suport curs tic-bucatari

Click here to load reader

Post on 04-Aug-2015

63 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

FUNDAIA ING. NEJLOVEANU NICULAE MAESTRU N ARTA CULINAR

BUCTARIFormator: Delia MUSTACA

CONSTANA, 2012B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 12, Bl. L53A, Constana, CIF: 23590180, H.J. 75/71/2008 Telefon: 0744.588.639; 0771.765.327; 0734.337116; [email protected] 1

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

Capitolul I BAZE DE DATEOperatori. Tipuri de date Un tip de date reprezinta multimea valorilor si a operatiilor care se pot efectua cu acestea. Operatori Reprezinta simboluri prin care se specifica operatiile care se pot efectua cu diferite valori. Ei se grupeaza astfel: operatori aritmetici : +, -, *, /, si ridicare la putere **/^ operatori relationari : , =, operatori logici : not, and, or. Tipuri de date Fiecare camp intr-o baza de date are asociat un tip de date. Fox Pro pune la dispozitie urmatoarele tipuri de date : 1) tipul alfanumeric (character, memo) 2) tipul numeric (numeric, float) 3) tipul data calendaristica (date) 4) tipul logic (logical) 5) tipul special (general). 1) Tipul alfanumeric are doua subtitluri: Tipul caracter este alcatuit din litere, cifre, simboluri si spatii. Lungimea maxima este 254 de caractere. Pe datele de tip sir de caractere pot fi aplicati operatorii de concatenare si operatorii relationari. Tipul memo este tot un sir de caractere dar folosit pentru stocarea blocurilor largi de text de pana la 512 KO intr-un camp. 2) Tipul numeric este folosit pentru stocarea numerelor cu sau fara zecimale, semnul "-" , fiind admis inaintea numerelor. Tipul numeric cuprinde subtipurile numeric si float diferenta dintre ele apare la precizia de memorare a valorilor. Dimensiunea maxima a unui punct cu valori numerice este de 20. 3) Tipul data calendaristica este folosit pentru stocarea datelor calendaristice sub forma LL /ZZ/AA. Dimensiunea campului este implicit de 8 caractere. 4) Tipul logic este folosit pentru stocarea valorilor logice adevarat sau fals. 5) Tipul special permite pastrarea in tabelele bazei de date a unor documente, foi de calcul sau imagini.

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 12, Bl. L53A, Constana, CIF: 23590180, H.J. 75/71/2008 Telefon: 0744.588.639; 0771.765.327; 0734.337116; [email protected]

2

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

Definiie. Baz de date = o colecie de date aflate n relaie unele cu altele i structurat astfel nct s poat servi unui scop. = un set de date corelate i organizate n scopul prelucrrii lor rapide i concomitente de ctre mai multe persoane Proiectarea BD la nivel conceptual este procesul de construire a unui model privind informaiile care circula ntr-o organizaie, independent de orice implementare a acestora la nivel fizic. Proiectarea conceptual a bazei de date constituie prima faz a proiectrii i conduce la realizarea modelului conceptual. (model ce este complet independent de orice detalii de implementare) Modelul conceptual al bazelor de date relaionale 1. a. b. 2. Prima etap a modelrii conceptuale. Sunt puse n eviden: Cerinele utilizatorilor privind datele care tb stocate si administrate Cerinele utilizatorilor privind operaiile care tb efectuate cu aceste date

Entiti i instane. Prin entitate nelegem mulimea tuturor elementelor de un anumit tip (care prezint aceleai caracteristici) Prin instan a unei entiti nelegem un singur element, bine individualizat, unic, din mulimea elementelor care formeaz entitatea respectiv 3. Atribut = caracteristic a unei entiti 4. Un atribut special: identificatorul unic (sau cheie primar). Este denumit cu ajutorul prefixelor cod sau id. 5. modelarea unei informaii ca entitate sau ca atribut al unei entiti deja existente depinde de: a. semantica datelor b. modul n care vom utiliza informaia respectiv 6. Relaie ntr-o baz de date este o legtur logic ntre dou sau mai multe entiti. 7. Modelul conceptual al unei baze de date relaionale poate fi reprezentat printr-o schema conceptual sau printr-o diagrama entitate-relaie(ER) 8. Gradul i cardinalitatea relaiilor 9. Gradul unei relaii reprezint numrul de entiti care particip la relaia respectiv. Dup grad relaiile pot fi binare sau n-are. Cardinalitatea (tipul) unei relaii binare reprezint numrul de instane ale celor dou entiti care sunt asociate prin relaia respectiv. Relaii dintre dou entiti pot fi 1-1 (one-to-one), 1-m (one-to-many), n-m (many-to-many). 10. n etapa de modelare, proiectantul BD poate face o serie de erori. Pt a verifica corectitudinea modelului, pot fi aplicate ntrebri de control. 11. Modelul relaional: fundamentarea teoretic. Conceptul matematic aflat la baza modelului relaional al BD este cel de relaie. Se numete relaie peste mulimile M1, M2, Mn orice submulime a produsului cartezian R M1 x M2 x x MnB-dul 1 Decembrie 1918, nr. 12, Bl. L53A, Constana, CIF: 23590180, H.J. 75/71/2008 Telefon: 0744.588.639; 0771.765.327; 0734.337116; [email protected] 3

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

12. Stabilirea relaiilor ntre entiti. Entitile aflate n relaie sunt identificate prin chei primare formate dintr-un singur atribut. 13. Reguli de integritate pentru bazele de date. Tipuri: reguli de integritate a entitilor i reguli de integritate a relaiilor Operaii specifice prelucrrii datelor: 1. introducerea, actualizarea i tergerea datelor din tabele 2. validarea datelor 3. vizualizarea coninutului tabelei de date 4. sortarea tabelelor de date Operatii specifice bazelor de date Crearea unei baze de date si introducerea datelor Crearea unei baze de date presupune stabilirea structurii bazei de date si anume precizarea numelui, tipului si lungimea fiecarui camp din tabel. Pentru crearea structurii unei baze de date se utilizeaza comanda create. Comanda Create Sintaxa: Create [] Deschiderea si inchiderea bazelor de date Deschiderea unei baze de date Deschiderea simpla a unei baze de date se realizeaza din fereastra command cu ajutorul comenzii use. Comanda use Sintaxa: use Inchiderea unei baze de date Inchiderea simpla a unei baze de date se poate realiza utilizand comanda use fara a specifica numele bazei de date. Pentru a inchide toate bazele de date deschise se utilizeaza comanda close databases, iar comanda close all permite inchiderea tuturor fisierelor, inclusv fisierele baza de date. Selectarea unei zone de lucru se face din fereastra de comanda, cu ajutorul comenzii select. Comanda select Sintaxa: select < zona de lucru > Deschiderea unei baze de date intr-o anumita zona de lucru Deschiderea unei baze de date intr-o anumita Use in < zona de lucru> zona se face prin comanda:

Vizualizarea, copierea si modificarea structurii unei baze de date Vizualizarea structurii unei baze de date Se poate realiza din linia de comanda (fereastra command), cu ajutorul comenzii list structure. Aceasta comanda permite afisarea (vizualizarea) pe ecran a a structurii bazei de date. Comanda list structureB-dul 1 Decembrie 1918, nr. 12, Bl. L53A, Constana, CIF: 23590180, H.J. 75/71/2008 Telefon: 0744.588.639; 0771.765.327; 0734.337116; [email protected] 4

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

Sintaxa: list structure Copierea structurii unei baze de date Pentru copierea structurii unei baze de date se creaza o noua baza de date avand aceeasi structura ca a bazei de date curente sau se creaza o noua baza de date ce contine numai anumite campuri din baza de date curenta. Copierea structurii se realizeaza cu ajutorul comenzii copy structure. Comanda copy structure Sintaxa: copy structure to [fields] Modificarea structurii unei baze de date Modificarea structurii unei baze de date include adaugarea de noi campuri, stergerea sau modificarea unor campuri existente (modificare nume, lungime sau tip). Modificarea structurii se realizeaza din linia de comanda cu ajutorul comenzii modify structure. Comanda modify structure Sintaxa: modify structure Vizualizarea unei baze de date Presupune afisarea inregistrarilor bazei de date. Vizualizarea se poate realiza cu ajutorul comenzilor list si display. Comanda list Permite o afisare continua, fara oprire dupa fiecare ecran plin. Sintaxa:list[fields][][for][while][off][to printer[prompt]][to file] Comanda display Afisarea continutului bazei de date curente, ecran cu ecran, adica dupa umplerea ecranului cu informatie, afisarea se opreste si se asteapta apasarea unei taste sau click pe mouse pentru continuare. Sintaxa:display[[fields]][][for][while][off][to printer[prompt]][to file] Adaugarea de inregistrari Se face prin intermediul comenzilor append si insert. Comanda append Sintaxa: append [blank] comanda simpla append adauga o inregistrare la sfarsitul bazei de date si permite utilizatorului sa completeze campurile intr-o fereastra. Cu ajutorul acestei comenzi, se pot efectua modificari in intreaga baza de date. Comanda append blank adauga o inregistrare vida la sfarsitul bazei de date, fara a afisa fereastra de editare. Comanda insert Sintaxa: insert [blank][before] comanda insert adauga o inregistrare in baza de date, dupa inregistrarea curenta;B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 12, Bl. L53A, Constana, CIF: 23590180, H.J. 75/71/2008 Telefon: 0744.588.639; 0771.765.327; 0734.337116; [email protected] 5

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

comanda insert before adauga o inregistrare inaintea inregistrarii curente; comanda insert blank insereaza o inregistrare vida, fara a fi deschisa fereastra de editare.

Stergerea inregistrarilor dintr-o baza de date Comanda delete Comanda delete marcheaza pentru stergere inregistrari din baza de date activa. Comanda nu sterge fizic inregistrarile din baza de date. Clauzele comenzii au aceeasi semnificatie ca la comenzile anterioare. Domeniul implicit este inregistrarea curenta . Sintaxa: delete[][for][while][nooptimize] Comanda pack Comanda pack determina stergerea fizica a inregistrarilor care au fost marcate pentru stergere folosind comanda delete. Sintaxa:pack [memo][dbf] Comanda zap Comanda zap sterge toate inregistrarile din baza de date activa, pastrand doar structura. Aceasta comanda este echivalenta cu succesiunea de comenzi: Delete all Pack Dar executia este mult mai rapida. Sintaxa:zap Operatii cu datele dintr-un tabel al bazei de date Exploatarea unui tabel consta n: Operatii de actualizare (adaugarea unei noi nregistrari, stergerea unei nregistrari sau modificarea valorilor unor cmpuri din nregistrari). Operatii de consultare (interogare) prin care se pot obtine informatii din tabel. Aceste operatii presupun si operatii de cautare a anumitor nregistrari (trebuie sa precizeze criteriul de cautare si modul de afisare a informatiilor). Exploatarea unui tabel se poate face: Secvential, adica n ordinea fizica a nregistrarilor (ordinea n care au fost scrise n tabel). n acces direct, adica n ordinea logica a nregistrarilor (ordinea data de valoarea crescatoare sau descrescatoare a unui cmp din tabel). Ordonarea logica se face prin crearea unui fisier numit fisier de index care memoreaza ordinea logica a nregistrarilor. Sortarea este operatia de ordonare fizica a nregistrarilor dintr-un tabel. Prin aceasta operatie se creeaza un nou tabel n care nregistrarile sunt scrise conform criteriului de ordonare precizat. Indexarea este operatia de ordonare logica a nregistrarilor dintr-un tabel. Prin aceasta operatie se creeaza un fisier special asociat tabelului, numit fisier de index, care se exploateaza mpreuna cu tabelul. El are doua cmpuri: unul care contine valoarea cmpului folosit pentru indexare (care determina ordonarea) numit si cheie de indexare si un cmp cu numarul nregistrarii din tabel n care se gaseste cmpul.B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 12, Bl. L53A, Constana, CIF: 23590180, H.J. 75/71/2008 Telefon: 0744.588.639; 0771.765.327; 0734.337116; [email protected] 6

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

Indiferent de modul n care este exploatat tabelul, algoritmul de exploatare cuprinde urmatorii pasi: deschiderea tabelului, prelucrarea si nchiderea. Tabelul este memorat ntr-un fisier de date care are acelasi nume ca si tabelul si extensia .dbf. Pentru a putea prelucra nregistrarile dintr-un tabel, trebui deschis fisierul care l contine. use Dupa ce s-au terminat de prelucrat nregistrarile din tabel, fisierul trebuie nchis. Operatiile puse la dispozitie de Visual FoxPro pentru administrarea datelor dintr-un tabel al bazei de date pot fi grupate astfel: 1. Crearea unui tabel crearea structurii tabelului, manipularea structurii tabelului; 2. Exploatarea unui tabel n acces secvential localizarea nregistrarilor prin parcurgere secventiala a nregistrarilor din tabel, actualizarea tabelului, controlarea accesului la nregistrari, consultarea tabelului; 3. Exploatarea unui tabel n acces direct crearea si administrarea fisierelor index, localizarea nregistrarilor dupa valoarea unei chei. Crearea tabelului Un tabel poate fi creat n interiorul unei baze de date ca tabel al bazei de date sau n afara ei ca tabel liber. Crearea unui tabel se face n doua etape: crearea structurii tabelului, introducerea datelor n tabel, conform structurii definite. La definirea structurii tabelului poate fi definit si indexul structural compus (poate contine mai multe chei de indexare numite etichete index -tag). Extensia sa este .cdx. Este actualizat automat dupa fiecare operatie de actualizare a tabelului. Indecsii pot fi: Primary - cheia primara. Se poate folosi numai n cazul n care tabelul se gaseste ntr-o baza de date. Numai un singur index poate fi folosit pentru cheia primara. Candidate - cheia candidat. Este o cheie care poate deveni cheie primara deoarece nu contine valori duplicate si nici valori nule. si ea este utila numai in baza de date. Unique - cheia unica. Este o cheie care se considera ca nu contine valori duplicate. Daca exista doua nregistrari cu aceeasi valoare a cheii unice, va fi vizibila logic numai prima dintre ele, chiar daca fizic exista amndoua. Regular - cheia obisnuita. Folosind indexarea puteti: sa ordonati nregistrarile afisate n tabel, sa ordonati valorile duble introduse ntr-un cmp, sa definiti relatii ntre tabele. Crearea structurii tabelului 1. Prin definirea structurii: interactiv - structura se defineste prin intermediul controalelor din fereastra document a generatorului de tabele Table Designer; deschiderea ferestrei:B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 12, Bl. L53A, Constana, CIF: 23590180, H.J. 75/71/2008 Telefon: 0744.588.639; 0771.765.327; 0734.337116; [email protected] 7

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

create folosind limbajul de comanda create table ( ( [,] ( [,] ..] unde este numele tabelului care se creeaza si a carui structura se defineste prin precizarea pentru fiecare cmp a numelui sau, a tipului, a dimensiunii si a numarului de pozitii din partea fractionara. 2. Prin preluarea structurii dintr-un alt tabel: dintr-un tabel de structura. Tabelul de structura este un tabel n care se pastreaza structura unui alt tabel(proprietatile cmpurilor) create from unde este numele tabelului a carui structura se creeaza prin preluarea structurii din tabelul de structura care are numele . dintr-un tabel deschis. copy structure to [fields ] unde este numele tabelului care se creeaza si a carui structura se preia din tabelul deschis n acel moment; se pot prelua toate cmpurile sau numai cmpurile precizate n lista clauzei fields. Manipularea structurii tabelului 1. Afisarea structurii tabelului: display | list structure [to printer | to file ] [no console] deosebirea dintre cele doua comenzi consta n modul n care se face afisarea, display structure afiseaza n regim paginat (dupa fiecare pagina se asteapta confirmarea utilizatorului pentru a continua afisarea), iar comanda list structure deruleaza pe ecran toata informatia. Implicit afisarea se face pe ecran, explicit se poate face la imprimanta sa ntr-un fisier, sau numai la unul dintre acestea, mbinndu-se iesirea catre ecran (adverbul no console). 2. Modificarea structurii tabelului: Se poate modifica structura unui tabel deschis n prealabil folosind comanda: modify structure Se deschide caseta de dialog Table Designer si se pot face urmatoarele modificari: inserare de cmpuri noi, stergere de cmpuri, modificarea caracteristicilor unui cmp. 3. Copierea structurii tabelului: Se poate copia structura tabelului deschis: ntr-un tabel de structura. Acest tabel are o structura predefinita. El contine 11 cmpuri, ctte un cmp pentru fiecare proprietate a cmpului. copy to structure extended unde este numele tabelului n care se va pastra structura. ntr-un tabel precizat prin Pot fi copiate toate cmpurile din structura sau numai o parte din ele. copy structure to [fields ] Manipularea si controlarea cmpurilor dintr-un tabel 1. Prin intermediul comenzilor set se poate controla accesul la cmpuri: controlul accesului la cmpuri poate fi activat (on) sau inhibat (off) cu comanda: set fields on|offB-dul 1 Decembrie 1918, nr. 12, Bl. L53A, Constana, CIF: 23590180, H.J. 75/71/2008 Telefon: 0744.588.639; 0771.765.327; 0734.337116; [email protected] 8

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 POSDRU/108/2.3/G/79266

VREAU S FIU CEL MAI BUN!

Valoarea implicita este off. se pot preciza cmpurile la care utilizatorul poate avea acces: set fields to [ | all] 2. Prin intermediul functiilor se pot obtine informatii despre cmpuri: numele cmpului dintr-o pozitie precizata se obtine cu functia field(), unde este numarul de ordine al cmpului; numarul de cmpuri din tabel se obtine cu functia fcount(); lungimea unui cmp din tabel se obtine cu functia fsize(); dimensiunea nregistrarii din tabel se obtine cu functia recsize(). Pozitionarea pe o nregistrare din tabel La un moment dat exista o singura nregistrare care poate fi prelucrata. Ea se numeste nregistrarea curenta. Numarul nregistrarii curente se pastreaza ncontorul de nregistrare. El se mai numeste indicator de nregistrare sau pointer de nregistrare. Pozitionarea dupa numarul nregistrarii comanda goto sau go pozitioneaza pointerul de nregistrare pe o anumita nregistrare din tabel, precizata prin numarul sau. goto | go | top |bottom unde reprezinta numarul nregistrarii, top prima nregistrare, iar bottom ultima nregistrare. comanda skip pozitioneaza pointerul de nregistrare peste un anumit numar de nregistrari, relativ fata de nregistrarea curenta. skip[] Daca n>0 se face saltul peste n nregistrari nainte, daca n