I. RESPECTAREA NORMELOR DE PM, PSI I A PRESCRIPIILOR TEHNICE ISCIR

LEGEA NR. 319 /2006 - LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC

CAPITOLUL IDispoziii generale

Art. 1. - (1) Protecia muncii constituie un ansamblu de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfurarea procesului de munca, aprarea vieii, integritii corporale si sntii salariailor si a altor persoane participante la procesul de munca.

(2) Normele de protecie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezint un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participanilor la procesul de munca.

(3) Activitatea de protecie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru mbuntirea condiiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor.

Art. 2. - (1) Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice la care activitatea se desfoar cu personal angajat pe baza de contract individual de munca sau in alte condiii prevzute de lege.

(2) In sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se nelege: agenii economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei; autoritile si instituiile publice, precum si agenii economici romani care efectueaz lucrri cu personal roman pe teritoriul altor tari in baza unor convenii internaionale sau contracte bilaterale; asociaiile, fundaiile si organizaiile nonprofit, respectiv membrii asociaiilor familiale constituite cu respectarea prevederilor legale, persoanele fizice autorizate sa desfoare activiti independente si persoanele fizice care angajeaz personal prin ncheierea unui contract individual de munca sau prin ncheierea unei convenii civile de prestri de servicii, potrivit legii.

Art. 3. - Normele de protecie a muncii se aplica salariailor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu convenii civile, cu excepia celor care au drept obiect activiti casnice, precum si ucenicilor, elevilor si studenilor in perioada efecturii practicii profesionale.

Art. 4. - (1) Ministerul Muncii si Proteciei Sociale2) si Ministerul Sanatatii3), prin organele lor de specialitate centrale si teritoriale, organizeaz, coordoneaz si controleaz activitatea de protecie a muncii.

(2) Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul de Interne si Ministerul Justiiei - Direcia generala a penitenciarelor, Ministerul Finantelor1) - Garda financiara, precum si Serviciul Roman de Informaii, Serviciul de Informaii Externe, Serviciul de Telecomunicaii Speciale si Serviciul de Protecie si Paza organizeaz, coordoneaz si controleaz activitatea de protecie a muncii din unitile proprii, prin organele acestor ministere si servicii, pe baza prevederilor prezentei legi.

(3) Cercetarea, nregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si autorizarea, din punct de vedere al proteciei muncii, a unitilor din subordinea ministerelor si serviciilor menionate la alin. (2) se efectueaz de organele proprii.

Art. 5. - (1) Ministerul Muncii si Proteciei Sociale emite norme generale, normative si alte reglementari de interes naional privind securitatea muncii si alte domenii ale proteciei muncii, potrivit legii, pentru toate unitile, coordoneaz programul de elaborare a normelor specifice pe activiti si avizeaz normele, standardele si orice alte reglementari, iniiate de alte organe, care conin prevederi sau au efect in acest domeniu, in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

(2) Normele generale de protecie a muncii cuprind reguli si masuri aplicabile in ntreaga economie naional.

(3) Domeniile pentru care se elaboreaz normele generale de protecie a muncii sunt cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege.

(4) Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare elaboreaz norme specifice activitilor nucleare si exercita controlul cu privire la respectarea acestora.

(5) Activitile din economia naional pentru care se elaboreaz norme specifice de securitate a muncii sunt cuprinse in anexa nr. 2 la prezenta lege.

(6) Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa elaboreze instruciuni proprii de aplicare a normelor de protecie a muncii, in funcie de particularitile proceselor de munca.

Art. 6. - (1) Ministerul Sntii emite norme obligatorii privind igiena muncii si avizeaz standarde si acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sntatea salariailor la locul de munca.

(2) Domeniile pentru care se elaboreaz normele de igiena a muncii sunt cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege.

Art. 7. - (1) Contractele colective de munca ce se ncheie la nivelul unitilor, grupurilor de uniti, ramurilor de activiti, precum si la nivel naional vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protecia muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi, a cror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

(2) In contractele individuale de munca, in conveniile civile, cu excepia celor care au drept obiect activiti casnice, precum si in contractele de colarizare vor fi stipulate clauze privind protecia muncii, stabilindu-se si rspunderea prilor.

(3) Conveniile internaionale si contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romane cu parteneri strini, in vederea efecturii de lucrri cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protecia muncii.

Art. 8. - (1) In regulamentele privind organizarea si funcionarea persoanelor juridice vor fi stabilite obligaii si rspunderi in domeniul proteciei muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) In funcie de natura, complexitatea si riscurile specifice activitii desfurate, precum si de numrul salariailor, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuii in domeniul proteciei muncii sau, dup caz, vor organiza compartimente de protecie a muncii.

Art. 9. - (1) Desfurarea activitilor de producie sau a prestaiilor de servicii este condiionat de obinerea autorizaiei de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii, emisa de inspectoratele teritoriale de munca, cu excepia activitilor desfurate de unitile din subordinea organelor si a serviciilor prevzute la art. 4 alin. (2).

(2) Persoanele juridice si persoanele fizice au obligaia sa confirme anual la inspectoratul teritorial de munca faptul ca se pstreaz condiiile iniiale pentru care s-a eliberat autorizaia de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii.

Art. 10. - Cheltuielile aferente realizrii masurilor de protecie a muncii vor fi suportate de la capitolul "Alte cheltuieli de exploatare" ale persoanelor juridice si persoanelor fizice, precum si din sumele prevzute cu aceasta destinaie in bugetele instituiilor publice sau, dup caz, din fondurile de investiii.

Art. 11. - (1) Activitile de interes naional in domeniul proteciei muncii si sursele de acoperire a cheltuielilor necesare in vederea realizrii acestora se aproba de ctre Guvern, la propunerea Ministerului Muncii si Proteciei Sociale.

(2) Activitile de cercetare tiinifica in domeniul proteciei muncii, de interes naional, se finaneaz din fondurile prevzute pentru acestea, potrivit legii.

CAPITOLUL IIEchipamentele tehnice, echipamentul individual de protecie si de lucru, alimentaia de protecie si materialele igienico-sanitare

Art. 12. - (1) In sensul prezentei legi, sunt echipamente tehnice: mainile, utilajele, instalaiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemntoare necesare in procesul muncii.

(2) Echipamentele tehnice trebuie sa corespunda prevederilor din normele, standardele si din alte reglementari referitoare la protecia muncii si sa nu prezinte pericol pentru sntatea sau viata salariailor, a persoanelor aflate in unitate in interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigura protecia muncii potrivit prevederilor art. 3.

(3) Echipamentele tehnice din producia interna si din import trebuie sa fie dotate cu aparatura de msur i control al parametrilor tehnologici, precum si de prevenire si avertizare a strilor de pericol.

(4) Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si utilizate numai daca ndeplinesc condiiile de protecie a muncii certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii si Proteciei Sociale.

Art. 13. - (1) In sensul prezentei legi, echipamentul individual de protecie reprezint mijloacele cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc.

(2) Echipamentul individual de protecie se acorda, obligatoriu si gratuit, salariailor, precum si altor categorii de persoane care desfoar activiti la persoanele juridice sau fizice prevzute la art. 2, potrivit criteriilor stabilite in Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protecie, elaborat de Ministerul Muncii si Proteciei Sociale.

(3) In cazul degradrii echipamentului individual de protecie, respectiv al pierderii calitilor de protecie, se acorda obligatoriu un nou echipament.

(4) Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protecie nainte de termenul de utilizare prevzut, din vina purttorului, atrage rspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.

Art. 14. - (1) In sensul prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezint mijloacele pe care persoanele juridice si fizice le acorda unui salariat in vederea utilizrii lor in timpul procesului de munca pentru a le proteja mbrcmintea i nclmintea.

(2) Echipamentul individual de lucru se acorda de ctre persoanele juridice in condiiile negociate prin contractele colective de munca.

(3) Cheltuielile necesare pentru achiziionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate in proporie de 50% de la capitolul "Alte cheltuieli de exploatare" ale persoanelor juridice sau din sumele prevzute cu aceasta destinaie in buget pentru unitile finanate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar diferena se suporta de ctre beneficiari.

Art. 15. - (1) Unitile productoare de echipament individual de protecie si de echipament individual de lucru sunt obligate sa respecte condiiile de realizare a sortimentelor prevzute in standardele romaneti corespunztoare.

(2) Importul si introducerea in fabricaie a sortimentelor de echipament individual de protecie si echipament individual de lucru se pot face numai dup avizarea prototipurilor de ctre Ministerul Muncii si Proteciei Sociale.

(3) Sortimentele de echipament individual de protecie pot fi comercializate si utilizate numai dup certificarea calitii de protecie a acestora de ctre organisme recunoscute de Ministerul Muncii si Proteciei Sociale.

Art. 16. - Alimentaia de protecie se acorda, obligatoriu si gratuit, de ctre persoanele juridice si fizice persoanelor care lucreaz in locuri de munca cu condiii grele si vtmtoare, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sntii si Ministerul Muncii si Proteciei Sociale.

Art. 17. - (1) Materialele igienico-sanitare se acorda, obligatoriu si gratuit, de ctre persoanele juridice si fizice persoanelor care i desfoar activitatea in locuri de munca al cror specific impune o igiena personala deosebita.

(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc pe baza normelor elaborate de Ministerul Sntii.

CAPITOLUL IIIObligaii privind realizarea masurilor de protecie a muncii

Art. 18. - (1) In vederea asigurrii condiiilor de protecie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum si persoana fizica au urmtoarele obligaii:

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si execuie a construciilor, a echipamentelor tehnice, precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricaie, soluii conforme normelor de protecie a muncii, prin a cror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidentare si de mbolnvire profesionala a salariailor si a altor persoane participante la procesul de munca;

b) sa solicite inspectoratului teritorial de munca autorizarea funcionarii unitii din punct de vedere al proteciei muncii, sa menin condiiile de lucru pentru care s-a obinut autorizaia si sa ceara revizuirea acesteia in cazul modificrii condiiilor iniiale in care a fost emisa;

c) sa stabileasc masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protecie a muncii, corespunztor condiiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitii;

d) sa stabileasc pentru salariai si pentru ceilali participani la procesul de munca atribuiile si rspunderea ce le revin in domeniul proteciei muncii, corespunztor funciilor exercitate;

e) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecie a muncii, corespunztor condiiilor in care se desfoar activitatea la locurile de munca;

f) sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu, cunoaterea si aplicarea, de ctre toi salariaii si participanii la procesul de munca, a masurilor tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul proteciei muncii;

g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii si educrii salariailor si participanilor la procesul de munca: afie, pliante, filme, diafilme si altele asemenea cu privire la protecia muncii;

h) sa asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;

i) sa asigure, pe cheltuiala unitii, instruirea, testarea si perfecionarea profesionala a persoanelor cu atribuii in domeniul proteciei muncii;

j) sa ia masuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor si a profesiilor prevzute in normele de protecie a muncii;

k) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificrii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaz sa o execute;

l) sa tina evidenta locurilor de munca cu condiii deosebite: vtmtoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor;

m) sa asigure funcionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msura si control, precum si a instalaiilor de captare, reinere si neutralizare a substanelor nocive degajate in desfurarea proceselor tehnologice;

n) sa prezinte documentele si sa dea relaiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efecturii cercetrii accidentelor de munca;

o) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu prilejul controalelor si al cercetrii accidentelor de munca;

p) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, salariaii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;

r) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentailor si a altor persoane participante la procesul de munca.

(2) Realizarea efectiva a obligaiilor prevzute in alineatul precedent revine persoanelor cu atribuii in organizarea si conducerea procesului de munca.

Art. 19. - Persoanele prevzute la art. 3 sunt obligate:

a) sa i nsueasc si sa respecte normele de protecie a muncii si masurile de aplicare a acestora;

b) sa desfoare activitatea in aa fel inct s nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala att propria persoana, cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca;

c) sa aduc la cunotina conductorului locului de munca orice defeciune tehnica sau alta situaie care constituie un pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala;

d) sa aduc la cunotina conductorului locului de munca accidentele de munca suferite de propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;

e) sa opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa l informeze de ndat pe conductorul locului de munca;

f) sa utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care a fost acordat;

g) sa dea relaiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul proteciei muncii.

CAPITOLUL IVCoordonarea si controlul activitii de protecie a muncii

Art. 20. - Ministerul Muncii si Proteciei Sociale exercita coordonarea si controlul activitii de protecie a muncii si are urmtoarele atribuii principale:

a) coordoneaz elaborarea normelor de aplicare a legii si a altor acte normative in domeniul proteciei muncii;

b) colaboreaz cu ministerele si cu organele lor teritoriale specializate, in domeniul proteciei muncii;

c) autorizeaz, din punct de vedere al proteciei muncii, funcionarea persoanelor juridice si fizice si retrage autorizaia in cazul modificrii condiiilor pentru care a fost emisa;

d) atesta persoane fizice si abiliteaz persoane juridice pentru a presta servicii in domeniul proteciei muncii;

e) recunoate laboratoare si organisme, in scopul certificrii calitii de protecie a muncii a echipamentelor tehnice si a echipamentelor individuale de protecie;

f) cerceteaz, sub aspectul cauzelor si rspunderii juridice, accidentele de munca colective, accidentele de munca mortale, accidentele care au produs invaliditate, precum si accidentele tehnice si avariile care ar fi putut pune in pericol sntatea sau viata salariailor si a celorlali participani la procesul de munca;

g) stabilete masuri obligatorii in vederea prevenirii producerii evenimentelor prevzute la lit. f);

h) avizeaz dosarele de cercetare a accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca, ntocmite de comisiile de cercetare ale persoanelor juridice;

i) avizeaz prototipurile sortimentelor de echipament individual de protecie si de lucru, in vederea introducerii acestora in fabricaie;

j) aproba clasificarea minelor din punct de vedere al emanaiilor de gaze, in baza documentaiilor prezentate de persoanele juridice;

k) coordoneaz, in colaborare cu Agenia Naional pentru tiina, Tehnologie si Inovare4),elaborarea programului de cercetare de interes naional in domeniul proteciei muncii;

l) organizeaz, mpreuna cu Ministerul Educaiei Naionale, activitatea de pregtire generala in domeniul proteciei muncii pentru instituiile de nvmnt gimnazial, liceal, profesional, de ucenici, tehnic, de maitri, postliceal si superior;

m) organizeaz, in colaborare cu Ministerul Educaiei Nationale5), formarea specialitilor in domeniul proteciei muncii, prin cursuri postliceale si postuniversitare;

n) desfoar activiti de informare-documentare cu privire la protecia muncii, asigurnd elaborarea si editarea de crti, reviste, brouri, pliante, afie si alte publicaii in acest domeniu si avizeaz materiale elaborate in acest scop;

o) elaboreaz, in colaborare cu Ministerul Sntii si cu Institutul Naional de Statistica si Studii Economice6), sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

p) efectueaz studii, analize, expertize tehnice si acorda consultaii si asistenta tehnica in probleme de protecie a muncii, pe baza de contracte ncheiate cu persoane juridice si persoane fizice din tara si din strintate, plata lucrrilor fcndu-se pe baza de tarife stabilite prin ordin al ministrului muncii si proteciei sociale, iar sumele rezultate vor fi gestionate in regim extrabugetar si se vor utiliza pentru acoperirea cheltuielilor curente, de capital si de personal;

r) reprezint statul, ca organ de specialitate in domeniul proteciei muncii, in relaiile de cooperare internaionala.

Art. 21. - (1) Veniturile gestionate in regim extrabugetar se pstreaz la trezoreria statului, sunt purttoare de dobnda, iar cele ramase neutilizate la finele anului se reporteaz in anul urmtor, fiind utilizate cu aceeai destinaie.

(2) Organizarea si funcionarea compartimentelor prevzute la art. 20 lit. p) se stabilesc prin ordin al ministrului muncii si proteciei sociale, cu avizul Ministerului Finanelor.

Art. 22. - Inspectorii de munca sunt autorizai:

a) sa exercite controlul la persoane juridice si fizice, privind modul in care se respecta legislaia de protecie a muncii;

b) sa aib acces liber, permanent si fr ntiinare prealabila, in sediul persoanei juridice si in orice alt loc de munca organizat de aceasta;

c) sa ceara informaii de la orice persoana care participa la procesul de munca, cu privire la activitatea de protecie a muncii;

d) sa solicite conducerii persoanei juridice, precum si persoanei fizice documentele si informaiile necesare in vederea realizrii controlului sau efecturii cercetrii accidentelor de munca;

e) sa efectueze sau sa solicite msurtori si determinri pentru clarificarea unor situaii de pericol si sa ia probe de produse si materiale pentru examinarea lor in afara unitii, atunci cnd situaia constatata o impune;

f) sa dispun sistarea unei activiti sau oprirea din funciune a echipamentelor tehnice cnd constata o stare de pericol iminent de accidentare sau de mbolnvire profesionala si sa sesizeze, dup caz, Ministerul Muncii si Proteciei Sociale si organele de urmrire penala;

g) sa propun conducerii inspectoratului teritorial de munca retragerea autorizaiei de funcionare a persoanei juridice sau a persoanei fizice, din punct de vedere al proteciei muncii, daca constata ca, prin modificarea condiiilor care au stat la baza emiterii acesteia, nu se respecta normele de protecie a muncii;

h) sa aplice sanciuni, potrivit legii, in situaia in care constata nclcri ale prevederilor actelor normative in domeniul proteciei muncii.

Art. 23. - Inspectorul de munca este obligat:

a) sa nu aib un interes patrimonial in raporturile cu persoana juridica sau fizica, in executarea atribuiilor sale;

b) sa nu dezvluie, nici dup ncetarea funciei de inspector, secrete de fabricaie sau de comer ori procedee de exploatare, precum si alte date cu caracter secret, cunoscute cu ocazia exercitrii atribuiilor sale;

c) sa pstreze confidenialitate asupra sursei de informare in legtura cu sesizrile sau plngerile primite, referitoare la defeciunile din instalaii sau la nclcarea dispoziiilor legale, si sa nu fac cunoscut persoanei juridice si persoanei fizice faptul ca s-a procedat la efectuarea inspeciei ca urmare a unei plngeri.

CAPITOLUL VAccidentele de munca si bolile profesionale

Art. 24. - (1) In sensul prezentei legi, prin accident de munca se nelege vtmarea violenta a organismului, precum si intoxicaia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza cruia se desfoar activitatea, si care provoac incapacitate temporara de munca de cel puin 3 zile, invaliditate ori deces.

(2) Este, de asemenea, accident de munca:

a) accidentul suferit de elevi, studeni si ucenici in timpul efecturii practicii profesionale;

b) accidentul suferit de cei care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activiti culturale, sportive, in timpul si din cauza ndeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativa, pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public sau pentru salvarea de viei omeneti;

d) accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasrii de la locul de munca la domiciliu si invers;

e) accidentul cauzat de activiti care nu au legtura cu procesul muncii, daca are loc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acetia, in timpul programului de munca si nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului.

Art. 25. - Accidentul de munca se clasifica, in raport cu urmrile produse si cu numrul persoanelor accidentate, in:

a) accident care produce incapacitate temporara de munca de cel puin 3 zile;

b) accident care produce invaliditate;

c) accident mortal;

d) accident colectiv, cnd sunt accidentate cel puin trei persoane in acelai timp si din aceeai cauza.

Art. 26. - (1) Accidentul de munca va fi comunicat de ndata conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice de ctre conductorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunotina despre producerea accidentului.

(2) Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dup caz, urmat de invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de ndata de ctre conducerea persoanei juridice sau, dup caz, de persoana fizica, in calitate de angajator, inspectoratului teritorial de munca si, dup caz, organelor de urmrire penala competente, potrivit legii.

(3) In cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in ndeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt angajai accidentaii va anuna de ndata inspectoratul teritorial de munca din judeul in raza cruia s-a produs accidentul.

(4) In cazul prevzut la alin. (3) organele Ministerului de Interne competente, potrivit legii, vor trimite organelor prevzute la art. 27, in termen de 5 zile de la data solicitrii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului, la cererea acestora.

Art. 27. - (1) Cercetarea accidentelor de munca se efectueaz astfel:

a) de ctre persoana juridica, in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca;

b) de ctre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca salariailor angajai la persoane fizice;

c) de ctre Ministerul Muncii si Proteciei Sociale, in cazul accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile.

(2) Rezultatul cercetrii accidentului de munca se va consemna intr-un proces-verbal care va stabili:

a) cauzele si mprejurrile in care a avut loc accidentul;

b) prevederile din normele de protecie a muncii care nu au fost respectate;

c) persoanele care se fac rspunztoare de nerespectarea normelor de protecie a muncii;

d) sanciunile aplicate;

e) persoana juridica sau fizica la care se nregistreaz accidentul de munca;

f) masurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente.

(3) In caz de deces al persoanei accidentate in munca unitatea medico-legala competenta este obligata sa nainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie de pe raportul de constatare medico-legala.

Art. 28. - (1) nregistrarea accidentului de munca se face in baza procesului-verbal de cercetare, de ctre persoana juridica, precum si de ctre persoana fizica, la care s-a produs accidentul.

(2) Accidentele suferite de elevi, studeni si ucenici in timpul desfurrii practicii profesionale se nregistreaz de ctre persoana juridica unde se desfoar practica.

(3) Accidentul suferit de o persoana in condiiile prevzute la art. 24 alin. (2) lit. b) se nregistreaz de ctre persoana juridica ce a organizat aciunea respectiva.

(4) Accidentul de munca suferit de o persoana in condiiile art. 24 alin. (2) lit. c) se nregistreaz de ctre persoana juridica sau fizica unde s-a produs evenimentul; in cazul accidentului de aceasta natura, produs in afara incintei persoanei juridice sau la persoana fizica si care nu are nici o legtura cu acestea, nregistrarea se face de ctre primria in a crei raza teritoriala s-a produs.

(5) Accidentul de munca survenit in condiiile prevzute la art. 24 alin. (2) lit. d) se nregistreaz de ctre persoana juridica sau fizica la care este ncadrat accidentatul.

Art. 29. - Accidentul de munca nregistrat de persoana juridica si persoana fizica se raporteaz de ctre acestea la inspectoratul teritorial de munca.

Art. 30. - (1) In sensul prezentei legi, bolile profesionale sunt afeciunile care se produc ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.

(2) Sunt boli profesionale si afeciunile suferite de elevi, studeni si ucenici in timpul efecturii practicii profesionale, in condiiile prevzute la alin. (1).

Art. 31. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de ctre medicii unitii sanitare care acorda asistenta medicala participanilor la procesul de munca desfurat de persoana juridica, precum si de persoana fizica.

(2) Bolile profesionale se comunica inspectoratului judeean de politie sanitara si medicina preventiva, indiferent daca sunt sau nu urmate de incapacitate temporara de munca.

Art. 32. - (1) Cercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, in vederea confirmrii sau infirmrii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor mbolnviri din aceleai cauze se fac de inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva al judeului, respectiv al municipiului Bucureti, mpreuna cu inspectoratul teritorial de munca.

(2) Rezultatul cercetrii bolii profesionale se consemneaz intr-un proces-verbal care va cuprinde elementele prevzute la art. 27 alin. (2).

(3) Intoxicaia acuta profesionala se declara, se cerceteaz si se nregistreaz att ca boala profesionala, cat si ca accident de munca.

Art. 33. - (1) nregistrarea bolilor profesionale se face, in baza procesului-verbal de cercetare, de ctre persoana juridica si de persoana fizica la care s-a produs mbolnvirea.

(2) Bolile profesionale nregistrate de persoana juridica si de persoana fizica se raporteaz la inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva al judeului, respectiv al municipiului Bucureti.

CAPITOLUL VIRspunderea juridica

Art. 34. - nclcarea dispoziiilor legale privitoare la protecia muncii atrage rspunderea disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dup caz, potrivit legii.

Art. 35. - Neluarea vreuneia dintre masurile prevzute de dispoziiile legale referitoare la protecia muncii, de ctre persoana care are ndatorirea de a lua aceste masuri la locul de munca, daca prin aceasta se creeaz un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de mbolnvire profesionala, constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 36. - Neluarea vreuneia dintre masurile prevzute de dispoziiile legale referitoare la protecia muncii, de ctre persoana care are ndatorirea de a lua aceste masuri la locurile de munca ce prezint un pericol deosebit, daca prin aceasta se creeaz posibilitatea producerii unui accident de munca sau de mbolnvire profesionala, constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Art. 37. - Nerespectarea de ctre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protecia muncii, daca prin aceasta se creeaz un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de mbolnvire profesionala, constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Art. 38. - Nerespectarea de ctre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protecia muncii, la locurile de munca ce prezint un pericol deosebit, daca prin aceasta se creeaz posibilitatea producerii unui accident de munca sau de mbolnvire profesionala, constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 39. - Repunerea in funciune a instalaiilor, mainilor si utilajelor anterior eliminrii tuturor deficientelor pentru care s-a dispus oprirea acestora constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 40. - Daca faptele prevzute la art. 35-39 sunt svrite din culpa, minimul si maximul special al pedepsei se reduc la jumtate.

Art. 41. - (1) Constituie contravenii faptele svrite de persoanele juridice si persoanele fizice, aflate in una dintre situaiile prevzute de prezenta lege, daca nu au fost comise in astfel de condiii inct, potrivit legii penale, sa fie considerate infraciuni.

(2) Constituie contravenie si se sancioneaz cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 18 alin. (1) lit. o).

(3) Constituie contravenii si se sancioneaz cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei nerespectarea prevederilor art. 9 si ale art. 18 alin. (1) lit. b), precum si nerespectarea de ctre persoana fizica si juridica a dispoziiilor art. 22 lit. a), b) si e) privind exercitarea atribuiilor de ctre inspectorul de munca.

(4) Constituie contravenii si se sancioneaz cu amenda de la 3.500.000 lei la 7.000.000 lei urmtoarele:

a) incalcarea dispoziiilor art. 8 alin. (2), ale art. 12 alin. (2)-(4), ale art. 13 alin. (2) si (3) si ale art. 18 alin. (1) lit. a) si m);

b) neluarea masurilor prevzute in norme, care sa previn prezenta peste limitele admise in norme a factorilor nocivi chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman, in procesul de munca;

c) darea in exploatare sau repunerea in funciune, pariala sau totala, a construciilor, echipamentelor tehnice noi sau reparate, precum si aplicarea unor procese tehnologice care nu corespund normelor de protecie a muncii;

d) nentocmirea sau nerespectarea documentaiilor tehnice pentru executarea lucrrilor care necesita masuri speciale de sigurana;

e) neluarea masurilor pentru prevenirea si lichidarea avariilor;

f) folosirea surselor de foc deschis si fumatul in locurile in care acestea sunt interzise prin norme;

g) neluarea masurilor de protecie a muncii pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, la executarea, exploatarea, ntreinerea si repararea instalaiilor si a echipamentelor electrice, precum si a masurilor pentru prevenirea efectelor electricitii statice si a descrcrilor atmosferice;

h) nerespectarea masurilor de protecie a muncii privind depozitarea, manipularea, transportul sau utilizarea materialelor toxice, corosive, inflamabile, a pesticidelor, precum si a deeurilor rezultate;

i) neasigurarea sau nefolosirea instalaiilor electrice de construcie adecvate, la locurile de munca unde exista pericole de incendiu sau de explozie;

j) nerespectarea normelor de protecie a muncii privind asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor tehnice;

k) incalcarea dispoziiilor legale referitoare la asigurarea si utilizarea fondului necesar pentru realizarea masurilor de protecie a muncii.

(5) Constituie contravenii si se sancioneaz cu amenda de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei urmtoarele:

a) incalcarea dispoziiilor art. 15 si ale art. 18 alin. (1) lit. c)-l);

b) incalcarea dispoziiilor art. 16 si ale art. 17 alin. (1);

c) nerespectarea normelor de protecie a muncii privind transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor tehnice, materialelor si produselor;

d) nerespectarea masurilor de sigurana prevzute in normele privind lucrul la nlime, in spatii nchise si in condiii de izolare;

e) nerespectarea normelor privind delimitarea, ngrdirea si semnalizarea zonelor periculoase, golurilor, spturilor, puurilor si luminatoarelor;

f) nerespectarea masurilor de protecie a muncii pentru asigurarea exploatrii fr pericole a instalaiilor de sudare, a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalaiilor mecanice sub presiune, a conductelor prin care circula fluide sub presiune si a altor asemenea echipamente tehnice;

g) nerespectarea normelor privind ntreinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor tehnice;

h) nerespectarea normelor privind exploatarea in condiii de sigurana a mijloacelor de transport si a celor de ridicat;

i) nerespectarea normelor de protecie a muncii privind aplicarea metodelor de exploatare miniera, execuia, exploatarea si ntreinerea lucrrilor miniere, realizarea si funcionarea sistemului de aeraj, corespunztor clasificrii minelor din punct de vedere al emanaiilor de gaze.

(6) Constituie contravenii si se sancioneaz cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei urmtoarele:

a) incalcarea dispoziiilor art. 7 alin. (2) si (3), ale art. 8 alin. (1), ale art. 18 alin. (1) lit. p) si r), ale art. 19 lit. b) si e) si ale art. 26 alin. (2);

b) incalcarea normelor de protecie a muncii privind timpul de munca, munca in schimburi si intensitatea muncii;

c) nerespectarea normelor privind asigurarea, marcarea si ntreinerea cailor de acces si de circulaie;

d) neasigurarea iluminatului de sigurana la locurile de munca prevzute in normele de protecie a muncii;

e) prsirea echipamentelor tehnice aflate in funciune sau ncredinarea supravegherii acestora unor persoane neautorizate;

f) nerespectarea normelor privind organizarea si desfurarea activitii de salvare.

(7) Constituie contravenii si se sancioneaz cu amenda de la 1.500.000 lei la 2.500.000 lei urmtoarele:

a) incalcarea dispoziiilor art. 18 alin. (1) lit. n), ale art. 19 lit. a), c), d), f) si g), ale art. 26 alin. (1) si (3), ale art. 27 alin. (1) lit. a) si alin. (3), ale art. 28 alin. (1)-(5) si ale art. 29;

b) incalcarea dispoziiilor art. 33 alin. (1) si (2);

c) accesul persoanelor neautorizate la locurile de munca ce prezint pericol deosebit;

d) nerespectarea normelor privind organizarea activitii de pstrare, ntreinere si denocivizare a echipamentului de protecie;

e) nentocmirea documentelor de urmrire a parametrilor funcionali ai echipamentelor tehnice si a rapoartelor de serviciu pentru instalaiile cu regim special de exploatare;

f) nerespectarea prevederilor referitoare la ntocmirea si trimiterea in termen a rapoartelor si datelor in legtura cu situaia proteciei muncii.

Art. 42. - (1) Constatarea contraveniilor si aplicarea amenzilor prevzute la art. 41 alin. (2)-(7) se fac de ctre inspectorii de munca din cadrul Inspeciei Muncii; sumele ncasate cu titlu de amenda se fac venit la bugetul de stat in procent de 85%, iar 15% constituie fond de stimulare a personalului angajat la Inspecia Muncii.

(2) Constatarea contraveniilor si aplicarea amenzilor prevzute la art. 41 alin. (4) lit. b) si h), alin. (5) lit. b), alin. (6) lit. b) si alin. (7) lit. b), d) si f) se fac si de ctre inspectorii de politie sanitara si medicina preventiva din cadrul Ministerului Sntii.

(3) In caz de constatare a unei situaii care se ncadreaz in prevederile art. 35-39, inspectorii prevzui la alin. (1) si (2) vor sesiza de ndata organele de urmrire penala competente, potrivit legii.

Art. 43. - Sanciunile contravenionale se aplica persoanelor juridice si persoanelor fizice, angajatori sau angajai.

Art. 44. - (1) Persoanele sancionate contravenional pot formula plngere mpotriva procesului-verbal de constatare a contraveniei in termen de 15 zile de la data comunicrii, la judectoria in a crei raza teritoriala a fost svrit contravenia.

(2) Hotrrile judectoreti pronunate in condiiile alin. (1) sunt supuse recursului.

Art. 45. - Dispoziiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sancionarea contraveniilor sunt aplicabile in msura in care nu conin dispoziii contrare prezentei legi.

Art. 46. - (1) Persoanele juridice si persoanele fizice rspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in msura in care daunele nu sunt acoperite integral prin prestaiile asigurrilor sociale de stat.

(2) La stabilirea despgubirilor cuvenite persoanelor angajate cu convenii civile se va tine seama de categoriile si de cuantumul drepturilor care se acorda salariailor potrivit legislaiei asigurrilor sociale de stat.

CAPITOLUL VIIDispoziii tranzitorii si finale

Art. 47. - (1) Persoanele juridice si persoanele fizice care i desfoar activitatea fr a fi autorizate din punct de vedere al proteciei muncii, la data intrrii in vigoare a prezentei legi, sunt obligate sa solicite inspectoratelor teritoriale de munca emiterea autorizaiei de funcionare.

(2) Termenul privind obligaia de a solicita emiterea autorizaiei de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii, pentru persoanele fizice si persoanele juridice prevzute la alin. (1), este de 3 luni de la data intrrii in vigoare a prezentei legi.

Art. 48. - (1) Ministerul Muncii si Proteciei Sociale in colaborare cu organele de stat competente va elabora, in termen de 30 de zile de la data publicrii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, norme metodologice in aplicarea prevederilor acesteia, referitoare la:

a) autorizarea funcionarii persoanelor juridice din punct de vedere al proteciei muncii;

b) certificarea calitii de protecie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protecie si de lucru si avizarea introducerii lor in fabricaie;

c) certificarea calitii, din punct de vedere al securitii muncii, a echipamentelor tehnice;

d) avizarea documentaiilor cu caracter tehnic de informare si de instruire in domeniul proteciei muncii;

e) clasificarea minelor din punct de vedere al emanaiilor de gaze;

f) comunicarea, cercetarea, nregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de munca si declararea, confirmarea, nregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum si a celorlali indicatori care definesc morbiditatea profesionala;

g) finanarea cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protecie a muncii;

h) locul de munca cu pericol deosebit si pericol iminent de accidentare.

(2) Normele metodologice se vor publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

Art. 49. - In sensul prezentei legi, prin loc de munca cu pericol deosebit se nelege locul de munca ce prezint un nalt risc de accidentare sau mbolnvire profesionala, care, datorita caracteristicilor proprii procesului tehnologic sau mediului de munca, instalaiilor si utilajelor cu regim de funcionare continuu sau cu grad ridicat de pericol in exploatare, necesita cunoaterea si respectarea cu strictee a disciplinei tehnologice, a normelor de securitate a muncii, a regulilor de ordine si disciplina a muncii, pentru prevenirea oricror avarii, explozii, incendii sau alte accidente tehnice cu consecine grave.

Art. 50. - In sensul prezentei legi, prin pericol iminent de accidentare se nelege situaia in care se poate produce in orice moment accidentarea sau mbolnvirea profesionala a unuia sau a mai multor salariai.

Art. 51. - In sensul prezentei legi, prin practica profesionala se nelege instruirea practica, specifica meseriei si specialitii in care se pregtesc elevii, studenii si ucenicii in atelierele si laboratoarele persoanelor juridice, precum si in atelierele persoanelor fizice.

Art. 52. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege, se modifica si se completeaz prin hotrre a Guvernului, in funcie de apariia unor domenii sau activiti noi in economia naional.

Art. 53. - (1) Prezenta lege intra in vigoare dup 60 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

(2) Pe data intrrii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 5/1965 cu privire la protecia muncii, H.C.M. nr. 2.896/1966 privind declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, H.C.M. nr. 304/1975 privind acordarea, utilizarea si ntreinerea echipamentului de protecie si echipamentului de lucru, H.C.M. nr. 1.672/1974 privind planificarea, finanarea si raportarea cheltuielilor de protecie a muncii, H.C.M. nr. 2.494/1969 pentru stabilirea si sancionarea contraveniilor in domeniul muncii si ocrotirilor sociale, precum si alte dispoziii contrare prezentei legi.

1) Conform Hotrrii Guvernului nr. 18 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Finanelor este "Ministerul Finanelor Publice".

2) Conform Hotrrii Guvernului nr. 4 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 9 din 9 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Muncii si Proteciei Sociale este "Ministerul Muncii si Solidaritii Sociale".

3) Conform Hotrrii Guvernului nr. 22 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 16 din 10 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Sntii este "Ministerul Sntii si Familiei".

4) A se vedea Hotrrea Guvernului nr. 23 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2001.

5) Conform Hotrrii Guvernului nr. 23 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Educaiei Naionale este "Ministerul Educaiei si Cercetrii".

6) A se vedea Ordonana Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea si completarea Ordonanei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 426 din 2 septembrie 2000.

Norme generale de protectia muncii

Norme specifice echipamentelor de ridicat si transport intern

CAPITOLUL IV

Echipamentele tehnice mobile, cu sau fr autopropulsie

Art.333. Echipamentul tehnic pe care este necesar prezena angajailor Trebuie amenajat astfel nct s reduc riscurile pentru acetia in timpul deplasrii.

Art.334. Atunci cnd o blocare accidental a elementelor de transmisie a puterii ntre un echipament tehnic mobil i accesoriile sale i/sau orice remorc poate genera un risc specific, echipamentul tehnic mobil trebuie echipat sau adaptat astfel nct s se previn blocrile elementelor de transmisie a puterii.

Art.335. Atunci cnd elementele de transmisie a puterii ntre echipamente tehnice mobile se pot mbcsi sau deteriora prin contact cu solul trebuie prevzute faciliti pentru susinerea acestora.

Echipamentul tehnic mobil pentru care este necesara prezenta mai multor angajai, trebuie s limiteze, n condiiile efective de utilizare, riscurile generate de rsturnarea echipamentului tehnic, astfel:

- fie printr-o structur de protecie care s asigure c echipamentul nu se rstoarn mai mult de 90 fa de perpendiculara la sol;

- fie printr-o structur care s asigure un spaiu suficient mprejurul angajailor dac rsturnarea poate depi 90 fa de perpendiculara la sol;

- fie prin alte dispozitive cu efect echivalent.

(2) Structurile de protecie pot fi parte integrant a echipamentului tehnic.

(3) Structurile de protecie nu sunt necesare atunci cnd echipamentul tehnic este stabil n cursul funcionalii sau atunci cnd construcia face ca rsturnarea s fie imposibil.

(4) Atunci cnd exist riscul ca un lucrtor s fie strivit ntre pri ale echipamentului tehnic i sol, n cazul unei rsturnri a echipamentului, trebuie instalat un sistem de reinere pentru angajaii transportai.

Art.337. Autostivuitoarele cu furc pe care sunt necesari unul sau mai muli angajai trebuie adaptate sau echipate astfel nct s se reduc riscul de rsturnare al autostivuitorului, de exemplu:

- prin instalarea unei cabine pentru conductor, sau printr-o structur care s previn rsturnarea autostivuitorului.

sau

- printr-o structur care s asigure pentru angajaii n cauz, rmnerea unui spaiu suficient ntre sol i anumite pri ale autostivuitorului, n caz de rsturnare, sau

printr-o structur care s rein angajaii pe scaunul de conducere astfel nct s se previn strivirea lor de pri ale autostivuitorului care se rstoarn.

Art.338. Echipamentul tehnic cu autopropulsie care n deplasarea sa poate s genereze riscuri pentru persoane, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a) s aib faciliti pentru a preveni pornirea neautorizat;

b) s aib faciliti adecvate pentru reducerea la minimum a consecinelor unei ciocniri, atunci cnd exist mai multe echipamente tehnice care se deplaseaz n acelai timp pe aceeai in;

c) s fie prevzut cu un dispozitiv pentru frnare i oprire. Dac

condiiile de securitate o cer, n caz de defectare a dispozitivului principal, trebuie s fie disponibil, pentru frnarea i oprirea echipamentului tehnic, un dispozitiv de ajutor, acionabil prin organe de comand accesibile cu uurin sau prin sisteme automate;

d) atunci cnd cmpul de vizibilitate direct al conductorului este necorespunztor din punctul de vedere al securitii, trebuie instalate dispozitive auxiliare adecvate pentru mbuntirea vizibilitii;

e) echipamentul tehnic proiectat pentru a fi utilizat pe timpul nopii sau n locuri ntunecoase, trebuie dotat cu un dispozitiv de iluminat adecvat lucrrilor de efectuat i trebuie s asigure o securitate suficient pentru angajai;

f) echipamentul tehnic la care exist un pericol de incendiu, datorat lui nsui ori remorcii i/sau ncrcturii, susceptibil s pericliteze angajaii, trebuie echipat cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor atunci cnd astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;

g) echipamentul tehnic telecomandat trebuie s se opreasc automat atunci cnd iese din spaiul de aciune al telecomenzii;

h) echipamentul tehnic telecomandat care, n condiiile prevzute pentru utilizare, poate s striveasc sau loveasc angajaii, trebuie s fie echipat cu mijloace de protecie fa de aceste riscuri, n afara cazului n care exist alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.

Art.339. Echipamentul tehnic trebuie s fie condus numai de angajai care au fost instruii, n mod adecvat, pentru a conduce n condiii de securitate un astfel de echipament.

Art.340. Dac echipamentul tehnic se deplaseaz ntr-o zon n care se lucreaz, trebuie stabilite i respectate reguli de circulaie adecvate.

Art.341. (1) Pentru a se preveni ptrunderea angajailor care se deplaseaz pe jos n zona de operare a echipamentului tehnic cu autopropulsie, trebuie luate msuri organizatorice adecvate.

(2) Dac sarcina de munc poate fi ndeplinit numai dac sunt prezeni angajai care se deplaseaz pe jos, trebuie luate msuri corespunztoare pentru a se preveni accidentarea acestora de ctre echipament.

Art.342. Transportul angajailor pe echipamente tehnice mobile acionate mecanic este permis numai dac sunt prevzute amplasamente de securitate n acest scop. Dac sarcina de munc se efectueaz n timpul deplasrii.

vitezele trebuie reduse att ct este necesar.

Art.343. Echipamentul tehnic mobil dotat cu un motor cu ardere intern nu trebuie utilizat n zonele n care se lucreaz dac nu pot fi asigurate cantiti de aer suficiente astfel nct s nu existe riscuri pentru sntatea sau securitatea angajailor.

CAPITOLUL VI

Instalaii sub presiune, de ridicat i de transportat

Art.393. Proiectarea, fabricarea, montarea, exploatarea i verificarea instalaiilor sub presiune, de ridicat i de transportat, trebuie s se fac n conformitate cu prescripiile tehnice - colecia Inspeciei pentru cazane, recipiente sub presiune i instalaii de ridicat (ISCIR) i normele de protecia nimicii aplicabile.

Art.394. Se interzice utilizarea instalaiilor sub presiune, de ridicat i de transportat, fr avizul tehnic i verificarea ISCIR.

Art.395. Executarea interveniilor la instalaiile sub presiune, de ridicat i de transportat (depanri, reparaii, modificri, racordri etc.) trebuie s se fac numai de ctre personal calificat, instruit i autorizat n acest scop, conform prescripiilor tehnice - colecia ISCIR.

Instalaii de ridicat sarcini

Art.396. Atunci cnd un echipament tehnic pentru ridicarea sarcinilor este instalat n mod permanent, rezistena i stabilitatea n timpul utilizrii trebuie asigurat innd seama, n particular, de sarcinile care se vor ridica i de solicitrile produse n locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.

Art.397. (1) Echipamentele tehnice pentru ridicarea sarcinilor trebuie s fie marcate vizibil cu sarcina nominal i atunci cnd este necesar, cu sarcina nominal pentni fiecare configuraie a echipamentului.

(2) Dispozitivele de legare sau de prindere a sarcinii trebuie marcate astfel nct s fie posibil identificarea caracteristicilor eseniale pentni utilizarea n condiii de securitate.

(3) Echipamentul tehnic care n-a fost destinat pentru ridicarea persoanelor dar care ar putea fi utilizat n acest scop datorit unei posibile

confuzii, trebuie marcat n mod adecvat i vizibil pentru evitarea unei astfel de erori.

Art.398. Echipamentul tehnic care se instaleaz permanent trebuie instalat astfel nct s fie reduse riscurile ca sarcinile:

a) s loveasc angajaii;

b) s se deplaseze periculos sau s cad liber;

c) s se desprind neintenionat.

Art.399. (1) Echipamentul tehnic pentru ridicarea sau deplasarea angajailor trebuie s fie astfel nct:

a) s previn riscul de cdere al habitaclului, atunci cnd acesta exist, cu ajutorul unor dispozitive adecvate;

b) s previn riscul de cdere a utilizatorului din habitaclu, atunci cnd acesta exist;

c) s previn riscul de strivire, de prindere sau de lovire a utilizatorului, n particular, printr-un contact ntmpltor cu obiecte;

d) s asigure c persoanele blocate n habitaclu, n eventualitatea unui incident, nu sunt expuse la pericol i pot fi deblocate.

(2) Dac, din motive datorate amplasamentului i nlimilor diferite, riscurile vizate la alin. (1) pct. a) nu pot fi evitate prin nici o msur de securitate, trebuie instalat un cablu cu coeficient de siguran mrit.

(3) Cablul menionat la alin. (2) trebuie verificat n fiecare zi de lucru.

Art.400. Echipamentul tehnic care este mobil sau care poate fi demontat i care este destinat pentru ridicarea sarcinilor, trebuie utilizat astfel nct s fie asigurat stabilitatea sa n toate condiiile previzibile, innd seama de natura solului.

Art.401. (1) Persoanele pot fi ridicate numai prin intermediul echipamentului tehnic i a accesoriilor prevzute n acest scop.

(2) n mod excepional, echipamentul tehnic care nu este special destinat pentru ridicarea persoanelor, poate fi utilizat n acest scop, cu condiia s fie luate msuri adecvate pentru asigurarea securitii i supravegherii permanente.

(3) Att timp ct pe echipamentul tehnic destinat pentru ridicarea sarcinilor se afl angajai, trebuie asigurat prezena permanent n postul de comand. Persoanele ridicate trebuie s dispun de mijloace de comunicare fiabile. n eventualitatea apariiei unui pericol trebuie s existe mijloace

pentru evacuarea acestora n siguran.

Art.402. (1) Trebuie luate msuri pentru a se asigura c sub sarcinile suspendate nu sunt prezeni angajai, cu excepia cazului n care acest lucru este necesar pentru realizarea efectiv a sarcinii de munc.

(2) Sarcinile nu trebuie s fie deplasate pe deasupra locurilor de munc neprotejate n care angajaii sunt prezeni n mod curent.

(3) Dac procesul de munc nu se poate desfura n alt mod. trebuie stabilite i aplicate metode i procedee adecvate, atunci cnd este cazul.

Art.403. Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese n funcie de sarcinile care se manipuleaz, de locurile de legare sau de prindere i de condiiile atmosferice, inndu-se seama de modul i configuraia legrii. Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil, astfel nct utilizatorii s fie avertizai asupra caracteristicilor sale. arunci cnd ansamblul nu se demonteaz dup utilizare.

Art.404. Dispozitivele de legare sau de prindere trebuie depozitate astfel nct s existe certitudinea c nu se vor deteriora sau degrada.

Art.405. Atunci cnd dou sau mai multe echipamente tehnice utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munc astfel nct razele lor de aciune se intersecteaz, trebuie luate msuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea ntre sarcini i/sau pri ale echipamentelor tehnice.

Art.406. Atunci cnd se utilizeaz un echipament tehnic mobil pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie luate msuri pentru a se preveni bascularea, rsturnarea sau, arunci cnd este necesar, deplasarea ori alunecarea echipamentului. Trebuie efectuate verificri pentru a avea certitudinea c aceste msuri au fost corect executate.

Art.407. Dac operatorul unui echipament tehnic, destinat pentru ridicarea sarcinilor neghidate, nu poate observa ntregul traseu al sarcinii, fie direct, fie prin intermediul unui echipament auxiliar care furnizeaz informaiile necesare, atunci o persoan competent trebuie s comunice cu operatorul pentru a-1 ghida i trebuie luate msuri organizatorice pentru a se preveni ciocnirile cu sarcina care pot s pericliteze angajaii.

Art.408. Procesul de munc trebuie organizat astfel nct atunci cnd un legtor de sarcin leag sau elibereaz sarcina, aceste operaii s fie efectuate n condiii de securitate. n particular prin existena la angajat a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului tehnic.

Art.409. (1) Toate operaiile de ridicare trebuie stabilite corect, supravegheate i efectuate corespunztor pentru a asigura securitatea angajailor.

(2) n particular, dac o sarcin este ridicat simultan cu dou sau mai multe echipamente tehnice pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie stabilite i aplicate metode i procedee care s asigure o bun coordonare a operatorilor.

Art.410. (1) Dac echipamentul tehnic destinat pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu poate reine sarcina, n cazul unei defectri totale sau pariale. trebuie luate msuri adecvate pentru a se evita expunerea angajailor la orice risc rezultant.

(2) Sarcinile suspendate nu trebuie lsate fr supraveghere n afara cazului n care ptrunderea n zona periculoas este prevenit iar legarea, prinderea i reinerea sarcinii confer o securitate deplin.

Art.411. Utilizarea n aer liber a echipamentelor tehnice destinate pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzis atunci cnd condiiile meteorologice se deterioreaz pn la punctul n care se pericliteaz utilizarea n condiii de securitate a echipamentului, expunndu-se angajaii la riscuri. Se vor lua msuri de protecie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajai, n particular, pentru a se preveni rsturnarea echipamentului tehnic.

REGULI GENERALE

Codul MunciiArt. 171(1) Angajatorul are obligaia sa ia toate masurile necesare pentru protejarea vieii si sntii salariailor.(2) Angajatorul are obligaia sa asigure securitatea si sntatea salariailor n toate aspectele legate de munca .( 3) Daca un angajator apeleaz la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu l exonereaz de rspundere n acest domeniu.(4) Obligaiile salariailor n domeniul securitii si sntii n munc nu pot aduce atingere responsabiliti angajatorului.(5) Masurile privind securitatea si sntatea n munca nu pot sa determine, n nici un caz, obligaii financiare pentru salariai.Art. 172(1) Dispoziiile prezentului titlu se completeaz cu dispoziiile legii speciale, ale contractelor colective de munc aplicabile, precum si cu normele si normativele de protecie a muncii.(2) Normele si normativele de protecie a muncii pot stabili:a) masuri generale de protecie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca ai a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;b) masuri de protecie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activiti;c) masuri de protecie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;d) dispoziii referitoare la organizarea si funcionarea unor organisme speciale de asigurare a securitii si sntii n munca .Art. 173(1) n cadrul propriilor responsabiliti angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitii si sntii salariailor, inclusiv pentru activitile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregtire, precum si pentru punerea n aplicare a organizrii proteciei muncii si mijloacelor necesare acesteia.(2) La adoptarea si punerea n aplicare a masurilor prevzute la alin. (1) se va tine seama de urmtoarele principii generale de prevenire:a) evitarea riscurilor;b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;c) combaterea riscurilor la surs ;d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munca si alegerea echipamentelor si metodelor de munca si de producie, n vederea atenurii, cu precdere, a muncii monotone si a muncii repetitive, precum si a reducerii efectelor acestora asupra sntii;e) luarea n considerare a evolutei tehnicii;f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos;g) planificarea prevenirii;h) adoptarea masurilor de protecie colectiva cu prioritate fata de masurile de protecie individuala ;i) aducerea la cunotina salariailor a instruciunilor corespunztoare.Art. 174(1) Angajatorul rspunde de organizarea activitatii de asigurare a sntii si securitii n munca .( 2) n cuprinsul regulamentelor interne sunt prevzute n mod obligatoriu reguli privind securitatea si sntatea n munca .( 3) n elaborarea masurilor de securitate si sntate n munca angajatorul se consulta cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor, precum si cu comitetul de securitate si sntate n munca .Art. 175Angajatorul are obligaia sa asigure toi salariaii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, n condiiile legii.Art. 176(1) Angajatorul are obligaia sa organizeze instruirea angajailor si n domeniul securitii si sntii n munca .( 2) Instruirea se realizeaz periodic, prin modalitati specifice stabilite de comun acord de ctre angajator, mpreuna cu comitetul de securitate si sntate n munca si cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor.(3) Instruirea prevzuta la alin. (2) se realizeaz obligatoriu n cazul noilor angajai, al celor care i schimba locul de munca sau felul muncii ai al celor care i reiau activitatea dup o ntrerupere mai mare de 6 luni. n toate aceste cazuri instruirea se efectueaz nainte de nceperea efectiva a activitatii.(4) Instruirea este obligatorie si n situaia n care intervin modificri ale legislaiei n domeniu.Art. 177(1) Locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel nct sa garanteze securitatea si sntatea salariailor.(2) Angajatorul trebuie sa organizeze controlul permanent al strii materialelor, utilajelor si substanelor folosite n procesul muncii, n scopul asigurrii sntii si securitii salariailor.(3) Angajatorul rspunde pentru asigurarea condiiilor de acordare a primului ajutor n caz de accidente de munca , pentru crearea condiiilor de prentmpinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea salariailor n situaii speciale si n caz de pericol iminent.Art. 178(1) Pentru asigurarea securitii si sntii n munca instituia abilitata prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabricrii, comercializrii, importului ori utilizrii cu orice titlu a substanelor si preparatelor periculoase pentru salariai.(2) Inspectorul de munca poate, cu avizul medicului de medicina muncii, sa impun angajatorului sa solicite organismelor competente, contra cost , analize si expertize asupra unor produse, substane sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoate compoziia acestora si efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

NGPM 2002, Art. 5 (4) Angajatorul are obligaia de a elabora instruciuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop detalierea i particularizarea prevederilor din normele generale (NGPM), specifice (NSSM), a standardelor i a altor reglementri n domeniu

II. COMPLETAREA DOCUMENTELOR

In TRANSPORTURI se gestioneaza si controleaza activitatea de transporturi in cadrul organizatiei si intre organizatie si partenerii sai, pentru folosirea eficienta a mijloacelor de transport si a intregului personal disponibil, in vederea reducerii costurilor de operare.

Foile de lucru tin evidenta informatiilor despre toate destinatiile unui motostivuitor atunci cand acesta realizeaza un parcurs, documentelor care justifica parcursul, personalului implicat, uleiurilor si combustibilului consumat, si a tuturor cheltuielilor specifice parcursului.

Toate informatiile despre vehicule sunt mentinute folosind Nomenclatorul de Motostivuitoare, care pastreaza toate informatiile tehnice utile, dupa cum sunt precizate in cartea motostivuitorului sau in raportul ultimei revizii ISCIR.

Pentru fiecare perioada de lucru, se pot preciza cheltuieli diverse pentru un motostivuitor sau pentru intreg parcul. Fiecare cheltuiala trebuie sa aiba la baza un document contabil.

In TRANSPORTURI se asigura suportul procesarii foilor de parcurs, mentinand evidenta traseelor de livrare, a personalului care efectueaza deplasarile, a documentelor aditionale specifice si a consumurilor si alimentarilor cu ulei si combustibil ale motostivuitoarelor.

Consumul de ulei si de anvelope pentru fiecare motostivuitor este evidentiat separat, in ordine cronologica. Reparatiile fiecarui motostivuitor, efectuate in organizatie sau in afara, sunt de asemenea urmarite. Pentru fiecare motostivuitor sau/si pentru intregul parc de motostivuitoare, pot fi precizate cheltuieli suplimentare, pentru fiecare perioada de lucru.

Foile de lucru includ informatii despre data si locul plecarii in cursa, orele lucrate de angajati. Pentru destinatiile intermediare sunt specificate urmatoarele: data si denumirea destinatiei, greutatea incarcaturii masinii, greutatea incarcaturii remorcii, tipul de drum, distanta de la destinatia anterioara (sau de la locul plecarii in cursa). Pentru fiecare foaie de lucru sunt furnizate: documentele care sunt trimise impreuna cu marfa, personalul care a efectuat deplasarea, cheltuielile legate de realizarea parcursului (combustibil). De asemenea, tot pe foaia de lucru, este mentinuta o evidenta a combustibilului consumat (cantitativ) bazata pe consumul specific tehnic, tipul de drum si prezenta sau absenta remorcii, in comparatie cu combustibilul alimentat, astfel incat cantitatea de combustibil din rezervorul motostivuitorului poate fi obtinuta la orice data din perioadele de lucru. Fiecare foaie de lucru influenteaza datele dinamice pentru motostivuitoare : kilometrajul total, combustibilul din rezervor si kilometrii parcursi de la ultima revizie tehnica si de la ultimul schimb de ulei.

Evidenta asigura facilitati pentru:

Urmarirea motostivuitorelor pe trasee;

Managementul motostivuitorelor disponibile;

Procesarea informatiilor care privesc reparatiile motostivuitorelor;

Analiza costurilor realizate.

Evidenta ofera posibilitatea de urmarire detaliata a consumului de combustibil, a fisei anvelopei si a activitatii motostivuitorelor folosind rapoarte detaliate si flexibile pe o perioada de timp stabilita.

Toate cheltuielile inplicate de utilizarea vehicului sunt cuprinse in rapoarte, pe categorii de cheltuieli, pe categorii de motostivuitore si pe tipuri de autovehicule (de persoane sau de marfa): cheltuieli cu combustibilul, cheltuieli cu uleiurile, cu anvelopele, cu delegatiile, reparatiile interne sau externe cat si alte cheltuieli diverse.

REGISTRUL DE EVIDEN A SUPRAVEGHERII STIVUITORULUI

Pentru fiecare stivuitor, unitatea deintoare va ntocmi un registru de evidena supravegherii, n care stivuitoritii i eful echipei de ntreinere i revizie sunt obligai s scrie sub semnatur toate observaiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor nscrie sub semnatur remedierile care se execut ca urmare a observaiilor precum i descrierea succint a reparaiilor.

Stivuitoritii vor consemna observaiile avute la preluarea stivuitorului, n timpul lucrului (dac este cazul) i la predarea acestuia sau la ncetarea lucrului. Dac nu au nimic de semnalat vor meniona n scris acest lucru la preluarea i la predarea stivuitorului.

In registrul de evidena supravegherii se vor nscrie, de asemenea, sub semnatur dispoziiile pentru oprirea stivuitoarelor din funciune, ca urmare a unor deficiene care afecteaz sigurana n funcionare, inclusiv natura deficienelor respective.

Registrul de evidena a supravegherii se va ntocmi dup modelul prezentat PTR3, anexa A, se va numerota, nurui i viza de ctre conducerea unitii deintoare.

Registrul se va pstra n bune condiii. RSVTI va verifica i viza acest registru periodic, cel puin o dat pe semestru.

AUTORIZAREA DE FUNCIONARE

1 Generaliti

Stivuitoarele pot fi puse n funciune numai dup obinerea autorizaiei de functionare an urma unei verificari tehnice oficiale efectuate an conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice ISCIR R3.

Stivuitoarele vor fi nregistrate n evidena tehnic a ISCIR-INSPECT IT, iar verificarea tehnic oficial va fi efectuat de inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau de RSVTI al unitii deintoare cu acordul scris al ISCIR-INSPECT IT.

Pentru obinerea autorizaiei de funcionare a stivuitoarelor, beneficiarul de acord, dup caz, cu unitatea de montaj trebuie s solicite n scris la ISCIR-INSPECT IT, efectuarea verificrii. Totodat, va prezenta urmtoarea documentaie;

a) cartea stivuitorului - completat cu documentaia de montaj, dup caz. In cazul instalaiilor importate se va prezenta i documentul/dovada de luare n evident eliberat(a) de ISCIR-INSPECT la efectuarea importului;

b) declaraia de conformitate a stivuitorului;

c) procesul-verbal de probe de cas cu rezultate corespunztoare.

Documentaia va fi nregistrat la ISCIR-INSPECT IT care va stabili cu beneficiarul:

a) fie data cert la care urmeaza s se efectueze verificarea de ctre inspectorul de specialitate al ISCIR - INSPECT IT;

b) fie acordul scris n vederea verificrii i eliberrii autorizaiei de ctre RSVTI, din cadrul unitii deintoare.

Documentaia incomplet va fi napoiat unitii deintoare pentru a fi completat, iar data verificrii va fi stabilit n condiiile artate anterior, dup completarea acesteia.

Instalaiile care necesit montare la locul de funcionare vor fi pregtite i prezentate la verificarea n vederea autorizrii funcionrii de ctre unitatea care execut montajul. La verificare trebuie s participe responsabilul tehnic cu supravegherea lucrrilor din unitatea de montaj respectiv.

CARTEA STIVUITORULUI

Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele noi, trebuie s conin:

1) Cartea stivuitorului - partea tehnic, care va conine:

- indicaii privind marcarea;

- caracteristici tehnice de baz ale stivuitorului;

- caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea i ridicarea sarcinii (limite de utilizare, condiii normale de utilizare, instruciuni de utilizare i mentenan);

- planuri i scheme necesare pentru :

_ punerea n funciune;

_ ntreinerea i inspecia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc.);

_ verificarea funcionrii;

_ reparare;

- instruciuni pentru :

_ transportul stivuitorului i subansamblelor;

_ montare i demontare;

_ instalare i reglare;

_ contraindicaii privind utilizarea stivuitorului;

- instruciuni de utilizare a stivuitorului n medii potenial explozive, cnd este cazul.

Aceasta carte trebuie s fie redactat sau tradus n limba romn.

2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, n care se completeaz procesele-verbale de verificare i de inspecie.

Cartea stivuitorului va fi completata cu documentatia de montaj (acolo unde este cazul), ntocmit de montatorul autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele care au documentaie incomplet sau lips i aflate n perioada de exploatare, la care nu se poate reconstitui, n nici un fel, cartea stivuitorului-partea de constructie elaborat iniial de productor, se va completa respectnd urmtoarea procedur:

a) se va antocmi documentaia tehnica de ctre o unitate de proiectare autorizat de ISCIR-INSPECT IT, care va stabili parametrii de utilizare ai stivuitorului (dac este cazul);

b) unitatea de proiectare va elabora un plan de verificare a stivuitorului cu menionarea metodelor i volumului de ncercri la care va fi supus stivuitorul (daca este cazul);

c) o unitate autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru activitatea de montare/reparare a stivuitoarelor va derula planul de verificare i va emite concluziile testelor ntr-un raport tehnic de ncercri i verificri, nsoit de buletine de analiz ale examinarilor distructive i nedistructive, eliberate de laboratoare autorizate de ISCIR-INSPECT (daca este cazul);

d) se vor elabora instruciuni de exploatare, ntreinere i revizie a stivuitorului;

e) dup autorizarea de funcionare a stivuitorului de ctre ISCIR-INSPECT IT, montatorul/reparatorul va marca pe stivuitor (daca este cazul):

- un numar de nregistrare (corespunztor pozitiei din registrul de evident al proiectantului);

- parametrii de exploatare ai stivuitorului.

Cartea stivuitorului trebuie s conin:

1) Cartea stivuitorului - partea tehnic, care va conine:

- partea de proiectate:

- caracteristici tehnice de baz ale stivuitorului;

- lista componentelor de securitate;

- planuri i scheme necesare pentru:

_ punerea n functiune;

_ ntreinerea i inspecia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc.);

- instructiuni pentru:

_ montare i demontare;

_ instalare i reglare;

_ ntreinere i revizie;

_ exploatare etc.;

- raportul tehnic de ncercri i verificri:

_ metode de ncercare folosite;

_ buletine de analiz ale examinarilor distructive i nedistructive;

_ concluziile raportului.

2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, n care se completeaz procesele-verbale de verificare i de inspecie.

TRANSPORTUL SI MANIPULAREA MRFURILOR PERICULOASE;

Toate persoanele implicate n transportul mrfurilor periculoase vor ine seama de prescripiile privind securitatea transportului mrfurilor periculoase stabilite n acest capitol corespunztor cu responsabilitile lor.

Fiecare persoan implicat trebuie s contientizeze pericolul pe care l reprezint folosirea greit a mrfurilor periculoase. Fiecare trebuie s respecte legislaia n domeniu n conformitate cu atribuiilor lor n cadrul ntreprinderii. Aceasta se poate aplica n mod egal, de exemplu, personalului ntreprinderilor expeditoare, ncrctoare, transportatorului, descrctoare, precum i celor destinatare.

Personalul de ncredere i responsabil trebuie s se asigure c msurile de securitate funcioneaz n parametrii eficieni. n cadrul ntreprinderii trebuie obinut i pstrat dovada documentat a pregtirii i experienei anterioare a fiecruia cu ocazia angajrii.

ntreprinderile trebuie s se asigure c toi angajaii implicai n transportul mrfurilor periculoase dein:

Licene, certificate i documente care atest pregtirea profesional, dup caz; i

Orice fel de permis de munc necesar, etc.

Candidaii la un astfel de post trebuie atenionai c oferind informaii false, sau nereuind s prezinte informaiile eseniale pot fi refuzai n cadrul interviului sau, n caz n care sunt angajai, pot fi concediai.

n conformitate cu legislaiile naionale n vigoare, angajatorii trebuie s verifice dosarul fiecrui angajat implicat n transportul mrfurilor periculoase la angajare, cu ocazia licenierii, precum i cu ocazia vizrilor periodice. De asemenea trebuie numit un consilier de siguranta care va avea urmatoarele atributii:

Consilierul de siguran are urmtoarele sarcini:

a)s verifice respectarea reglementrilor privind transportul mrfurilor periculoase;

b)s acorde consultan ntreprinderii pentru operaiile privind transportul mrfurilor periculoase;

c)s asigure redactarea unui raport anual destinat conducerii ntreprinderii sau, dac este cazul, unei autoriti publice locale, referitor la activitile ntreprinderii cu privire la transportul mrfurilor periculoase. Raportul anual se pstreaz timp de 5 ani i este pus la dispoziie autoritilor naionale, la cererea acestora;

d)s monitorizeze urmtoarele practici i proceduri privind activitile vizate:

- procedurile care au ca scop respectarea regulilor privind identificarea mrfurilor periculoase transportate;

- practica ntreprinderii cu privire la respectarea, la cumprarea mijloacelor de transport, a tuturor condiiilor specifice n legtur cu mrfurile periculoase transportabile;

- procedurile care permit verificarea echipamentelor utilizate la transportul mrfurilor periculoase sau n cursul operaiilor de ncrcare ori de descrcare;

- faptul c angajaii ntreprinderii au o pregtire adecvat i c aceast pregtire este nscris n dosarul lor;

- punerea n practic a unor proceduri de urgen adecvate n caz de eventuale accidente sau incidente care pot aduce atingere securitii n timpul transportului mrfurilor periculoase sau n timpul operaiilor de ncrcare ori de descrcare;

- investigarea i, dac este necesar, redactarea rapoartelor privind accidentele, incidentele sau infraciunile grave constatate n cursul transportului mrfurilor periculoase sau n timpul operaiilor de ncrcare ori de descrcare;

- aplicarea unor msuri adecvate pentru a se evita repetarea accidentelor, incidentelor sau infraciunilor grave;

- respectarea prevederilor legale i a condiiilor speciale care se refer la transportul mrfurilor periculoase, la alegerea i utilizarea unor subcontractori sau a unor teri;

- verificarea faptului c personalul nsrcinat cu transportul, ncrcarea sau descrcarea mrfurilor periculoase dispune de proceduri i reguli de lucru detaliate;

- aplicarea unor msuri de sensibilizare la riscurile n legtur cu transportul, ncrcarea sau descrcarea mrfurilor periculoase;

- aplicarea unor metode de verificare pentru a se asigura existena documentelor i a echipamentelor de securitate care trebuie s nsoeasc transporturile i conformitatea acestor documente i echipamente cu prevederile reglementrilor n vigoare;

- aplicarea procedurilor de verificare pentru a se asigura respectarea regulilor cu privire la operaiile de ncrcare i descrcare.

RAPORT DE ACCIDENT - model

1.Data accidentului:

2.Ora:

3.Locul (de exemplu: km):

4.Mrfuri periculoase implicate:

5.Codul mrfurilor periculoase:

6.Denumirea mrfurilor periculoase:

7.Tipul ambalajelor [containere de volum mediu (IBC)] aplicate:

8.Ambalaje aprobate [containere de volum mediu (IBC)]:

Da Nu

codul ambalajului/codul IBC:

9.Tipul mijlocului de transport implicat:

10.Scurt descriere a accidentului:

a)cum s-a ntmplat accidentul (descrierea exact a pagubei):

b)cauzele posibile (de exemplu: eroare tehnic i/sau eroare uman i/sau condiii meteorologice):

c)propuneri pentru msuri care s previn asemenea accidente n viitor:

11.Cantitile de marf pierdute (kg) i, dac este cazul, radioactivitatea pentru materialele radioactive (Bq) i simbolul chimic al nuclidului radioactiv:

12.Felul incidentului:

pierdere de substane

foc

explozie

explozie cu foc ulterior

13.Persoane rnite ca urmare a deversrii de mrfuri periculoase:

Nu Da

14.Alte detalii:

Data .......................................

Semntura ............................

Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 35 din data de 16 ianuarie 2004

DISPOZITIE DE LIVRARE

1. Serveste ca:

- document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau altor valori materiale destinate vanzarii;

- document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;

- document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii, dupa caz.

2. Se intocmeste in doua exemplare de catre serviciul desfacere.

3. Circula:

- la magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valori materiale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catre gestionarul predator pentru cantitatile livrate (ambele exemplare);

- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii, dupa caz (exemplarul 2).

4. Se arhiveaza:

- la magazie (exemplarul 1);

- la compartimentul desfacere (exemplarul 2).

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- denumirea furnizorului;

- numarul curent; denumirea produselor; U/M; cantitatea dispusa; cantitatea livrata; pretul unitar;

- semnaturi: intocmit, dispus livrarea, gestionar, primitor.

FISA DE MAGAZIE FISA DE MAGAZIE (cu doua unitati de masura)

1. Serveste ca:

- document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor bunurilor, cu una sau cu doua unitati de masura, dupa caz;

- document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri);

- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale.

2. Se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre:

- compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei (datele din antet) si la verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control), in coloana "Data si semnatura de control" semneaza si organul de control financiar cu ocazia verificarii gestiunii.

- gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica.

Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se intocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

In scopul tinerii corecte a evidentei la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifica inopinat, cel putin o data pe luna, modul cum se fac inregistrarile in fisele de magazie.

Inregistrarile in fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune inregistrata si obligatoriu zilnic.

3. Nu circula, fiind document de inregistrare.

4. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea formularului; numarul paginii;

- denumirea unitatii; magazia; materialul (produsul), sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea;

- U/M; pretul unitar;

- data (ziua, luna, anul), numarul si felul documentului; intrari; iesiri; stoc; data si semnatura

BON DE CONSUMBON DE CONSUM (colectiv)

1. Serveste ca:

- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;

- document justificativ de scadere din gestiune;

- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

2. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.

Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.

Bonul de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.

In situatia cand materialul solicitat lipseste din depozit, se procedeaza in felul urmator:

- In cazul bonului de consum se completeaza rubrica cu denumirea materialului inlocuitor, dupa ce, in prealabil, pe verso formularului se obtin semnaturile persoanelor autorizate sa aprobe folosirea altor materiale decat cele prevazute in consumurile normate;

- in cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului inlocuit si se semneaza de aprobare a inlocuirii, in dreptul randului respectiv. Dupa inscrierea denumirii materialului inlocuitor se intocmeste un bon de consum separat, aplicandu-se un semn distinctiv sau materialul inlocuitor se inscrie pe un rand liber in cadrul aceluiasi bon de consum.

in bonul de consum, coloanele "Unitatea de masura" si "Cantitatea necesara" de pe randul 2 se completeaza in cazul cand se solicita si se elibereaza din magazie materiale cu doua unitati de masura.

Daca operatiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentul respectiv mentiunea "predat in timpul inventarierii".

3. Circula:

- la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);

- la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale, in cazul materialelor inlocuitoare;

- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);

- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare).

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea unitatii;

- denumirea formularului;

- produs/lucrare (comanda); norma; bucati lansate;

- numarul documentului; data eliberarii (ziua, luna, anul); numarul comenzii;

- denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea necesara; U/M; cantitatea eliberata; pretul unitar; valoarea;

- data si semnatura gestionarului si a primitorului.

III. MOTOSTIVUITORUL PRI COMPONENETE

PREGTIREA I VERIFICAREA VEHICULULUI PENTRU LUCRU

Descrierea produsului:

Motostivuitorul face parte din categoria instalaiilor de transportat i ridicat cu transmitere mecanica i se compune din :infrastructura i suprastructura:

I.Infrastructura asigur utilajului caracterul de vehicul i se compune din:

-asiu

-motor Diesel cu instalaiile aferente

-ambreaj-cutie de viteze,

-punte motric fa,

-punte direcie spate

-roi de rulare

-sistem de frnare

-direcia cu sevomecanism hidraulic,

-instalaia de comand

-instalaia electric

-capota motor

-podea

-scaun conductor

II.Suprastructura care asigur acionarea echipamentului de lucru i cuprinde

-instalaia hidraulic de for

-mecanismul de ridicare cu echipamentul de lucru

I.INFRASTRUCTURA

SASIUL este o construcie sudat robust i rigid cu o form special impus de construcia stivuitorului.

n partea din spate a asiului se monteaz contragreutatea din font fixat cu uruburi care asigur stabilitatea static.

asiul montat cuprinde i rezervoarele de ulei hidraulic legate ntre ele.n partea din fa a asiului pe dou lagre se fixeaz puntea fa i mecanismul de ridicare.

MOTORUL Diesel montat pe asiu cu ajutorul unor tampoane de cauciuc iar pe suportul motor este montat i pompa hidraulic care este antrenat prin intermediul roilor de lan i lanul 08A-2-29 zale STAS 5174 direct de ctre arborele cotit.

AMBREIAJ I CUTIE DE VITEZE

Transmiterea cuplului motor respectiv a puterii la puntea motric din fa este asigurat de ctre ansamblul ambreaj-cutie de viteze.Ambreajul este de tip uscat,monodisc montat pe volantul motorului

Cutia de viteze propriu zis este de tip mecanic,nesincronizat cu grupul conic i diferenial inclus n cutie.

PUNTEA FA Cutia de viteze este fizat rigid pe puntea din fa,formnd grupul de antrenare.Arborii planetari snt fixai pe butucul roat asigurnd rotirea acestora iar de butuci se fixeaz tamburul frnei i roile de rulare.Puntea fa este fixat rigid de cadrul asiu.

PUNTEA SPATE.Osia punte spate se leag articulat de asiu,fuzetele i barele de legtur fixate prin articulaii sferice de braul oscilant formeaz trapezul de direcie.Braul oscilant este acionat de cilindrul hidraulic de direcie i astfel se asigur bracarea roilor de direcie.

ROILE DE RULARE sunt fixate cu piulie pe prezoanele butucilor.

FRNA DE PICIOR I DE MN.Motostivuitorul este echipat cu frn hidraulic de picior pentru deplasare i frn de mn pentru tip mecanic pentru staionare,ele acionnd independent i acioneaz asupra tamburilor roilor motrice,se prezint n schia.

DIRECIA cu servomecanism hidraulic,pentru manevrabilitate uoar servodirecia tip 95-80 este