Formator Suport de curs

Profesorii ne deschid usa spre cunoastere, dar noi trebuie sa trecem singuri prin ea ASOCIATIA PROEURO-CONS Slatina, str. Garofitei, nr.5Mobile: 0760-172961, 0740-619727 e-mail: office@proeurocons.eu; proeuro_cons@yahoo.ro www.proeurocons.eu CUPRINS:Cap. I: Planificarea formarii1Cap. II: Pregatirea si organizarea formarii62.1. Ce este formatorul?62.2. Tipuri de formatori62.3. Ce este si ce nu este un formator?72.4. Rolul si responsabilitatile formatorului82.5. Organizarea formarii82.5.1. Pregatirea salii92.5.2. Cum se realizeaz o prezentare de succes122.6. Utilizarea mijloacelor de prezentare12Cap. III. Proiectarea si marketingul programelor de formare163.1. Analiza nevoilor de formare163.1.1. Analiza /evaluarea cerintelor de formare163.1.2. Stabilirea obiectivelor instruirii183.1.3. Rezultatele instruirii203.2. Elaborarea materialelor necesare formarii213.2.1. Suportul de curs213.2.2. Planul de invatare (design-ul)233.2.3. Agenda participantului263.3. Invatarea si instruirea263.3.1. Educatie formala Educatie nonformala263.4. Particularitatile invatarii la adulti283.4.1. Cum invata adultii?283.4.2. Invatarea experientiala303.4.2.1. Etapele invatarii experientiale313.4.2.2. Caracteristicile invatarii experientiale323.4.3. Barierele invatarii la adulti32Cap. IV Realizarea activitatilor de formare344.1. Livrarea cursului. Recomandari importante pentru formator344.2. Elementele procesului de comunicare354.3. Barierele comunicarii414.4 . Tipurile comunicarii364.4.1. Comunicarea verbala374.4.1.1. Comunicarea orala374.4.1.2. Comunicarea scrisa384.4.2. Comunicarea nonverbala384.4.3. Comunicarea tactila404.4.4. Comunicarea sonora404.4.5. Comunicarea gestuala404.4.6. Comunicarea vizuala414.5. Ascultarea activa414.5.1. Trasaturile unui bun ascultator414.6. Tehnica de punere a intrebarilor434.6.1. Tipurile de intrebari434.6.2. Formularea intrebarilor444.6.3. Intrebari contraindicate444.7. Feedback-ul444.7.1.Caracteristicile feed-backului eficient454.8. Constituirea echipei464.8.1.Fazele formarii echipei464.8.2.Limitele echipei474.9. Etape in luarea unei decizii484.9.1. Luarea deciziilor in grup: C-C-C49Cap. V. Aplicarea metodelor si tehnicilor speciale de formare525.1. Metode de formare orientate catre formator525.1.1. prelegerea535.1.2. demonstratia535.1.3. metoda puzzle535.1.4. studiul de caz535.2. Metode de formare orientate catre grup545.2.1. exercitii de acomodare si cunoastere545.2.2. brainstorming555.2.3. lucrul in grupuri mici555.2.4. discutia in grupul mare565.2.5.jocul de rol56Cap. VI. Evaluarea, revizuirea si asigurarea calitatii programelor de formare586.1. Procesul de evaluare586.2. Metode de evaluare586.3. Chestionarul de evaluare60Bibliografie641I. PLANIFICAREA FORMRII

De ce este nevoie s planificm?Conform definiiei din DEX ( Dictionarul Explicativ al Limbii Romane) actiune de a planifica este definit n felul urmtor:

A ntocmi un plan; a programa, a organiza i a conduce pe baz de plan; a organiza o activitate, ntocmind planul dup care s se desf oare diferitele ei faze.n vederea realizrii unei sesiuni de formare este nevoie, a adar, de un plan detaliat al procesului de instruire care s cuprind urmtorii factori:

Participanti (numr, componenta grupului, asteptri);

Context (cine finanteaz cursul, ce asteptri au cei care te contracteaz, detalii cu privire la agenda cursului);

Resurse (timpul avut la dispozitie, coechipieri, materiale necesare);

Logistic (echipamente, materiale, sala - aranjament, pozitie, lumin, acustic, ventilare, temperatur, prize, spatiu pentru afisare - sli disponibile pentru activitati in grupuri mici, etc) Documentare (asupra subiectelor de prezentat, bibliografie, etc) .

Intocmirea planului de actiune (in faza de planificare) este indicat s tin cont ( in mare) de 7 principii didactice, care pot influenta si sprijini n mod pozitiv activitatea dar si succesul final al formatorului:

1. Principiul claritatii: concretizare prin exemple, imagini, medii (filmulete, CD-uri, diafilme) .

2. Principiul activitatii ( a invata prin activitati practice): Fomatorul trebuie sa organizeze activitati practice, jocuri, experimente pentru a stimula si forma noi abilitati in randul membrilor participanti.

3. Principiul exercitiului: A invata inseamna a exersa. Scopul exercitiului este a consolida competente si abilitati.

4. Principiul step by step (pas cu pas): este e preferat ca formatorul sa isi imparta continutul cursului pe unitati, treptat, sistematic, astfel incat sa se asigure intelegerea graduala a materiei. (de la usor, la complex).

5. Principiul respectarii particularitatii de varsta si individualitatate: Formatorul trebuie sa aiba in vedere faptul ca membrii partcipanti la cursul de instruire provin din medii diferite si care detin cunostinte si asteptari variate. In aceasta situatie, formatorul trebuie sa dea dovada de flexibilitate in stilul si metoda de lucru, incercand sa creeze un tempo de instruire comun si sa promoveze munca in echipa, luand in calcul nevoile si asteptarile personale a fiecarui participant in parte.

6. Principiul variabilitatii: formatorul trebuie sa utilizeze o gama variata de metode si mijloace in vederea livrarii cursului. Astfel va creste gradul de spontaneitate si al reactiei la nivelul participantilor.

7. Principiul conformitatii: Formatorul trebuie sa isi adapteze metodele si structura continutul de transmis in functie de urmatorii factori determinati de catre participanti:

- vrsta, motivatie (proprie initiativ sau determinati de anumite interese), numrul participantilor, pregtire profesional, caracteristici personale ( ex: persoanele cu handicap). n cele ce urmeaz v vom propune o serie de ntrebri si informatii utile pentru elaborarea unei liste de actiuni n vederea ndeplinirii activittii de formare:

Intrebri si indicatii pentru planificarea instruiriiInainte de nceperea instruiriiCare sunt obiectivele instruirii?

Cine sunt formatorii si persoanele invitate s prezinte diferite sectiuni?

ParticipantiiCine va participa ? Cte persoane ?Care este relatia ntre participanti ? Se cunosc ntre ei ?

Ce cunostinte au participantii despre tema discutat ? Ce aspecte ale temei credeti c sunt de folos participantilor ? Care este gradul minim de informatii necesar al participantilor pentru acest curs ?

Ce au n comun participantii referitor la nevoia de informatie pe tema respectiv ? Cum vor folosi participantii informatia pe care o primesc de la dumneavoastr ? Ce tip de materiale ar fi util s primeasc ei ?

Care este nivelul de tolerant al participantilor fat de prezentrile mai lungi comparativ cu prezentrile scurte urmate de discutii de grup ?

Are nevoie cineva de conditii speciale (cum ar fi camere mai spatioase si cu usi mai largi pentru scaun cu rotile sau cadru de mers) ?

Planificarea sesiunii de instruire propriu-zis

Ct timp aveti pentru sesiune ?

Care subiecte sunt cele mai importante pentru a fi dezbtute ? Ce subiecte pot fi prezentate in cadrul sesiunii ? Cum veti alege subiectele de prezentat intr-o maniera complexa si pe care s le prezentati succint sau s le eliminati ? Cum veti stabili ordinea subiectelor ? Amintiti-v c modulele cel mai putin interactive sau mai complexe trebuie s fie programate n prima parte a zilei, cnd participantii acorda mai mult interes cursului. Reducerea timpului de dezbatere nu garanteaza parcurgerea mai rapida a subiectelor dificile.

Care doriti sa fi activitatile participantilor (ex. Doar s asculte, s lucreze n grupuri mici, s produc ceva, s v dea feedback) ?

Veti distribui materiale ? Care sunt acestea ? De cte copii aveti nevoie ? Cine va fi responsabil pentru elaborarea si multiplicarea lor ?

Ct timp puteti dedica modulului de ntrebri si rspunsuri ? Cum doriti s abordati ntrebrile si rspunsurile ? (ex. Puteti rspunde la ntrebri pe msura ce parcurgeti subiectele; s le rspundeti doar dup ce ati terminat de discutat subiectul respectiv; s aveti sesiuni dedicate ntrebrilor si rspunsurilor; s solicitati participantilor s noteze ntrebrile si s vi le nmneze n pauze).

Veti dori s faceti un proces verbal sau un rezumat al sesiunii de instruire ? Cine va face acest lucru ? Va fi rezumatul distribuit ulterior participantilor ? Cum ? Cum obtineti lista participantilor ?

Ce tip de evaluare a instruirii doriti s faceti ? (De exemplu, puteti dedica un timp special la sfrsitul sesiunii de instruire pentru ca fiecare participant s completeze formularul de evaluare, sau puteti distribui formularul spernd ca participantii s vi-l returneze completat).

Cine va elabora formularul de evaluare si l va analiza apoi ? Ce "pasi viitori" doriti s rezulte din sesiune ?

Logistica sesiunii de instruireCnd se va desfsura instruirea ?

De ce tip de facilitti este nevoie si ce aranjamente trebuie fcute pentru instruire ?

Cine va fi responsabil pentru gsirea si rezervarea spatiului necesar instruirii (sala de curs, sli de lucru pe grupe, cazare) ?

Veti oferi mncare, gustri, buturi rcoritoare/cafea/ceai? Ce anume, mai precis ? Cine va fi responsabil pentru coordonarea acestei activitti ?

Cu dou sptmni nainte de instruireRevedeti materialele si planul. Parcurgeti lista detaliat pe care ati elaborat-o atunci cnd ati parcurs ntrebrile de mai sus. Ati uitat ceva ?

Dac este posibil, vizitati locul unde se va desfsura instruirea. Notati orice posibil problem sau necesitate si elaborati strategii de rezolvare. Dac nu puteti vizita locul dumneavoastr nsiv, rugati pe cineva s o fac sau sunati pe cei care va pun la dispozitie spatiul si puneti-le ntrebri relevante. Asigurati-v c aveti prizele si prelungitoarele necesare echipamentului pe care l veti folosi.

Asigurati-v ca ncperea respectiv este accesibil pentru toti participantii (inclusiv pentru cei cu dizabilitti, dac este cazul).

Strngeti toate materialele de care veti avea nevoie pentru instruire (markere, retroproiector/videoproiector, microfon, flipchart, hrtie pentru flipchart, folii transpare nte, becuri de rezerv pentru retroproiector, prelungitoare de rezerv, ecusoane, band adeziv etc.)

Organizati-v foliile transparente, prezentarea Power Point si celelalte materiale.

Cu dou - trei zile inainte de instruireVerificati din nou lista detaliat si asigurati-v c nu ati uitat nimic.

Asigurati-v c aveti toate materialele n ordine, etichetate si mpachetate pentru a fi usor transportate.

Cu dou - trei ore inainte de instruire (sau dup caz, cu o zi)Cu exceptia oratorilor experimentati oricine poate deveni agitat inainte de inceperea prezentarii; asadar exist pericolul s nu va comportati firesc si relaxat. Trebuie s v stpniti emotiile. Gnditi-v c v-ati pregtit serios si uitati-v peste notite. Faceti cteva exercitii de relaxare ( iesiti la aer, eventual ascultati niste muzic relaxant). Dect s va concentrati asupra strii dumneavoastra de nervozitate mai bine acordati atentie lucrurilor practice pe care le veti face n continuare.

Una din principalele temeri este c ceva nu va merge bine. De cte ori v trece prin minte c ar trebui reverificat ceva anume, notati-v imediat. Alctuiti o list de verificri n prealabil. Aveti n vedere:

paginile textului s fie numerotate pentru a nu le ncurca

mijloacele audio-video s fie clar vazute si auzite din spatele slii

aparatura electrica s functioneze fr probleme

Inceputul prezentrii:Incepeti s vorbiti cu convingere, ntr-un ritm firesc si expuneti primele idei fr a v uita la text. Se va forma o atmosfer de ncredere si veti putea stabili contactul vizual cu publicul. Priviti toat sala n ochi pentru ca publicul s se simta implicat. Spuneti o anecdota preferat adaptat momentului ntlnirii. Acest fapt va detasa atmosfera si va strni interesul auditoriului.

Ritmul prezentrii:

Schimbnd ritmul prezentrii veti pstra interesul. Nu uitati s faceti cte o pauza ntre ideile principale si n acel timp s reluati contactul cu auditoriul. Pe msur ce avansati, vorbiti rar si apsat atunci cnd doriti s subliniati aspecte importante.

Folositi gesturi: In cazul unui public numeros este nevoie de miscri largi pentru a realiza acelasi efect vizual ca si gesturile normale n cazul unui grup restrns. Desi v-ati putea simti stnjenit s folositi o mimica att de exagerat, publicului i se va parea normal.Asa da: Anuntati durata discursului pentru ca publicul s stie ct timp va trebui s se concentreze.

Folositi un limbaj simplu, concis, ori de cte ori este ne voie pentru o bun intelegere

Stabiliti contactul vizual cu publicul cci astfel vi se va sugerea atitudinea auditoriului.

Faceti pauze la timp, astfel ca participantii s aib rgazul asimilrii a ceea ce spuneti

Fiti cu ochii pe ceas ( de preferat nu cel personal, de la mn, pentru a nu crea impresia de superficialitate) ca s v asigurati ncadrarea n timp. Dac cineva doreste lmuriri cu privire la un suibect anume, asigurati-l c i veti explica dup ce terminati si continuati-v discursul.

Asa nu: Nu v cereti scuze pentru lipsa de experient oratoric

Nu ezitati dac ati pierdut locul unde ati rmas. Fiti calm pn l gsiti.

Nu coborti vocea la sfarsitul fiecrei propozitii. Creati impresia ca nu sunteti sigur pe ceea ce comunicati

Nu pierdeti din vedere mesajul ce urmeaz a fi transmis, cci puterea de concentrare a auditoriului va scade si

nu veti mai fi ascultat.

IncheiereaCnd veti expune concluzia prezentrii nu adoptati un stil didactic. Bazati-v pe faptele pe care l le- ati expus n discurs. Informati publicul c prezentarea se apropie de final si asigurati-v c veti fi ascultat cu toat atentia naintea relurii punctelor esentiale, oferind participantilor, totodat, posibilitatea de a trece totul n revist i de a se gndi la ntrebri.

Nu uitati c cel mai mult conteaz impresia final, asa c strduiti-v s fie bun. Incheiati cu un rezumat bine gndit

si nu terminati brusc, ca si cnd v-ati grbi s plecati.

Sfaturi pentru o ncheiere n fort:

sintetizati continutul discursului n maxim 2 fraze nu prea lungi.Acestea vor fi mult mai de impact dect un monolog de 10 minute.

Nu lsati mijloacele audio-video pornite, cci vor capta atentia

Accentuati cuvintele cheie, pentru a crea un pachet pe care publicul s l ia la plecare.

Dac ati omis o informatie, mai bine renuntati la ea dect s o amintiti la final, cnd i-a pierdut deja contextul.

Nu uitati s adunati materialele si mijloacele utilizate.

II. PREGATIREA SI ORGANIZAREA FORMRII2.1. Ce este formatorul ?Formatorul nu este un profesor, formatorul este mai degrab un profesor educator.

Formatorul reprezint orice persoan care formeaz aptitudini si / sau deprinderi prin intermediul procesului de instruire. In functie de cadrul general al procesului de formare, de nivelul de pregtire urmrit, formatorul poate ndeplini simultan sau pe rnd urmatoarele roluri:

a. Educator : persoana care educ copii/ tineri. Invttor sau profesor dispune de o pregtire special si se ocup de educatia copiilor prescolari.

b. Instructor : persoana competent care instruieste pe altii c. Profesor :persoana cu o pregtire special ntr-un anumit domeniu de activitate si care pred o materie de nvtmnt n scoal. Cu alte cuvinte, educ si nvat pe cineva.

d. Pedagog : persoana cu pregtire special, care se ocup cu munca didactic si educativ. Aceasta este persoana care-i suprevegheaz pe elevi si i ajut la pregatirea lectiilor n anumite institutii ( ex: internate).Procesul de instruire reprezint mai mult dect transmiterea unor noi informatii. Formatorul are menirea de a ghida participantii, oferindu-le activitti care s-i implice activ si s le dea ocazia aplicrii noilor cunostinte.

Diferenta esential const in modul de transmitere a cunostintelor: profesorul foloseste metode traditionale (formale), n timp ce trainerul utilizeaz modul de nvtare non-formal bazat pe invtarea experiential.

Odat ce trainerul accept ideea c nu poate sti totul si c nu poate oferi un rspuns la orice, rolul su se transform n acela de facilitator al invtrii.Participantii la un program de instruire nu mai asteapt ca toate rspunsurile s le fie oferite de formator, ci doar ca trainerul s le faciliteze descoperirea acestor rspunsuri.

Altfel dect n metodele traditionale de participare pasiv la curs, mai nou se asteapt ca participantii s fie activi si nclinati spre a pune ntrebri.

2.2. Tipuri de formatoriPerfectionistulAcest tip de formator vorbeste mai mult pe un ton didactic si are tendinta de a critica participantii la curs ca si cnd ace stia ar fi copii. Acest lucru se datoreaz si faptului c elaboreaz ntrebri sugernd rspunsul. Maniera lui de a se comporta pe parcursul procesului de instruire se bazeaz pe colaborarea cu persoanele cunoscute din sal, mentinnd contactul vizual doar cu acestea. In general nu ofer un feedback pozitiv participantilor.

Turbo educatorulAcest tip de formator este caracterizat a fi deosebit de activ si implicat n ceea ce face. Ritmul de instruire este unul repezit, neacordnd cursantilor sansa de a se exprima si nici de a rosti ideile pn la capt. Pune aceent pe comunicare dar desfasurarea ei are loc mai mult sub forma monologului, el nefiind interesat de obtinerea unui feedback din partea cursantilor. De asemenea, prezint o pozitie defensiv n relatia cu participantii.TehnicianulAcest tip de formator este riguros n exprimare, folosind un limbaj greoi, de specialitate/ tehnic;nicidecum un limbaj relativ simplu, pe intelesul celor mai putin pregtiti. Este genul de instructor foarte bine pregtit din punct de vedere al materiei predate, nsa felul n care livreaz continutul cursului nu este tocmai adaptat auditoriului. El va conversa doar cu acei participanti care prezint un interes pentru tehnic, avnd impresia c acestia vor nvta doar ceea ce le a spune el. Nu mentine contactul viziual cu auditoriul dect n rare cazuri.

Educatorul "anten"Acest tip de formator este poate cel mai apropiat de perfectiune n sensul c: are abilitatea de a citi feedback-ul nonverbal al participantilor, este un asculttor activ, elaboreaz exemple pe ntelesul tuturor si stie cum s formuleze ntrebri relevante. Partea mai putin apreciat a acestui formator este faptul c se identific att de mult cu participantii nct va pierde firul logic al sesiunii de formare, acesta urmnd a prezenta n functie de starea de moment a discutiei. Se va lsa influentat de starea de spirit a auditoriului si va fi usor de ntrerupt, el nefiind n stare de a se impune prin autoritate.

2.3. Ce este si ce nu este un formator?

1. Formatorul nu este un profesor

2. Formatorul nu preda (cunostinte/informatii)

3. Formatorul formeaza noi abilitti, atitudini si comportamente

4. Formatorul nu doar transmite cunostinte participantilor, ci le d ocazia s aplice aceste cunostinte

5. Formatorul utilizeaz metode de lucru non-formale

6. Aplic nvtarea experientiala (nvtarea bazat pe experiente si aplicabilitatea cunostintelor)

7. Formatorul nu numai c stie despre ce vorbeste, dar si explic ceea ce stie

8. Formatorul faciliteaz nvtarea (faciliteaz gsirea de rspunsuri chiar de ctre participanti)

9. Formatorul este un educator, educ abilitati si comportamente

10. Formatorul este un bun organizator

11. Formatorul are capacitatea de a se adapta

12. Formatorul nu face lectii de lectura, ci este creativ si original n ceea ce face

13. Formatorul trebuie sa aiba o gndire pozitiv, s aib ncredere n el si n participanti

14. Formatorul este capabil s recunoasc si s aprecieze experienta anterioara a participantilor

15. Formatorul stie sa ceara, sa primeasca si sa accepte feed-back

16. Formatorul trebuie sa aiba atentie distributiva astfel incat sa poata surprinde toate reactiile participantilor

17. Formatorul are capacitatea de a aplana eventualele conflicte

18. Formatorul trebuie sa fie deschis, comunicativ si sa sustina activ grupul

19. Formatorul accepta diferentele de opinie si fructifica experienta participantilor

20. Formatorul are simtul umorului, dar nu este comediant

21. Formatorul are o dorinta permanenta de autoinstruire si perfectionare

2.4. Rolul si competentele formatoruluiDin moment ce nu exist un model standard al formatorului perfect", putem, totusi, identifica cele mai importante

roluri ale formatorului:

consilier: nu trebuie s prezinte informatiile cu toate detaliile ci s orienteze cursantii s descopere ei nsisi lucruri noi, care s ii motiveze n a continua participarea activ la curs.

facilitator: mediaz obtinerea de cunostinte, orientnd cursantii cum s nvete s descopere lucruri noi, utile n procesul de instruire dar care pot fiaplicate n viata cotidian.

manager: ncurajeaza cursantii s colaboreze, s-si mprtseasc ideiile si cunostintele dar mai ales responsabilittile, formatorul avnd sarcina de a manageria fiecare grup constituit.

ghid i initiator: poate propune proiecte pentru mentinerea competentelor dobndite. Competentele formatorului logistica si organizare

analiza priorittilor

planificare

analiza clientilor si a nevoilor acestora

propunerea unui program de formare adaptat cerintelor lui

planificarea eficient a propriei activitti

competenta de a se informa si de a informa

competenta de a lua decizii si de a delega

implementarea planificrii

competenta de a forma si a se integra ntr-o echipa

de a preveni si rezolva conflicte

competente de coordonare si evaluare a activittii echipelor

2.5. Organizarea formrii

Ar fi de preferat s vizitati dinainte locul prezentrii n vederea cunoasterii detaliilor precum: luminozitate, acustica, scaune si aparatura.

Este cunoscut faptul c locul influenteaz starea de spirit a auditoriului. O sala de curs ntr-un campus universitar va avea alt impact decat o sesiune de informare ntr-un hotel pretentios. Luati n vedere toate detaliile slii ( temperatura dac este reglabil sau nu, mobila, iluminatul, acustica, mrimea, plasarea si chiar dac are un miros specific: ex. de vopsea ). Fiti atent la amplasamentul prizelor, usilor, bufetului sau a altor obstacole (stlpi, coloane).

In continuare v propun cteva aspecte de baz ce ar fi de indicat s le evaluati nainte de organizarea procesului de formare:

localizati prizele si verificati dac functioneaz si dac este nevoie de prelungitoare

nu ocupati zona de lng us pentru asigurarea accesului

asezati bufetul n spatele slii pentru a nu atrage atentia

nu uitati s coborti jaluzelele dac utilizati mijloace vizuale n general lumina trebuie s fie ct mai natural pentru a nu cauza disconfort vizual

stabiliti un loc unde auditoriul s primeasc, dup prezentare, copii xerox dac este nevoie

verificati dac publicul v poate vedea

verificati acustica si microfonul dac e cazul

2.5.1. Pregtirea sliiUn factor adesea subestimat din cauza efectelor sale mai putin evidente dar care poate transforma o sesiune de training ntr-un real succes sau ntr-un esec total, este aranjarea mobilierului ( mese, scune ).

Asezarea in forma de "U"AVANTAJE :

pentru sustinerea referatelor

perspectiv bun a formatorului asupra cursatilor

un tip de asezare cunoscut de la adunri/ festivitti DEZAVANTAJE:

necesit mult spatiu

distante mari ntre participanti

n cazul n care se distribuie scaune si n partea inferioara a potcoavei, unii cursanti nu vor mai avea vizibilitate.

Asezarea in forma de "stea/ pe grupeAVANTAJE:

potrivit activittilor pe grupe

stimuleaz activitatea si munca n echip

DEZAVANTAJE:

unor participanti nu le va fi suficient spatiul

cursantii sunt distribuiti la o distant relativ mare unii fat de altii

Asezarea scolar clasicAVANTAJE:

pentru prezentarea referatelor

cadru formal, riguros DEZAVANTAJE:

participantii sunt mai pasivi

discutiile n general au loc ntre un cursanti formator

cei din prima banca se simt expusi/ intimidati

Asezarea n cerc far mese

AVANTAJE:

mesele (interpretate ca niste bariere) sunt inlturate

au loc mai multi paricipanti

stimuleaz activitatea

se creaz o atmosfer de dialog

DEZAVANTAJE:

nu toti participantii sunt obisnuiti cu o asezare att de liber si mai putin formal

unii adulti nu se vor simti prea bine sau se vor simti incomodati n aceast aranjare

2.5.2. Cum se realizeaz o prezentare de succesn cele ce urmeaz vor fi prezentate n linii mari anumite idei menites mbuntteasc felul n care se realizeaz o prezentare, se tine un discurs, etc. Preocuparea pentru a vorbi frumos si convingtor n public a fost una dintre preocuprile omenirii nc din perioada antic unde n Grecia s-a nscut retorica. Despre aceast stiint s-a scris foarte mult n manier academic si nu numai. Paginile urmtoare nu constituie o abordare academic a acestui subiect ci sunt mai degrab, ceea ce am precizat si n titlu, un mini ghid practic pentru mbunttirea calittilor de orator ale studentilor programului de masterat.

Specialistii n comunicare au subliniat ntotdeauna faptul ca nu este suficient s prezinti anumite lucruri interesante, este relevant maniera de prezentare. Exist mai multe tipuri de discursuri dintre care mentionm: prezentarea sau discursul de continut, discursul de opinie, discursul ocazional, povestirea etc.

De la bun nceput trebuie mentionate dou reguli de baz: un bun orator se formeaz n timp prin exercitiu, este adevrat c unii dintre noi sunt mai bine nzestrati de la natur cu calitti comunicationale, iar altii se bucur de o nzestrare mai modest; si ntr-un caz si mai ales n cellalt rolul practicii propriu-zise trebuie luat n serios;

orice orator trebuie s- i cunoasc foarte bine materialul care trebuie prezentat!

n principiu continutul prezentrii trebuie stabilit anterior, forma de prezentare este necesar s se adapteze la public, la context etc.

Fiecare prezentare este structurat n introducere, cuprins si ncheiere.

Mark Twain, cunoscut pentru calitile sale de orator, spunea c regula de aur pentru o prezentare de succes este ca introducerea, moment n care publicul sau cel putin o parte a acestuia i face prima impresie despre orator, trebuie s fie una foarte bun, iar finalul unul strlucitor. Cuprinsul este necesar s se caracterizeze prin conciziune.

n introducere trebuiete adresat un salut, o scurt prezentare a temei, continutul prezint punctele importante, care vor fi prezentate sintetic n concluzii. Chiar dac nu scrieti ntregul discurs, cei care au emotii sunt sftuiti s scrie i s citeasc de pe foaie cel putin prima propozitie. Introducerea si ncheierea trebuie s fie realizate ntr-o manier de adresare personal.

Aici glumele bine alese sunt indicate.

Fiecare discurs sau prezentare se realizeaz pe baza urmtoarelor etape:Prima etap este aceea de pregtire. Atunci cnd ne preg tim pentru o prezentare trebuie s tinem cont de:

cine v-a invitat s tineti discursul,

cu ce ocazie vorbiti,

care sunt obiectivele Dvs. personale sau institutionale pe care doriti s le atingeti prin acest discurs,

ce tip de discurs este solicitat,

care sunt asteptrile receptorilor discursului,

ct timp este alocat discursului (un element foarte im portant care nu trebuie niciodat depsit!) si dac exist

timp alocat unor interventii din partea publicului, a discutiilor,

care este background-ul teoretic al publicului si ct de numeros este acesta,

este publicul prezent de bun voie la acest discurs sau este un eveniment unde motivatia sa de participare este stimulat,

Si nu n ultimul rnd trebuie s stim n ce sal vor sustine prezentarea, cum poate fi calificat acustica acesteia, ce tip de sustinere tehnic exist ( retro- sau videoproiector etc.). A doua etap este etapa de documentare sau cu alte cuvinte de strngere a materialului necesar prezentrii sau discursului. Aici documentarea se face prin intermediul crtilor, al publicatiilor pe care le gsim la bibliotec, prin intermediul internetului, prin eventuala consultare a unor speciali ti i prin accesarea propriei baze de date, etc.

Materialul adunat trebuie s treac printr-o etap de selectie, urmat de o etap de structurare. Aceast etap se finalizeaz cu o prim form a discursului, care este mai apoi prelucrat. Fiecare discurs este structurat n functie de anumite cuvinte cheie, discursul nu este o form de comunicare monoton , ci n structura sa trebuiesc integrate asa numitele high lights. nainte de a realiza o prim repetitie general este necesar ca textul s fie prelucrat in punct de vedere retoric, implementnd de ex. figuri de stil etc. Pentru exercitii oglinda este contraindicat, fiind mult mai indicat un public ad hoc format din prieteni si rude.

Fiecare fiint uman este un izvor de emotii mai mult sau mai putin controlate. Fiti siguri c pn si marii oratori ai lumii antice sau moderne au fcut eforturi la nceputul carierei lor pentru asi stpni emotiile pe parcursul discursurilor. n anumite situatii iesiri emotionale voite (sau aparent necontrolate) pot avea efecte puternice asupra publicului. Iat cteva recomandri pentru a nvinge presiunea emotional n timpul prezentrii:

discursul trebuie pregtit foarte bine, iar oratorul trebuie s fi fcut repetitia general acas,

prezenta n public a unor prieteni invitati de Dvs. poate fi de folos, cu att mai mult cu ct acestia pot urmri cu atentie discursul si pot s v ajute mai apoi s v depsiti greselile,

- nainte de prezentare faceti ceva relaxant, ceva care v place si v ajut s v stpniti mai bine emotiile si nu uitati s priviti partea bun a lucrurilor,

n debutul discursului inspirati adnc, cititi sau vorbiti rar, clar si putin mai tare acest lucru v va creste ncrederea n sine,

imaginati-v c n sal sunt oameni la fel ca voi, chiar dac n public se afl sefii Dvs. sau colegi care sunt gata s v vad mai mereu doar greselile,

faceti astfel nct publicul s v ascute, faceti pauze si pe alocuri, repetati anumite idei pentru a fi mai bine ntelese si retinute.

Un discurs nu trebuie s respecte aceleasi reguli precum un text scris, este necesar ca propozitiile s fie scurte.

Gnditi, vorbiti, convingeti, acestea sunt cuvintele cheie.

Spuneti ceea ce gnditi, ceea ce spuneti va fi ascultat de public, ceea ce spuneti trebuie nteles, ceea ce publicul ntelege trebuie s si accepte, cu ceea ce este publicul de acord va fi utilizat, iar ceea ce va fi utilizat va fi la rndul su retinut.

O prezentare bun se caracterizeaz printr-un stil concret, fr divagatii, continutul si forma trebuie s se potriveasc unul cu cellalt. Un rol importat l joac elementele surpriz si evitarea generalizrilor si prezenta exemplelor concrete.

2.6. Utilizarea mijloacelor de prezentarePentru a folosi oricare dintre mijloace audio-vizuale trebuie s v pregtiti dinainte. Dac o tabl se poate instala repede si se poate folosi ori de cte ori este nevoie, pregtirea unei prezentri multi media ( ex: la calculator) dureaz mai mult. In general cu ct mijloacele audio-vizuale sunt mai complexe cu att dureaz pregtirea lor. Dac nu aveti cunostintele necesare de a pregti singur mijloacele audio- video, apelati la cineva: un coleg, un prieten.

De asemenea s retineti urmtoarele:

-Cei din sal citesc mai repede materialul expus dect vorbiti dumneavoastr, astfel c nu este indicat sub nici o form citirea lui cu voce tare.

In timp ce marea majoritate se uit la materialul vizual, restul oamenilor vor fi cu ochii la dumneavoastr.

NU cititi textul proiectat pe ecran Nu explicati n timp ce scrieti Nu manipulati fr rost mijloacele de prezentare Inainte de a alege un mijloc de prezentare verificati dac sala n care va avea loc prezentarea dispune de facilittile respective si dac acestea functioneaz corect. Verificati fiecare aparat n parte pentru a evita ezitrile n timpul prezentrii. Slile mari necesita un sistem de sonorizare care s cuprind difuzoare, un amplificator de sunet i mai multe microfoane. Dac ele nu exist, va trebui s le procurati si s le instalati.

De asemenea, s vedeti dac exist un ecran pe care s proiectati imaginile, dac acesta este suficient de mare pentru a putea fi vzut de fiecare participant.

Mijloacele prin care putem transmite informaii n timpul unui seminar, curs, etc. sunt de trei tipuri:

Auditive

Vizuale

Materiale scrise

In categoria mijloacelor auditive (invare prin ascultare) pot fi incluse:

Sistemele audio: cd- player, casetofon, microfonPentru un public numeros sunt utile: difuzoarele si microfoanele In cazul unor conferinte internationale sunt folosite sisteme audio cu casti pentru traduceri simultane.

Mijloace vizuale:GraficelePot fi utilizate aproape pentru orice tip de audient si orice tem. Se poate aduga culoare pentru a evidentia mai bine mesajul transmis si pentru a nu plictisi audienta.

VideoAcest mijloc este de folosit pentru a arta un scurt mesaj filmat/ o scen scurt (nicidecum pentru a tine locul formatorului n procesul de instruire) sau pentru prezentarea unui mesaj nregistrat al unui vorbitorcare nu a putut fi de fat la momentul prezentrii.

Retroproiector l videoproiectorEste folosit mai cu seam in cadrul prezentrilor la care asist un grup mediu ca mrime (peste 20 - 30 de persoane). Este un mijloc ideal de a prezenta diagrame si tabele. Folositi un indicator pentru a atrage atentia asupra unui grafic sau a cifrelor, astfel nct s nu fie mpiedicat vederea celor din sal.

Recomandri n folosirea videoproiectoruluiAvantaje:

-impact vizual sporit

-posibilitatea utilizrii n conditi de lumin -imagini de dimensiuni sporite

-utilizare din pozitia asezat sau din picioare folii usor de transportat

Dezavantaje:

-dependenta de alimentarea cu energie electric -aparatele mai vechi genereaz zgomot -ntunecarea unor secvente de imagine

Pentru realizarea slide-urilor Power PointPrezentarea n Power-Point nsoteste din ce n ce mai des prezentrile datorit maleabilittii programului n vederea conceperii unei prezentri ct mai atractive a continutului. Pot fi alese diverse culori de fundal, permitnd notite/adnotari sau observatii ale cursantilor. Este o metod excelent de captare si mentinere a atentiei cursantilor att prin formatul prezentrii (culori, fundal, imagini) ct si prin posibilitatea setrii ca o noua idee s fie introdus odat cu prezentarea noastr, nedistrgnd atentia cursantilor cu aparitia pe ecran a ntregului text de prezentat.

Recomandri : Utilizati acelasi cadru standard pentru intreaga prezentare; in redactarea slide-urilor este bine s nu se faca apel la un fundal prea strident sau prea inchis. Acest lucru ar ngreuna descifrarea literelor.

Creati un sistem de numerotare;

Folositi litere mari, lizibile de la departare (1-2 cm pentru titluri i 0,5-1 cm pentru text)

Spatiati ideile, delimitndu-le prin buline

Fiecare slide contine maxim 6 rnduri

Fiecare rnd are maxim 6 cuvinte.

Nu setati derularea automat a slide-urilor ntrucat se poate declana o discrepant ntre ideea dumneavoastr si cea aparut pe ecran.

DiapozitiveleSe folosesc cnd este nevoie de fotografii n prezentri. Este nevoie de o mare atentie n momentul aranjarii diapozitivelor n ordinea dorit. Faceti exercitii de utilizare a diaproiectorului. ncperea nu trebuie s fie intunecoas, n acest caz contactul vizual cu audienta se limiteaz.

Mijloace scriseCopii xerox:Distribuirea lor se va face nainte de prezentare, depreferint ntr-o pauz, doar dac faceti referire la ele n timpul prezentrii.

Tabla:Tabla este folosit de preferat pentru a ilustra ideile n cadrul unei prezentri mai putin formale si n fata unui auditoriu restrns, astfel ncat ceea ce e scris s poat fi tuturor u or de citit.

Flipchartul:

Flipchartul este adesea utilizat n traininguri, permitnd pstrarea informatiei pe afise mari, ce vor putea fi ulterior plasate pe perete. Hartiile de flipchart vor putea fi desprinse si utilizate pentru munca n echip, urmnd apoi a fi prezentate n plen. De asemenea, ele pot fi utilizate pentru conceperea unor diagrame; se pot puncta idei- cheie ale sesiunii de brainstorming sau continuturi cu diferite culori (ex: pareri pro si contra), asigurnd-se libertate de miscare si flexibilitate.

Recomandri n utilizarea flipchartului:

S fie ct mai atractiv pentru participan ti

Fiecare foaie s aib un titlu, folositi liniute, numere, culori diferite pentru titlu si continut

Scrisul s fie ct mai citet: vizibil de la 8-10 m. Chiar dac spatiul de notare este mai mic dect al unei table, avantajul este c informatia poate fi pstrat.

Scris cu markere groase

Structurati informatia

Folositi numai cuvinte cheie, nu propozitii

-Nu reformulati cu cuvintele dumneavoastra ideile cursantilor dect n urma negocierii ( Adica, vreti sa spuneti ca..).

Puteti pregti foile de flipchart naintea lectiei pentru economisirea timpului.

III. PROIECTAREA SI MARKETINGUL PROGRAMELOR DE FORMAREActivittile care permit desfsurarea unui proiect de formare sunt:

analiza nevoilor de instruire

definirea obiectivelor pregtirii cum ar fi rezultatele a teptate n urma sesiunii de invtare n termeni de cunostinte, deprinderi i aptitudini

definirea obiectivelor invtrii, cum ar fi rezultatele specifice ale invtrii pe care cursantul le va obtine la sfrsitul fiecarui stadiu al cursului

designul general al proiectului de nvtare, cum ar fi organizarea obiectivelor de instruire, alegea metodelor, a instrumentelor de nvtare si a materialelor aditionale.

Stabilirea proiectului

Urmrirea activittii

Evaluarea continu si general

Luarea n considerare a concluziilor procesului deevaluare pentru planificarea noului proiect

3.1. Analiza nevoilor de formare

3.1.1. Analiza /evaluarea nevoilor de formareProcesul identificrii si definirii a nevoilor de instruire cuprinde trei etape:

Identificarea problemei

Recomandarea unei solutii pentru rezolvarea problemei

Evaluarea solutiei propuse

Primul pas n proiectarea unui program de instruire il reprezint identificarea unei probleme care poate fi rezolvat prin lansarea unui demers educational. Pentru acest fapt este nevoie, intr-o prima faza, lansarea unui proces organizat de culegere a informatiilor, cu rolul ca acesta s ofere o perspectiv detaliat asupra situatiei n jurul careia s-ar putea desfsura. Accentul se pune mai mult pe nevoile de instruire al indivizilor. Problema social n jurul creia se va realiza programul este inteleas in termeni relativi pentru c trim intr-o lume aflat in schimbare iar datele problemei se vor modifica.

Manifestarea nevoilor de instruire este intotdeauna legata de un cadru social, politic, economic si institutional in care traieste si se manifest individul. Dat fiind faptul c oamenii sunt diferiti si reactioneaz din perspective diferite cu privire la un subiect dat, cei care concep proiecte pentru adulti trebuie s ia n calcul posibilitatea de modificare/ schimbare a atitudinilor si valorilor, considerate de referint pentru continuturile cursului propus. Un proiect bine gndit va r spunde cerintelor urmtoarelor ntrebri:

Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut? Prima ntrebare vizeaz obiectivele de instruire, care trebuie fixate i realizate. (ce va ti s fac participantul procesului de instruire dupa realizarea cursului)

A doua intrebare trimite ctre resursele de care dispune sau trebuie s dispun formatorul(materialul uman, materiale de lucru, timp).Cea de-a treia intrebare cere un rspuns concret privind stabilirea metodelor pentru atingerea scopurilor. Rspunsul la a patra ntrebare se refer la metodologia evalurii eficientei activittii desfsurate.

Identificarea problemeiPoate cea mai important etap, cuprinde o serie de operatii de identificare ale obiectivelor sesiunii. Precizarea clar a obiectivelor de instruire reprezint conditia fundamental a proiectrii corecte. Dac formatorul nu stie, nainte de nceperea sesiunii, cu ce rezultate concrete trebuie s ncheie aceasta, atunci este de asteptat esecul. In mod obligatoriu obiectivul trebuie s fac referire la o achizitie educativ, care s fie redat n comportamente vizibile, concrete. Inaintea definirii unui obiectiv se va tine cont de urmtoarele aspecte:

Un obieciv niciodat nu face referire la activitatea profesorului ci la schimbarea comportamentului cursantului n urma instruirii

Fiecare obiectiv trebuie s vizieze o activitate singular pentru facilitatea evaluarii lui

Obiectivele vor fi integrate n ordine cronologic a desf urrii activittii

Scopul unui curs trebuie s vizeze ceea ce va ti s fac participantul dup incheierea instruirii nu ceea ce face n timpul ei.

Obiectivele trebuie s fie in concordant cu idealul educational ( ex: formarea personalittii dezvoltate multilateral)

Recomandarea unei solutii pentru rezolvarea problemeiA doua etap a proiectrii vizeaz stabilirea resurselor educationale:

Ce informatii vor fi livrate?

Ce aptitudini noi se vor forma pe baza acestor informatii?

Cine are nevoie de instruire?

Resursele activittii de instruire se refer la :

resurse materiale: suport de curs, texte, tabele, flipchart etc resurse umane: cursantul cu personalitatea lui, motivatia, propriile capacitti de invtare resurse procedurale: forma de organizare a slii, metode de nvatare, organizarea activittii etc. Un formator va fi cu atat mai bun cu ct reuseste s l nvete pe cursant s fac ceea ce poate si ceea ce are nevoie realmente. Premisa de la care se porneste este una optimist, n sensul c orice om poate fi invtat cu conditia alegerii metodei optime.

Alegerea mijloacelor i metodelor se va face de ctre formator, nsa acestea vor trebui alese n functie de situatia de instruire, fr suprasolicitri si n functie de informatiile legate de functiile si interesele cursantilor.

Evaluarea solutiei propuse : Solutia propus pentru problema identificat a fost corect aplicat?

Vizeaz stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor instruirii, deci de evaluare a gradului de implinire al obiectivelor propuse. In functie de ct de bine si concret au fost formulate obiectivele si ct de cuantificabile (prin comportamente vizibile ale participantilor), se poate determina prin evaluare eficienta activittii didactice, ca un raport dintre rezultatele obtinute si resursele consumate.

Se poate spune, c o activitate si-a atins atunci succesul cnd obiectivele ei au fost atinse intr-un timp ct mai scurt, cu cheltuieli minime si resurse materiale, si au fost indeplinite cu plcere de ctre participanti.

Prin procesul de evaluare nu se vor eticheta participantii pentru totdeauna, ci se va urmri perfectionarea lor prin evidentierea punctelor tari dar si punctelor slabe, ca urmare a intregului proces de instruire.

3.1.2. Stabilirea obiectivelor instruiriiObiectivul este o reflectare anticipat a rezultatului instruirii i prescrie cum ar trebui s rspund/ s reactioneze cursantul dup parcurgea unei secvente de invatare. El se refera la modificarile observabile ce se produc in plul dezvoltrii personalitatii umane n concordant cu scopul procesului de formare.De ce trebuie s stabilim obiectivele instruirii?In momentul planificrii instruirii v ntrebati "De ce", nu "Ce".

La ntrebarea "Ce" veti rspunde cnd ncepeti s v organizati continutul instruirii. Este necesar s rspundeti la ntrebri de genul:

De ce desfsor acest curs?

Ce beneficii vor avea cursantii in urma lui?

In functie de activittile programului de formare sunt clasificate urmtoarele categorii de comportamente, care se interconditioneaz reciproc si care se doresc a fi obtinute prin atingerea obiectivelor de instruire:

a) Comportament cognitiv: interpretare, receptionare analizare, reproducere, intelegere, b) Comportament afectiv: valorizare, angajare, exprimare c) Comportament psiho- motor: mi cri, capacitti fizice, comunicare nonverbal Obiectivele cognitive se refer att la cunoa terea unor aspecte ale realittii, ct si la capacittile intelectuale pe care le implic aceast cunoastere.

Obiectivele afective descriu modificrile ce se produc pe parcusul sau la finalul sesiuni de instruire n starea afectiv, a atitudinilor, a intereselor, a sentimentelor, valorilor. Problematica este evaluarea acestor obiective: cum putem evalua un sentiment? Ce criterii exist? Exemple de astfel de obiective: sensbilizarea cursantilor, stimularea atentiei, intreinerea de relatii sociale pozitive, intelegerea i dominarea emoiilor etc.

Obiectivele psiho-motorii includ orice mi care uman observabil.

Functiile obiectivelor:

functia de orientare axiologica a procesului de instruire-; exprim necesitatea ca educatorii s con tientizeze sistemul de valori care s le orienteze activitatea practica;

functia de anticipare a rezultatelor - orice obiectiv va anticipa o realitate care nu exist nc;

functia evaluativa - obiectivele devin criterii de evaluare, ele fixeaz nu numai reusita, ci si criteriul de msurare al acelei reusite;

functia de reglare a procesului de instruire-; pe baza obiectivelor se selecteaz, se organizeaz, se transmit continuturile invtrii, se aleg strategiile de predare, invtare, formele de organizare a procesului de formare, locurile cele mai adecvate de realizare a activittii de instruire. Cum se formuleaz un obiectiv?Activittile de instruire vizeaz modificri ale:

cunostintelor

deprinderilor

atitudinilor

Exprimarea si nuantarea obiectivelor se face cu ajutorul verbelor de actiune precum : a identifica, a aminti, a recunoaste a distinge, a defini, a ilustra, a interpreta, a reorganiza, a explica, a demonstra, a extinde, a completa, a povesti, a argumenta, a decide, a evalua.Exemplu: La sfr situl procesului de instruire (conditia), participantii vor putea planifica, organiza si livra (comportamentul) instruiri de calitate pentru colegii lor din retea sau alte grupuri tint (criteriu).Exprimarea unui obiectiv se poate realiza dupa urmtoare schem interogativ: Cine va produce comportamentul dorit? (Participantii)

Ce comportament rezolvabil va dovedi ca obiectivul este atins? ( vor putea planifica, organiza si livra)

Care este produsul sau performanta obtinut? (instruiri de caliate)

In ce conditii va avea loc comportamentul preconizat? (la sfarsitul procesului de instruire)

Greseli n exprimarea unui obiectiv Confundarea obiectivului cu ceea ce formatorul vrea s fac Includerea a mai mult de un obiectiv n formularea rezultatului unei instructii Formularea obiectivelor in termeni de proces (ce sa fac subiectul pentru a atinge un rezultat) n loc de formularea in termeni de produs (ce trebuie s demonstreze ca trebuie s fac).

Dup stabilirea obiectivelor:Inainte de sesiunea de instruire:-Se vor utiliza pentru planificarea instruirii elaborarea planului de aciune.

Se vor utiliza pentru elaborarea scrisorii de invitatie inaintat participantilor

Dezvoltarea materialelor s i metodele de curs

In timpul sesiunii de instruire Vor fi clar precizate la nceputul sesiunii de instruire

Identificati asteptrile cursantilor cu privire la tema dezbtut

Luati in considerare propunerile cursantilor s i modificati sau completati obiectivele dac este necesar

Asigurati-v c obiectivele au fost intelese si acceptate de ctre cursanti

Faceti referire ct mai des la obiectivele sesiunii de instruire si nu le scpati din ochi

Explicati de fiecare dat cnd veti realiza un exercitiu de ce anume il faceti; astfel inct participan tii s inteleag semnificatia lui si obiectivul de ndeplinit ce se va atinge dup realizarea lui.

La sfrsitul sesiunii de instruire Reveniti asupra obiectivelor si precizati impreun cu participantii in ce msur au fost acesta ndeplinite.

Acele obiective care nu au fost ntocmai atinse pot fi luate n considereare pentru o activitate nou.

Dup sesiunea de instruire Felicitati obiectivele ndeplinite

Reformulati obiectivele in cazul unei noi sesiuni de instruire. Faptul ca acestea au fost atinse intr-una dintre sesiuni nu garanteaz c a a va fi notdeauna.

In cazul in care obiectivele nu au fost atinse, incercati s aflati cauza. Cauza, poate succede din urmtoarele motive:

Obiectivele nu au fost potrivite participantilor sau nu au fost posibil de atins;

Continutul si informatia instruirii nu a ajutat participantii s ating obiectivele propuse.

Acest proces de evaluare a obiectivelor poate s fie destul de dificil uneori dar conduc spre o perfectionare a formatorului. Folositi-v de experientele fiecrei sesiuni de instruire pentru a concepe obiective mai bune pentru sesiunile viitoare.

3.1.3. Rezultatele instruiriiCu ct obtineti mai repede informatii cu privire la participantii cursului de instruire cu atat mai repede puteti defini scopul si obiectivele prezentrii. Pentru orice prezentare/ training trebuie definite:

-scopul,-obiectivele de atins,

-rezultatele de obtinut.Definirea rezultatelor presupune: Elaborarea obiectivelor si a activittilor

Aranjarea n timp a activittilor

Confirmarea asteptrilor participantilor

Elaborarea planurilor de actiune

Activitatea inseamn ceea ce faceti concret/ practic pentru ndeplinirea unui obiectiv ( ex: prezentare propriu-zis, discutii conduse, activitti structurate, lucru in grupuri, joc de rol).

Alegerea activittilor depinde de multi factori. Un factor foarte important este legat de abilittile si experienta celui care desfaoar procesul de instruire .De asemenea foarte importante sunt: contextul n care are loc prezentarea, audienta, obiectivele cursului, continutul, timp, spatiul, logistic, alte resurse, etc.

In urma analizei nevoilor de instruire se recomand s rezumm datele colectate ntr-un document care va cuprinde:

numrul persoanelor care au nevoie de instruire si localizarea lor (meseria si postul pe care l ocup in organizatie)

grupurile de instruire

Un grup de instruire este format din persoane care au nevoi de instruire asemanatoare si care vor participa la acelas i tip de instruire.

- durata necesar pentru instruirea fiecrui grup

- disponibilitatea angajatilor de a participa la instruire

Se iau in consideratie cerintele operationale ale activittii lor si se caut perioadele de timp in care lipsa lor de la locul de munc nu afecteaz procesele de lucru.

bugetul disponibil pentru dezvoltarea resurselor umane i implementarea programului de instruire.

3.2. Elaborarea materialelor necesare formrii

3.2.1. Suportul de cursElaborarea suportului de curs presupune parcurgerea urmtoarelor etape: Analiza obiectivelor Strngerea informatiilor Selectarea materialelor care vor fi incluse Structurarea continutului cursului Analizarea obiectivelorSuportul de curs trebuie conceput astfel inct s duc la atingerea obiectivelor instruirii.

De aceea:

Obiectivele cursului trebuie s se potriveasc cu instruirea;

Instruirea trebuie s se potriveasc cu evaluarea;

Obiectivul trebuie s reflecte rezultatul dorit al activittii de instruire.

Strngerea informatiilorPentru strngerea informaiilor se folosesc o serie de metode, dintre care putem aminti:

- Cercetarea empiric

Aceasta este o investigare a ideilor si comportamentelor. Uneori cercetarea empiric se concentreaz pe studierea relatiei de tipul cauz-efect. Cercetarea empiric ncepe cu ipoteze care se testeaz i se continu cu livrarea unor informatii specifice.

Informatiile sunt testate statistic pentru msurarea probabilittii si nu a adevrului absolut. Studiile empirice contribuie la dezvoltarea unor noi ntrebri, ipoteze, testri, teorii i la luarea unor decizii despre politici si actiuni.

- Analiza critic

n aceast analiz sunt stabilite calittile si efectele unor materiale scrise sau orale sau ale unor procese. O analiz critic poate fi fcut asupra unui joc, un discurs, o mi care social, o politic sau o procedur. Aceast analiz trebuie valorificat prin obiectivitate si competent; ar trebui s furnizeze definirea clar a criteriilor utilizate, s ofere lmuriri suplimentare despre subiectul cercetat.

- Cercetarea opiniilorAceast cercetare investigheaz ce crede despre un subiect diferite categorii de oameni (experti sau nu). Expertii vor livra bazele unei interpretri, extragerea unor concluzii i evaluarea faptelor.

- Cercetarea secundar

O categorie de informatii important o reprezint informatiile istorice despre tem. Instructorii au nevoie de astfel de informatii n elaborarea suportului de curs pentru construirea fundamentului despre evenimente, fapte sau procese de la nceputuri pana in prezent.Selectarea materialelor de inclusPentru ca prezentarea dumneavoastra sa fie una de succes trebuie sa inceapa cu o buna documentare. Acest lucru determina multa munca si timp mai ales in etapa de selectie a surselor: carti, internet, presa etc.

De retinut este ca inaintea deciziei cu privire asuprea documentarii trebuie sa aveti in vedere urmatoarele 3 idei:

1. De ce este necesar cursul pe care il veti desfasura

2. Ce implicatii are calificarea in urma cusului

3. Care vor fi rezultatele si beneficiile.

Identificati surseleUn bun punct de pornire n aceast faz este revizuirea unei cri din domeniu i studierea bibliografiei. Alte recomadri ar fi : documente guvernamentale, rapoarte i reviste de specialitate, date strnse de la priet eni, familie i alte contacte, casete video, Internet sau Cd-Rom-uri.

Materialul documentarGasiti variantele optime ale fiecrei surse de informatie tinnd cont de avantajele si dezavantajele fiecareia n parte dar mai ales calculati cea mai bun metod de a utiliza informatia.Puneti accent pe actualitatea informatiei si nu v bazati pe surse depsite. Orientati-v dup informatiile de pe internet care de obicei sunt actualizate. Sau optati pentru completarea informatiilor depsite prin compilarea cu idei noi. Astfel cursul dumneavoastr va fi mult mai de impact pentru auditoriu. Foarte important: decideti rapid care sunt sursele care merit s fie exploatate si notati ideile principale. Nu pierdeti timpul citind detaliat toate sursele care v vin la mn. In cazul in care optati pentru surse de internet fiti sigur c ati folosit cuvintele cheie care rezuma cel mai bine tematica pe care incercati s o abordati. Stocati materialul in fisiere pe calculator alctuite special pentru ceea ce doriti. Retineti doar c anumite surse de pe internet nu reprezint neaparat validitatea informatiei.

Structurarea materialuluiOrdinea in care veti prezentaideile cursului dumneavoastra va influenta receptarea mesajului. Ideile pe care le aveti le puteti expune in 3 moduri:

1. cronologic

2. in ordinea importantei

3. in ordine aleatorie

Indica ar fi ca indiferent de modul ales sa impletiti ideile astefel incat intregul curs s par un ntreg. Cele trei moduri expuse mai sus beneficiaza in parte de alte 3 posibilitti de structurare.

a). Idei separte: ideile sunt expuse in ordinea impus de tem. Ele nu decurg neaparat una din cealalta, astfel incat pot fi expuse separat cu mentiunea ca fiecare dintre idee are importanta ei ( multi vor crede ca doar prima idee este important).

b.) Evidentierea unei idei: ideea principal este urmat de alte idei secundare. Ideile secundare ajut la explicarea si detalierea ideii principale, astfel inct aceasta s fie ct mai clar inteleas.

c.) Suprapunerea ideilor: se va face referire la ideile precedente sau vor fi reluate pentru a fi scoase in evident importanta lor. Este cea mai utilizat metod si este folosit mai ales in cazul in care fiecare idee depinde de cealalt.Tehnica naratiuniiTehnica naratiunii se bazeaz pe 3 etape utilizate in povestiri i care structureaz clar subiectul:

Introducere : partea de inceput a prezentrii

Cuprins : e alctuit din temele i ideile principale

Incheiere : concluzii,reluarea ideilor principale i intrebrile publicului ( dac este necesar).

De retinut : publicului i se vor da repere clare att la incepu tul ct i la finalul fiecrei etape.

3.2.2. Planul de invatare (design-ul)Planul de nvtare descrie amnuntit, pentru fiecare subiect ce va fi abordat in cadrul prezentrii urmtoarele:

timpul alocat

titlul

descrierea amnuntit a procesului folosit

metoda folosit

materialele necesare

persoana care va prezenta subiectul.

Planul poate fi realizat in form desf urat sau tabel.

Iat un exemplu de plan sub forma de tabel :

OraNr.Subiect/TemaDescriereMetodaMateriale

Minute

9-`5StereotipurilePregatirea salii, a echipamentului si a materialelor necesare: scaune,Flipchart

10:45afisarea programului de zi.

Salutarea participantilor la a 2-a zi de training.Foi de

flipchart

Anuntarea temei: scurta prezentare a programului de zi, referitoare la temele abordate.9:0535Obiectiv: sa recunoasca specificul fiecarei culturi si sa valorifice propriileExercitiu12 imagini

9:40prejudecati in raport cu alti participanti.decu membri

(5)Fiecare dintre participanti va extrage un cartonas din cosuletul cu 12identificare:apartinand

imagini, in care este reprezentat un membru/ o membra a unei categoriiSa iidiferitor

etnice (italieni,germani, francezi, japonezi, americani, romani, rromi,cunoastemculturi/etnii;

irlandezi, englezi, arabi, unguri, greci).mai bine

Participantul va trebui sa identifice 3 caracteristici specifice acelei culturi/pe..Cosulet

etnii( caracteristicile pot fi atat pozitive cate si negative).

Pe o foaie de flipchart, pregatita anterior, am desenat un tabel impartit in 4Flipchart,

coloane orizontale, si 12 randuri. Cele 4 coloane reprezinta:

1.Denumirea etnieiFoi de

2.Caracteristica pozitivaflipchart,

3.Caracteristica negativa

4.ObservatiiAplicatiaMarker

Fiecare participant va lipi cartonasul sau in dreptul denumirii etniei pe careculoare 1,

o reprezinta, si va nota in coloanele 2/ 3(dupa caz) caracteristicile

(30)identificate, motivandu-si totodata alegerea. (prezentand chiar situatii cuBanda

care s-a confruntat in trecut si care i-a determinat alegerea.adeziva

Participantii isi pot exprima acordul sau dezacordul in legatura cu optiunile

colegilor.Marker

Formatorul va nota aceste remarci ale participantilor in rubrica Observatii.Culoare 2

Discutia in grup mare

9: 40-~45Prima parte a prezentarii Powerpoint contine poze haioase si stereotipuriPrelegere

10:25pline de umor ale mai multor categorii etnice europene.

(15)Obiectiv: la finalul prezentarii sa identifice si sa inteleagacauzele siPrezentare

efectele stereotipurilor dar si impactul existentei lor in societateaPower-

globalizata.point

(30)A doua parte a prezentarii, este teoretica si raspunde la intrebarea Ce suntDiscutia inVideo-

stereotipurile?grup mareproiector

- Scurta explicatie a tipurilor de stereotipuri

- crearea stereotipurilor: cauze si efectePrelegereLaptop

- impactul lor asupra societatii. Conceptul de prejudecata si discriminare.Explicatie

- modalitati de combatere a stereotipurilor

- o lume fara stereotipuri..e posibil?Dezbatere

Obiectiv: insusirea unor termeni specifici educatiei interculturale.

10:25-~20 DiscriminareaParticipantii vor fi impartiti cate 4 membri in 3 grupe. Fiecare grupaStudiu de3 studii de

10:45si prejudecataprimeste cate un studiu de caz referitor la tema cursului. Membrii fiecareicazcaz diferite

grupe va trebui sa analizeze cazul respectiv, realizand o compunere de

maxim o pagina, ce va fi prezentata si celorlalte 2 grupe. Concluzia3 coli de

interpretarii va trebui expusa intr-un motto, sau fraza.Munca inhartie

Se va urmari analiza cognitiva si afectiva a situatiei dar si intentia degrup micdiferite

actiune sau comportamentul adoptat.culori

Obiectiv: dezvoltarea de catre participanti a atitudinilor si gandirii critice

impotriva discriminarii si intolerantei.3 pixuri

In continuare vom aborda teme

precum...............................................................................................,urmand

ca la final sa parcurgem evaluarea intermediara.

3.2.3. Agenda participantuluiAgenda instructorului (orarul) cuprinde:

ora de ncepere si de terminare a sesiunilor de dimineat si dup-amiaz

titlul

sub-punctele subiectelor discutate Recomandri:

nu notati orele de ncepere pentru fiecare subiect in parte; unii participanti ar putea fi preocupati cu cronometrarea formatorilor

respectati orele de ncepere si terminare a sesiunilor / pauzelor.

In cazul in care dipuneti de timp si doriti inceperea unui nou subiect, intrebati intotdeauna daca participantii sunt de acord cu constinuarea programului.

3.3. Invtarea si instruireaInstruirea este termenul scurt pentru procesul sistematic prin care un individ este ajutat s stpaneasc indeplinirea unor sarcini bine definite la standarde stabilite.

Instruirea trebuie ntotdeauna facut astfel inct s fie in raport cu nevoile identificate si trebuie s aib obiective clare, msurabile.

Ce se invat ?Cunostinte: idei, principii, concepte, reguli, logic si cuvinte (noi) care trebuie nvtate pe dinafar.

Atitudini: interese, aprecieri, idealuri, comportamente concrete si vizibile care trebuie s fie folosite pentru atingerea unui anumit scop.

Abilitti: obiceiuri create sau modalitti in care participantii folosesc cunostintele invtate, modul n care evalueaz aceste cunostinte, modul in care abordeaz problemele.

3.3.1. Educatie formal Educatie nonformal

Educatia formal: Se refer la ansamblul activittilor intentionate, sistematice si organizate/ desfsurate in cadrul unor institutii de invtmnt specializate ( scoala, gradinita, universitate etc.) avnd ca scop formarea personalittii umane. Planul de invtmnt al institutiei respective cuprinde o serie de activitti didactice riguros organizate dar si o serie de obiective educationale clare, pe baza crora cadrul didactic va livra cursul, incercand s le indeplineasc. Cel mai elocvent exemplu de activitti este reprezentat de cursurile si seminariile obligatorii incluse in planul de invtmnt ale diferitelor scoli.

Educaia non-formala: include un ansamblu de activitti educative, structurate si institutionalizate care au loc in afara slilor de curs, fiind activitti optionale sau facultative. Acest tip de educatie vine in completarea celei formale si este constituit dintr-o gam foarte larg de activitti flexibile, adaptate nevoilor si intereselor persoanei. Grupul tint al educatiei non-formale este extrem de vast si poate include: elevi, studenti, persoane adulte, persoane aflate in dificultate, ONG-uri etc.

Printre obiectivele specifice acestei educatii, se pot enumera:

a. sustinerea celor care doresc s-si dezvolte sectoare particulare in comert, agricultura, servicii si industrie

b. ajutarea populatiei pentru a exploata mai bine resursele locale sau personale.

c. desvrsirea profesional sau initierea intr-un nou domeniu/ intr-o nou activitate.

d. promovarea noilor tipuri de educatie: educatia international, pentru sntate.

Riscul acestui tip de educatie este reprezentat de posibilitatea realizrii neprofesioniste a activittilor specifice precum si de dificultatea de a aparea in evaluarea obiectiv a rezultatelor obtinute.

Diferenta cea mai mare intre educatia formal si educatia non-formala const n metoda folosit.Metoda este mijlocul prin care sunt ndeplinite obiectivele unei activitti. Ea rspunde de obicei la ntrebarea"Cum?"De aceea atunci cnd alegem o metod trebuie s tinem cont de 2 aspecte: pe de o parte de continutul informational, iar pe de alt parte de msura n care implicm auditoriul.3.4. Particularittile nvtrii la adulti

3.4.1. Cum nvat adultii?

Malcom Knowles, recunoscut specialist n problema educatiei adultilor, a realizat o caracterizare a trsturilor definitorii pentru adulii care invat, scotnd in evident urmtoarele:

~ Adulii sunt persoane independente:De aceea ei trebuie lsati s se exprime liber. Este recomandabil s fie implicai in realizarea unor proiecte care sa releve interesele lor profesionale i de cunoa tere, artndu-li-se astfel in ce fel rezolvarea diferitelor sarcini de instruire ii poate ajuta in atingerea unor scopuri personale.

~ Adulii dein o bogat experien de via:Ei au nevoie s li se recunoasc experiena dobndit anterior i chiar s le fie valorificat.

~ Adulii si propun atingerea scopului indiferent ce ntreprind:Este recomandabil ca in programul de instruire in care ei sunt implicai s fie relevate in mod transparent scopurile i obiectivele ce trebuiesc a fi atinse.

~ Adulii sunt atrai de ce e relevant:Ei au nevoie s ineleaga raiunea pentru care trebuie s invee ceva nou. Este indicat s li se ofere oportunitatea ca ei s si aleaga singuri proiectele pe care le vor realiza, cci doar a a proiectele vor reflecta nevoile lor proprii de invare.

~ Adulii au sim practic:Inseamn c trebuie s li se demonstreze in ce msur ceea ce inva le este de folos in viaa cotidian. Aspecte ale memorrii:

reinem mai uor partea de inceput a unui material/eveniment

fr repetare uitm rapid (dup 24 ore)

reinem u or lucrurile neobi nuite

reinem mai uor partea de final a unui material/eveniment

EmisferaResponsabila pentru:Influenta asupra omului

Dreapta-gndirea fr limbaj-privire de ansamblu

-percepie spaial, vedere n relief,-mod de gndire deductiv

visul/ imaginaia-identific detaliile dintr-un ansamblu

-muzica i culoarea-dificulti in a stabili prioriti i a face

-intuiielucrurile in ordine

-atractivitate ctre lucruri tangibile

dect de simboluri

-orientat ctre aplicaii

-se bazeaz pe intuiie

-dificulti in alegerea celor mai

potrivite cuvinte

-creativ- emoional

Stnga-limbaj- cunostinele sunt asimilate intr-un

-calcul logic/ matematicmod secvenial

-capacitate de analiza i abstractizare-mod de gandire inductiv

-preferina pentru detalii i nu pentru-orientare spre date i detalii

ansamblu-tentaie de a face liste i planuri

-procedura metodic-procesarea simbolurilor

-raionament demonstrativ

-se bazeaz pe realitate

-coordoneaz abiliti de vorbire i

scris

-orientare spre reguli

-extragere de concluzii dintr-un

numr redus de date

Stimularea ambelor emisfere cerebrale sporeste eficienta invtrii

Persoanele care au fost antrenate s- i foloseasc preponderent o emisfer cum ar fi: contabilii, inginerii (emisfera stng ) sau actorii, muzicienii (emisfera dreapt) au dificulti in a- i folosi cealalt emisfer.

Cu toate c cele mai multe principii de nvare i metode de instruire au fost dezvoltate pentru copii, orientrile moderne n tiinele educaiei au lansat, ca urmare a ideii de nvare permanent (pe toata durata vieii) principii i metode noi, adecvate adulilor. La polul opus se afla rezistena la nvare, ce reprezint o atitudinea adesea intalnit la aduli, pe motivul perceperii invrii ca pe un dureros proces al schimbrii att pe plan personal ct i profesional. Depirea acestor obstacole se poate realiza prin plasarea grupului de invare intr-un context stimulativ, crearea unei ambiane placute i incurajatoare.

Motivatia nvrii la aduliPrezena motivaiei determin implicarea activ in activitatea de invare, o memeorare temeinic i rapid a noilor informatii, depirea obstacolelor, participarea frecvent la activiti i mai ales plcerea de a inva. Aadar motivele care il determina pe adult s invee sunt variate, insa pe baza lor putem identifica principalele surse motivaionale:

a. Relaiile sociale: adulii vin la cursurile de specializare/ instruire pentru a-i face prieteni noi, cunotine; s socializeze

b. Ateptrile sociale: la insistenta unei autoriti, la recomandrile prietenilor, colegilor c. Bunstare social: de a se simi util societii invtnd domenii noi fr legtur cu profesia de baz. d. Avansare profesional: pentru a obine beneficii materiale, avansare profesional i pentru a ine piept concurenei

e. Refugiu: pentru a scapa de plictiseala, a scpa de rutina zilnic f. Interes cognitiv: pentru a-i satisface curiozitatea. Un formator pentru aduli eficient creeaz un mediu de nvare bazat pe cooperare. Un astfel de ambient integreaza participanii n procesul de planificare. Formatorul trebuie s fac posibil analiza nevoilor de formare i s stabileasc obiective de nvare pe baze nevoilor identificate. Programul de nvare trebuie s vizeze activiti de nvare succesive, care s utilizeze metode i resurse special concepute pentru atingerea obiectivelor de nvare. Dac invarea adulilor inseamn in primul rnd participare, atunci pasivitatea, utilizarea metodelor tradiionale nu poate da rezultate. Metodele activ-participative, centrate pe cursantul-adult, au dovedit eficien.

Design-ul instruirii adulilor1. Adulii au nevoie sa stie de ce trebuie s invee un anume lucru.

2. Adulii inva mai bine experimentnd.

3. Adulii abordeaz invarea ca un proces de rezolvare a problemelor.

4. Adulii inva cel mai productiv atunci cnd subiectul constituie pentru ei o valoare cu aplicabilitate imediat.

5. Instruciunile pentru aduli trebuie s pun accent mai mult pe proces i mai puin pe coninutul ce urmeaz a fi livrat.

6. Adulii ii doresc s fie implicai in desfurarea i evaluarea activitilor.

7. Adulii sunt interesai de subiectele care se refer la profesia sau la viaa lor profesional.

Atmosfera de invare la aduli1. Adulii inva mai eficient cnd se afl intr-o atmosfer relaxant, de incredere, de prietenie.

2. Adulii apreciaz invitaia de a se exprima cu privire la opiniilor celorlali sau cu privire la propriile opinii.

3. Adulii au nevoie de mai mult confort ( ex: iluminat bun, mese, scaune cu sptar)

4. Adulii lucreaz mai eficient in grupuri mici, care le ofera posibilitatea de a-i imprti experiena i de a reflecta asupra celor spuse de alii.

3.4.2. Invarea experienial

n activitatea formatorului, chiar de la nceput, trebuie s fi aprut o posibilitate de a se asigura c informaiile de baza sunt nu doar transmise, ci i reinute. Simpl, dei nu prea eficienta, ntrebare "ai neles ?" reprezint o sugerare a rspunsului da; realizndu-se astfel o atitudine mai mult pasiv dect activ a audienei. Pentru o verificare corect a gradului de instruire se recomand utilizarea intrebrilor deschise, ce vor acorda posibilitatea argumentrii rspunsului.

Invarea experienial este reprezentat sub forma unui ciclu, in cadrul cruia se trece prin cele 4 etape ale invrii experieniale:

Experiena concret practica Observarea reflexiv exemple Conceptualizarea abstract teorie: Experimentare activ: experiment.

Privind cu atenie schema vom constata c adulii incep invatarea din experien - o aciune, un sentiment, o problem sau un eveniment - care creeaz nevoia de mai bun nelegere.

Pentru a putea nva din aceast experien, trebuie elaborat un context. Cei care nva reflecteaz asupra a ceea ce s-a ntmplat: (cnd, cine, ce a fcut), de ce s-a ntmplat i care sunt consecinele. Apoi ajung la o concluzie despre experien (ce a fost bun sau ru i de ce).

Dupa identificarea concluziei i evaluarea a ceea ce s-a intamplat, acetia se vor gndi la modul cum vor reaciona in viitor ntr-o astfel de situaie i ce doresc s obina prin procesul de nvare. Acum apare tendinta de a generaliza concluzia identificat, cercetnd literatura de specialitate sau prin informarea cu privire la validitatea acesteia in general. ( Concluzia este valabila in toate situatiile sau a fost valabila doar intr-o anume situatie).

Urmatoarea etap va fi experimentarea activ: testarea personala a ceea ce s-a invat.

3.4.2.1. Etapele invrii experienialeEXPERIENA

Att la inceputul ct i la finalul sesiunii de instruire aspectul experientei participantilor la sesiunea de instruire este esenial. Formatorul va trebuie sa fructifice aceast experien i nicidecum s o ignore. Experiena participanilor reprezint punctul de pornire intr-o asemenea activitate i aceasta trebuie exploatat prin diferite metode: brainstorming, studiu de caz, joc de rol etc. Experiena reprezint, cu alte cuvinte, bagajul de cunostine i informaii pe care il dein participanii inainte de procesul de instruire, urmnd ca la finalul sesiunii aceasta s fie completat i aprofundat, dup caz.

ANALIZA

Aceasta etapa se refer la verificarea cunotinelor anterioare ale participanilor. Rolul formatorului este de a solicita exprimarea cursanilor cu privire la o problem, urmnd a analiza validitatea sau corectitudinea cunostinelor cu privire la tema in cauz. Aceast etap este deosebit de important, deoarece participanii vor fi antrenai in comunicare i se va stabili un schimb de experiene. In acest moment unii participani cu o experien mai puin bogat, vor avea ansa de a-i imbunti bagajul de cunotine. Important este ca formatorul s incite participanii la discuie prin utilizarea intrebrilor deschise; deci care necesit elaborarea i argumentarea rspunsurilor.

GENERALIZAREA

In aceast etap se vor rezuma rezultatele analizei anterioare i se vor trage concluzii. Ea este deosebit de important pentru c in acest moment vor lua natere nite principii de baz, care vor fi aplicate in diferite aspecte ale vieii cotidiene (cum vom reaciona pe viitor in asemenea situaii?). Rolul formatorului este de a rezuma cele discutate i de a sublinia punctele cheie, ce, desigur, vor trebui s fie in concordan cu scopul de la care s-a pornit procesul de invare experienial ( cu ce scop am dezbtut tema aceasta ?).

APLICAREA

In aceast etap, participanii vor pune in practica cele invate. Aceast etap nu se desfaoar in acelai spaiu unde au avut loc etapele de mai sus, ci intr-un cadru al vieii de zi cu zi. Formatorul nu va fi de fa cnd aceste invminte vor fi puse in practic de ctre participani, ins acesta sper o schimbare a comportamentului participanilor ca urmare a procesului de instruire. De fapt in aceast etap va fi vizibil dac obiectivul sesiunii de instruire ( orice obiectiv vizeaza o schimbare de atitudine i comportament ) a fost atins sau nu.

3.4.2.2. Invarea exprienial este:Direcionat spre sine ... Participanii i asum responsabilitatea pentru propria situaie de nvare, deoarece i cunosc nevoile.

Orientat spre satisfacerea unei nevoi imediate ... Motivaia pentru a nva este mai mare atunci cnd se coreleaza cu o nevoie imediat a participantului.

Participativa ... Rolul participantului n procesul de nvare este activ i nu pasiv. Implicarea n experien constituie primul pas n nvare.

Reflectiv ... Procesul de nvare implic gandirea asupra experienei avute, formularea unor concluzii din cele nvate i stabilirea unor principii care s fie aplicate n viitor.

Surs de feedback ... Invarea eficient necesit formarea deprinderii de a oferi i de a primi feedback care este corectiv, dar n acelai timp, suportiv.

Centrat pe respectul pentru participant ... Respectul i ncrederea reciproca ntre formatori participant este benefica procesului de nvare.

Realizat intr-o atmosfer de siguran ... O persoan relaxat nva mai uor dect o persoan temtoare, nervoas sau suprat.

Desfurat intr-o ambianta placuta ... O persoan creia i este foame, frig, este bolnav sau obosit nu poate nva cu eficien maxim.

3.4.3. Barierele invrii la aduli tiu dejaParticipanii care exprim o asemenea atitudine sunt in general cei care cred c nu necesit procesul de instruire deoarece se consider a fi deja bine pregtii in acest domeniu. De regul acestia sunt cei care vin mai mult pentru obinerea unei diplome. Incercai s nu v lsai influenai de atitudinea lor i utilizai experiena lor pentru a v atinge scopul.

Experiena anterioarPregtii sesiuni de instruire interesante pentru participanii care consider c participarea la sesiunea de invare este irelevant sau plictisitoare. In general oamenii sunt obisnuii s invee in stil traditional de tipul: formatorul dicteaz i ei ii iau notie. Propunei metode inovative de livrare a coninutului.Prea btrn pentru a nvaAceast atitudine o au in general oamenii de o vrst inaintat, care din diferite motive consider c nu mai au pentru ce inva. Acest comportament este determinat i de complexul evoluiei tehnologiei sau a limbajelor specializate

( ex: trainer, feedback). Muli nu sunt informai cu privire la semnificaia acestor limbaje i se simt stnjenii de faptul c ei nu sunt in stare s participe activ. Total greit! Omul inva ct traiete i nu este o rusine s nu fi familiarizat cu anumite concepte. Participarea activ la curs constituie o modalitate de a inva lucruri noi.

Lipsa ncrederiiFaptul ca la o sesiune de training particip cursani cu pregtiri diferite i funcii diferite, i determin pe unii dintre ei s nu participe activ la curs, de teama de a nu fi luati in derandere ( sunt timizi) sau pentru ca nu au incredere in restul participantilor. Au emoii cnd trebuie s vorbeasc i evit s se implice in activiti. Incercai s ii implicai ct mai mult fr a-i scoate in eviden individual.IV.REALIZAREA ACTIVITILOR4.1. Livrarea cursului. Recomandri importante pentru formatorAtenie!:nainte de inceperea cursului fii prezeni n sala de curs cu cel puin o or naintea participanilor pentru a pregti materialele i echipamentele (n special cnd nu cunoatei sala);

purtai ntotdeauna la dvs. o list cu materialele i echipamentele necesare;

rezervai-v un sfert de or pentru a v pregti fizic: inut, postur, respiratie

mental: punei-v in postura de instructor, vizualizai participanii in sal, incercai s v imaginai ce vor simi i care vor fi ateptrile lor

In continuare vom prezenta 7 etape de urmrit pentru desfurarea unui stagiu de formare:

1. Stabilirea unui climat pozitiv cu interlocutorii:

a) Prezentarea formatorului i a cursanilor b) Antrenai cursanii in mici discuii c) Incitai interesul cursanilor d) Manifestai incredere fa de abilitile i cunotinele cursanilor 2. Prezentarea stagiului de formare.

a) Stabilii obiectivele stagiului de formare i a modalitilor de evaluare a lor b) Reluai ideile principale ale stagiului de formare trecut i realizai legturi cu cel prezent c) Explicai importana realizrii obiectivelor d) Verificai abilitile cursanilor e) Determinai termenii noi 3. Demonstrarea sarcinilor pe care le vor avea de realizat la finalul stagiului.

a) Prezentarea general a modalitilor de indeplinire a sarcinii i realizarea ei simultan

b) Scoatei in eviden punctele importante ale realizrii sarcinii

c) Acordai explicaii la intebrile cursanilor

d) Repetai demonstraia dac este cazul

e) Reluai principalele etape de realizare a obiectivelor

4. Indrumarea cursanilor in vederea realizrii sarcinilor stabilite.

a) Realizarea sarcinilor de ctre cursani

b) Asigurai securitatea operaiilor i sigurana echipamentului utilizat

c) Indrumai cursanii in funcie de necesiti

d) Incurajai cursanii (feedback)

5. Asistarea cursanilor s realizeze independeni sarcinile.

a) Supravegheai cursanii i nu prsii sala de curs dac nu este necesar

b) Reducei gradul de indrumare a cursanilor

c) Intervenii doar in caz de necesitate

6. Testarea performanelor cursanilor

a) Utilizai o list de testare a performanelor

b) Lsai cursanii s se desfaoare fr a interveni

7. Evaluarea rezulatelor obinute

a) Informai cursanii despre rezultatele obinuteb) Dac unii cursani nu au trecut testul, incercai s le explicai punctele slabe

c) Adoptai o atitudine pozitiv i incurajatoare.

Nu uitai s v incadrati in timp.

4.2. 1 Elementele procesului de comunicare

Comunicarea st la baza tuturor proceselor, interaciunilor i relaiilor interumane. Societatea exist practic datorit procesului de comunicare, pentru c fara el structurile sociale nu s-ar putea forma sau menine. Comunicarea este interpretat ca o condiie vital a vieii omene ti i a ordinii sociale. Watzlawick, un specialist intr-ale comunicrii este de prere c: nu exist posibilitatea necomunicrii.Comunicarea poarta in sine 4 inelesuri de baz:

1. Comunicarea este vazut ca o intelegere att a mesajelor primite pe diferite canale de comunicare de la diferite mijloace de comunicare, ct i ca inelegere intre 2 persoane, intre o persoana i un grup sau intre 2 grupuri.

2. Noiunea de comunicare inseamna i comunitate, existena grupurilor precum i a structurilor sociale pe care acestea le dezvolt.

3. Conceptul de comunicare implementeaza la nivelul mentalului social i noiunea de participare. Din partea membrilor grupurilor. Este un proces de transfer i contratransfer informaional, ce nu poate exista in absena membrilor acestora.

4.Comunicarea organizeaz. Acionm pe baza comunicrii. Inti gndim i apoi acionm, iar aciunea gndirii inseamn comunicare. Datorit comunicrii este posibili att aciunea organizat ct i organizarea aciunii.

De-a lungul timpului au fost ncercate mai multe definiii ale termenului comunicare. Printre altele este un comportament care, din punct de vedere al celui care comunic, are ca el transmisiunea de mesaje, cu ajutorul unor simboluri, ctre una sau mai multe persoane. (Michael Kunczik)Totui termenul de comunicare presupune 2 caracteristici principale:

a. Cel puin un individ X trebuie s emit un mesaj, ceea ce inseamn incercarea de a comunica sau nu cu un alt individ Y. Aciunea aceasta reprezint un proces de comunicare atta timp ct ea directioneaz mesajul spre Y, cu intenia de a imprti acestuia ceva, chiar dac Y percepe sau nu mesajul. Din punct de vedere al comunicrii interpersoanle, care se bazeaz pe reciprocitate, lipsa de reacie (feedback) a lui Y nu intrunete condiiile unui proces de comunicare. Aici consta diferena intre a spune i a comunica

A spune inseamn:

SursaTinta

A comunica presupune :Mesaj

Emitator Receptor

codificarecanaldecodificare

Feedback

b. Receptarea coect a mesajului. Din punct de vedere al indvidului care transmite un mesaj, procesul comunicrii are loc chiar dac mesajul receptat sau nu, dar din punct de vedere al procesului de comunicare este nevoie de un feed-back ; deci implicit de receptarea corect a mesajului emis.

Codificarea este operaia prin care sursa comunicrii i expune ideile n seturi de simboluri, valori. Codificarea reprezint aadar un limbaj.

Simbolurile conin informaia care se dore te a fi transmis, sau mesajul.Decodificarea este procesul prin care destinatarul interpreteaz, desluete mesajul receptat.

Feedback-ul este ultima etap in procesul de comunicare.

Dupa cum putem observa, indiferent de forma pe care o mbrac, orice proces de comunicare are cteva elemente structurale caracteristice :

existena a cel putin doi parteneri (Emitor i Receptor) ntre care se stabilete o anumit relaie;

capacitatea partenerilor de a emite i recepta semnale ntr-un anumit cod, cunoscut de ambii parteneri;

existena unui canal de transmitere a mesajului.

4.4. Tipurile comunicarii

n funcie de numrul participanilor i tipul de relaie dintre ei, exist cinci tipuri de comunicare:

Comunicarea intrapersonal se refer la fiecare persoana care gndete pentru ea insi, sau care la un moment dat gndete cu voce tare, verbalizndu-i gndurile, i tot in acest proces ii poate pune siei intrebri i tot persoana in cauz s fie cea care rspunde.

Comunicarea interpersonal implic, in mod obligatoriu, existena a minimum doi parteneri de discuie. Forma ei cea mai rspndit este dialogul.

Comunicarea de grup este foarte strans legata de comunicarea interpersoanala, fiind practic o extensie a acesteia la mai multe persoane.

Comunicarea public - implic prezena unui emitor unic i a unei multitudini de receptori (prelegerile, discursurile).

Comunicarea de mas este o forma a comunicrii mediatizate i este realizat de ctre specialiti. Comunicatorii acestui tip de comunicare se pot defini orice persoane care lucreaz in orice fel de ramur a mass-mediei scrise sau audio-vizuale i care contribuie, direct sau indirect, la realizarea, prelucrarea, selecia i prezentarea oricror declaraii de pres sau care lucreaz la realizarea oricrui tip de materiale difuzate prin mijloace mass-media.

Cele mai importante tipuri de comunicare sunt:Comunicarea verbal:Comunicare oral

Comunicare scris

Comunicarea non-verbal:Comunicare tactil (metacomunicare)

Comunicare sonor (paracomunicare): intonaie, inflexiuni ale vocii, ritm Comunicare gestual (Kinetic): gesturi, mimic

Comunicare vizual

4.4.1. Comunicarea verbal

4.4.1.1. Comunicarea oral

Cu toii acceptm c viaa de zi cu zi, fie cea personal sau cea profesional, nu ar putea exista fr comunicare. Mai mult, nereuitele din activitatea uman, indiferent de domeniu, sunt atribuite eecului de a comunica in mod corespunztor. Intrebrile la care trebuie s rspund orice mesaj complet sunt: Cine ? Ce ? Cand ? Cum? Unde ?De ce se intampl acest lucru ?

Oamenii sunt convini de abilitile lor de comunicare i consider c nu mai au nimic de invat in acest domeniu. Total greit! Comunicarea verbal este un proces amplu, alctuit din cuvinte dar i gesturi, emoii, limbaj al trupului de care trebuie sa inem cont.

Nu exist o reet a cantitilor necesare de abiliti in comunicare dar putem sublinia factorii care asigur reu ita in acest domeniu:

claritatea de exprimare: obinut prin utilizarea cuvintelor corespunztoare unui anumit scop i claritatea inelegerii celorlali, dobndit prin ascultare activ, empatic (abilitatea de a nelege o persoan att din punct de vedere cognitiv, ct i emoional). Nu trebuie s ncercai s impresionai auditoriul folosind cuvinte lungi i complicate.

concentrare: asupra gndurilor noastre, asupra ceea ce vrem s exprimm. Dac suntem obiectivi i avem putere de analiz vom avea abilitatea de a decide exact ce vrem s spunem, eliminndu-ne astfel de o incrctur emoional nedorit, ce ar putea ingreuna transmiterea mesajului.

atragerea ateniei interlocutorului: pentru care exist o stare permanent de concuren. Este foarte greu s te faci ascultat mai ales in cazul in care fiecare dintre noi suntem zilnic bombardai de informaii din diferite surse (probleme in familie, tv etc) iar puterea de concentrare scade semnificativ. Avem anse de reuit doar dac ceea ce spunem este important sau interesant. Este indicat s cerem in mod explicit: V rog s-mi acordai atenie pentru c am ceva foarte important de spus. In acest caz va trebui ca mesajul nostru s fie pe msura a teptrilor interlocutorului. Pentru acest lucru trebuie s inem cont de valorile i opiniile lui, atitudinile i experiena personal. Utiliznd elemente ale comunicrii nonverbale (mimica, gestica etc) vom putea observa dac interlocutorul a ineles mesajul comunicat. (ex: dac observm o privire intrebtoare, ne vom da seama c persoana in cauz are nelmuriri, a adar vom putea solicita un feedback de la ea).4.4.1.2. Comunicarea scris

Comunicarea scris este de preferat atunci cnd mesajele:

sunt complexe sau detaliate i necesit o planificare atent

nu este nevoie de un feedback imediat

se dorete reducerea factorilor disturbatori ce pot avealoc in cazul comunicrii orale

este nevoie de pstrarea informaiilor sau a mesajelor auditoriului La elaborarea oricrui document scris trebuie considerate urmtoarele faze:

Stabilirea scopului Alegerea auditoriuluiElaborarea structurii documentului Scrierea unei ciorne a textului

Editarea textului i corectarea sa

Orice document scris trebuie sa aiba un scop. In funcie de acest lucru se vor stabili informaiile din cuprinsul documentului; acestea urmnd a fi structurate i exprimate ct mai concis.

De asemenea este important s tim nu doar cum ci i cui adresm mesajul.

ce anume tie interlocutorul; detaliile urmeaz a fi omise

ce nevoie are acesta de a cunoa te informaiile din mesaj

care va fi ordinea de introducere a acestor date in mesaj

Este indicat elaborarea unei ciorne in prealabil pentru a decide urmtoarele aspecte pentru a le corela cu tipul de document scris, care trebuie elaborat (corespondenta, proces verba, raport etc):

Introducerea

Titlurile

Spaiile libere

Punctuaia

Lungimea propoziiilor

Utilizarea jargonului/ neologismelor profesionale

Varietatea stilului

Fontul utilizat

4.4.2. Comunicarea nonverbal

Insoete toate modurile de comunicare fiindc, indiferent de ceea ce spunem, nu putem s