MANAGEMENTUL FERMEI

Elaborat de

Formator: Turek Magdalena

1

CE ÎNȚELEGEM PRIN MANAGEMENT?

• Ansamblu de cunoştinţe (metode, tehnici, principii, etc.), care, aplicate, sunt extrem de utile pentru funcţionarea şi performanţa oricărei unităţi economice;

• Pune accent pe însuşirea de cunoştinţe generale, economice şi manageriale (economia bazată pe cunoştinţe), pentru a se putea găsi soluţii unor probleme care apar în condiţiile complexe ale lumii actuale (interdependențe economice, pătrundere pe piețe, concurență acerbă etc.).

CARE SUNT FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI?

DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE

Clasificarea exploatațiilor în conformitate cu tipologia comunitară se face folosind criteriul UDE. Regulamentul ( CE ) nr 1242/2008 din 8 decembrie 2008 a introdus schimbări substanțiale în metodologia anterioară de clasificare a exploatațiilor agricole.

Astfel, începând cu anul 2010, se stabilește că dimensiunea economică a unei exploatații agricole este măsurată ca Producția Standard totală (SO – standard output) a exploatației exprimată în euro. Anterior, folosind regulile stabilite de Decizia 85/377/CEE, dimensiunea economică a fost măsurată ca totalul Marjei Brute Standard (MBS) a exploatației exprimată în Unitatea de Dimensiune Europeană (UDE).

Principiul ambelor metode este același : suma tuturor SO - sau MBS - pe hectar de cultură și pe cap de animal din fiecare exploatație. Principala diferență între cele două concepte este

2

Previziune

Organizare

Coordonare

Antrenare

Control Evaluare

metodologia aplicată pentru calcul (SO exclude plățile directe și costurile). Unitățile de măsură utilizate pentru dimensiunea economică a exploatației sunt diferite, dimensiunea economică bazată pe SO este exprimată în euro și nu în UDE ca în clasificarea pe baza MBS.

Coeficienții SO 2010 au fost calculați de compartimentul RICA, pe baza informațiilor primate de la exploatațiile agricole din anchetă, ca medie a anilor contabili 2008, 2009, 2010, 2011, 2012.

În productia standard totala (SO) nu sunt incluse plati directe, subventii, prime, costuri, TVA, alte taxe sau impozite pe produse. In calcularea SO sunt folosite doar rezultatele brute ale productiei (productia fizica inmultita cu preturile la poarta fermei fara TVA), iar costurile variabile nu sunt folosite in calcul, inclusiv subventiile legate de produs.

COEFICIENŢI de PRODUCŢIE STANDARD 2010

Coduri

EUROSTATDenumire culturi

SO 2010

euro/ha

B_1_1_1 Grâu comun 529,67

B_1_1_2 Grâu dur 394,39

B_1_1_3 Secară 385,14

B_1_1_4 Orz 456,04

B_1_1_5 Ovăz 302,81

B_1_1_6 Porumb boabe 640,66

B_1_1_7 Orez 822,98

B_1_1_99 Alte cereale 416,58

B_1_2_1 Mazăre boabe, fasole boabe, lupin dulce 488,31

B_1_2_2 Linte, bob, măzăriche 346,95

B_1_3 Cartofi 3120,62

B_1_4 Sfeclă de zahăr 1245,24

B_1_5 Plante radacinoase pentru nutret 1543,57

B_1_6_1 Tutun 2001,1

B_1_6_2 Hamei 289,52

B_1_6_4 Rapita 612,65

B_1_6_5 Floarea soarelui 501,37

B_1_6_6 Soia 574,46

B_1_6_7 In pentru ulei 664,96

B_1_6_8 Alte plante pentru ulei 274,04

3

B_1_6_9 In pentru fibra -

B_1_6_10 Canepa -

B_1_6_11 Alte plante textile 1278,68

B_1_6_12 Plante medicinale si aromatice. 812,88

B_1_6_99 Alte plante industriale 686,73

B_1_7_1_1 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în câmp 7113,49

B_1_7_1_2 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în grădini pt.

Comercializare

7914,85

B_1_7_2 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în sere şi solarii 37209,23

B_1_8_1 Flori - în câmp 25638,04

B_1_8_2 Flori - în sere şi solarii 96808,28

B_1_9_1 Plante de nutreţ - iarba temporara 256,84

B_1_9_2_1 Plante de nutreţ - alte furaje verzi – porumb siloz 980,6

B_1_9_2_2 Plante de nutret – alte furaje verzi - total 468,58

B_1_9_2_99 Alte plante de nutret 632,35

B_1_10 Seminţe şi semininceri 3173,7

B_11 Alte plante 1018,19

B_2 Gradini familiale 3752,86

B_3_1 Păşuni şi fâneţe permanente - păşuni şi fâneţe 261,96

B_3_2 Păşuni şi fâneţe permanente - pe terenuri accidentate 94,74

B_4_1_1_1 Fructe, pomi şi arbuşti - climă temperată 2703,58

B _4_1_2 Livezi de coacaz, smochin, zmeur 3430,92

B_4_1_3 Fructe, pomi şi arbuşti - nuci 1556,94

B_4_4_1 Vii - vin nobil 1737,12

B_4_4_2 Vii - alte vinuri 1368,42

B_4_4_3 Vii – struguri de masa 2028,99

B_4_5 Pepiniere 6653,13

B_4_6 Alte culture permanente 541,52

B_6_1 Ciupercarii pe 100 mp/an 121413,3

Coduri Denumire specii animale SO 2010

4

EUROSTAT euro/cap

C_1 Cabaline 1963,87

C_2_1 Bovine sub 1 an – total 243,86

C_2_2 Bovine sub 2 ani – masculi 398,96

C_2_3 Bovine sub 2 ani – femele 369,66

C_2_4 Bovine de 2 ani şi peste - masculi 846,07

C_2_5 Bovine de 2 ani si peste  - femele 874,52

C_2_6 Vaci pentru lapte 1033,43

C_2_99 Bovine de 2 ani şi peste - alte vaci 561,80

C_3_1_1 Ovine - mioare montate 50,47

C_3_1_99 Ovine - alte oi 23,39

C_3_2_1 Caprine - capre montate 99,37

C_3_2_99 Caprine - alte capre 38,09

C_4_1_1 Porcine - tineret porcin sub 20 kg 30,71

C_4_1_2 Porcine - scroafe pentru reproducţie peste 50 kg 304,03

C_4_1_99 Porcine - alte porcine 404,39

C_5_1 Pui pentru carne * 424

C_5_2 Găini ouătoare * 2273,88

C_5_3 Alte pasari * 1207,42

C_6 Iepuri (femele iepuri)                          9,31

C_7 Familii de albine 52,26

  * Valoarea SO se referă la 100 capete  

Calcularea UDE, folosita în accesarea măsurilor PNDR 2007-2013 o puteti consulta

accesand link-ul: http://www.consiliere141.ro/verificarea-eligibilitatii.

5

ATELIER

Care este valoarea productiei standard (SO) pentru o cultura de 7,5 hectare de sfecla de zahar?

Care este valoarea productiei standard (SO) pentru o cultura de 1,5 hectare de legume proaspete in sere sau solarii?

Calculați valoarea productiei standard (SO) pentru o ferma de 25 vaci pentru lapte?

Definiții în contextul noului PNDR 2014-2020:

Ferma de familie - reprezintă exploataţia agricolă aparţinând întreprinderii familiale sau

persoanei juridice ai cărei asociaţi sunt exclusiv membri ai aceleiaşi familii. Dimensiunea

economică a fermei de familie este cuprinsă între 8.000-250.000 SO. Prin membrii aceleiaşi familii

se înţelege soţul/soţia şi rudele până la gradul III inclusiv;

Ferma mică – reprezintă exploatația agricolă având dimensiunea economică între 8.000 -

11999 SO (valoarea producției standard).

Ferma de dimensiune medie – reprezintă exploatația agricolă având dimensiunea

economică între 12000 - 250000 SO (valoarea producției standard).

Ferma mare – reprezintă exploatația agricolă având dimensiunea economică > 250.000 SO

(valoarea producției standard).

Tânăr fermier este o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii,

care deţine competenţele şi calificările profesionale adecvate şi care se stabileşte pentru prima dată

într-o exploataţie agricolă ca şef al respectivei exploataţii.

Soluții de creștere a dimensiunii fermei în actuala perioada 2014-2020:

- societăți agricole;

- întreprinderi familiale;

- cooperative agricole (566/2004) - Legea cooperatiei agricole, care reglementeaza doar

sectorul cooperatiei agricole completata de: Legea nr.134/2006, Legea nr.343/2006, Legea

nr.32/2007.

- grupuri de producător

6

- Legea 1/2005 - Legea Cooperatiei, care prevede la randul ei posibilitatea constituirii de societati cooperative de valorificare (asociatii de persoane fizice care se constituie in scopul de a valorifica produsele proprii sau achizitionate prin distributie directa sau prin prelucrare si distributie directa) si de societati cooperative agricole - asociatii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a exploata in comun suprafetele agricole detinute de membrii cooperatori, de a efectua in comun lucrari de imbunatatiri funciare, de a utiliza in comun masini si instalatii si de a valorifica produsele agricole.

Importanța formelor asociative

Asociatiile agricole sunt constituite in baza Ordonantei nr.261/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Acestea mai sunt numite si forme asociative non-profit si pot fi constituite de persoane fizice si persoane juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati de interes general sau în interesul unor colectivitati ori, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial.

Asociatia își poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim de 3 membri, cu organe de conducere proprii și un patrimoniu distinct de cel al asociatiei.

Asociatiile agricole constituite sub acest cadru legislativ pot avea scopuri diverse, cum ar fi: - urmarirea unui interes general, local sau de grup; facilitarea accesului la resurse private și pubJice;

- facilitarea parteneriatelor intre autoritatile publice și asociatii;- promovarea produselor agroalimentare pe plata nationala și internationala, apararea

intereselor membrilor in relatiile acestora cu organismele guvernamentale si adrninistratia de stat;

- promovarea unor practici și tehnologii care sa asigure protectia mediului; asigurarea de consultanta în domeniul managementului si marketingului etc. Un exemplu In acest sens poate fi Asociatia Amelioratorilor, Producatorilor și

Comerciantilor de Samânță și Material Săditor din Romania - AMSEM care este o asociatie interprofesionala, neguvernamentala, nonprofit și de utilitate publica. Asociatia reuneste grupuri profesionale din filiera producerii de seminte în scopul comercializarii acestora.

Exista de asemenea o serie de asociatii in domeniul agriculturii ecologice, infiintate in temeiul Ordonantei 26/200. De importanta majora pentru fermieri sunt formele asociative in dorneniul imbunatatirilor funciare.

Formele asociative în domeniul imbunatatirilor funciare pot fi, conform Legii imbunatatirilor funciare nr. 138/2004:

• organizatiile de îmbunătățiri funciare: organizatiile utilizatorilor de apa pentru irigatii, organizatiile de desecare și drenaj, organizatiile de aparare impotriva inundatiilor, organizatiile de combatere a eroziunii solului);

• federatiile de organizatii de imbuntățiri funciare. Acestea sunt persoane juridice de utilitate publica fără scop patrimonial.

7

Pașii necesari pentru o afacere de succes

Managementul, monitorizarea si evaluarea modului de indeplinire a activitatilor proiectului

Planificarea afaceriiMonitorizarea si evaluarea modului de indeplinire a activitatilor fermeiAdministrarea resurselor umane

Management financiar

Bugetarea tuturor cheltuielilor fermei pe activitati si monitorizarea permanenta a executiei bugetului pe parcursul derularii proiectului

Planificarea eficienta a resurselor financiare (cash-flow)Asigurarea legaturii permanente cu expertul contabil al fermei

Consultanta juridica

Participarea la derularea achizitiilor din cadrul fermei, verificarea legalitatii procedurilor aplicate

Supervizarea din punct de vedere juridic a contractelor de munca, a tuturor contractelor incheiate pe parcursul implementarii proiectului

Tinerea la zi a legislatiei, informarea managementului roiectului despre orice modificare/completare aparuta in legislatia aplicabila.

Necesitatea planificarii activităţilor din fermă

Ne ajută la evitarea unor greşeli costisitoare.

Ne permite utilizarea optimă a tuturor resurselor de care dispunem.

Ne oferă încredere că afacerea este viabilă și capabilă să existe pe termen lung.

Ne oferă o modalitate de control a părţii financiare a afacerii.

Ne ajută la atingerea obiectivelor afacerii

8

I. MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE PRODUCŢIE DIN

CULTURA PLANTELOR

Sistemul de producţie presupune:

•alocarea şi combinarea optimă a factorilor de producţie

•asigurarea eficienţei economice a produselor rezultatelor din sistem

Structura de producţie cuprinde:

• ramuri/ culturi

• factori de producţie utilizaţi

• măsuri organizatorice

• tehnologii de producţie

• elemente de politici agricole, etc..

Clasificarea sistemelor de producţie:

a. După nivelul de alocare a factorilor de producţie şi, în general, al investiţiilor efectuate se delimitează:_ sistem intensiv;_ sistem semi intensiv;_ sistem extensiv.

b. După numărul de culturi existente în sistem:_ sistem bazat pe monocultură;_ sistem bazat pe policultură.

c. După modul de asigurare şi de acţionare a unor factori de producţie:_ sistem de producţie practicat în câmp deschis;_ sistem de producţie dezvoltat în mediul artificial. influeneaza rezultatele de producie si economice ale fermei

SUBSISTEME ALE SISTEMULUI DE PRODUCŢIE DIN CULTURA PLANTELOR

• structura culturilor;• de fertilizare;• de irigare;• de lucrări ale solului şi de întreţinere a culturilor;• de lucrări de recoltat şi de transport al produselor.

Funcţionarea optimă a sistemului de producţie, ceea ce contribuie la obţinerea cantităţilor de produse prevăzute, presupune asigurarea şi manifestarea aceluiaşi lucru pentru fiecare dintre

9

subsistemele sale; dacă se produc dereglări se intervine, pe măsura posibilităţilor, prin decizii adecvate.

STRUCTURA CULTURILOR

• Influențeaza rezultatele de producție și economice ale fermei• Alegerea celor mai potrivite culturi

Structura trebuie sa asigure, între altele:

• produse solicitate de consumatori;

• protejarea mediului natural;

• organizarea asolamentului si a rotației culturilor;

• punerea în valoare a diversilor factori de producție.

FERTILIZAREA SOLURILOR

• Alocarea (pe criterii economice şi ecologice, a diverselor resurse care contribuie la îmbunătăţirea

fertilităţii solului), mijloacele tehnice şi metodele utilizate în acest scop;

• Corelarea dintre dozele de îngrăşăminte alocate succesiv, producţiile şi sporul de producţie obţinut

în fiecare caz;

• Maximizarea profitului (preț produs – preț input – dozaje ingrășăminte).

IRIGAREA CULTURILOR

• Apa (factor de producție,) mijloacele tehnice, metode;

• Maximizarea profitului (preț apă – utilizare eficientă);

• Alocare combinată a factorilor de producție: apă și îngrășăminte), obţinându-se sporuri de

producţie mai mari;

LUCRĂRI ALE SOLULUI ŞI DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR:

Condiţii bune de producţie pentru culturile practicate;

• Generează consumuri energetice, şi, implicit, cheltuieli mari;

• Compararea permanentă a eforturilor financiare cu efectele suplimentare obţinute;

• Întreținerea culturilor, factor esențial pentru: dezvoltarea normală a plantelor, menţinerea

sistemului de producţie în limite normale de funcţionare şi obţinerea producţiilor previzionate.

10

LUCRĂRI DE RECOLTARE ŞI DE TRANSPORT AL PRODUSELOR

Cuprinde: metode, tehnici, operaţii şi mijloace tehnice cu ajutorul cărora se înfăptuiesc recoltarea şi,

respectiv, transportul produselor agricole:

• încheie procesul de producţie, desfăşurat pentru obţinerea produselor;

• recoltarea şi transportul, dacă sunt efectuate corespunzător (alegerea momentului, metode şi

mijloace utilizate), au efecte benefice în ceea ce priveşte menţinerea cantităţii de produse obţinute şi

a calităţii acestora;

• protejarea calităţii produselor (cu atât mai mult când este vorba de cele perisabile) oferă şanse

suplimentare de a obţine profitul și preţurile dorite.

1.1. PRODUCȚIA DE LEGUME

SELECTAREA SOIURILOR

• Aspecte generale datorate bunei practici agricole

– rotația culturilor;

– condițiile solului;

– condițiile generale ale climei, microclimat;

– infrastructură (irigare, electricitate);

– metode de producție (convenționale, IPM, organice)

» convenționale (maximizarea producției);

» IPM (reducerea chimicalelor și îngrăşământului chimic) ;

» organice (flux circular, rotația culturilor, șeptel adaptat zonei, îngrășământ obţinut în fermă, fără

chimicale);

– decizie asupra parcelelor pe o perioadă de 1-7 ani.

Rotația culturilor reprezintă:

Condiția fizică a îmbunătățirii solului

• Îmbunătățește distribuția nutrienților

• Ajută la controlarea buruienilor

• Reduce cerința de îngrăşăminte chimice și pesticide

11

• Reduce eroziunea și dăunătorii

• Îmbunătățește calitatea culturii și a producției

ATENȚIE• O producție durabilă începe și se termină cu parcela aleasă, cu selectarea soiurilor și cu

rotația culturilor

• Înainte de însămânțare sau plantare, verificați piața, clienții și distribuția (și stocarea!)

• Producția în brazde ajută la o livrare constantă, ceea ce duce la prețuri mai bune

• Nu produceți fructe și legume „la întâmplare“

1.2. PRODUCȚIA DE FRUCTE

SELECTAREA SOIURILOR

ASPECTE GENERALE DATORATE PRACTICII AGRICOLE BUNE

• Locul și parcela trebuie alese cu atenție;

• Microclimat;

• Condiții de sol (fără stagnarea apei);

• Decizii pentru secole (măr, cireșe, piersici,...).

RĂSADURI DE CALITATE ȘI PLANTE ALTOITE

• Certificate pentru a dovedi soiul

• Pașaportul plantei (plante importate)

• Sănătoase (impresie optică perfectă)

• Fără leziuni sau tăieturi vizibile

• Refacere bună la punctele de altoire

• Fără mlădițe de la portaltoi

12

ATELIER DE LUCRU

CULTIVAREA LEGUMELOR – PRODUCȚIA DE FRUCTE

PROVOCAREA 1:

• Descrieți modul în care veți stârni interes pe piață cu metoda proprie de a

produce legume (din punct de vedere tehnic).

• Rotația culturilor este foarte importantă. Poate aduce dar și preveni multe

probleme. Ce impact este cunoscut cu privire condițiile solului?

• Care sunt caracteristicile principale ale puieților de producție în comparație cu

însămânțarea directă?

GRUP DE LUCRU PREFERAT

(Un grup este format din 3-5 persoane – o persoană prezintă realizările grupului)

PROVOCAREA 2:

• Care sunt strategiile generale pentru a produce legume sau fructe? Ce

posibilități aveți?

• Culturile speciale au nevoie de instrumente speciale pentru a crea condiții de

creștere bune. Pe care le puteți folosi?

• Ați prefera să aveți mai multe soiuri de mere. Ce soi special puteți folosi?

Numiți varietăți.

GRUP DE LUCRU PREFERAT

(Un grup este format din 3-5 persoane – o persoană prezintă realizările grupului)

13

II. MANAGEMENTUL GENERAL AL FERMEI ZOOTEHNICE

PLANIFICAREA PRODUCŢIEI ANIMALE

• Ce trebuie să avem în vedere când facem planificarea?

– tehnologia de creştere (tradiţională, tradiţională modernizată, etc.);

– speciile sau categoriile de animale crescute;

– potenţialul biologic al animalelor din efectiv;

– direcţia de creştere;

• Ce trebuie să conțină planul producției?

– programarea montelor şi a fătărilor;

– evoluţia („mişcarea“) efectivelor;

– programarea obţinerii produselor;

– efectivul de animale de la sfârşitul anului.

• „Mișcarea“ efectivelor - trecerea animalelor de la o categorie inferioară de vârstă la o altă

superioară:

– se surprind modificările („intrările“ şi „ieşirile“)

care survin în structura efectivelor pe categorii de vârstă.

• Oportunitatea efectuării „mişcării“ – pe baza ei se pot calcula:

– producţia medie şi totală (lapte, lână, etc.);

– numărul de zile de furajare care revin unui efectiv;

– necesarul de furaje;

– nivelul cheltuielilor de producţie.

• Din punct de vedere metodologic, se porneşte de la efectivul iniţial (Ei) al unei categorii de

animale la care se adăugă „intrările“ (I) şi se scad „ieşirile“ (Is), rezultând efectivul de la sfârşitul

anului - Ef (se menţionează lunile în care au loc schimbările):

• Ef = (Ei + I - Is)

– „intrările“ au loc prin: fătări, cumpărări de animale;

– „ieşirile“ se produc prin: trecerea la categoria superioară de vârstă, vânzări.

14

PLANIFICAREA PRODUCŢIEI ANIMALE

• Calcularea numărului de zile de furajare (ZF):ZF = E • Z , în care:E – efectivul de animale dintr-o categorie de vârstă;Z – zile calendaristice aferente categoriei de vârstă.

• Când au loc „intrări“ şi „ieşiri“, se propune (dacă nu se urmăreşte fiecare animal)următoarea formulă de calcul pentruZF = Ei • z + I • z/2 - Îs • z/2 în care:z – numărul de zile din lună

• Pe baza numărului lunar de ZF se pot determina:– numărul trimestrial şi anual de ZF;– efectivul mediu (Em) al categoriei de animale pentru aceleaşi perioade;

PROGRAMAREA OBŢINERII PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

– stabilirea cantităţilor dintr-un produs ce se vor obţine în diferite secvenţe temporale ale unui an;– influenţează asupra programării vânzărilor de produse → relaţii contractuale.

Lapte:Qt = Ef • qm, în care:Qt = producţia totală de lapte;Ef = efectivul de vaci de lapte;qm = producţia medie pe cap de vacă.

Carne:Sg = ZF • sm , în care :Sporul în greutate vie (Sg):ZF = numărul de zile de furajare din perioada respectivă;sm = sporul mediu zilnic de creştere în greutate pe cap de animal.

Gvt = Gi + SgGreutate vie totală (Gvt):Gi = greutatea iniţială a animalelor trecute la îngrăşare.

LAPTE DE OVINE:Qto = Efo • qmoEfo = efectivul de ovine prevăzut la fătare;qmo = producţia medie de lapte pe cap de animal.

Lână:- se determină pe baza efectivelor de oi şi berbeci şi producţia medie de lână pe cap de animal

15

ORDONANŢA PRIVIND PROTECŢIA ANIMALELOR ŞI CREŞTEREA ANIMALELOR DE PRODUCŢIE

Consiliere cu privire la:• Identificarea specialiştilor• Controalele zilnice• Izolarea animalelor bolnave• Curăţenia regulată• Furajarea zilnică

Cerinţe referitoare la grajd:• Protecţie împotriva accidentelor – antiderapantă• Spaţiu suficient• Adăpători suficiente• Iluminare şi climatizare optime• Măsuri preventive – generator de urgenţă

Cerinţe referitoare la ţarcuri în aer liber şi locuri de păşunat:• Protejare împotriva accidentelor• Garduri rezistente• Protejare împotriva intemperiilor (adăpost)• Ţarc solid, locuri pentru hrană şi adăpat

CREŞTEREA VIŢEILOR – CERINŢE SPECIALE

Grajdurile trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura mobilitatea viţeilor, respectiv

fiecare viţel trebuie să poată să se aşeze, să se întindă, să se ridice şi să se cureţe.

• SUPRAFEŢE ŞI RAMPE: antiderapante şi solide, suprafaţă de deschidere min. 8 cm;

• LĂŢIMEA GRINZILOR: max. 2,5 cm, stâlpi înveliţi max. 3 cm;

• SPAŢIUL DE ODIHNĂ: trebuie să îndeplinească condiţiile statului în poziţie culcată

(izolare, drenare, curăţare);

La viţeii mai mici de 2 săptămâni spaţiul de odihnă trebuie prevăzut cu aşternut din paie.

Boxele individuale nu trebuie să aibă pereţi laterali închişi, ci trebuie să aibă porţiuni

deschise, astfel încât viţeii să poată intra în contact fizic şi vizual unii cu alţii.

Dimensiunea boxelor variază în funcţie de vârsta viţeilor, fiind valabilă şi pentru adăposturi

şi grajduri tip iglu.

• Până la vârsta de 2 SĂPTĂMÂNI, 120 cm în lungime şi 80 cm în lăţime;

• Între 2 ŞI 8 SĂPTĂMÂNI, 160 cm în lungime şi 100 cm în lăţime cu jgheab instalat la exterior;

• Peste 8 SĂPTĂMÂNI, 180 cm în lungime şi 120 cm în lăţime cu jgheab instalat la exterior.

16

ORDONANŢA PRIVIND CREŞTEREA PORCILOR

PURCEI ÎNŢĂRCAŢI, PORCI DE PRĂSILĂ, PORCI DE ÎNGRĂŞATPENTRU FIECARE ANIMAL CRESCUT ÎN SPAŢII COMUNE ŞI PORCI DE ÎNGRĂŞAT5- 10 kg 0,15 m2

10 - 20 kg 0,20 m2

20 - 30 kg 0,30 m2

30 - 50 kg 0,40 m2

50 - 85 kg 0,55 m2

85 - 110 kg 0,65 m2

110 kg 1,00 m2

PODEA:• Pe toată suprafaţa de şedere a porcilor şi pe rampe;

• Antiderapantă şi solidă;

• Corespunzătoare taliei şi greutăţii animalelor;

• Astfel concepută încât să nu prezinte pericol de accidentare.

Pentru grajdurile date în folosinţă începând cu august 2006, dacă se schimbă podelele cu grinzi

de beton.

• Distanţa maximă dintre grinzi:

Purcei sugari 11 mm

Purcei înţărcaţi 14 mm

Porci de prăsilă/porci de îngrăşat 18 mm

Scroafe tinere/scroafe/vieri 20 mm

• Distanţa minimă dintre grinzi:

Purcei sugari şi înţărcaţi 5 cm

Alţi porci 8 cm

CERINŢE MINIME PENTRU PROTECŢIA PORCILOR

Îngrijirea scroafelor gestante crescute în spaţii comune începând din a 4-a săptămână de gestaţie şi

până în săptămâna premergătoare fătării (tabel);

• Intensitatea iluminatului: cel puţin 8 ore pe zi peste 40 Lux;

• Nivelul fonic continuu nu trebuie să depăşească 85 dB, furaje cu conţinut mare de fibre crude

pentru scroafele gestante;

• Acces nelimitat la materiale ocupaţionale atractive (de ex. paie, fân, lemn, rumeguş, compost sau

turbă);

17

• Castrarea purceilor masculi fără anestezie doar până în a 7-a zi de viaţă;

• Tăierea cozilor şi scurtarea caninilor nu se mai practică;

• Vârsta minimă de înţărcare: 4 săptămâni. Înţărcarea la 3 săptămâni este posibilă cu condiţia

respectării unor condiţii stricte de igienă.

Scroafe gestante crescute în spaţii comune1

SCROAFE DE PRĂSILĂ SCROAFE GESTANTESuprafaţa ocupată / animal 2,25 m2 1,64 m2

Creştere la < 6 animale / boxă + 10 %Reducere la boxele cu 40 de animale sau mai mult

- 10 %

De unde porţiuni cu max. 15% fantă 1,3 m2 / animal 0,95 m2 / animal

SCOATEREA ȘI DEPOZITAREA GUNOIULUI – PORCINE• În sistemul industrial colectarea și evacuarea dejecțiilor se face pe pernă de apă și prin vidanjare,

ținând cont de tehnologia de creștere, numărul de animale, capacitatea de stocare.

• Atât gunoiul provenit de la taurine, cât și cel de la porcine se poate utiliza ca îngrășământ

natural pentru terenurile agricole, după o prealabilă prelucrare.

ATELIER DE LUCRUPLANIFICAREA UNUI ADĂPOST PENTRU

VACI LA SCARĂ MICĂCare sunt cerințele?

Considerente preliminare

• Stabilirea locaţiei

• Realizarea schiţei de ansamblu a staulului cu posibilitatea de extindere

• Calcularea costurilor, inclusiv finanţarea

• Contact cu autoritatea competentă în domeniul agricol

Clarificarea aspectelor legale

• Autorizaţie de construire corespunzătoare?

Elaborarea planurilor de execuţie a lucrărilor de construcţii

• Bază: dimensiunile staulului conform directivei

Cerere de finanţare

• Aşteptarea aprobării!

1 Scroafele bolnave, rănite sau agresive trebuie să fie izolate. Totuşi, acestea trebuie să se poată “mişca în voie”.

18

Faza de execuţie a lucrărilor de construcţii

• Negocieri de preţ

• Identificarea de muncitori necalificaţi pentru realizarea construcţiilor

• Prevenirea accidentelor

Care sunt aspectele suplimentare care trebuie avute în vedere?

•Discuţii cu fabrica de lapte

•Suprafaţa de furajare este suficientă?

•De câţi viţei am nevoie ?

•De unde obţin banii pentru finanţarea intermediară?

•Dispun de o persoană de contact de specialitate pentru construcţie şi producţia de lapte?

•Cum mă perfecţionez?

•Am nevoie de asigurări?

•Cine mă susţine? (dacă mă îmbolnăvesc)

•Cooperare cu vecinii? (maşini comune)

•Cerinţele de Cross Compliance sunt cunoscute

19