suport de curs electroterapie

98
ASISTENT BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ŞI RECUPERARE MEDICALĂ Electroterapia Suport de curs

Upload: vlad-frunza

Post on 23-Nov-2015

361 views

Category:

Documents


49 download

TRANSCRIPT

ASISTENT BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE I RECUPERARE MEDICAL

ElectroterapiaSuport de curs

Prof. Camelia VarticElectroterapia

Ramura fizioterapiei care se ocup cu studiul diferitelor forme de curent asupra organismului si utilizarea lor n scop therapeutic.Curentul galvanic este o deplasare de sarcin electric sau de-a lungului unui conductor-conduct corp care trece curentul electric: continuu i alternativ.Curentul continuu acel curent la care sarcinile electrice se deplaseaz n sens unic ( n acelai sens). Pentru ca un curent electri s circule de la (+) la (-) i de la (-) la (+) CURENT ALTERNATIV.n electroterapie se folosesc aparate electromedicale care furnizeaz curent continuu numite PANTOSTATE (fautostate).Aparatele care produc curent galvanic sunt aparate care transfer curent galvanic n curent galvanic cu impuls, n energie luminoas termic. Orice aparat medical trebuie s conin nite elemente comune i anume: de la reea nu vine curent galvanic ci curent alternativ de 220 V tensiune [( intensitatea => amperi (A) ] care cu ajutorul aparatului se tranform in curent continuu; transformator. Cordon de alimentare care trebuie s aib mpmntare i este prevzut la captul dinspre priz cu un techer iar la cellalt capt cu o muf care se introduce n aparat; este izolat la exterior din material plastic sau pnz cauciucat. Pe aparat avem un ntreruptor general sau buton oprit/pornit prevzut cu un led care arat prezena curentului n aparat. Aparat de msurat intensitatea (indicator) = miliampermetru, (mA miliamper) Poteniometru = creterea i descreterea intensitii. Curentul galvanic este un curent continuu, constant. REPREZENTAREA GRAFIC ESTE O LINIE DREAPT. Comutatori pentru forme de curent adic schimbtor de polaritare care permite: inversarea polaritii, scara de intensitate scara mare. Unele aparate sunt prevzute cu lmpi i semnalizare care indic prezena curentului n aparat. Osciloscop reprezentarea grafic a curentului electric. Cablul de legatur sistem de legtur dintre aparat i pacient, la un capt prevzut cu muf, iar la cellalt capt cu electrozi.

NORME DE PROTECIA MUNCII N SLILE DE ELECTROTERAPIE1) Slile de electroterapie trebuie s fie mari, spaioase, compoartimentate, illuminate natural, dac nu, lmpi fluorescente sau neoane.2) Duurile trebuie s fie acoperite cu gresie antiderapant de preferat acoperite cu material electroizolant linoleum.3) Pardoseala i nclmintea asistentului trebuie s fie uscate (NU UMEDE !)4) Paturile din slile pentru bolnavi trebuie s fie din lemn, fr metal, fr arcuri metalice i scunelele s fie din lemn.5) Pereii trebuie s fie vruii, fie cu vopsea cu ulei de culoare deschis petru a liniti bolnavii.6) Prizele le care se alimenteaz aparatul trebuie s fie cu mpmntare fixate la 1 -1,5m de duumea.7) Prelungitorul s aib maxim 2( dou ) aparate, pentru a nu fi suprancrcat sa fie aezat ceva mai sus de duumea ferit de umezeal.8) Canapelele s aib speteaz mobil pentru ca bolnavul s fie comod i relaxat.9) Apartura medical s fie fixat pe bncut din lemn, de preferat cu ditan intre aparate; s fie n bun de funcionare n timpul tratamentului. Se verific la nceputul turei dac sunt bune, dac nu, se scoate din priz, se pune pe aparat un carton scris DEFECT i se anun eful ierarhic superior -> nu avem voie s reparm noi aparatul! Dup ce l-a reparat, electronistul trebuie s ne arate n fa c funcioneaz.10) La tratamentul cu ultrasunet trebuie s folosim mnui de protecie din bumbac cu goluri pentru a ptrunde aerul, ceea ce mpiedic undele ultrasonore s intre n mna asistentului.11) n sala cu cureni de joas, medie i nalt frecven, numai un aparat , att avem voie s instalm, ori n cazul in care se afl dou aparate, pereii trebuie s fie izolai n compartiment separat pentru a nu transimte undele iradiante.12) Aparatele de magnetodiaflux trebuie s fie isolate n ncperi cu perei despritori pentru ca undele sa nu se ntreptrund. Dac exist mai multe parate de acest tip, paturile i aparatele trebuie s fie la distante de 3m.13) Aparatele de radiaii luminoase-ultraviolete: att asistentul ct i pacientul au ochelari de protecie.14) Slile de electroterapie trebuie s aib chiuvet cu ap rece i cald i material de curenie i igien.

Cablul de legtur Face legtura ntre aparat i pacient, la captul ctre aparat este prevazut cu o muf care se nfileteaz n aparat iar la captul opus legtura cu pacientul se face prin intermediul electrozilor; Acest cablu este format din (li) srm liat, prevazut cu mpmntare, este izolat electri prin cauciuc sau material plastic. Plasticul s nu conin fisuri, s fie izolat i neted tot; Lungimea cablului de legtur trebuie sa fie de 1,5m 2m care s ajung la orice regiune a pacientului.

ElectroziiSunt piese metalice de diferite forme i dimensiuni care fac legtura dintre aparat i paciet, transmite curentul. Electrozii se impart n 3 (trei) categorii :1. Flexibili2. Semiflexibili3. Rigizi

Electrozii flexibili : sunt confecionai din plumb laminat sau tras n linii; au o grosime de 0,3 0,5 mm, sunt flexibili pentru c se pot mula pe corp si pot reveni la forma iniial foarte uor, se pot utilize pe orice regiune a corpului. Mrimea electrozilor difer n funcie de regiunea de tratat, 4 i 6 cm, 6-8 , 8-12 , 50 -> 800 Forma electrodului poate fi diferit: Dreptunghiular Ptrat Oval Rotund Punctiform.Cei mai utilizai au forma dreptunghiular. Electrozii semiflexibili: Sunt confecionati din aluminiu Sunt mai subiri dect electrozii flexibili, au o grosime de 02-05 mm Pot avea aceleai forme ca i cei flexibili Se numesc semiflexibili pentru c se muleaz uor pe corp dar revin mai greu la froma iniial fiind mai rigizi; Sunt de dimensiuni diferite, n funcie de regiunea corpului.Condiiile care trebuie s le ndeplineasc electrozii flexibili i semiflexibili:

1) Electrodul s fie foarte ntins-neted, deoarece altfel concentreaz curentul n locul denivelat i arde !!! Se ndreapt cu un rulou (suport) metalic nainte de utilizare;2) Electrodul nu trenuie s prezinte fisuri, nndituri, iar capetele electrodului trebuie sa fie rotunjite;3) La locul de fixare a cablului de legatur cu electrodul, s fie izolat foarte bine pentru c firul s nu ating tegumentul4) Electrodul nu se aplic direct pe tegument, ci prin ntermediul unui strat hidrofil.Mai exist i electrozi cauciucai cu srm liat n interior iar la exterior cauciucai, la fel mrimile difer, au capetele rotunjite, pod a i ei arsuri. Electrozii rigizi: Sunt confecionai din cupru, speciali care sunt fixai pe nite mnere izolatoare, la exterior nichelai sau cromai. MAI EXIST ELECTROZI PUNCTIFORMI cu mai multi electrozi punctiformi, un electrod, metalic intr-un electrod de cauciuc-> poart numele de PLATURI(speciali).

Electrozi fixi: Electrozi fixi i mbrac pacientul, nglebai sub forma de ochelari, sub forma de masc hemifaciali BERGONNIER, care se aplic pe fa n form de tvi renala pentru tratarea nervului trigemen (dureri de msea) i tratarea nervului facial. Electrozi SCERBAK care se aplic cervical. Electrozi punctiformi, mici, rotunzi, de civa milimetri pn la 1 cm, care se aplic n nevralgii se aplic pe nerv pentru stimurare sau analgezie.Cablu de legtura (tipuri de circuite)

Pot fi cabluri simple formate dintr-un singur circuit(+), adic

Exist aparate cu, dar exist situaii cnd avem aparate cu circuit bifurcate i constau n aceea c avem 3 electrozi : unul pozitiv i doi negative. Aceste cabluri bifurcate se folosesc pentru aplicatii simultane(n acelai timp) pe 2 regiuni diferite la acelai bolnav. Adic (+) pe ceaf, (-) pe o mn i cealalt.

Fixarea electrozilor (n aplicaii pariale)

Electrozii se fixeaz cu ajutorul sculeilor de nisip care sunt confecionai dintr-un sculet din pnz n care s-a introdus nisip fin ntr-o cantitate moderat care s nu produc presiune prea mare asupra tegumentului. Acest scule este introdus intr-un alt scule de preferat de f sau material impermeabil, se coase foarte bines nu permit ieirea nisipului. Electrozii se mai pot fixa cu benzi elestice de cauciuc prevzut cu butoniere sau cu fee elastic prinse cu scai. O alt modalitate de fixare este prin aezarea pacientului direct pe compresa cu electrodul. Electrozii nu se aplica direct pe tegument ci prin stratul hidrofil care poate fi confecionat din material permeabil, de obicei tifon, cu pnz prevazut cu ochiuri, din frotil (material pluat) sau material de flannel, mai poate fi folosit din material burette spongios n care se introduce electrodul (cu diferite forme i dimensiuni). Cel mai des utilizm tifonul care se aeaz n straturi de 6-8, se coase la capete n aa fel nct s nu joace tifonul, se aeaz compresa bine ntins, umezit i bine ntins, la locul de tratat, de preferat 3 straturi la tegument si 1 deasupra electrodului, pentru a nu-l arde pe pacient, apoi fixam cu scule de nisip. Compresele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

S fie bine ntinse, s nu aib fisuri, bine umezite cu ap cldu i stoarse n asa fel nct s nu preling apa din ele( n locul unde curge apa se produce arsuri) S nu aib nndituri, s nu fie mototolite, s fie cu 2-3 cm mai mari decat electrodul ca s nu ating tegumentul. Electrozii sunt fixai pe cablu, astfel: Fie sunt lipii cositor i se nseamn, cel pozitiv ca s nu le ncurcm; Fie cu ajutorul unor cleme sau banana care se ntroduc n borna electrodului (mai modern) Ce se face cu bureii, compresele dup utilizare?1. Se spal cu ap cald, iar la sfritul zile de tratament compresele se spal i se fierb timp de 30 min cu solutie dezinfectant sau cu detergent, dup care se cltesc foarte bine i se usuc pn a dou zi.2. Bureii se spal cu ap i spun dup fiecare pacient (nu se pot fierbe), din acest motiv se folosete tifon gros de 2-3 cm. Pentru ferirrea de arsuri poate fi i mai gros stratul (dar nu este material).

Indicaii generale de aplicare a procedurilor de electroterapieELECTROTERAPIA - prin diversele sale forme de aplicaie este util n toate tipurile de patologie: Bolile reumatismale cronice inflamatorii sau degenerative : Bolile reumatismale abarticulare: Bolile nervilor periferici: Leziuni de neuron motor central: Procedurile electrice adoptate sunt foarte utile ca terapie asociat n tratamentul complicaiilor unor boli cornice ale aparatelor i sistemelor:

Cardiovascular Tensiune Arterial Respirator insuficien , astm bronic Digestiv litiaze Urinar colite cornice, etcn aceste condiii procedurile electrice sunt utile att n tratamentul de baz al acestor suferine, ct i atunci cnd aceste suferine nsoesc alte afeciuni ale aparatului locomotor indicate recuperrii fizical-kinetice.

I. Curenii de Joas Frecven 1 1000

Cureni cu impulsuri:

II. Cureni de Medie Frecven: 1000 100.000 + C. Interfereniali

III. Cureni de nalt frecven: > 300.000 (PRAGUL NERS)

1) 2) U.S. ( Ultra Sunet)3) U. ( Unde Scurte) diatermia cu unde scurte4) Diapuls

1. Curenii de Joas Frecven ( J.F.)

1. Acioneaz pe baza principiului EXCITAIEI SINCRONE (1 impuls = 1 stimul)2. i manifest aciunea prin intermediul a 2 poli:

(+)ANALGEZIE: Aproape toate formele de cureni de J.F. n proporii diferite dau ANALGEZIE, acionnd pe: TENS ( 0 200 C. LEDUC C. TRABERT C. DAD-RS C. FARADIC i NEOFARADIC(-)ELECTROSTIMULARE:Se realizeaz cu cureni cu IMPULSURI. Se adreseaz: 1. Musculaturii STRIATE:

a) NORMOINERVATE=cu C. RECTANGULARI= electrokinezieb) cu

2. Musculaturii NETEDE (visceral, apereilor vasculari)

3. Aciunea c. J.F. se exercit prin:b) EFECTE POLARE:c) EFECTE INTERPOLARECurentul GALVANIC Curentul CONTINUU obinut din c. alternativ sinusoidal de 50, de la reea.

Are aciune

Efectele c. GALVANIC sunt dependente de:

a) INTENSITATEA c. GALVANIC (apreciat n funcie de senzaia subiectiv a pacientului = FURNICTUR PLCUT

b) SENSUL CURENTULUI:

MODALITI DE APLICARE A C. GALVANIC:

A. GALVANIZAREA MOBIL cu electrod rulou = abandonat

B. GALVANIZAREA STABIL ( CONSTANT):

Cu electrozi plac n aplicaii:

Bile galvanice:

Ionogalvanizarea: Curenii de J.F. cu IMPULSURI C. FARADIC NEOFARADIC C. TRABERT i LEDUC C. EXPONENIALI C. RECTANGULARI C. DADCurenii EXCITOMOTORI(+) ANALGEZIE :(-) EXCITOMOTOR: C. FARADIC:C.NEOFARADIC:C. TRABERT:C.EXPONENIALI: Electrostimularea musculaturii DENERVATEC. RECTANGULARI= Testarea i tratarea SPASTICITII ( inhibiia musuclaturii spastic+stimularea musculaturii antagoniste corespunztoare)

CURENTUL DADMF=EXCITOMOTOR DF=ANALGEZIC (50) (10)ACOMODARE

Pentru evitarea acomodrii se utilizeaz:

PL ( Perioad Lung )

PS ( Perioad Scurt )

RS ( Ritmic Sincopat )()

Cmpuri magnetice de J.F. (MDF)

1) Forma continu de 50, 100, 50-100

2) Forma ntrerupt:

Ritmic:

50 (3) = pauz(3) 50 (3) 100 (3) = pauz (3) 100 (3)

Aritmic: de 50, 100 i 50-100 cte 6, pauzele fiind inegale, succedndu-se aleator

Efecte:

Curent continuu

Curent ntrerupt

2. Curenii de medie frecven (MF)

1000 100.000 Efecte apolare Acioneaz pe baza principiului SUMAIEI TEMPORARE

EFECTE:a. EXCITOMOTORIIb. ANALGEZICEc. TROFICEd. VASODILATATORIIe. INFLUENEAZ SNVForme de MF:A. MF. Pur: 5000 - d acomodare

B. forme de baz

C. M.F. de baz MODULATA n PS n PL EXCITOMOTORD. MF. SUPRAMODUAT ( PS-PL; PL-PS)E. MF. REDRESAT apar EFECTE POLARE ( nedorite )F. C. INTERFERENIALIModaliti de aplicare a curenilor de MF1. C. de MF 2. C. de MFINTERFERENIALI = ncruciarea endotisular a doi cureni de MF, ca avantajele apolaritii M.F. i eficienele J.F. n profunzime cu character vibrator.Exist:1. Interferen staionar2. Interferen nestaionar3. Interferen cu frecven constant 0 100 (MANUAL)

Se aplic pe muschii striai sntoi 0 10 = EXCITOMOTORI 0 50 0 80 100 = ANALGEZIE

4. C. interfereniali cu frecven variabil ( modulat) = SPECTRU

Modaliti de aplicare: M.F.

3. Curenii de nalta Frecven

Peste 300.000 (pragul lui NERST) Efect CALORICForme de nalt Frecven ( IF) utilizate n practic: US ( ultrasunetul) U ( diatermia cu unde scurte) DiapulsUS = utrasonoterapia Totalitatea oscilaiilor longitudinal ale elementelor mediului Amplitudinea oscilaiilor particulare mediului strbtut este dependent de VALOAREA ENERGIEI ULTRASONICE Aceste oscilaiiale particulelor mediului strbtut joac rol de MICROMASAJ ENDOTISULAR Frecvena util care asigur cea mai bun penetrabilitate, pn la 6 cm = 800 Este o procedura a crei eficacitate terapeutic depinde de INTENSITATE (exprimat n W/ ) Coeficientul de absorbie a US de ctre diferitele organe este foarte diferit. Miocardul are CEL MAI MARE COEFICIENT DE ABSORBIE = NU SE APLICA PRECORDIAL !!! La ntlnirea unui obstacol, US se reflect genernd apariia UNDELOR REGRESIVE care dac sunt n cantitate mare i se adaug undelor directe se sumeaz cu acestea ducnd la apariia unor unde de aplitudine mare = UNDE STAIONARE = cu efect distructiv. La trecerea US printr-un mediu lichid se produce fisurarea bulelor de lichid = EFECT DE CAVITAIE = duntor pentru organism; este o modalitate de testare a funcionalitii capului de tratament. Zona central a capului de tratament emite cea mai mare intensitate

EFECTELE US:

DEBITUL ULTRASONIC MAXIM ADMIS = 10 W/ (12 W/) (intensitatea maxim) Se calculeaz n funcie de dimensiunea capului de tratament

USc = diatermia cu unde scurteTERMOTERAPIE DE NALT FRECVEN ce produce INCLZIRE PROFUND.Modaliti de aplicareUSc = n cmp CONDENSATOR = cu electrozi SCHILPACK

USc = n cmp SOLENOID

Curenii de Joas Frecven (generaliti)1. Domeniul de frecvena dup EDEL 1 1000 2. Se impun principiului EXCITAIEI SINCRONE = 1stimul = 1 excitaie3. Curentii de J.F. acioneaz asupra structurilor excitabile prin intermediul impulsurilor => curentii de J.F. sunt numii i cureni EXCITATORI. Efectul excitator al acestor cureni se manifest asupra musculaturii denervate (total sau parial) tiut fiind faptul c musculatura normal inervat se acomodeaz foarte repede.4. Surse de cureni de J.F:a. C. galvanic (pat de curent cu impulsuri)= frecven 0b. C. de la reea = curent alternativ sinusoidal cu o frecvena de 505. Aparatele care furnizeaza aceste forme de curent se numesc PANTOSTATE, iar cele utilizate n practica curent sunt TUR RS10 i TUR RS12 (produse n RDG) ce produc toate formele de curent de J.F. utilizate in electroterapie dup cum urmeaz:

TUR RS10TUR RS12

Curent galvanicCurent galvanic

Curent galvanic ca pat pentru impulsuriCurent galvanic ca baza pentru impulsuri

Curent faradic i neofaradicCurent faradic i neofaradic

Curent trabertCurent exponential si Trapez (tratarea spasticitatii muscular mpreun cu TUR RS10)

Curent DADGrupuri de impulsuri dreptunghiulare i exponeniale cu durat constant

Curent exponential

C dreptanghiular (pentru testarea spasticitatii muscular n asociere cu TUR RS12)

6. Curenii de J.F.(excitator, cu impulsuri) acioneaz prin intermediul impulsurilor.Impuls = curent cu anumii parametric care acioneaz o anumit perioad de timp, fiind apoi urmat de o pauz.7. Pentru ca un stimul de J.F. s fie considerat IMPULS, trebuie s ndeplineasc anumite condiii (parametrii caracteristici): Durata impulsului Durata pantei de cretere a intensitii Durata pantei de descrestere a intensitatii Frecventa de succesiune a impulsurilor8. Variatia in timp a unuia dintre parametrii unui stimul, poarta denumirea de MODULATIEModulatia poate fi9. Exista si o variatie in timp a diferitilor parametric in acelasi timp SUPRAMODULATIE10. Pentru a excita un stimul trebuie sa indeplinineasca pe langa parametrii lui specifici ( intensitate, durata): Intensitate reobazica intensitatea pragului (minima) a curentului ce determina o excitatie intr-un timp nedefinit. Timp util necesar timpul minim de trecere ( actiune) a unui curent de intensitate reobazica pentru a produce o contractie muscular.11. Electrostimularea (utilizand curent cu impulsuri) vizeaza: Electrostimularea musculaturii striate:

Electrostimularea musculaturii netede: (viscerale, aperetilor vasculari) Electrostimularea miocardului defibrilare Electrostimularea muschilor aferenti electroterapia antalgica 12. Paramterii aprecierii excitabilitatii neuro-musculare:a. Reobaza intensitatea pragului la care apare o contractie minimab. Cronaxia 2Rb ( dublul reobazei)= timpul util minim necesar pentru a produce o excitatie minima. ( 0,1 0,6 ms)c. Indicele de excitabilitate : d. Bruschetea stimului - constanta HILL k=cronaxia x 1,44e. Constanta de acomodare cand 13. C de J.F. sunt utilizati n: Electrodiagnostic Electrostimularea: Musculaturii normal inervate (electrokinezie, kinezie) musculaturii denervate1. ELECTRODIAGNOSTICPresupune: Dovedirea existentei unei leziuni de NMP (nerv motor periferic) Determinarea nivelului lezional Stabilirea timpului de leziune

2. ELECTROSTIMULARE:

REGULI GENERALE:1. Bolnav relaxat psihic si motor2. Camera in care se efectueaza electrosimularea va avea maxim de confort (sa nu existe nici un fel de sursa care sa distraga atentia bolnavului)3. I se va explica bolnavului in ce consta procedura, ce anume urmarim si ce anume va simti.4. Pe tot parcursul procedurii de electrostimulare este necesara PARTICIPAREA si COLABORAREA pacientului pentru a-i creea noi imagini kinestezice.5. Pozitionarea membrului sau segmentului de tratat se va efectua de asemenea maniera incat sa fie scos de sub incidenta fortelor gravitationale.6. Inainte de electrostimulare se vor aplica procedure de incalzire ( bai ascendente de member, la temperatura de 37-39 grade C pentru 5- 10 min cu scopul imbunatatirii circulatiei locale si cresterii aportului de ; imbunatatirea metabolismului local, celular)

B. 1 ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII TOTAL DENERVATE1) Se utilizeaza stimuli cu panta F. LINA(musculatura denervata si-a pierdut capacitatea de a se acomoda)2) Stimuli vor fi IZOLATI3) Stimularea se face prin APLICARE DIRECTA PE FIBRELE MUSCULARE DENERVATE4) Parametii stimulilor: Panta foarte lina = durata de crestere a intensitatii sa fie cat mai mare Durata de actiune a impulsului() variabila, intre 100 400 -800ms(in functie de gradul leziunii) Intensitatea stimulului se stabileste conform curbe Durata pause dintre stimuli va fi de 3-5 ori mai mare decat durata de actiune a impulsului (pentru a se evita instalarea oboselii musculare) Numarul total de impulsuri/sedinta = 10-15 Numarul total de sedinte, variabil in functie de evolutie Ritm: Metoda este costisitoare, de lunga durata si monotona.B2. ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII PARTIAL DENERVATE (atrofii musculare de imobilizare)

Se mai numeste ELECTROKINEZIE SCHWELLSTROM Intensitatea stimulilor se apreciaza dupa curba I/t Se folosesc SUCCESIUNI PROGRESIVE DE IMPULSURI Aplicarea electrodului active se face indirect, prin intermediul nervului motor periferic Frecventa impulsului = 50 Durata unui impuls = 1 msIN ELECTROSIMULARE, ELECTRODUL ACTIV (-)EFECTELE CURENTULUI DE JOASA FRECVENTA-

ANALGEZIE

Curentii faradici Curentii neofaradici Curentii rectangulari Curentii DAD

CONTRAINDICAII RISCURI MSURI GENERALE DE PRECAUIE N APLICAIILE CURENILOR DE JOAS FRECVEN

NU trebuie aplicai pe regiunea precordial Examinarea atent a tegumentului zonei de tratat, pentru decelarea unor escoriaii, plgi, leziuni dermatologice, n scopul aplicrii unor msuri de protejare cu materiale gumate, muama cauciucat, precum i a unor alergii cutanate la diferite substane. Verificarea integritii i calitii electrozilor Respectarea condiiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecie: grosimea corespunztoare a stratului; s depeasc marginile electrodului metalic; s fie bine netezit; s fie bine mbibat, uniform cu ap sau soluie medicamentoas. n cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale intensitatea curentului va depi 0,1 mA/ de suprafa de electrod active, indifferent de tolerana individual relatat de pacient. Evitarea regiunilor n care sunt incorporate piese metalice de osteosintez, endoproteze ( chiar nemetalice cum este proteza total de old) nainte de aplicarea unor ionogalvanizri transorbitare, trebuie s ne asigurm de absena unor leziuni conjunctivale, de fund de ochi i a glaucomului. Respectarea tuturor acestor precauiuni reduce accidentele posibile la 1 la 10.000 de aplicaii: Se vor evita: Strile hemoragice locale, Trombozele venoase superficiale i profunde a regiunii abdominale n timpul menstruaiei Sarcin La aplicaiile de cureni excitomotori se evit zonele cu: Edem localizat Aderenele musculare Zonele cu temperatur local sczut Zonele cu pierderea sensibiliti termice Leziunile localizate Regiunile cu piese metalice intratisulare

FORME DE CURENT DE JOAS FRECVEN(CURENT CU IMPULSURI)ELEMENT COMUN = PERIOADA (T) = durata impulsului + durata pauzei1. C. Neofaradic Succesiune de impulsuri rectangular = 1 msT = 20 ms-----20 ms----- Grupuri de impulsuri rectangular modulate n amplitudine. Fiecare impuls din cadrum grupului pstreaz parametrii: = 1 msT = 20 ms

Frecvena curetului neofaradic 50 Aciunea :

2. C. Trabert Impulsuri rectangulare Parametrii: Actiune analgezie

3. C. Leduc Impulsuri rectangulare

Parametrii: 1 10ms1 Aciunea : ANALGEZIE

4. C. DAD ( diadinamici) Provin fie din: Exist 5 forme de C. DAD: Monofazat fix = MF Difazat fix = DF Lung perioada = PL Scurt perioad = PS Ritm sincopat = RSCaracteristici: Panta de descretere este mai lent dect cea de cretere a intensitii (c. exponeniali)

JOASA FRECVENFrecvena : 1 1000 Hz dup EDELOrigini:J.F.: Surse: care fuzioneaz:1. Curent galvanic2. Curent galvanic ca baz pentru impulsuri3. Curent neofaradic4. Curent Trabert5. Cureni DAD6. Cureni exponeniali izolai i n succesiune de impulsuri.7. Curent trapeizoidal izolat i in succesiune de impulsuri8. Curent rectangular (dreptunghiular) pentru tratamentul musculaturii spastice9. Grupuri de impulsuriCurenii de J.F. acioneaz prin intermediul STIMULILOR electrici asupra structurilor excitabile ale organismului (receptori) care joac rolul unor traductori biologici, solicitnd din partea organismului rspunsuri difereniate, integrale, complexe.Impuls = un curent sau o tensiune care exist un anumit timp, dup care urmeaz o pauz.Efectele J.F. cu impulsuri depend de: Intensitate Frecven Integritatea i paticularitatea stimulilor Locul aplicrii Durata stimulriiCurentul de J.F. cu impulsuri are urmtorii parametrii:1. Perioad (T) = intervalul de timp dup care se repet stimuli2. Frecvena = 3. Valoarea de vrf = intensitatea de vrf = Iv4. Valoarea medie

Curentul cu impulsuri se caracterizeaz prin: Forma impulsului Amplitudinea impulsului Frecvena impulsului Durata impulsului Durata pauzei Modulaia acestor parametriiDin punct de vedere al formei, impulsurile pot fi:1. Impuls rectangular (dreptunghiular) = C. Leduc T()=s+p 2. C. exponeniali: panta de cretere() a intensitii este diferit de panta de descretere. Durata stimulului = durata pantei de crestere () a I x durata pantei de descretere a I

3. C. triunghilar = panta de cretere a I = panta de descretere.

4. C. trapezoidal: panta de cretere a I + durata eficace a impulsului + durata de scdere a I

Durata eficace a impulsului5. C. trapezoidal cu frnturi exponeniale:

6. C. diadinamici obinui din curent sinusoidal frecvena acestor impulsuri (+)(-)+(+)(-) = C. DADToate aceste forme de impulsuri, indiferent de frecvena lor, se pot MODULA .Prin MODULAIE se nelege progresul de variaii n timp a unuia dintre parametrii impulsului:

1. MODULAIA DE AMPLITUDINE (DE INTENSITATE)SE CARACTERIZEAZ PRIN: Creterea i descreterea progresiv a intensitii stimulului impulsului Durata i frecvena impulsurilor = constant Cu pause ntre impulsuri sau fr, efectul principal al acestei modulaii = potenarea analgeziei.n cazul n care modulaia de amplitudine urmrete: O pant ascendent Un platou O pant descendent Durata modulaiei = 0,05 1 Durata pauzei dintre trenurile de impulsuri 3-5 sec Ciclul dureaz 6 secunde.Modulaii n SCHWELLSTROM

2. MODULAIA DE RITMICITATE ( FRECVEN) Forma, intensitatea i durata stimulilor este constant Variaz frecvena cu care se succed impulsurile (variaz durata pauzelor dintre impulsuri) curent care nltur posibilitatea acomodrii.3. Modulaia de durat: intensitatea amplitudinea, frecvena impulsurilor este constant variaz durata fiecrui stimul ( prin reglaj de la aparatul care favorizeaz impulsuri); posibilitate de cretere a duratei impulsului este diferit n funcie de aparatul utilizat. Dup ce impulsurile au atins o anumit valoare de cretere a duratei, tot lent, progresiv ncepe scderea duratei impulsurilor, ajungndu-se la durata iniial, apoi ncepe un nou ciclu. => EFECT DECONTRACTURANT.

Fenomenul de SUPRAMODULAIE este posibilitatea de a suprapune 2 modulaii diferite.Peste o modulaie de durat, se poate suprapune o modulaie de intensitate -> stimuli iniiali au o durat i o amplitudine unic, urmai fiind de impulsuri cu durate i amplitudini din ce n ce mai mari-> supramodulaia n SCHWELLSMNGEK cu efecte intens ANALGETICE.Prin combinaia diferitelor forme de modulaii se pot obine diferite forme de curent cu impulsuri cu impulsuri n funcie de scopul urmrit.Curenii de J.F. cu impulsuri se mai numesc i EXCITOMOTORI, deoarece acioneaz asupra structurilor biologice excitabile:Sunt forme de curnt utilizai n ELECTROSTIMULARE:1. Electrostimularea musculaturii striate:2. Electrostimularea cu afereni = terapie antalgic(c. Trabert, C. DAD)3. Electrostimularea musculaturii netede pentru: Stimularea musulaturii striate cu inervaie integral vom utilize curent cu PANT BRUSC DE CRETERE A INTENSITII ( C. sinosoidali, C. alternative, C. rectangulari, C. faradic) Stimularea musculaturii denervate i a celei netede => EXCITAIE SELECTIV.Pentru a excita ns musculatura denervat este necesar s stabilimsediul leziunii, lucrul care se realizeaz prin electrodiagnostic.

Electrodiagnosticul leziunii neuro-musculare se poate face:1. Classic = cu ajutorul prin testarea pe punctul motor.2. Prin curbele = cu ajutorul curentului rectangular i triunghiular, stabilindu-se pentru fiecare form de curent cronaxia i coeficientul de acomodare3. Electromiografia ( E.M.G.)Dup ce s-a stabilit locul leziunii i gradul de gravitate se ncepe electrostimularea, innd cont de civa factori ce influeneaz contracia n:a. Temperatur = t (sczut) determin o (cretere) a duratei de contracie. NU SE VOR APLICA ELECTROZII RECIb. Intensitatea impulsului poate avea 3 plaje:a. Subliminarb. Inframaximalc. SupramaximalO anumit I a impulsului determin contracia muscular a unui anumit numr de fibre musculare.Cu ct I impulsului, se RECRUTEAZ un numr mai mare de fibre musculare care se contract =>SUMAIE SPAIALc. Intensitatea de contracie a musculaturii este dependent de frecvena(succesiunea) impulsurilor.Pentru aceast stimulare se constat c la primul stimul, muchiulrspunde cu o anumit intensitate, la a II-a stimulare, rspunsul este mai mare, s.a.m.d. pn se atinge un maxim al rspunsului. nregistrarea specific a fenomenului sugereaz o scar i poart denumirea de fenomenul scrii BOWDITCH.Dac impulsurile se succed cu o frecven mare ( 15-20/sec), contraciile musculare fuzioneaz => contracia muscular ce apare are o durata de 4-5 ori mai mare dect n cazul stimulrii cu un singur impuls, deoarece apare fenomenul de SUMAIE SPAIAL (1 stimul determin contracia anumitor fibre msculare, al doilea stimul, gsete aceste fibre n perioada refractar, deci ele nu mai pot reaciona, aa c la al doilea stimul, reacioneaz fibrele din imediata apropiere a primelor. n cazul musculaturii denervate, nu se mai poate vorbi de SUMAIE SPAIAL, ci numai de cea TEMPORAL. La stimuli rspund numai fibrele musculaturii neexcitate din zona afectat sau sntoas, acomodndu-se.d. Forma impulsuluiElectrostimularea se reactiveaz cu curent CU PANT BRUSC pentru a evita acomodarea. Cu pant lin la electrostimularea selectivLocul de aplicare al electrozilor:a. (zona de proiecie tegumentar a locului unde se ramific nervii n muchi). Exist hri cu punctele motoriib. Tipuri de cureni de J.F.1. CURENTUL GALVANICEste un curent continuu si se obine din curent de la reea (curent alternativ sinusoidal cu o frecven de 50Hz) prin redresare cu ajutorul pantostat -> curent reea. n electricitate sensul curentului electric (fora cu care sunt deplasai electronii este de la (-) la (+)Deplasarea sarcinilor electrice se face prin intermediul unei fore electromotorii, numit TENSIUNE (V) .Sarcinile electrice mobilizate de tensiune sunt supuse aciunii rezistenei(R) generat de conductor.Intensitatea (I) curentului : n funcie de direcia de curgere a particulelor ncrcate electric printr-un conductor, acetia sunt mprii n:a. Conductori de gr I : (-) -> (+)b. Conductor de gr II : Organismul uman = conductor de gradul II = este un bun conductor de electricitate.Cele mai bune conductoare sunt : Sngele Limfa Glandele sudoripare muchii esutul osos organele internen organismul uman sarcinile electrice sunt vehiculate de IONI.ntr-un circuit electric, conducia este electronic, determin mecanismul de transformare a conduciei electrolitice n CONDUCIE IONIC, (determinat de ionii pozitivi i negativi).Dintre acetia numai o parte la care I = coefficient de activitate servete la transport => comand ionic.Capacitatea esuturilor de a permite trecerea curentului electric se numete CONDUCTAN i ea reflect capacitatea diferit a astructurilor corpului uman de a fi mai mult sau mai puin bune conductoare de electricitate. => corpul uman este un conductor de electricitate, el fiind omogen, diferitele sale componente se vor comporta diferit . Conductoare gr I -> foarte bune conductoare de electrcitate:

Conductoare gr II -> bune conductoare :

Conductoare gr III -> ru conductoare:

Conductor gr IV :

La trecerea curentului printr-un conductor, acesta ntmpin o rezistenR= = rezistivitatea ce depinde de natura conductoruluiR= G= = CONDUCTANA

REZISTIVITATEA diferitelor esuturi, structure i organe ale organismului este diferit: Cea mai mare rezistivitate: O are pielea, i ea se datoreaz esutului cornos al pielii esuturile bogate in aer ( esutul adipos, plmnii) Organe parenchimatoase - 400 -600 / cm Muchii - 300 / cm Mediile labiale - 85 130 / cmEfectele fizico-chimice ale curentului continuu (galvanic)1. Efectul caloric ( electrocalorie)Q=UIE= R = legea lui JouleCantitatea de cldur degajat la trecerea curentului electric printr-un conductor este n funcie de:

2. Efectul luminous 3. Efectul termoelectric4. Electroliz subelectroliz Curentul electric prin lichide = micarea dirijat de purttorii de sarcini (+); (- )(ioni) Capacitatea lichidului de a facilita trecerea curentului electric Conductibilitatea ionic, curentul electric primind denumirea de curent ionic Apa distilat nu conine ioni( este dielectric) care s fie pui n micare de tensiunea electric Substanele care sunt in stare lichid conduc curentul electric se numesc ELECTROLII. Electroliza = disocierea unor molecule de atomi i ncarcarea acestora cu sarcini electrice -> IONI. Dirijarea ionilor ctre electrozi unde sunt neutralizai i revin la stadiul de atomi sau radicali activi care se se depun pe electrod n funcie de n=Kit natura electrolituluiSub influena curentului electric, A(+) i C(-) se creaz un camp electric care dirijeaz ionii spre electrodul de sens inverNa Cl disociaz electroliticI. Na Cl II. III. La nivelul electrozilor, ionii i pierd sarcinile electrice i se transform n radicali active care se combin cu O4Cl +2O=4ClH+HCl + Acumularea ionilor de determin schimbarea polaritii, cu acumulare de sarcini positive, HIPERPOLARIZARE => HIPEREXCITABILITATENa + O = NaOH + NaOH + Acumularea sarcinilor negative determin DEPOLARIZARE

ELECTROFOREZA = deplasarea sub aciunea curentului electric a substanelor ncrcate:

FR ASOCIAIE ELECTROLITIC ( substanele rmn intacte)

Efectele biologiceCORPUL OMENESC = CONDUCTORDE GRADUL IILa trecerea unui curent electric prin corp se produc:1. Efecte polare = la nivelul electrozilor2. Efecte interpolare = ntre electrozi

1. Efectele polare:

Apar la nivelul locului de contact dintre electrod tegument Ele depend de: Calitile electrodului 2. Calitile curentului:3. Particularitile tegumentului rezistibilitatea cea mai mareEfectele polare sunt cunoscute ca ELECTROTONUS Membrana celular = este o membran polarizat, ncrcat(+) la exterior i (-) la interior=> echilibrul ionic de membran => Szent GORG

=potenialul de membran=de repaus = -90mVStimularea cu un curent continuu( alt excitant)a membrane => acumularea sarcinior(+) la exteriorul celulei i tulburarea echilibrului de membran n sensul n care se produce o scdere a potenialului de membran cu 15-20mV = potenial critic.Continund stimularea, se acumuleaz i mai mult sarcinile +, se produce o tensiune de polarizare capabil s nving rezistena opus de membran -> valorii numrtorului Corespunde unui potenial de aciune valorii numrtorului formulei Szent GORG = hipoexcitabilitate membranar permeabilitii membranare pentru -> Na C -> ClNa+ NaOH 4Cl + 2OHClNaOH Na+O 4Cl +C1. ANLECTROTONUS CATELECTROTONUSHIPERPOLARIZARE DEPOLARIZAREHIPOEXCITABILITATE HIPEREXCITABILITATE Hiperpolarizarea blocheaz receptorii algogeni Anelectrotonusul = Analgezic2. NaOH, HCl produc leziuni => necesitatea utilizrii soluiilor de protecie3. Acumularea de N; C la anod= conductanei de 5 oriEfectul nedorit -> care se anuleaz prin utilizarea solutiilor de protecie4. Umezirea, nclzirea pielii, rezistivitatea pielii prin conductanei stratului carnos.5. Modificri de PH la poli:

Se impune A : K ANELECTROTONUS - CATELECTROTONUS HIPERPOLARIZARE - HIPEREXCITABILITATE HIPOEXCITABILITATE - STIMULANT ANALGEZICntre A i K exist o zon n care excitabilitatea nu este modificat; limita dintre A i K se poate modifica n funcie de I (intensitatea) curentului (I, regiunea indiferent se aproprie de K)

2. Efectele interpolare1) Efectele vasomotorii (efecte vasoculotrope) prin aciunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii: Vasoconstricie iniial de scurt durat Vasodilataie hiperemie activ Mai evident (-)

I. REZISTIVITII PIELII I A ESUTURILOR PROFUNDE Rezistivitii permite efectul de profunzimeII. POLARIZAREA I DEPOLARIZAREA TISULARTrecerea curentului electric determin n esuturi apariia unei TENSIUNI DE POLARIZARE (antitensiune) aceeai pe taot distant ntre electrozi: rezistivitatea esuturilor = cu ct rezitivitatea(scade),(crete) curentul polarizat lungimea cii de parcurs: calea lung-> tensiunea polarizrii tensiunea de polarizare se comport bifazic rapid pn ajunge la un echilibru(platou) in 30 40

ntreruptbrusc (la ntreruperea curentului) = platou = DEPOLARIZARE(mai lent ca polarizarea)

III. EFECTELE FIZIOLOGICE TERAPEUTICE

HIPEREMIA : Rezultatul polarizrii depolarizrii Mai evident la nivelul musculaturii debitul circulator muscular REZORBTIV: debitul circulator -> proceselor metabolice locale difuziunea tisular ( se preiau substanele nocive). Este utilizat n afeciunile: Circulatorii Posttraumatice Inflamatorii

ANALGETIC: Prin efectul vasculotrop pragului excitabilitii neuro-musculare (+) ANELECTROTONUS EXCITANT: (-) CATELECTROTONUS

IV. EFECTELE CIRCULATORII ( VASCULOTROPE) aplitudinea pulsului prin elasticitii i plasticitii vasculare Elibereaz factorii vasomotorii, cu cleareance-ul tisular ( efect antitoxic)

V. EFECTE BIOTROFICE

permeabilitatea tisular ( tegumentar) difuziunea intratisular

1) ACIUNE ANALGEZIC= (+) ANELECTROTONUS2) ACIUNE EXCITANT = (-) CATELECTROTONUS3) ACIUNE VASCULOTROP4) ACIUNE BIOTROFICDurata : 30 pentru efecte de stimulare / biotrofic 20 pentru efecte de analgezie

Modaliti de aplicare ale curentului GALVANIC

A. GALVANIZAREA MOBIL cu electrozi rulou, mobil pe o anumit suprafa.NU SE MAI FOLOSETE !!!

B. GALVANIZAREA STABIL ( CONSTANT )

1. Cu electrozi plci pentru galvanizare :2. Baia galvanic : 3. Ionoforeza = introducerea unor principia medicamentoase active prin piele, cu ajutorul curentului galvanic (curentul continuu)

CURENTUL GALVANIC ( SCHEMA GENERAL )(+): analgetic, sedative = hipoexcitabilitate (ANELECTROTONUS)(-): excitomotor = hiperexcitabilitate, hiperpolarizare a membrane (CATELECTROTONUS)INTENSITATEA: curentului utilizat depinde de senzaia subiectiv a pacientului:1) Sub prag = sub furnicatur = EFECT BIOTROFIC ( 0,1 mA)2) La prag = furnictur= EFECT ANALGETIC3) Senzaia de cldur = VASODILATAIEEFECTE:1. Polare: 2. Biochimice: 3. Legate de sensul curentului aplicare transcerebro-medular= SEDARE ( simpaticolitic ) excitant

INDICAIILE I CONTRAINDICAIILE GALVANOTERAPIEI (GENERALITI)Galvanizarea terapeutic cu toate formele sale constituie una din procedurile cele mai de utilizate n ELECTROTERAPIE, avnd un cmp considerabil de aplicareMultiplele sale efecte: Analgetice Sedative Vasomotorii Trofice De stimulare a excitabilitii muscularedetermin aceast frecvent i rspndit utilizare.Un alt avantaj l reprezint posibilitatea aplicrii sale n orice stadiu de evoluie a bolii.INDICAII1. Afeciuni ale aparatului nervos: Nevralgii i nevrite diverse: Pareze; paralizii: Afeciuni ale organelor de sim: Distonii neurocirculatorii2. Afeciuni ale aparatului locomotor: Reumatice: Schele postraumatice3. Afeciuni ale aparatului cardio-vascular: Tulburri de circulaie periferic Flebit Tulburri vasomotorii4. Afeciuni dermatologiceCONTRAINDICAII

Afeciunile care mpiedic aplicarea electrozilor pe tegument, precum: Leziunile de diferite tipuri Supuraiile Manifestri alergice Urticarie Unele eczema TBC cutanat Neoplasme cutanate

BILE GALVANICEPentru suprafee limitate se folosete curentul galvanic sub form de :.Pentru suprafee mare, ntinse sau pentru tot corpul se folosesc bile galvanice generale ( STANGER).ntre tegument i curent exist un mediu mijlocitor =APA= (NU APAR ARSURI). Curentul strbate apa 2/3 i numai 1/3 din curent ptrunde n corp.Bile galvanice pot fi: i fac parte din electroterapie i hidroterapie.BILE GALVANICE 4 CELULARE

Au fost introduse n terapie la sfritul secolului al XIX-lea de SCHNEE.Pacientul st aezat pe un scaun sau taburet din lemn sau metalic, izolat electri de postamentul pe care se afl instalat baia galvanic patru-celular.Apa introdus n cele 4 vase(celule) trebuie s fie la temperatura corpului (35 grade C) sau mai ridicat pn la 38 grade C, apa rece accentueaz senzaie neplcut dat de trecerea curentului, iar n apa cald ( 37-38 grade C), putem a aplicam intensiti mai mare, mai bine tolerate.Putem s facem aplicaii 4 celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare. n cazurile de aplicaii uni sau bicelulare putem s adaugm un electrod de plumb sau zinc pe o alt regiune corporal ( lombar, lombo-sacrat, cervical).Mrimea suprafeeleor de contact a tegumentului cu apa poate fi variat, prin cantitatea de ap din vase. Dac dorim s avem un pol mai activ, reducem la minim cantitatea de ap din vana membrului asupra cruia vrem s acionm.Pentru aplica combinaii n diferite variante, n funcie de efectele urmrite i racordurile (aparat-pacient) stabilite: Membre superioare la acelai semn de polaritate i membre inferioare la semn contrar; Membre de partea dreapt la acelai semn, membre stngi la semn contrar 3 membre la acelai semn i un membru la semn contrar 2 membre la acelai semn i un membru la un semn contrar Un membru la polul pozitiv, alt membru la cel negative.Direcia curentului, poate fi ascendent( pol pozitiv caudal, pol negativ cranial) sau descendent, n funcie de scopul terapeutic urmrit.nainte ca pacientul s introduc membrele n vane, se recomand ca personalul care execut procedura s introduc minile n toate vanele pentru a controla senzaia la fiecare pol n parte (pozitiv i negativ), bineneles, cu aparatul pus n funciune.Apoi oprim curentul de la aparat i solicitm pacientului s intre n baie. Dup aezarea pe scaun va introduce mai nti membrele inferioare astfel ca apa s ajung sub genunchi apoi membrele superioare, apa ajungnd la jumtatea braului.Se indic pacientului s stea linitit. Vom pune aparatul n funciune prin manevrarea comutatorului general, dup ce am verificat o dat polaritatea corect a electrozilor dup prescripie.Vom manevra lent comutatorul pentru intensitate, ajungnd la doza prescris de medic.

INDICAII: n general, nevralgiile, artralgiile i mialgiile se trateaz cu intensitate la prag, cu polaritate pozitiv. Paraliziile flate cu intensitate peste prag, cu polaritate negativ Tulburrile de circulaie din schemele de poliomelite i boala varicoas cu intensitate peste prag Tulburrile de sensibilitate cutanat ne vom ghida dup senzaia perceput de pacient i nu vom introduce o intensitate prea mare, pentru a evita arsurile cutanate.Durata edinelor se stabilete intre 10-30 minute n funcie de diagnosticul suferinelor tratate.Ritmul edinelor: zilnic sau la 2 zile1. Curentul descendent = craniocaudal Acioneaz aparatul sanguine din circulaia mica spre inim Accelereaz fluxul venos din plmni i member superioare Crete aportul sanguine arterial spre organele abdominale i membrele inferioare Crete T.A.2. Curentul ascendent = Acioneaz circulaia de ntoarcere venoas dinspre extremitile inferioare spre abdomen i inim Crete aportul de snge arterial spre plmn i membrele superioare Intensific fluxul venos pulmonar.

BILE GALVANICE GENERALE (STANGER)Au fost descrise de STEVE n anul 1866, introduce la ULM de meterul tbcar german STANGER din REUTLINGEN i perfecionate n 1930 de finul acestuia, inginerul STANGER.La nceput era confecionat din lemn; actualmente sunt construite din material plastic ca izolant. Sunt prevzute cu 8 electrozi ( de grafit) fixate i conectai n pereii czii, 3 pe prile laterale unul cranial, la nivelul regiunii cervico-cefalice i altul, caudal la nivelul plantelor.Exist i electrozi mobile care pot fi plasai n cad dup necesitatea terapeutic, mai frecvent folosii pentru regiunea lombar sau ntre membrele inferioare.Sentul curentului poate fi dirijat n multiple variante ntre electrozi: Descendent Ascendent Transversal DiagonalIntensitatea curentului aplicat este mai mare dect la baia 4 celular(1000-1200 mA), fiind repartizat pe ntreaga suprafa corporal. S-a estimat c 2/3 din intensitatea curentului se scurge pe lng corp (apa fiind bun conductor) i numai 1/3 din acesta trece prin corp.La baia STANGER este foarte important s ne orientm dup senzaia de curent a pacientului, aplicnd deci dozarea intensitii la nivelul pragului senzitiv, pn la senzaii de furnictur plcut i de uoar caldur.Hille a artat c un rol important l are capacitatea de conducere a mediului lichid din baie.n apa distilat nu trece curent.O cantitate mic de sruri prezent n baie, las s treac prin organism o doz mai redus de curent, deoarece sunt puini ioni purttori de sarcini electrice ctre tegument.Maximul concentraiei active este de 2g/l NaCl. La soluii mai concentrate, aciunea curentului descrete rapid. Pentru o mai bun eficiena terapeutic a procedurii se pot aduga diferite ingrediente farmaceutice sau extracte de plante.Aciunea acestor bi se explic prin efectul:a. Termomecanic al apeib. Electric al curentuluic. Chimic produs de ingredientele adugateTehnica de lucru:Se umple vana cu ap 36-37 grade C sau la 38grade C, dac dorim sa acionm cu intensiti mai mari. Dup pregtirea bii, controlm prin introducerea minii n baia pregti, prezena curentului electric apoi oprim aparatul i invitm pacientul s intre n cad.Se acioneaz comutatorul general i se manevreaz lent pentru dozarea progresiv a intensitii curentului dup prescripia medicului i senzaia subiectiv a pacientului ( n general la nivelul a 400-600 mA)Durata edinelor: 15-30 min;Ritmul edinelor: 1 la 2-3 zile;Seria de tratament: 6-12 edineSe pot introduce n baie i substane aromatizate ( esene de brad, etc ). Dup baie pacientul trebuie s stea 20 la pat pentru a se efectua fenomenul de sudaie. Vana se dezinfecteaz cu cloraminACCIDENTE POSIBILE: Arsuri: Pacientul i pierde cunotiina, respiraia i pulsul scad, T.A. scade, NU poate colabora, tegumentele devin violacee, uneori pupilele dilatate, dar se poate interveni RAPID pentru salvarea pacientului prin: ndeprtarea de sursa de curent Resuscitarea cardio-respiratorie Se urmrete T.A., pulsul, respiraia Se va transporta pacientul la terapie de urgenNU ARE VOIE S CONSUME ALCOOL ========= ARSURI PUTERNICE !!!!!

IONOFOREZA ( IONOGALVANIZRILE )IONOFOREZA este procedeul prin care se introduce n organism diferite substane medicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le transport prin tegument i mucoase.n literatura medical, se ntlnesc mai multe sinonime pentru denumirea acestui procedeu: IONOTERAPIE GALVANOIONOTERAPIE IONOFOREZ IONIZARE IONOGALVANIZAREProncipiul ionizrii se bazeaz pe disocierea electrolitic a diverselor substane farmacologice adugate polilor aplicai i transportarea anionilor (-) i cationilor (+) spre electrozii de semn contrar ncrcturii lor electrice, prin respingerea lor de ctre electrozii de acelai semn i atragerea ctre poli de semn contrar.Substanele medicamentoase care se folosesc trebuie s aib o concentraie de 1-3% ( 1l = 10 fiole cu 10ml, 2% = 20 fiole). Substanele medicamentoase se prepar n farmacii, de preferat, cu ap distilat; se pstreaz n sticle de culoare nchis ferite de lumin i cldur.Factorii care influeneaz ptrunderea n tegument i strbaterea esuturilor a ionilor din substanele chimice farmaceutice prin metoda galvanizrii sunt:a) Greutatea atomicb) Cantitatea i concentraia ionilor n soluiec) Puritatea soluiei utilizated) Intensitatea curentuluie) Mrimea electrozilorf) Durata proceduriia) Greutatea atomic = ionii grei emigreaz mai ncet, iar cei uori migreaz mai rapid.b) Cantitatea i concentraia ionilor n soluie:Cantitatea de substane medicamentoase introduse n organism prin ionizare au putut fi calculate prin legea lui Faraday.c) Puritatea soluiei utilizate: soluiile de protecie: Soluia anodic va atrage ioni negativi mediul se va acidifia ceea ce va crea o cretere a conductibilitii de 5 ori. Soluia catodic (la electrodul negativ) va atrage ioni pozitivi mediul alcalin crete conductibilitatea de 2 ori.d) Intensitatea curentului = doza de curent prin creterea intensitii curentului, crete cantitatea de ionii transferai ( anioni, cationic) pn la o anumit limit, dup care descrete, printr-un fenomen de frnare. Intensitate mare -> determin penetraie mai mare de ioni Creterea intensitii este limitat de rezistena tegumentului.e) Mrimea electrozilor: se recomand aplicarea electrozilor mici, actiuni, iar soluia trebuie preparata cu ap distilat, pentru a se evita prezena altor ioni parazitari ce se afl n apa din conduct.f) Durata procedurii = 10-20-30 minuteCreterea i descretere lent: apar. Cu ct substana este mai diluat, cu att dispersia se face mai uor.

Particularitile terapeutice de aciune ale ionogalvanizrilor

Au efect local demonstrate i recunoscut Au efect de depozit realizat de acumularea substanelor farmaceutice Au efect de ptrundere pn la stratul cutanat profund Dozarea precis a substanelor medicamentoase

Inconvenientele ionogalvanizrilor: Viteza de migrare a ionilor este diferit Cantitatea substanelor care ptrund este necontrolabil Penetraii superficiale

Substane folosite la ionogalvanizri La anod(+) : La catod(-) :Cele mai utilizate substane: novocaina; CaCl; sulfat de Mg; iodura de potasiu.Tehnica de aplicare:Prescripia terapeutic trebuie s cuprind datele privind soluia medicamentoas utilizat: Denumirea Concentraia Polaritatea electrodului la care trebuie s fie aplicatConcentraia soluiilor trebuie s fie mai mic, innd cseama c disociaia electric este cu att mai puternic cu ct soluia este mai diluat.Se vor folosi electrozi metalici, de obicei de 0,5 mm grosime, rezisteni electrochimic i cu colurile rotunjite. Ei sunt nvelii ntr-un strat hidrofil, mai gros de cca 5mm. Acest strat se mbib cu cele 20-30ml de soluie de substana activ.n cazul folosirii unguentelor medicamentoase, acestea se aplic n strat subire pe tegument, iar deasupra se aeaz straturile hidrofile umezite cu ap distilat. Substanele medicamentoase din soluiile aplicate sunt alese n funcie de afeciunea tratat: Ca = ca sedativ n nevroze, migrene, spasmofilie Mg = HTA, tulburri vasculare cerebrale.

Ionizrile transorbitocerebrale

=>transcerebral => transorbitare => traverseaz creierul i mduva spinrii.

Aplicaia se face transversal frunte cap. Intensitatea este foarte mic: 0,6 - 2 mA. Se supravegheaz pacientul s nu i se dilate pupilele. Apar: Fosfene Acufene Vertij Durata edintei: 30 min Intensitatea curentului este foarte REDUS !!!

Curentul FaradicCURENTUL FARADIC se obtine din curentul continuu cu ajutorul unui inductor. Reprezentarea sa grafica este o curba neregulata in care undele pozitive cu valori crescute altereaza cu undele negative Frecventa este variabila,intre 5-150 Hz Este un curent alternativ de inductie electromagneticaEfecte:1. EXCITOMOTORII- se aplica in pulsuri, n intesitatii mari si durata scurta2. ANALGEZICE- FRECVENTA a impulsurilor: 60imp/sec - Se utilizeaza pensula faradica legata la polul negativ(-) - Sedinte de lunga durata(15-25min) zilnic sau la 2 zile3. VASOMOTORII- vasoconstrictie=la faradizarea de scurta durata Vasodilatatie=la faradizarea de lunga durata4. TROFIC- favorizeaza indepartarea substantelor catabolice din organism -favorizeaza circulatia de intoarcere venoasa si limfatica=>efecte favorabile in reazorbtia edemelor periferice de staza.5. REVULSIV-utilizat in reflezoterapia la distanta -se utilizeaza:-electorul elipsoidal -pensula metalica (aplicat pe piele cu vaselina)INDICATII:1) Nevralgii ale aparatului locomotor=>electrogimnastica musculara: 5-20seccrestere progresiva a duratei de tratament2) Pareze3) Paralizii flasce4) Parenstezii ale extremitatilor5) Entorse si contuzii difuze6) Tulburari circulatoriiCONTRAINDICATII:1) Paralizia spastica2) Contractii musculare de orice fel3) Tulburarile de sensibilitate 4) Trombofeblite5) Inflamatii acute6) PoliartriteInconveniene: Imposibilitatea dozarii intensitatii Neregularitatea impulsurilorElectrozii utilizati pot fi: Stabili:-flexibili -din plumb (aplicarea lor necesita strat hidrofil) Mobili:-pensula din fibre moi metalice in forma de:- rulou lung de 5 cm,diametru de 3 cm -elipsoid,sfera alungita cu ax mare(7cm) sau ax mic(4cm)

Tehnica de aplicare:Curentul faradic se utilizeaza in majoritatea cazurilor pentru obtinerea TONIFIERII MUSCULARE,actionand pe muschii relaxati. Pacientul,culcat pe canapea in pozitia cea mai relaxata pentru musculatura sau grupele de muschi pe care dorim sa le tonifiem Electrodul indiferent (+) confectionat din Pb,cu suprafata de 2-4 cm patrati ,se inveleste intr-un strat hidrofil imbibat cu apa,se aplica proximal fata de zona de tratament. Electrodul activ (-) fix(stabil) -mobil (se aplica EXACT pe placa motorie a muschiului de tratat)Curentul faradic poate fi utilizat si ca bai faradice partiale sau totale(la fel ca baile galvanice)Faradizarile cu electrodul de tip placuta:Faradizari vasculo-simpatice=actioneaza asupra pachetului vasculo-simpatic si se aplica pe membrele superioare si inferioare. Pentru aplicarea la membrele superioare pacientul trebuie sa stea in decubit lateral ,se aplica unul dintre electrozi latero-cervical,iar celalalt la varful degetelor mainii la care se face aplicatia.La aplicatia de tip placuta,electordul (+) este mai mare iar cel negativ (-) este mai mic: ( + = infierent iar - =activ)NU are importanta cum asezam electrozii deoarece curentul alternativ circula de la un electrod la celalalt si atunci se va activa circulatia iar pacientul va simti circulatia sangelui.Pentru aplicarea la membrele inferioare pacientul va sa in decubit dorsal,un electrod se va aseza inghinal(triunghiul lui Scarpa) iar celalalt la varful degetului membrului.Intesitatea se creste lent, in colaborare cu pacientul incat sa simta vibraii usoare.Se pot folosi: un electrod fix sau unul mobil.Faradizarea are denumirea formei electrodului mobil(pensula,rulou,elipsoid).Pensula= un manunchi de fibre elastice,metalice,sunt stranse la un capat ,fixat pe un suport metalic sub forma de matura,izolat in partea dinspre executantElipsoid= forma unei sfere alungite,cu baza mare de 7 cm iar baza mica de 4 cm,neteda,fixata pe un maner izolat,prevazuta cu un surub pentru prinderea cabluluiRulou= un cilindru metalic cu diametrul de 2-3 cm si lungimea de 5 cm, fixat pe un ax metalic care permite rularea in jurul lui.Curentul faradic produce o contractie a fibrelor musculare.Curentul NeofaradicA inlocuit treptat curentul faradic.Este furnizat de TUR RS :10-12 cu o frecventa constanta de 50Hz Durata impulsului: 1 minut Durata pauzei: 19 ms Intesitatea =20maIntesitatea curentului se poate regla cu precizie.Caracteristicile curentului neofaradic:1) NU se mai produc trecerile bruste de la valori pozitive la cele negative2) Intesitatea poate fi reglata cu precizie3) Frecventa este de 50 Hz ,durata impulsurilor de 1 minut,durata pauzei de 19msPrincipalele efecte:1) Efectul analgezic2) Efectul excitomotor3) Efectul vasomotor(vasoconstructor la durata scurta,vasodilatator la durata lunga)4) Efect trofic hrnete celula n profunzime5) Efect rezorbtiv

Indicatii: Afectiuni musculare ale aparatului locomotor Afectiuni ale S.N. perifericContraindicatii: Paralizia spastica Orice spasme si contractii musculare Atorfii musculare si degenerescenta Atrofii musculare insotite de hipersensibilitateCaracteristici: sunt impulsuri triunghiulare

Curentul Trabet

Este un curent de joasa frecventa cu urmatorii parametrii: Frecventa este de 140Hz Durata impulsului Di=2ms Durata pauzei Dp=5msEste un curent dreptunghiular sub fora de impuls.Efecte:1. HIPERMERIANT2. ANALGEZIVIndicatii:1. Radiculagii prin procese degenerative vertebrate(spondiloze, etc.)2. Mialgii, miogeloze dureroase3. P.S.H (periartrit scapulo-humeral)4. S.A ( spondilita anchilopoetic)5. Sindrom postraumatic

Tehnica: Aplicatii bipolara stiind ca la J.F pozitivul(+) este analgezic iar negativul(-) electrostimuleaza Electrozii de aceleasi dimensiuni variabili in functie de zona de tratament(3/4cm,4/8cm,8-12cm) Electrozii se invelesc in strat hidrofil gros Aplicatii:-logitudinale(muschii aferenti coloanei si membrelor) -transversala:-latero-lateral -antero-posterior Distanta minima dintre electrozi este de 3-4cm Intesitatea se creste pana la senzatia de VIBRATIE SUPORTABILA. Daca se depaseste aceasta senzatie apare contractura musculara, sub forma de crampe. La sfarsitul tratamentului intesitatea curentului se scade foarte lent Durata tratamentului este de 15-20 min Sub catod(-) se constata efect hipermeriant intens(roseata) Dupa prima sedinta ,efectul antialgic se mentine cateva ore. Se aplica zilnic 6-8 zile Daca dupa primele 3 zile NU se obtine rezultate favorabile NU MAI ARE SENS SA INSISTAM CU ACEASTA FORMA DE TERAPIEContraindicatii:1. Osteosinteza metalice2. Afectiuni cardiace3. HTA4. Arterita obliteranta5. Afectiuni dermatologice6. Afectiuni inflamatorii-contagioase7. TBC8. Sarcina9. Neoplasme

Curentii exponentialiSunt curenti de joasa frecventa cu impulsuri in care panta de crestere a intesitatii este diferita de panta de descrestere.Durata impulsului=durata pantei de crestere a intesitatii+durata pantei de descrestere a intesitatii, variaza intre 60-600ms.Panta dintre impulsurile exponentiale=5TUTILIZATI IN STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE PARTIALE SAU TOTALE(ELECTROSTIMULARE)Electrostimularea se adreseaza:A. Musculaturii striate/netede normoinervate cu: -C.J.F. cu impulsuri de:-durata scurta -frecveta de 30-40Hz(peste 40Hz apar reactii tetanice) -durata impulsului: 0.1-5ms -Formele de curent utilizati:-Curenti rectangulari(Trabert,Leduc) -Curenti faradici si neofaradici -Baile farado-galvanice -DAD-RSB. Electrostimularea musculaturii DENERVATE partiale sau totale(atrofii musculare)Electrodiagnosticul denervarii, metoda:1. Clasica=utilizeaza c.galvanic/c.faradic aplicati pe punctele motorii2. Curbele=I/t =c.rectangulari si triunghiulari stabiliti pentru fiecare forma de curent:CRONAXIA SI COEFICIENTUL DE ACOMODARE.3. Electromiografia (EMG). Se precizeaza sediul si gravitatea leziunii.

Curentii dreptunghiulari(rectangulari)Sunt curenti folositi pentru TESTAREA SI TRATAREA SPASTICITATII musculare.Spasticitatea musculara este secundara leziunilor de NMC(neuro motor central)Utilizarea curentilor dreptunghiulari in spasticitatile musculare se face dupa metoda HUFFSCHMIDT,folosind in cuplaj TUR RS10 + TUR RS12 printr-un cablu special. TUR RS12-Primul circuit este excitator TUR RS10-al II-lea circuit este excitatiePe: - TUR RS12:-di=0.1-0.5ms -T=variabil 1-1.3s -I =0-10mA -TUR RS10:-se fixeaza TIMPUL DE INTARZIERE ,fata de timpul stimulului rectangular de pe tur RS12. Di=0.1-1ms , I=0-90mA Intesitatea curentului trebuie astfel aleasa incat sa produca o senzatie de CONTRACTIE MUSCULARA PUTERNICA Sedinta de tratament presupune pozitionarea succesiva,amplasarea electrozilor celor 2 circuite dinspre extremitatea proximala a membrelor superioare spre membrele inferioare de partea hemiplegica Circuitul 1 (apartinand TUR RS10) se aplica deasupra musculaturii antagoniste Electrozii sunt mici,tip placa ,se aplica BIPOLAR deasupra PUNCTULUI DE EXCITATIE AL MUSCHIULUI. Se utilizeaza obligatriu strat hidrofil Durata pentru o singura zona este de 10 minute. In pozitionarea succesiva ,durata tratata NU VA DEPASI 40-50minute. Aplicatii zilnice Serii de 12-18 sedinteSPASTICITATEA MEMBRULUI INFERIOR:Circuitul I :-muschiul biceps femural(flexor) -extensorii dorsali lungiCircuitul II: (+) muschiul fesier mijlociu / (-) muschiul abductor al coapseiCurentul TENS(SNET)Stimulare nervoasa electrica transcutanataEste o metoda de terapie netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice de diverse cauze,utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de J.F. ce sunt furnizati de aparate mici cu unul sau 2 canale de iesire prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul bolnavului.Caracteristici: Frecventa impulsurilor 15-500Hz(reglabila) Durata impulsurilor 0.05-0.5ms Electrozii-placa din:-metal cu strat hidrofil -din cauciuc electroconductorTehnica de aplicare: Pozitionarea adecvata a electrozilor cu amplasarea lor pe locul dureros sau in vecinatatea lui. Polaritatea lor nu are importanta Dozarea intesitatii trebuie aleasa in asa fel incat sa se inchida poarta pentru influxuri dureroase. Pacientul va simti o senzatie de VIBRATIE sau FURNICATURA. Alegerea frecventei se face prin tatonare Durata impulsului trebuie sa fie reglabila si adoptata frecventei Durata sedintei poate fi aleasa intre 20 minute si o ora. Frecventa sedintelor in timp se stabileste de comun acord cu medicul specialist,in concordanta cu afectiunea tratata.Indicatii:Sfera indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde stari dureroase acute si cronice de diverse etiologii dupa cum urmeaza: Durerile dupa anestezie Afectiunile reumatice diverse Starile dureroase postraumatice Starile dureroase acute si cronice postoperatorii Durerile din neoplasme Afectiunile inflamatoriiContraindicaii: Purtatorii de stimulatoare cardiace Sarcina-in primul trimestru Zonele cu iritatii cutanate Tulburarile de sensibilitate cutanata Leziunile tegumentare Hipersensibilitatea la curentAvantajele acestei metode constau in gama larga a suferintelor dureroase ce poate fi abordata. Se adreseaza starilor dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice sau care se costituie contraindicatii pentru alte terapii.Este o metoda fiziologica,netraumatizanta ,usor de aplicat desi este doar un tratament simptomatic.Efecte secundare: Foarte reduse Iritatii cutanate aparute sub electroziCurenii diadinamici(diadinamoterapia)Curentii diadinamici descrisi de Bernard si Edel sunt curenti EXCITOMOTORI cu efecte certe ANALGEZICE si HIPEREMIANTE.Au fost numiti curenti diadinamici deoarece: Rezulta din doua forme de curent: -o forma de curent galanic de baza cu intesitatea de 2mA -o componenta de curentii cu impulsuri Si fiindca se aplica modulati in frecventa sub forma de perioade scurte,o perioada lunga sau RS. Prin aceste modlari se evita acomodarea Bernard a introdus in terapia cu diadinamici,inversarea polilor. Se lucreaza cu frecvente de 50 si 100Hz.Efecte si mod de actiunePrincipalele efecte: HIPEREMIANTE DINAMOGENE ANALGEZICEAcestea sunt determinate de: Forma curentului DAD Nivelul intesitatii Modalitatea de aplicareCa si in alte forme de terapie prin impuls este necesar a se fixa intesitatea,durata de aplicare,marimea polilor,intervalul dintre sedinte,numarul de sedinte pe zi si pe serii,intervalul dintre serii,etc. Intesitatea curentului se regleaza progresiv ajungandu-se la senzatia de VIBRATII BINE TOLERATE nedureroase ,deci pana la pragul durerosDeoarece acomodarea se instaleaza repede,intesitatea sa mai creste in timpul tratamentului sub pragul dureros.Daca se urmareste obtinerea contractiior musculare,intesitatea se creste la pragul de contractii,fara senzatia de crampa musculara.Durata sedintei este relativ scurta pentru a evita acomodarea.In general durata unei sedinte este de 3-5 minute.O durata mai mare a sedintei nu aduce rezultate mai bune,ci dimpotriva,le diminueazaDaca se fac aplicatii pe mai multe zone ca in sindromul radicular vertebral: Pe primul punct se aplica 4 minute Pe punctul al doilea se aplica 3 minute Pe punctul al treilea se aplica 2 minute Pe ultimul punct se aplica 1 minutIn aceste situatii se indica ca durata sedintei sa nu depaseasca 10-15 minute.Se recomanda tratament cu inversarea polilor la jumatatea intervaluluiNumarul de sedinte pe serii si intervalul dintre sedinte si serii:In fazele acute sedintele se efectueaza zilnic. In leziunile recente posttraumatice- 2ori/ziEfectul antialgic primar poate dura cateva ore. Dupa sedinta II-III, efectul antialgic poate sa se permantizeze.Dupa 4-6 sedinte nu mai apare nici un fel de ameliorare,ci dimpotriva poate aparea o reactie negativa. Bernard recomanda ca dupa sedinta a 4-a sa se faca o pauza de 7 zile.Formele de curenti DAD sunt: MF=monofazat fix DF=difazat fix PS=perioada scurta PL=perioada lunga RS=ritm sincopatMF=monofazat fix : este un curent excito-motor tonifica musculatura arterelor impulsul dureaza 20ms varfurile sunt constante produce o vibratie ce actioneaza ca un masaj electric profundDF=difazat fix: este forma cea mai analgezica a DAD se utilizeaza ca procedura de introducere in aplicatiile cu scop analgezic indicat in hipertonia simpatica intesitatea pana la pradul durerii 1-2minutePS=perioada scurta: consta in alteranta la interval de 1 secunda a MF cu DF are efect axcito-motor produce un masaj intern,profund activeaza circulatiaPL=perioada lunga: suprapunerea a doi curenti difazati intr-o forma speciala care are la baza DF iar la varf DM(difazat modulat) efecte: analgezice,decontracturant,anticuagulativ se foloseste in afectiuni cronice dureroase persistente si pronuntateIndicatii: tulburari trofice redori articulare nevralgii zona zoster procese periarticulareContraindicatii: stari spastice NU SE APLICA NICIODATA TRANSCARDIAC

RS=ritm sincopat: Are cel mai pronuntat efect excitomotor Realizeaza o adevarata gimnastica musculara Este o alternanta de MF la interval de 1 sec. Cu pauza de 1 sec. La intesitatii mari,da contracii musculare Se indica in atrofii de inactivitateEfectele DAD: Reduc rapid durerea Tonifica musculatura(celulite) Rezorbtiv al edemelor si exudatelorModalitati de aplicare:1. Aplicatii pe punctele dureroase, se folosesc electrozi mici,iar electrodul activ este negativ. Se va aseza electrodul(-) pe punctul dureros iar celalalt la 2-3 cm distanta.2. Aplicatii transversale=la nivelul articulatiilor mari,cu electrozi mari,fixati antero-posterior sau latero-lateral3. Aplicatii longitudinale= de-a lungul unui nerv periferic sau vaselor. Electrodul mare se fixeaza la emergenta pe nerv,iar celalalt pe traiectul lui,pe locul dureros.4. Aplicatii paravertebrale=cu electrozii mijlocii. Electordul (-) se fixeaza pe locul dureros.5. Aplicatii gangliotrope= la nivelul ganglionilor vegetativi. Electrodul (-) se fixeaza pe ganglion iar cel (+) proximal6. Aplicatii mioenergetice=pentru tonifieri musculare cu electrodul (-) fixat pe ganglion ia cel (+) proximal sau distal pe traiectul muschiului afectat.Tehnica de aplicare a DAD: Scopul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile electrozilor,amplasarea si polaritatea acestora. Inversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul inital de amplasare se face in scop excitator Intesitatea curentului se regleaza printr-o crestere progresiva la valoarea dorita,corespunzatoare efectului urmarit(excitomotor sau analgezic) Se va avea in vedere aparitia fenomenului de acomodare Durata sedintei este de pana la 10 minute,in scop analgezic anjungand la 20-30 minute pentru aplicatiile in scop hiperemiant,vasculotrop. Ritmul sedintelor poate fi zilnic,10 sedinte pe cura. Pacientul va simti senzatia de furnicaturi usoare si vibratii suportabile Efectul calmant se realizeaza prin actiunea asupra simpaticului In timpul tratamentului se poate creste intesitatea Cele mai utilizate forme sunt: DF,PL=3 minute, PL-DF=6 minuteIndicatii:1) Afectiunile aparatului locomotor: status postraumatic(cu exceptia fracturilor ligamentoase),contuzii,entorse,luxatii,intinderii musculare,redori articulare boala reumatismala cronica degenerativa sau inflamatoare:artroze,artrite,mialgii reumatism articular:PSH,tendinite etc.2) Afectiunile neurologice:nevralgii cronice, AND3) Tulburari circulatorii periferice Acrocianuoza Boala varicoasa Arteriopatie periferica obliterant4) Aplicatii segmentare pe zone neuroflexe in vederea modularii functionale a stomacului,a colonului,colecistului,cailor respiratorii in astmul bronsic,migrene

Contraindicatii: Rupturi ligamentare Fracturi recente Fractura de menisci

Curenii de Medie Frecven (interfereniali)Sunt curenialternativi sinusoidali cu frecvene cuprinse ntre 1.000 (sau 1) i 100.000 ( 100 ).1. Aciunile biologice ale curenilor de M.F.

Pn la frecvena de 1.000 , acetia acioneaz dup principiul EXCITAIEI SINCRONE ( la fel ca i curenii de joas frecven 1 stimul = 1 excitaie ) Peste frecvena de 1.000 , pentru a aprea o excitaie este nevoie de efectul de SUMAIE TEMPORAR ( este necesar s treac o serie de perioade de curent alternativ pentru a se declana o excitaie.) Curentul de MF trebuie s depeasc un anumit PRAG DE INTENSITATE i un anumit TIMP UTIL. Excitarea este apolar sau ambipolar excitaia se poate produce la ambii poli. Aplicarea este nedureroas chiar i la intensiti mari ale curentului, deoarece rezistena cutanat este sczut la curenii de M.F. Se pot obine contracii musculare puternice, fr durere ( curentul de M.F. este inofensiv fa de muchiul cardiac). Se pstreaz relaia dintre timpul de excitaii i intensitatea curentului aplicat

2. Efectele fiziologice ale curenilor de M.F.Principalele efecte fiziologice ale curenilor de M.F. a cror interferen este modulat n J.F. sunt urmatoarele:a) EXCITOMOTOR = cu stimularea musculaturii striate scheletice, producnd contracii musculare puternice, reversibile i bine tolerate, (frecvene mici) = cu stimularea musculaturii netede hipotone ( frecvene medii)b) ANALGEZIC = prin modificarea percepiei dureroase pe calea diminurii excitabilitii dureroasec) VASODILATATOR = la frecvene rapided) VASOMOTORIE = ( BIOTROFIC) = prin efect direct asupra musculaturii netede i indirect pe calea gimnasticii musculare cu producere de contracii fiziologicee) DECONTRACTURANT = relaxare=> stimulare asupra muchilor normal inervai, cele medii au efect decontracturant i vasculotrofic iar frecvenele rapide au efect antialgic.

3. Indicaii Afeciuni ale aparatului locomotor: Stri post traumatice Entorse, luxaii, hematoame, contuzii de pri moi Sindron AND postfracturi Reumatism cronic degenerativ articular i abarticular ( PSH; artroze; artrite cu diferite localizri) Suferine localizate la nivelul coloanei vertebrale ( spondiloze; scolioze; discopatii; mialgii; neuropatii.) Suferine de nervi periferici( neuropatii de tip nevralgie, nevrita) Sechele post AVC ale membrelor Afeciuni vasculare periferice: Tulburrile circulaiei arteriale, nervoase sau limfatice cu sau fr asocierea unor tulburri trofice precum: edeme, celulit, angiopatia diabetic) Afeciuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree, etc Afeciuni ale organelor interne: Diskinezie biliar Pancreatita cronic Boala ulceroas Gastrit Distonii fucionale intestinale4. Contraindicaii:

Afeciunile febrile de diferite etiologii Neoplasmul Procese inflamatorii purulente Aplicaii precordiale la pacienii cu tulburri cardiace organice, funcionale i la purttorii de pacemaker cardiac. Cicluc i sarcina

5. Tehnici de aplicare: ( metodologia de aplicare)

I. SCOP DIAGNOSTIC = ELECTRODIAGNOSTIC cu M.F. => pentru evidenierea denervrii musculare, evitndu-se efectuarea unui teste electromiografic. Curentul de M.F. acioneaz numai asupra musculaturii NORMOINERVATE ( la muchii normal inervai)

II. SCOP TERAPEUTIC:a. Aplicarea unui curent MF modulatb. Aplicarea curentului interferenial

A. Aplicarea unui curent M.F. modulat=> presupune modularea amplitudinii curentului n ritm de J.F. Cu ajutorul aparatului MIODIAFLUX se pot aplica urmatoarele forme de curent M.F. : MFP= MF pur - 5000- d acomodare MFPR= MF pur redresat MF modulat n PS MF modulat n PS redresat MF modulat in PL MF modulat dubl( in PS modulat n PL) Cele mai excitomotorii forme: 5.000 cu lungimea trenurilor modulate in PL peste 4 secunde Cele mai analgetice forme: 10.000-> Formele: MFP ( MF pur) MFPR ( MF pur redresat) MF modulat n PSn practic, edina de terapie ncepe cu MFP ( MF pur) si MFPR ( MF Pur Redresat) timp de 5-10 min, cu scopul de a ameliora troficitatea structurilor musculare, dup care se trece la una din formele modulate, n funcie de obiectivul urmarit.B. Aplicarea curentului interferenialCurenii interfereniali reprezint o NCRUCIARE ENDOTISULAR a 2 cureni de MF, cu frecvene diferite ( de obicei, decalai cu 100) ceea ce duce la efecte terapeutice prin UNDE MODULATE N INTENSITATE.ncruciarea endotisular a 2 cureni de MF are ca rezultant apariia unui curent de JF cu avantajele MF i particularitile terapeutice ale JF, ca efect maxim n profunzime, fr ca bonavul s aib senzaii cutanate dezagreabile sau efecte polare neplcute.Unul dintre factorii care condiioneaz EFICACITATEA TERAPEUTIC a curentului interferenial este NIVELUL DE VARIAIE A AMPLITUDINII SALE . Curenii de MF care se interfereaz au FRECVENE DE MAXIM EXCITABILITATE NEURO-MOTORIE: la intensiti micise obin efecte ale excitabilitii.Cele dou forme de curent de MF sunt de fapt 2 stimuli vibratori de intensitate constant, care la punctul lor de ntalnire vor da natere unei vibraii a crei intensitate este dat de diferena dintre frecvenele celor dou forme de curent de MF. Dac diferena de unde ale celor 2 cureni de MF este mic=>interferen CVASI STAIONAR Dac diferena de unde ale celor 2 cureni de MF este mare=> INTERFEREN NESTAIONARn funcie de aciunea fiziolagic optim i de efectele urmrite, se aleg diferite tipuri de frecven i anume:1) Frecvene constante= aplicaie numit manual ( 0 100 )2) Frecvene variabile i modulate ritmic= aplicaie numit spectru . ( 0-10 )1) Prin modalitatea numit MANUAL, se obin efecte excitomotorii- la frecvene mici- sau cu efect antalgic la frecvene rapide.2) Prin modalitatea numit SPECTRU, se folosesc frecvene variabile( modulate ritmic), ale curenilor de MF. Aceste modulaii prezint efecte excitomotorii (utile n hipotomiile de inactivitate), efecte analgezice i efecte de activare a funciilor celulare, activare circulatorie.Prin aplicaiile MANUAL i SPECTRU ale curentului de MF se urmrete: creterea pragului dureros, efectul stimulant i imodularea sistemului neuro-vegetativ.

Modalitile de aplicare constau n: INTERFERENA PLAN = cei 2 cureni realizai dau natere unui curent interferenial care variaz numai in planuri paralele cu RENTA SPAIAL= se adaug n al treilea circuit; Interferena dinamic:

Electrozii utilizai:

Clasici:

Electrozi placa din : metal( plumb) / cauciuc metalizat 50, 100, 200 Invelii n textur sintetic, umezit Se fixeaz cu benzi elastice Speciali:

Punctiformi: aezai n diagonal la distane de 7-8 unul de cellalt (pentru regiuni mici) Pernu= aplicabili pe globii oculari Inelari= torace= se aplic 2 anterior i 2 posterior Mnu= electrozi palmari= concentreaz curentul n locul dureros Cu vacuum=( sau ventuze) se aplic n diagonal; sunt din cauciuc, iar n interior se pune un burete spongios sau o compres.Intensitatea curentului crete i scade progresiv prin manevrarea lent a poteniometrului.Senzaia bolnavului va fi de furnicatur puternic, suportabil.n cazul electrokineziei, intensitatea curentului va crete pn la obinerea contraciilor muscularedorite.Dac intensitatea suportat este mai mare, se PRELUNGETE durata procedurii.Durata edinelor este de 15=20 min la aplicaiile cu electrozi plac i 10 minute la aplicaiile cu electrozi-ventuz.Numrul edinelor este variabil, ntre 8-12 edinte, n funcie de modul cum reacioneaz pacientul; de afeciunea tratat i de rezultatele obinute.Pot fi tratate cazuri n care s fie suficiente 6-8 edine i altele la care se ajunge la o serie de 14-16 edinte, dar se recomand intercalarea unei pauze de 14 zile.Aplicaiile se pot face zilnic sau la 2 zile n funcie de caz i indicaii.

Modaliti de aplicare a curentului MF1) NU SE APLIC LA CAP2) Cervical: se 3) Aplicaii dorsale: a. cervical mijlociu ( stg dr )b. torace inferior ( stg dr )4) Aplicaii lombare:a. Dorsalb. Sacrat5) Aplicaii sacrate:a. Lombar stg drb. Fesier stg dr

Poziia pacientului poate fi decubit dorsal sau decubit ventral ( se aeaz pe electrozi):

Pe MS ( membrul superior ) poziia poate fi de decubit Umr: Bra: Cot: Antebra: Pumn:Pe MI ( membrul inferior): CF(coxofemurale) Coaps: Genunchi: Gamb: Glezn:

Campuri magnetice de joasa frecventa(magnetodiaflux)Campul magnetic de J.F. apare ca urmare a trecerii unui curent de J.F. printr-o bobina.Intesitatea campului magnetic estedependenta de DENSITATEA liniilor de camp magnetic.Campul magnetic are acelasi caracteristici(parametrii) fizici ai curentului electric care l-au generat: Daca curentul este alternativ=>campul magnetic este alternativ Daca curentul este cu impulsuri=>campul magnetic este cu impulsuriUnitatea de masura pentru campul magnetic este T(Tesla),cu notatia mT(militesla)Gaiuss/1 Gs=0.1mTCampul magnetic trecand printr-un conductor genereaza un CMP ELECTRIC.Pamantul este inconjurat de un CAMP MAGNETIC a carui intensitate medie este de 0.047mT si care scade de la poli spre ecuator. Toate vietuitoarele sunt acomodate la valoarea acestui camp magnetic.Cel mai important PARAMETRU al CAMPULUI MAGNETIC este INTESITATEA acestuia.In functie de valorile intesitatii ,campurile magnetice se clasifica in Campuri magnetice de I(intesitate) mica (sub 10mT) cu efecte neglijabile asupra organismului. Campuri magnetice puternice I=10-100mT ce determina modificari celulare. Campuri magnetice foarte puternice cu I peste 100mT ce induce modificari ale codului genetic si efecte MUTAGENE.In terapie se utilizeaza CAMPURI MAGNETICE DE INTESITATE MICA.Aparatul(de productie romaneasca) generator de CAMPURI MAGNETICE DE JOASA FRECVENTA CU INTESITATE MICA=> MDF(Magnetodiaflux).Mecanismul de actiune al campurilor magnetice:Inca insuficient cunoscute.Se considera ca actiunea campurilor magnetice se realizeaza prin intermediul substratului PARAMAGNETIC SI DIAMAGNETIC.

Substratul PARAMAGNETIC: cu incarcare magnetica cu rol important in metabolismul energetic celular: O2,hidrogen atomic,radicalii liberi Substratul DIAMAGNETIC: majoritatea substantelor organice ele tind sa se opuna corpului exteriorPrin actiunea campurilor magnetice asupra structurilor biologice se produce: Modificari energetice la suprafata celulara Modificarea echilibrului de membrana SZNET-GIJORGIJ Activarea schimburilor la nivel membranar Intesificarea proceselor enzimatice si a metabolismului celular: -datorita cresterii de O2 in celula - in tesuturile mai slab vascularizate se creeaza coditii favorabile cicatrizarii.S-au demonstrat efecte favorabile ale campului magnetic asupra artrozelor si a circulatiei periferice.Efectele campului magnetic se manifesta la nivel: Celular A sistemului vascular:-creste intesitatea contractiei -modifica excitabilitatea neuro-musculara SNV si SNC:-formele continue au efecte: sedative,simpaticolitice,trofotrope -formele intrerupte au efecte:excitante,cresc tonusul simpaticului,ergotropeIn alegerea formei de camp magnetic este OBLIGATORIE cunoasterea TIPULUI CONSTITUTIONAL SI REACTIVITATII NEURO-VEGETATIVE INDIVIDUALE.De obicei forma aritmica(intrerupta) are o serie de fenomene neplacute cum ar fi: Cefaleea Tulburari de somn Irascibilitate Hipotensiune artostatica Sensibilitatea crescuta la frig AnesteziiAceste fenomene apar dupa primele 3-6 sedinte si impun fie: schimbarea formei din aritmic in ritmic sau chiar intreruperea procedurii.In aplicarea campurilor magnetice se va tine cont de BIORITMUL pacientului.Efectele campului magnetic de J.F. depind de:1. Frecventa campului magnetic :1-5Hz->3000(5000)Hz2. Bioritmul individului 3. Durata de aplicare a campului magnetic: Aplicat sub 15 minute NU ARE NICI UN EFECT In consolidarea fracturilor se practica aplicarea pana la 4 ore.MAGNETODIAFLUX: ESTE UN APARAT ROMANESC ,generator de campuri magnetice de 3 tipuri distincte si anume:1. Forma continua de 50-100-50 Hz2. Forma intrerupta ritmica: 50Hz-3 sec=>3 sec pauza=>50Hz-3 sec,100Hz(3 sec pauza)+100 Hz.3. Forma continua ritmica 50-100-50Hz(6sec 50 Hz-6 sec 100Hz)intercalate cu pauze inegale totul succedandu-se aleatorIndicatii: Sechelele posttraumatice1. Plagi,contuzii,hematoame musculare2. Entorse,stari dupa rupturi musculotendionoase3. Sechele postfracturi membre4. Consolidarea fracturilor(S-a dovedit clinic,in urma multor cercetari,actiunea magnetodiafluxului asupra consolidarii fracturilor,crescand cu 18% depunerea calciului in os si determinand consolidarea fracturilor mai repede decat in mod obisnuit) Afectiunile neuropsihice1. nevroze si distonii neurovegetative.2. afectiuni organice ale sistemului nervos(sindrom spastic-hemiplegii,Parkinson, paraplegii,sindroame excitomotoare;infirmitate motorie) Afectiuni cardiovasculare1. bolile vasculare periferice functionale;sindrom Raynaud, acrocianoza.2. bolile vasculare periferice organice: trombangeita obliteranta, ateroscleroza obliteranta si arteriopatia3. ateroscleroza cerebrala4. hipertensiunea arteriala(scade TA) Afectiunile respiratorii1. astmul bronsic,2. bronsita cronica astmatiforma,3. traheobronsita spastica,4. astmul nevrotic Afectiunile digestive1. ulcer gastroduodenal,2. gastrite cronice3. enterocolopatia cronica nespecifica,4. sindrom de colon iritabil,5. dischinezii biliare Afectiuni endocrine1. diabet zaharat in formele insulinoindependente2. stadiul neurogen al hipertiroidiei. Afectiuni ginecologice1. dismenoreea functionala2. tulburari menstruale functionale (hipermenoreea, menometroragia functionala, hipo sau oligomenoreea),3. metroanexite cronice nespecifice,4. cervicite cronice nespecifice,5. tulburarile de menopauza si perimenopauza.

Contraindicatii: purtatori de pace-maker bolile de sange(anemii) stari hemoragice bolile infectioase,stari febrile tumori maligne insuficienta hepatica TBC pulmonara Epilepsie SarcinaElectrozii se numesc BOBINE si se impart in: -2 bobine circulare(una mica aplicata cervical,una mai mare aplicata lombar) -2 bobine paralelipipedice,mai mici localizatoareAu propietatea de a concentra curentul pe locul durerosObservatii: Undele magnetice circula ascendent si descendent Pacientul sta cu mainile langa corp

Curentii de nalt frecven(generaliti)1. Frecventa peste 300KHz(pragul lui Nerst)2. Produc fenomene importante capacitive: strabat cu usurinta toate structurile.3. Produc CALDURA in profunzime4. La nivelul tesuturilor, produc ionizare electrolitica ,electroforeza,fenomene de polarizare.5. Efecte biologice: Modifica conductibilitatea neuro-musculara(la aplicarea J.F nu aparesenzatia de furnicatura ,contractii musculare) Incalzirea tisulara profunda(endotermie): -temperatura tegumentelor ramane normala -temperatura ramane crescuta in profunzime, 46-72 ore -cel mai mult se incalesc tesuturile dense: oase,muschi. Tesuturile bogat vascularizate se incalzesc mai putin datorita sangelui care transporta caldura prin intreg organismul Asupra SN=>SEDATIE Asupra aparatului cadrio-vascular: -produce vasodilatatie si hiperemie activa a tegumentelor -efecte antispastice asupra musculaturii netede a vaselor(efect utilizat in tulburarile circulatorii functionale angiospastice.) Intensifica fagocitoza prin activarea circulatiei locale Intensifica metabolismul local sistimuleaza procesele enzimatice Stimuleaza astiogeneza(diapulsul) Doze mici=anabolizante

Ultrasunetul(UUS)Intelegem prin terapie cu ultrasunet,aplicarea in scop terapeutic a vibratiilor sonore cu o frecventa ce depaseste cu mult pragul de excitabilitate a analizatorului auditiv. Daca undele(vibratiile) sonore au o frecventa pana la 20.000(20KHz) de vibratii pe secunda,cele terapeutice sunt cuprinse intre 500-800KHz (1 KHz=1000 perioade pe secunda).Propietatile fizice: Foloseste ca forma de curent cel de inalta frecventa= 800-3000KHz Urechea umana percepe sunete cu o frecventa de 20.000 oscilatii/secunda. Frecventa >20.000 nu o poate percepe urechea si aceasta se numeste ultrasunet/infrasunet. Se propaga sub forma de unde sonore UUS mai pot fi folosite la ecografii,stomatologie,aparate de aerosolo cu UUS cu frecventa de 800-1000KHz. Aparate:-Souostat -Misonic -TUR RS 12Mecanisme de producere:Producerea de UUS se face pe cale mecanica,magnetica sau piezo-electrica. Se realizeaza prin simpla lovire a unei lamele metalice Propietatea de modificare a dimensiunilor unor metale prin magnetizare cu ajutorul unui curent alternativ Propietatea unor cristale de cuart taiate in anumite sectiuni de a se contracta si dilata daca sunt supuse unor vibratii de potential electric.Prin contractii si dilatatii se produc vibratii. Exista un cristal de cuart in interiorul capului emitator.Aparatul:1. Sisteme de alimentare:-retea: priza,stecher,mufa -de la retea vine curentul alternativ 220V si ajunge in aparat in care exista un generator de curent de inalta frecventa -intre aparat si traductor exista un cablu de legatura

2. Traductorul:Are forma unui ciocan cu maner. Prezinta un maner izolator din ebonita sau material plastic care protejeaza operatorul de undele ultrasunete.Persoanele ce executa multe UUS trebuie sa poarte manusi de protectie din bumbac prevazute cu pori prin care sa patrunda aerul.Prin aer undele nu se propaga.Capul propriu zis are forma de elipsoid cu o sectiune transversala pe diagonala dinspre pacient. Are diamentrul de 3-10cm.Undele ultrasonore se propaga pe regiunea de tratat sub forma de fascicul.Tratamentul cu UUS este de profunzime. Se ajunge pana la 6cm->os.Se folosesc intensitati gradate.Pe suprafata traductorului UUS sunt distribuite inegal: In centru sunt mai dese Pe margine sunt mai rare3. Tabloul de comanda: Interupator general pronit-oprit. Lampa de semnalizare Schimbator pentru traducator Ceas semnalizator Aparat de masura: WattmetruCurentul alternativ prin convertizor se transforma in curent de inalta frecventa.Unitatea de masura a UUS =Watt/cm21W/cm2=cantitatea de UUS emisa de traducator pe suprafata de 1 cm. Wattmetrul este gradat de la 0.5W/cm2=>3W/cm2 Butoane pentru reglarea voltajuluiAplicatii cu voltaj:-mic=au rol benefic -mare=au rol distructiv( fenomenul de cavitatie)Normal se folosete un voltaj de 0.5-0.6Aplicarea UUS:1. Prin cuplaj direct=actiunea directa asupra tegumentelor2. Prin cuplaj indirect=la distanta1. Prin cuplaj direct=se realizeaza pe suprafete plane,netede,fara leziuni cutanate

Tehnica de aplicare:Pe regiunea de tratat se unge cu unguent pentru a asigura aderenta pe segment si pentru aluneacarea capului emitator. Unguentul impiedica reflectarea undelor ultrasonore sub actiunea luminii.Se trece apoi la manevrarea traductorului. Poate fi dinamica sau stationara.Manevrarea se face lent cu viteza foarte mica apoi capul emitatorului se tine perpendicular pe segment si se apasa dar se are grija sa se asigure contactul cu tegumentul.Se evita proeminentele osoase,deoarece aici ce concentreza sunetul si apar dureri periostale.Unguentul nu trebuie sa fie in strat gros dar nici prea subtire. Daca este prea gros izoleaza patrunderea undelor.Trebuie sa fie la temperatura camerei. Daca este rece->vasoncostrictie, cald->vasodilatatie.Unguentele sunt substante medicamentoase antireumatice:diclofenac,piroxicam etc.Sonoforeza=cresterea permeabilitatii membrano-celulare si permite patrunderea substantelor medicamentoase mai usor in tegument. Preferabil este dupa baie cand porii sunt deschisi.Miscarea traductorului poate fi: In linie=de-a lungul fibrei musculare Circular=in jurul articulatiilorSe pot folosi separat sau combinat. Mai rar se folosesc miscari spiralate sau sinusoidale.

2. Prin cuplaj indirect=se realizeaza prin intermediul apei(intre capul emitator si tegument exista apa)

Tehnica:

Se introduce apa in cada(36-37 grade C) Cada are peretii izolati electric cu dopuri din cauciuc Pacientul intra in cada iar asistentul va plimba traducatorul la distanta de 2-3cm de tegument. Se folosesc manusi de cauciuc->sau se va fixa traductorul pe o tija.

UUS in apa se foloseste pentru suprafete neregulate: Falange Metacarpiene Articulatia cotului Regiuni cu ulceratii Procee infectioase(furuncul)UUS pot fi folosite in camp continuu sau in camp discontinuu(cu impulsuri)

Se aplica prin 2 metode:a) Cinetica(dinamica)=plimbarea capului emitator pe tegumentb) Statica(stationara)=se actioneaza la distanta asupra ganglionilorSe recomanda ca apa sa fie statuta ca sa nu apara bule de aer deoarece acestea impiedica p