini unelte

• Identificarea dispozitivelor

şi accesoriilor specifice ma-

şinilor unelte utilizate la prelucrarile prin strunjire,

frezare, rabotare, mortezare,

rectificare

• Elaborează prezentări scur-

te pe un subiect dat

o Recunoaşterea maşinilorunelte utilizate la prelu-

crările semifabricatelor

prin aşchiereo Precizarea părţilor com-

ponente ale maşinilorunelte pentru prelucrări

prin aşchiere.

o Selectarea sculelelor

utilizate la maşini unelte

o Alegerea dispozitivelor

şi accesoriilor specifice

maşinilor unelte la pr e-lucrări prin aşchiere.

Rezultatul invăţării 5 : Controlează operaţiile efectuate

Mijloace de măsurare pentru lun-

gimi, unghiuri

Precizie dimensională: precizie demăsurare, precizie de execuţie

• Utilizarea mijloacelor de mă-surare;

• Efectuarea măsuratorilor şiverificarea operaţiilor realiza-

te

• Determinarea preciziei dimen-

sionale.

• Realizează calcule simple,transformă unităţi de măsură(multipli şi submultipli)

• Oferă clienţilor servicii co-

respunzătoare standardelor

o Alegerea mijloace-

lor de măsurare şiverificare necesare;

o Verificarea operaţii-lor de lăcătuşerie ge-

nerală.

o Estimarea şi verif i-carea rezultatelor

t16 asamblarea pieselor

Documents