suport curs drept electoral

7/24/2019 Suport Curs Drept Electoral

1/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

1

SUPORT DE CURS

Cuprins

1. Noiune de drept electoral i sistem electoral

a. Dreptul de a alege (dreptul de vot)

b. Dreptul de a fi ales

2. Principiile dreptului electoral

3. Sistemele electorale imodurile de scrutin utilizate in prezent

a. Sistemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin

b. Sistemul majoritar uninominal cu doutururi de scrutin

c. Sistemul reprezentriiproportionale

d. Sistemele electorale mixte

4. Subieciidreptului electoral

5. Sistemul electoral romnesc

a. Organizarea si desfasurarea alegerilor parlamentare n Romnia

b. Alegerile pentru Parlamentul European

c. Alegerile locale

d. Alegeri prezideniale

Bibliografie

I. Cursuri universitare1. Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept Constitutional si Institutii Politice,

vol. II, ed. a 12-a, Edit. C.H. Beck, 2006;

2. ***, Sisteme electorale contemporane, Edit. Monitorul Oficial, 1996;3. Bianca Selejan-Gutan, Drept Constitutional si Institutii Politice, ed. a 2-a, Edit.

Hamangiu, 2008.II. Legislatie1. Constitutia Romniei din 1991, revizuita in 20032. Legea nr. 33 din 2007 privind alegerile pentru Parlamentul European3. Legea nr. 35 din 2008 privind alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat4. Legea nr. 67 din 2004 privind alegerile locale


2/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

2

1. Noiune de drept electoral i sistem electoral

Dreptul electoral reprezint o subramur a dreptului constitutional i cuprindeansamblul de norme juridice referitoare la alegerea (si statutul) reprezentantilor directi ai

poporului la nivel central (Parlament si Presedinte), local (Consilii locale, Primar, Consilii

Judetene, Presedintele Consiliului Judetean) sau european (Parlamentul European).Reamintim: Dreptul constitutional cuprinde reglementari privind raporturile dintre

autoritatile statului, precum si dintre aceste autoritati si cetateni, cu respectarea drepturilor silibertatilor fundamentale ale omului (cetatean sau necetatean).

n majoritatea statelor, n constituie, poporul este declarat drept deintorulsuveranitii naionale. Acest principiu formeaz temelia dreptului constitutionalcontemporan. Voina poporului este baza puterii de stat i aceasta voin poate fiexprimatdoar prin alegeri periodice, printr-un sufragiu universal, egal, secret, direct i liber exprimat.n Constituia Romniei, art. 2 prevede c suveranitatea naional aparine poporului romn,care o exercit prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice icorecte, precum i prin referendum.

n doctrina dreptului constituional, manifestarea principal a suveranitii poate fiexercitat prin legiferare. Legiferarea se produce de popor n condiiile unei democraiireprezentative. Cetenii exercit suveranitatea prin intermediul dreptului de vot, ei suntchemai s-i exercite drepturile exclusive politice consfinite de constituie.

Drepturile electorale sunt drepturi exclusiv politice, care apartin doar cetatenilor (cuexceptia cetatenilor comunitari), spre deosebire de libertatile social-politice (libertatea

constiintei, libertatea de exprimare, libertatea de asociere) care apartin si necetatenilor.O clasificare a drepturilor electorale:

#dr. electorale fundamentaleprevazute in Constitutie (dreptul de vot, dr. de a fi ales,dr. de revocare din functie a alesuluiin unele tari)

#dr. electorale ordinare: de a verifica inscrierile n listele electorale, de a facentmpinari mpotriva omisiunilor, a nscrierilor gresite si a erorilor, de a contestacandidaturile etc.

a. Dr eptul de a alege (dreptul de vot)

Alegeri au avut loc incdin stadiul de trib, la romani alegeri au avut loc chiar pe bazade buletine de vot. Alegerile dobndesc insemntateodatcu Evul mediu (alegerea Papei).Initial, principiul a fost cel al unanimittii,ulterior s-a aplicat principiul majorittii.

Dreptul de vot a reprezentat o cucerire trzie a umanittiiiin istorie el a fost supusmultor restrngeri numite censuri(censum - impozit pe avere). Initial, censul (restrngereadreptului de vot) era in functie de mrimeaimpozitelorpltitestatului. O consecina acesteirestrngeri a fost conditionarea dreptului de vot de plata unei sume de bani. Alt cens(restrngere) a dreptului de vot a fost censul de sex (foarte trziu femeile au primit dreptul lavot). Alt cens al dreptului de vot a fost censul de cultur

(puteai vota numai dactiaisciteti). In unele state nu poti fi ales dect dacai studii


3/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

3

superioare. Alt restrngere este censul de ras sau nationalitate. Censul de vrst estesingura ingradire a dreptului de vot unanim acceptat i practicat in prezent. Mareamajoritate a statelor acorddrept de vot tinerilor incepnd cu vrsta de 18 ani.

Caracteristici: universal, egal, direct, secret, liber exprimat.

Votul universal se deosebete de votul restrns (selectiv). Universalitatea votuluiinseamn c orice cetean major are drept de vot, in afar de cei exclui di n cauzeconsiderate naturale. Conform Constituiei Romniei nu au drept de vot debilii saualienatii mintal, pusi sub interdictie si nici persoanele condamnate, prin hotarare

judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.

1) lipsa deplintii facultilor mintale, adic excluderea debililor i alienailormintali inseamn c nu pot vota persoanele care n-au capacitatea de a formula o voin

politic. Aceasta inseamn a dubl protecie: a persoanelor alienate mintal i a societii

2) inexistena unor aptitudini moraleanumite fapte penale pot conduce la pierdereadrepturilor electorale, dar numai in baza unei sentine judectoreti definitive.

Aceste limitri sunt considerate ca fiind necesare i bine motivate chiar i intr-osocietate democratic, iafecteaz numai un cerc restrans al cetenilor.

Votul selectiv poate fi:

cenzitar

- censul de avere

- censul de domiciliu

- censul de sex

- censul rasial-national

- censul de vrsta

capacitor - presupune conditionarea dreptului de a alege de un anumegrad de instructie a alegatorului.

Votul egalfiecare persoana are dreptul la un singur vot, spre deosebire de:

geografia electorala sau gerrymandering. Cuvntul gerrymander (Gerry+

salaMANDER), "avnd forma pe care o hotaraste Gerry", a fost creat de un editor de ziar careactie la "redesenarea" limitelor electorale din Massachusetts n mandatul guvernatoruluiElbridgeGerry, care includea o ntindere a corpului votantilor intr-o forma cese presupune afi de salamandra. In 1821, guvernatorul Gerry a semnatun amendament la lege care imparteain districte modificate statul pe care il guverna, spre folosul partidului sau Democrat-Republican. Unul dintre districtele contorsionate care aurezultat se spunea ca semana cu osalamandra. Termenul a aparut prima data n Boston Sentinel pe 26 martie 1821.Gerrymander presupune delimitarea de circumscriptii electorale inegale ca numar dealegatori.

colegiile electoralepe criterii de avere, profesie


4/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

4

votul plural o persoana are mai multe voturi n aceeasicircumscriptie;

votul multipluo persoana voteaza n mai multe circumscriptii;

prima electoralapentru partidul care cstiga majoritatea relativa de

voturi, dar nu si pe cea absoluta;listele speciale ce se iau n calcul la stabilirea numarului de referinta (a

alegatorilor nscrisi n listele electorale) pentru stabilirea procentajului final al voturilor ncadrul alegerilor prezidentiale.

Egalitatea votului inseamn c orice persoan indreptit s voteze trebuie s aib unvot de valoare egal cu votul celorlali. Sensul expresiei vot cu valoare egal este subiectulunei dispute de drept constitutional i de teorie juridic: aceast expresie nu inseamn c toatevoturile au efecte, respective consecine egale, ci numai faptul c toi votanii particip incondiii egale la procesul electoral. De exemplu: intr-un sistem cu dou buletine toi trebuie

s aib dou buletine de vot. Egalitatea votului este grav lezat in cazul drepturilor electoraleaa-zis plurale, cand cetenii dein voturi cu valori diferite. Egalitatea voturilor poate fiafectat i de inegalitatea circumscripiilor uninominale intrucat la circumscripii cu populaii

inegale valoarea unui vot are pondere diferit. Din aceast cauz, modificarea granielorcircumscripiilor, determinarea mrimii acestor circumscripii este o chestiune delicat

afectand egalitatea votului. Mecanismul coreciei granielor circumscripiilor este peste totsubiectul unor dispute politice, se caut s se reglementeze prin proceduri clare, impariale,implementate prin legiferri (Statele Unite) sau prin proceduri administrative (Anglia,Scoia).

Votul direct, spre deosebire de votul indirect practicat la alegerea Presedintelui decatre un colegiu de electori n SUA, de catre Bundesrat, n Germania sau a Senatului nFranta. Este un principiu care inseamn c alegtorii cetenii cu drept de vot voteazdirectcandidatul. Este modul cel mai rspandit in rile democratice, dar, pe lang acesta,exist i votul indirect.

Alegerile indirecte au urmtoarele dou moduri: 1. alegeri indirecte prin electori:alegtorii voteaz delegai denumii electori, iar electorii vor fi cei indreptii s voteze

candidatul (exemplu: alegerea preedintelui SUA) 2. alegeri indirecte prin corpuri dereprezentani deja alei: corpurile reprezentative inferioare, deja alese, vor proceda la

alegerea reprezentanilor din corpurile superioareVotul secret garantie a libertatii votului; spre deosebire de plebiscit ce presupune

votarea pe liste deschise. Caracterul secret al votului este un principiu care, in forma eijuridic, garanteaz cavotantul s-i poat exprimain secret votul. Sistemele electorale dindemocraiile instituie chiar o protecie penal a secretului votului, protecie necesar pentru

excluderea influenrii nepermise a procedurii de votare, pentru nealterarea coninutuluivotului.

In cateva ri votul este obligatoriu, asemenea state care au instituit obligativitate deacest gen sunt: Australia, Belgia, Luxemburg, Lichtenstein, Grecia. In Olanda a existatobligativitatea votului pan 1970, in Elveia, cantonul Schaffhausen i azi este obligatory


5/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

5

participarea la alegeri, neparticiparea fiind sancionat prin amenzi. Vot obligatoru este inAustralia din 1920. Dezavantaj: numrul ridicat al voturilor nevalide.

Votul liber exprimatlibertatea votului consta n: libertatea de a se prezenta la vot,libertatea de a alege pe cine se va vota. Votul obligatoriu anuleaza prima dintre acestea.

Dreptul de vot (art. 36 din Constituie) este un drept fundamental pe care l aucetenii Romniei, care au mplinit vrsta de 18 ani, cu excep ia prevzut in art. 36 alin.2din Constitutie: nu au drept de vot debilii sau alienatii mintali, precum i persoanelecondamnate, prin hotarre judectoreasc definitiv, la pierderea drepturilor electorale.

Pierderea drepturilor electorale prin hotarre judecatoreasca definitiva poate intervenidoar in ramura dreptului penal, fie ca o pedeapsa accesorie (art.65 C.pen.), in timpulexecutarii pedepsei principale privative de libertate, fie ca pedeapsa complementara ( art. 66C. pen.), dupa executarea pedepsei principale privative de libertate sau dupa plata amenzii.Ca pedeapsa complementara, pierderea drepturilor electorale poate dura ntre 1 si 5 ani. Ca

pedeapsa accesorie, pierderea dreptului de a alege nu intervine de drept (Prin decizia LXXIV(74) din 05.11.2007, instanta suprema a decis ca dispozitiile art. 71 din vechiul Codpenal(actualmente art. 65) referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza n sensul cainterzicerea drepturilorprevazute de art. 64 lit. a teza I c din vechiul Cod penal nu se va

face n mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanei, n functie decriteriile stabilite n art. 71 alin. 3 din vechiul Cod penal, in baza Deciziei nr. 2 din 6octombrie 2005 a Curtii Europene a Drepturilor Omului (Marea Camera) pronuntata ncauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii siIrlandei de Nord, spre deosebire de

pierderea dreptului de a fi ales, care intervine de drept, n baza art. 71din vechiul C. pen.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 35/2008 referitoare la pierderea drepturilor electorale,persoanele condamnate prin hotarre judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilorelectorale nu participa la vot si nu sunt avute n vedere la stabilirea numarului total alalegatorilor. Pentru persoanele detinute n baza unui mandat de arestare preventiva sau pentru

persoanele care sunt n executarea unei condamnari, dar nu si-au pierdut drepturile electorale,se aplica n mod corespunzator dispozitiile art. 42 alin. (22^1) privind urna speciala, cuconditia ca persoana privata de libertate sa domicilieze n unitatea administrativ-teritoriala peraza careia se afla locul de detentie. Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personalde catre solicitant si se depune prin intermediul apartinatorilor acestuia la sectia de votare

unde persoana lipsita de libertate este arondata conform domiciliului (art.71^1 dinL.35/2008).

Urmatoarele dispozitii din noul Cod penal sunt referitoare la pierderea drepturilorelectorale:

Art. 54. Pedeapsa accesorie consta in interzicerea exercitarii unor drepturi, dinmomentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana la executarea sauconsiderarea ca executata a pedepsei privative de libertate.

Art.55. Pedepsele complementare sunt:

a) interzicerea unor drepturi de la unu la 5 ani;


6/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

6

b) degradarea militara;

c) publicarea hotararii de condamnare.

Art. 66 - Continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi.

(1) Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi consta ininterzicerea exercitarii, pe o perioada de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintreurmatoarele drepturi:

a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice;

b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;

c) (...)

d) dreptul de a alege;

(...).

b. Dreptul de a fi ales (art.40 si 16 al.3 din Constitutie)

Au dreptul de a fi aleicetteniicare indeplinesc urmtoareleconditii:

- au drept de vot

- domiciliul in tara

- sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice (ex: magistratii, militarii, politistii,unii functionari publici)

- candidatii sfi implinitpnla data alegerilor vrsta de 23 de ani minim pentru a fi

alei in Camera Deputatilor sau in organele administratiilor locale, sau vrsta de 33 de anipentru a fi aleiin Senat, sau vrsta de 35 de ani pentru a fi aleiin functia depreedintealRomniei.

In ceea ceprivetealegerile locale, avnd in vedere faptul csuntem tarmembraUE, Constitutia revizuit permite cettenilor strini, rezidenti in Romnia, in conditiileunei viitoare legi, s poat participa la alegerile locale (s voteze i s fie alei inorganele administrative locale). Duprevizuirea Constitutiei din anul 2003idupintrarea Romniei in UE, conform art. 38 din Constitutie, cettenii romni audobndit i dreptul de a alege i de a fi alei in Parlamentul UE. In raport de numrul

locuitorilor si,Romnia a primit 35 de mandate in UE.


7/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

7

2. Principiile dreptului electoral

Legislaia privind sistemul i dreptul electoral difer de la stat la stat. Principiileelectorale reprezint o serie de standarde general acceptabile care reflecta natura juridicdemocratic a alegerilor. Principiile electorale formeaz un sistem de proceduri i garanii

care asigur desfurarea unor alegeri transparente, corecte care au la baz pluralismuluipolitic. n doctrina dreptului constituional principiile electorale se clasific n:

1. Principiile organizrii i desfurrii alegerilor;

2. Principiile participrii cetenilor la alegeri.

n prima categorie se pot include:

1. Obligativitatea alegerilorn Romnia, alegerile sunt unica modalitate de formarea autoritatilor reprezentative;

2. Nefalsificarea alegerilor este o garanie pentru alegeri corecte;

3. Periodicitatea alegerilor presupune c autoritile reprezentative i exercitmandatul pe o perioada de timp;

4. Libertatea alegerilor presupune c procesul de organizare al alegerilor exclude oriceform de constrangere sau presiuni asupra alegtorului sau asupra candidailor;

5. Alternativitatea alegerilor presupune c n listele electorale numrul candidailornregistrai s fie mai mare dect numrul mandatelor disputate;

6. Independena organelor electorale.

n a doua categorie includem:1. Universalitatea dreptului electoralpresupune universalitatea fr deosebire de ras,

naionalitate, origine etnic, de limb, religie, de sex, de opinie, de apartenen politic, deavere sau de origine social.

2. Egalitatea dreptului electoral presupune ca cetenii participa la vot n condiiiegale. Fiecare alegtor are dreptul la un singur vot, fiecare vot avndputere juridica egal.

3. Votul direct presupune c alegtorul i exprim voina n mod direct, legislaiaelectoral stipulndc fiecare alegtor voteaz personal, votarea n locul altor persoane este

interzis.4. Secretul votului presupune c votarea n condiii secrete exclude orice control din

partea oricror organe sau funcionari publici, a modului n care alegtorii i-au exprimatopiunea electoral.

5.Libertatea exprimrii presupune acordarea alegtorului dreptul de a decide liber laopiunea sa electoral. Nimeni nu este n drept s exercite presiuni asupra alegtorului pentrua-l mpiedica s-i exprime voina sa proprie.


8/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

8

3. Sistemele electorale imodurile de scrutin utilizate in prezent

Dintre cele trei tipuri ale democratiei (directa, semi-directa si reprezentativa),alegerile

si, implicit, ideea de sistem electoral sunt caracteristice democratiei reprezentative din

necesitatea de a gasi cele mai potrivite metode de desemnare a organelor reprezentative(moduri de scrutin).

Sistemul electoral desemneaz ansamblul normelor electorale, adic al acelornorme juridice care reglementeaz dreptul de a alege i dreptul de a fi ales in organelereprezentative ale statului, impreuncu procedurile specifice acestui scop. De aceea, Dreptulelectoral desemneazansamblul normelor juridice aplicabile alegerilor.

Iar dac sistemul electoral desemneaz un ansamblu de proceduri, acestea auurmtorulrol:

1. procedurile electorale au scopul de a desemna pe conductori i astfel de a leconferi legimitate.

2. procedurile electorale au ca scop cretereagradului de participare a cettenilor laconducerea societtii.

3. procedurile electorale au drept scop reprezentarea societtii.

4. procedurile electorale au drept scop facilitarea relatiei de putere dintre guvernanti iguvernati.

5. procedurile electorale au drept scop accelerareabipolarizriivietii politice.

6. procedurile electorale sunt mijloace de educatie civic.

Conceptul descrutin electoral(din lat.scrutiniuma cerceta, a explora) desemneazmodalitatea n care alegatorii desemneaza deputatii, senatorii, consilierii etc. Modul descrutin influenteaza sistemul de partide al unui stat si este principalul criteriu de clasificare asistemelor electorale.

Sistemul electoral ales si tipul de scrutin depind de modul de intelegere a raportuluidintre reprezentant si alegator, aspecte sintetizate n teoriile suveranitatii populare saunationale.

Sistemele electorale pot fi clasificate n:

#Sisteme electorale originare

- sistemul majoritar

- sistemul proportional

#Sisteme electorale mixte

Sistemul electoral majoritar


9/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

9

Este de originebritanicia fost utilizat pretutindeni in sec. XIX. Se pare coriginilelui stau incin epoca tribal.Sistemul majoritar se intemeiazpe principiul majorittii(care

pare a fi un principiu axiomatic).

Clasificarea dupa numarul de tururi electorale:

- cu un tur de scrutin

- cu doua tururi de scrutin.

Clasificarea dupa modul de propunere a candidatilor de catre partide:

- cu scrutin uninominal

- cu scrutin plurinominal

- cu scrutin de lista.

Sistemul majoritar are urmtoarelevariante:

a. Sistemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin

Din punct de vedere tehnic, acest scrutin cuprinde urmtoareleoperatii:

- tara se divizeaz intr-un numr de circumscriptii electorale egal cu numrul demandate parlamentare puse in joc (aceastdepartajare se face strict cantitativ).

- pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor aflati in competitie. Alegtorulradiaz(taie) numele indezirabile ipstreaznumele favorit (practicneuniform).

- cel care obtine cele mai multe voturi ctigmandatul.

Acest sistem se folosete in 84 de state ale lumii, fiind uor de inteles de ctrealegtori. In unele state, pentru a se combate aventurismul politic, se pretinde o cautiuneelectoral.

Avantajele scrutinului uninominal:

1. Asiguro suprareprezentare importanta partidului aflat in frunte (iin acest felcreeazguverne majoritare stabile).

2. Alegerile competitive se desfoar practic numai intre dou partide, conducndla formarea de majorittiparlamentare clare.

3. Datorit circumscriptiei parlamentare restrnse, sistemul favorizeaz o mai buncunoaterea candidatilor de ctreelectorat, o legturdirectintre alegtoriales.

4. Sistemul avantajeazsimplificarea vietii politice, polariznd clar clasapolitic.

5. Combate absenteismul mai eficient dect alte moduri de scrutin.

6. Oblig pe alegtor s voteze util, adic s-i dea votul pentru partidele care auansereale sctige.

Dezavantajele scrutinului uninominal:

1. Genereazinstitutii flagrante in reprezentare.


10/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

10

2. Sistemul uninominal depinde prea mult de geografia electoral, conducnd lamanopere neloiale in aceast privint, cum ar fi procedeul gerrymandering (decuparede circumscriptii electorale in functie de interesele de partid).

3. Acest sistem impiedicreflectarea intregului spectru al optiunilor politice populare.

4. Multitudinea circumscriptiilor electorale cretecosturile de organizare a alegerilor.

5. Sistemul majoritar creazfeudeelectoralei,deci, dinastiipolitice.

6. Costurile ridicate ale campaniei electorale oblig pe candidati la o atitudineclientelarfatde finantatorii particulari iasta le corupe prestatiaparlamentarulterioar.

b. Sistemul majoritar uninominal cu doutururi de scrutin

In alegerile parlamentare, acest sistem pare a fi mai just decat cel cu un tur, darconduce iel la situatii imorale (desistripltite,aliante contra naturii). In primul tur ctigcei care au obtinut majoritatea absolut.In turul al doilea intr,dupcaz, fie primii doi clasatidin primul tur, fie cei care au obtinut in primul tur un scor de mcar12,5%. In turul al doileactigcel care obtine majoritate relativ indiferent de scor sau de participare. Acesta estesistemul dupcare sunt aleiin Romniapreedinteletrii(Legea nr. 370/2004 republicat),

precum iprimarii (Legea nr. 67/2004). La alegerile prezidentialeparticipcei care au minim35 de ani, au drept de vot i au obtinut o list de cel putin 200.000 de sustintori. Iese

preedinte din primul tur cel care obtine majoritate absolut (9.200.000 de voturi). Dacnu ctignimeni in primul tur, dupdousptmnise organizeazun al doilea tur, la care

particip primii doi clasati din primul tur. Ctig cel care obtine majoritatea de voturi,indiferent de numrulparticipantilor la vot.

O altvarianta sistemului majoritar este scrutinul de listplurinominal. Alegtorulacordvotul nu unui candidat, ci unei liste de candidati. Ctiglista care a obtinut cele maimulte voturi. Existun scrutin majoritar plurinominal cu un singur tur iun scrutin de list(plurinominal) cu doutururi.

Variante ale scrutinului de list:

1. Scrutinul cu listblocat:alegtorulare un singur vot pe care il poate acorda uneiliste fra putea interveni in alctuireaei (lista este alctuitde conducerea partidului) nRomnia pna n 2008.

2. Scrutinul cu vot preferential: alegtorul poate interveni in ierarhia prestabilit departid (pune un numrde ordine preferential in dreptul fiecruicandidat) - Germania, Spania,Italia.

3. Scrutinul cu vot alternativ: alegtorul scrie el in ordinea preferintelor numelecandidatilor. Stabilirea invingtoruluise face prin deschideri succesive ale urnelor. Numelecandidatilor se scriu in ordinea descresctoarea preferintelor.

4. Scrutinul cupanaaj:alegtoruliiselecteazcandidatii din toate listele electorale,alctuindu-i propriul su buletin de vot. Sistemul a fost folosit in Franta, dup rzboi, n

prezent n Elvetia, Luxemburg, Finlanda.c. Sistemul reprezentriiproportionale


11/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

11

A aprutin a doua jumtatea sec. XIX, sub presiunea partidelor muncitoreticare seinfiintaser. In prezent, este folosit in peste 57 de state ale lumii. Romnia l-a folosit intre1990 si 2008.

Sistemului reprezentarii proportionalei este specific scrutinul de lista:

- cu liste blocate

- cu liste deschisepanasajul sau votul preferential.

Acest sistem se intemeiazpe principiulproportionalittii,care instituie, in sfrit,justitiaelectoral:satribui fiecruipartid un numrde mandate proportional cu forta numericreala partidului, adicproportional cu scorul suelectoral. In aceste conditii:

- se stabilete coeficientul electoral (un numr minim de voturi pentru undeputat/senator). In Romnia sunt necesare 70.000 de voturi pentru a fi ales deputat i160.000 de voturi pentru a fi ales senator.

- unittileadministrative-teritoriale sunt icircumscriptii electorale, deci avem 42 decircumscriptii electorale corespunztoare celor 41 de judete plus municipiul Bucureti.Fiecrei cirsumscriptii (judet) i se alocau un numr de mandate proportional cu populatia

judetului.

- pe aceste mandate concurau filialele judetene ale partidelor politice sauindependente.

- fiecare partid primete un numr de mandate proportional cu scorul electoraldobndit.

In aceste conditii, cea mai dificilproblem este aceea a redistribuirii resturilorelectorale, ceea ce presupune un complicat algoritm matematic. Repartizarea mandatelor seface n mai multe etape. Se cunosc urmatoarele variante de atribuire a mandatelor:

#reprezentarea proportionala apropiata implica repartizarea resturilor electorale ninteriorul circumscriptiei electorale si nu prin raportare la voturile exprimate pe plan national.Are doua modalitati de calcul:

- metoda celui mai mare rest

- metoda celei mai mari medii

#sistemul d`Hondt - este un sistem care utilizeaz media ponderat; implicampartirea numarului de voturi obtinute pe liste prin primele numere naturale (1,2,3) de

attea ori cte mandate sunt de atribuit. Are doua modalitati:

- prin calcularea rezultatelor la nivelul ntregii tari ca o singura circumscriptieelectorala

- prin repartizarea resturilor la nivel nationaln Romnia.

Avantajele reprezentriiproportionale:

- acest sistem consolideazrolul iinfluenta partidelor politice


12/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

12

- permite reprezentarea in Parlament a populatiei trii conform tuturornuantelor existente in acea tar

- asigur alegtorilor egalitatea voturilor (Parlamentul reflect cu exactitate toatetendintele corpului electoral)

- favorizeazmultipartidismul (multiplicarea partidelor), dar iindependenta acestora,fiindcele pot ajunge in Parlament frsfie obligate sintre in coalitii

- asigurreprezentarea minorittilor,proportional cu voturile obtinute

-promoveazjustitia electoral(echitatea: fiecare partidprimeteproportional scorulelectoral realizat)

- previne formarea unei majorittiartificiale

- acordprioritate programelor politice (partidelor), iar nupersonalittilor

- calculele electorale ale acestui sistem prezintrigoare matematic- este un mod de scrutin onest (evitaliantele dubioase sau desistrilepltite)

Dezavantajele reprezentriiproportionale:

- stimuleazmultiplicarea partidelor politice

- fiind scrutin de list, nu permite alegtorului s-i exprime optiunea pentruun anumit candidat

- intrerupe relatia alegtorales

- depersonalizeazfunctiaparlamentar- poate complica viata politic a natiunii, dacunele partide ptrunse in Parlament

sunt necomunicante

- se sacrificmajoritatea in folosul minorittii

- sistemul proportional are exactitate ijustitie, dar nu are eficacitate

- ambitionnd s valorifice integral voturile prin redistribuirea resturilor, sistemulcomplicprocedura.

Sistemului reprezentriiproportionale ii este specific pragul electoral , adicun scor

electoral minim necesar pentru aptrunde in Parlament. Unele state utilizeaz pragulelectoral, altele nu. In Romnia, pragul electoral este de 5%. De asemenea, o alta creatieelectoraleste i prima majoritarsau prima electoralicare este o gratificatie pe care legeaelectoral o acordpartidului majoritar. Foarte putine state utilizeaz prima electoral.Romnia a folosit prima electoralin perioada interbelic.

d. Sistemele electorale mixte

- sunt o combinatie a celor doumari sisteme - majoritar iproportional, combinatiefie echilibrat,fie dezechilibratin favoarea unuia dintre cele dousisteme.

Sisteme mixte cu dominantmajoritar


13/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

13

a. Scrutinul cu voturi cumulative:

- alegtorul dispune de un numr de voturi egal cu numrul de mandate aflate incompetitie (ipentru care fiecare partid depune o list)

- alegtorulpoate sdea toate voturile aceluiaicandidat sau unor candidati diferiti

- ctigcel care cumuleazcel mai mare numrde voturi

- sistemulprofitmai ales minorittii(partidelor minoritare)

b. Scrutinul cu vot limitat:

- este inversul scrutinului cu vot cumulativ

- alegtorulprimeteun numrde voturi mai mic dect mandatele puse in joc inu arevoie sle acorde pe toate unui singur candidat

-profitpartidelor majoritare (mai este folosit astziin Spania).

c. Scrutinul cu vot unic netransferabil:

- indiferent de numrulcandidatilor inscriipe liste, alegtoruldispune de un singurvot

- rspunderea pentru rezultate revine astfel partidelor care trebuie sa decid asupranumruluide candidati pe care il propun.

d. Scrutinul municipal din Franta:

- fie un vot de list: dac niciuna dintre liste nu a obtinut majoritatea absolut, se

procedeaz la un al doilea tur de scrutin in urma cruia lista majoritar, chiar dac nudetine majoritate absolut,primete ca primelectoraljumtatedin mandatele puse in jocplus dreptul de a participa in mod proportional la redistribuirea mandatelor rmase.

Sisteme mixte cu dominantproportional

a. Sistemul francez de list(sistemul inrudirilor)

- listele produse de ctre partide puteau pactiza, puteau incheia aliante electoraleprealabile cu dreptul de a-iinrudi listele

- daclistele inrudite obtineau majoritate absolut,ele iiadjudecau toate mandatele

puse in joc (icare se imprteauintre partidele invingtoare).b. Sistemul Hare (votul unic transferabil)

- se stabilete un coeficient electoral (numrul minim de voturi pentru a dobndimandatul)

- ctigcel care depetecoeficientul electoral

- votul alegtorului este transferabil: el mentioneaz pe buletinul de vot prima sapreferint, a doua, a treia etc. (dac candidatul favorit a obtinut deja numrul necesar devoturi, votul respectiv se transfercelui de-al doilea).

Sisteme mixte echilibrate


14/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

14

Sistemul german al buletinului dublu:

- mandatele se impart in doujumtti:ojumtatese obtine prin sistemul majoritar iojumtateprin sistemul proportional.

In consecint,alegtorulprimete un buletin de vot imprtit in doua jumtti: injumtateadin stngabifeaznumele candidatului favorit, iar injumtateadin dreaptabifeazpartidul favorit ideci lista pe care acesta o propune.

Avantajele sistemelor electorale mixte:

- inlturmulte dintre consecintele defavorabile ale celorlalte sisteme

- legturadintre alegtoriales sepersonalizeaz

- partidele mici primesc ansade a intra in Parlament

Dezavantajele sistemelor electorale mixte:

- incpersistconfunzii in relatia alegtorales

- pierderile de voturi exprimate cel mult se diminueaz,dar nu stopeaz

- cresc costurile electorale.


15/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

15

4. Subieciidreptului electoral

a.Noiunea de subiect al dreptului electoral

Subieci ai dreptului electoral sunt recunoscui participanii la relaiile socialereglementate de normele electorale care, n conformitate cu normele de dreptului electoral,

suntpurttori de drepturi i obligaii.

Pentru dobndirea statului de subiect al dreptului electoral se cere ca persoanarespectiv s posede capacitate juridic electoral, condiie obligatorie pentru acordarea unordrepturi i ndatoriri electorale.

b. Statutul juridic al alegtorului

Capacitatea juridic electoralreprezint o diversitate a capacitii juridice de dreptpublic, orientat spre realizarea drepturilor constituionale de a alege i de a fi ales nautoritile publice centrale i locale.

n literatura de specialitate, statutul de subiect al dreptului electoral este conferit:

- cetenilor;

- organelor de stat;

- autoritilor administraiei publice locale;

- organelor electorale;

- ONG-urilor;

- partidelor politice;

- organizaiilor social-politice;

- mijloacelor de informare n mas.

Statutul juridic al alegtorului reprezint totalitata drepturilor i ndatoririlor izvortedin participarea acestuia la alegeri, svrirea aciunilor electorale prevzute de legislaie irealizarea lor n conformitate cu dispoziiile legii. Nucleul statutului juridic al alegtoruluieste constituit din drepturile i ndatoririle care i aparin i care sunt legate de realizarea

principiilor de organizare i desfurare a alegerilor n Romnia stabilite de legislaia nvigoare.

Alegtorii dispun de drepturi electorale egale, principiul egalitii dreptului electoraleste constituit din trei elemente:

1. dreptul fiecrul alegtor la un singur vot n cadrul oricrui scrutin;

2. fiecare vot are putere juridic egal;

3. participarea alegtorului la alegeri n condiii egale.

Primul elemental egalitii dreptului electoral este asigurat de urmtoarele condiii:

- alegtorul poate fi nscris numai ntr-o singur list electoral i numai la o singur

secie de votare n baza actelorce atest domiciliul acestuia n circumscripia seciei de votarerespective;


16/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

16

- biroul electoral al seciei de votare nmneaz alegtorului buletinul de vot conformlistei electorale numai la prezentarea actului de identitate;

- la primirea buletinului, alegtorul semneaz n lista electoral n dreptul numeluisu;

- i exprim opiunea electoral personal.

Al doilea element este asigurat de norme electorale care reglementeazmecanismul destabilire a rezultatelor alegerilor.

Al treilea element al egalitii dreptului electoral este asigurat prin instituirea unorcircumscripii electorale aproximativ egale dup numrul de alegtori din fiecarecircumscripie.

Legislaia electoral asigur condiiile pentru votare secret. Pentru asigurarea

secretului votrii, aceasta se efectueaz n locuri speciale amenajate cu cabine de vot i cu

urne de vot. Biroul electoral al seciei de votare stabilete un traseu pentru alegtori, ncepndde la intrare spre mesele la care se elibereazbuletinele, apoi spre cabinele de vot i urnele devot.


17/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

17

5. Sistemul electoral romnesc

Procesul electoral se desfoar conform unor reguli generale care determinconinutul i comportamentul subiecilor electorali, numite i principii ale procesuluielectoral.

Tipuri de alegeri

Alegerile sunt aciuni prin care cetenii selecteaz i desemneaz prin vot, nconformitate cu procedurile legale, persoanele care urmeaz s fac parte din organelereprezentative centrale i locale. n dreptul electoral sunt cunoscute diferite tipuri de alegeri:

# Alegeri directealegtorul alege direct candidatul sau candidaii la funcia electiv;

# Alegeri indirectealegtorul alege reprezentani sau delegai care la rndul lor alegcandidaii propui;

# Alegeri generalecnd se aleg reprezentanii pentru toate locurile din organismelereprezentative;

# Alegeri pariale (suplimentare) acele alegeri unde se completeaz o parte dinlocuri;

# Alegeri naionalese desfoar n toata ara;

# Alegeri ordinare se desfoar n termenele prevzute n legtura cu expirareamandatului;

# Alegeri extraordinarese desfoar n cazul dizolvrii anticipate a Parlamentului;

# Alegeri repetate se desfoar n cazurile n care alegerile deja efectuate sedovedesc nevalabile, ele nu sunt recunoscute din cauza nclcrii legislaiei sau neparticipriila alegeri a alegtorilor;

# Alegeri desfurate ntr-un singur scrutin acele alegeri cnd rezultatele suntstabilite dup o unica votare, avnd un caracter definitiv;

# Alegeri desfurate n dou sau mai multe scrutine cnd rezultatele vor fidefinitive dup votul dat de alegtoridup al doilea tur de scrutin.

a. Organizarea si desfasurarea alegerilor parlamentare n Romnia

Prima lege electoral a fost compromisul realizat intre FSN i partidele istorice inmartie 1990. A fost materializat prin Decretul-lege nr. 92/1990. In baza acestuia s-a instituitun sistem proporional pentru ambele camere, judeele i Bucuresti formau circumscripiile electorale;pentru Camera Deputaiilor s-a prevzut un sistem cu transfer de resturi la nivelnational.

Acest sistem a fost modificat in 1992, s-a instituit pragul de 3% i un sistem cutransfer de resturi i la nivelul Senatului. Circumscriptii superioare la nivel national.

In 2000 s-a introdus pragul de 5%.

Legea electoral nr. 373/2004


18/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

18

Drepturile electorale, votul - Vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat.Douvoturi: pentru Senat i Camera Deputailor

Descrierea sumar a sistemului electoral

sistem proporional pe liste

liste inchise (blocate)

circumscripii pe dou nivele: 1) judeele i Bucureti; 2) nivelul naional

sistem cu transfer de resturi la nivel naional

prag de 5%.

Norme de reprezentare

la 70.000 locuitori dintr-un jude revine un mandat de deputat, la 160.000 locuitoriun mandat de senator

la acestea se adun un mandat de deputat dac la calculul numrului de mandaterestul este mai mare decat 35.000 i un mandat de senator dac la calcul restul depete

jumtatea de norm, adic 80.000;

totodat, numrul deputailor intr-o circumscripie nu poate fi sub 4, iar alsenatorilor sub 2.

Candidaturile

Pot candida partide, aliane politice sau electorale

pot candida candidai independeni numai dac sunt susinuti de 5% din numrultotal al alegtorilor inscrii in listele electorale permanente ale localitilor situate incircumscripia electoral in care candideaz.

Organizaii ale minoritilor

pot participa in condiii identice cu partidele la alegeri

pot avea liste de candidai organizaiile care au reprezentare parlamentar

alte organizaii trebuie s satisfac condiii suplimentare

Stabilirea rezultatelor, atribuirea mandatelor

se stabilete care sunt partidele, alianele care au trecut pragul electoral

pragul: 5% pentru partide; la aliane dup primul membru al alianei plus 3% (intotal 8%), dup fiecare nou membru inc plus 1%, dar nu poate depi pragul de 10%

se calculeaz coeficientul Hare la nivelul circumscripiilor inferioare: se impartenumrul total de voturi obinut de toate partidele, alianele i candidai individuali care auindeplinit pragul la numrulmandatelor din circumscripie.

In baza coeficientului se atribuie mandate la nivelul judeelor, resturile i mandatelenealocate se transfer la circumscripia superioar, la nivel national.

La nivelul superior mandatele se aloc prin metoda dHondt.


19/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

19

Deputatii si senatorii se aleg n colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivitprincipiului reprezentarii proportionale. Deputatii si senatorii au un mandat reprezentativ sinu pot fi revocati din functie deoarece ei raspund n fata natiunii si nu doar a alegatorilor dincolegiul unde au candidat.

Organizarea teritoriului n vederea alegerilor

Teritoriul Romniei este organizat n 43 de circumscriptii electorale corespunzatoare

judetelor tarii, n cadrul carora sunt delimitate un numar total de 316 colegiiuninominale pentru deputati si 147 de colegii uninominale pentru senatori. Colegiuluninominal este o subunitate a unei circumscriptii electorale, n care este atribuit un singurmandat.

Delimitarea colegiilor uninominale se face tinnd cont de urmatoarele reguli:

a) o circumscriptie electorala poate fi compusa numai din colegii uninominale ntregi;

b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie sa se afle pe teritoriul unuia siaceluiasi judet sau al municipiului Bucuresti;

c) pe teritoriul unei localitati pot fi delimitate, de regula, doar colegii uninominalentregi;

d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regula, una sau mai multe localitatintregi.

e) n municipiul Bucuresti, colegiile uninominale nu trebuie sa depaseasca limiteleadministrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare.

f) n circumscriptia electorala speciala pentru cetatenii romni cu domiciliu n afaragranitelor Romniei se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputatilorsi doua colegii uninominale pentru alegerea Senatului.

g) n cadrul unei circumscriptii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentrualegerea Camerei Deputatilor si pentru alegerea Senatului se face astfel nct marimeaacestora, calculata n numar de locuitori, sa fie de asa natura nct cel mai mare colegiuuninominal sa fie, de regula, cu cel mult 30% mai mare dect cel mai mic colegiuuninominal, n conditiile n care sunt respectate prevederile lit. a) - e).

h) ntotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este format dintr-unnumar

ntreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputatilor, ntregi si alaturate,din cadrul aceleiasi circumscriptii electorale.

Sectiile de votare se organizeaza, dupa cum urmeaza:

a) n localitatile cu o populatie de peste 1.500 de locuitori, cte o sectie de votare la1.000 - 2.000 de locuitori;

b) n localitatile cu o populatie sub 1.500 locuitori, o singura sectie de votare;


20/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

20

c) se pot organiza sectii de votare si n satele sau grupele de sate cu o populatie depna la 1.000 de locuitori, situate la o distanta mai mare de 3 km fata de sediul sectiei devotare din resedinta comunei, orasului sau municipiului.

Sectiile de votare sunt centralizate n Registrul sectiilor de votare, administrat de catre

Autoritatea Electorala Permanenta. Delimitarea sectiilor de votare se stabileste n termen de30 de zile de la stabilirea datei alegerilor de catre primarii comunelor, oraselor, municipiilorsau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor componente, mpreuna cu

prefectii si cu structurile teritoriale ale Centrului National de Administrare a Bazelor de Dateprivind Evidenta

Persoanelor, fara ca acestea sa depaseasca limitele colegiilor uninominale pentruCamera Deputatilor.

Organizarea infrastructurii institutionale n vederea alegerilor

In vederea alegerilor sunt nfiintate urmatoarele organe:#Autoritatea Electorala Permanentacu atributii n afara perioadei electorale;

#Biroul electoral centralorganizat la nivel national;

#Birourile electorale de circumscriptie;

#Oficiile electorale de la nivelul fiecarui sector al municipiului Bucuresti;

#Birourile electorale ale sectiilor de votare. Birourile electorale, indiferent de nivel,sunt alcatuite numai din cetateni cu drept de vot. Candidatii n alegeri, sotul/sotia, rudele siafinii acestora pna la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

Birourile si oficiile electorale lucreaza n prezenta majoritatii membrilor lor si iau decizii cuvotul majoritatii membrilor prezenti. Biroul Electoral Central lucreaza n prezenta majoritatiimembrilor sai si adopta decizii si hotarri cu votul majoritatii membrilor prezenti. n caz deegalitate de voturi, votul presedintelui este hotartor.

Birou Electoral Central este format din:

- 5 judecatori ai naltei Curti de Casatie si Justitie,

- presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si din cel mult 12reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale care participa la

alegeri, conform legii, precum si un reprezentant desemnat de grupul parlamentar alminoritatilor nationale din Camera Deputatilor.

Desemnarea reprezentantilor partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice si

aliantelor electorale dintre acestea n Biroul Electoral Central se face n ordineadescrescatoare a numarului de candidaturi ramase definitive din colegiile uninominale.

n exercitarea atributiilor ce i revin potrivit prevederilor prezentului titlu, BiroulElectoral Central adopta decizii (obligatorii) si hotarri (general obligatorii).

Birou electoral de circumscriptie este format din:

- 3 judecatori,


21/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

21

- un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente si din cel mult 9 reprezentanti aipartidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si ai organizatiilor cetatenilorapartinnd minoritatilor nationale care participa la alegeri, conform prezentului titlu, ncircumscriptia electorala respectiva.

Oficiile electorale se organizeaza la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti si suntalcatuite

- dintr-un presedinte, un loctiitor al acestui,

- un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente si din cel mult 7 membri,reprezentanti ai partidelor politice, ai aliantelor politice, ai aliantelor electorale si aiorganizatiilor cetatenilor apartinnd minoritatilor nationale care participa la alegeri nmunicipiul Bucuresti.

Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt alcatuite:

- dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia, care sunt, de regula, magistrati saujuristi, precum si din 7 membri. Birourile electorale ale sectiilor de votare nu pot functiona cumai putin de 5 membri. Desemnarea presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votaresi a loctiitorilor

acestora se face cu 15 zile nainte de ziua votarii, de catre presedintele tribunalului, nsedinta

publica anuntata cu 48 de ore nainte, prin tragere la sorti, pe functii, dintre magistratisau alti juristi existenti n judet sau n municipiul Bucuresti. (art.19 pt. detalii).

Partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilorapartinnd minoritatilor nationale care participa la alegeri conform prezentului titlu, precum

si candidatii independenti pot contesta modul de formare si componenta birourilorelectorale,

n cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, dupa caz, decompletare a acestor birouri. Contestatiile se depun la si se solutioneaza de catre organismulelectoral constituit la nivelul imediat superior celui la care functioneaza biroul la care sereferacontestatia sau de catre nalta Curte de Casatie si Justitie, n cazul n care contestatia

se refera la Biroul Electoral Central, n termen de cel mult doua zile de la nregistrare.Decizia sau, dupa caz, hotarrea data este definitiva.

n scopul asigurarii conditiilor logistice necesare aplicarii ntocmai a dispozitiilorlegaleprivitoare la exercitarea dreptului de vot, precum si a conditiilor corespunzatoare

pentru buna desfasurare a operatiunilor electorale, functioneaza Autoritatea ElectoralaPermanenta (AEP).AEP este o institutie administrativa autonoma cu personalitate juridica sicu competenta generala, care asigura aplicarea unitara, n intervalul dintre doua perioadeelectorale, a dispozitiilor legale privind organizarea si desfasurarea alegerilor sau a altorconsultari cucaracter national sau local. AEP urmareste si sprijina dotarea sectiilor de votare

cu logistica necesara, precum si realizarea operatiunilor specifice n intervalul dintre douaperioade electorale (art.63). (Perioada electorala - intervalul de timp care ncepe la data


22/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

22

aducerii la cunostinta publica azilei alegerilor (cu minim 90 de zile inaintea acestora) si sencheie odata cu publicarea nMonitorul Oficial al Romniei, a rezultatului scrutinului (la cca30 de zile dupa alegeri).Perioada electorala cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii lacunostinta publica a zilei alegerilor si data nceperii campaniei electorale, campania

electorala, desfasurarea efectiva a votarii, numararea si centralizarea voturilor, stabilirearezultatului votarii, atribuirea mandatelor si publicarea rezultatului alegerilor n MonitorulOficial al Romniei.Campania electorala ncepe cu 30 de zile nainte de ziua votarii si sencheie cu 24 de ore nainte de momentul nceperii votarii. Alegerile se desfasoara ntr-osingura zi, duminica).

Autoritatea Electorala Permanenta este condusa de un presedinte, cu rang de ministru,

ajutat de 2 vicepresedinti cu rang de secretar de stat. Autoritatea ElectoralaPermanenta are un secretar general numit de primul-ministru pe baza de concurs, n conditiilelegii. Autoritatea Electorala Permanenta are un aparat propriu de specialitate. Organizarea si

functionarea aparatului propriu al Autoritatii Electorale Permanente, numarul de posturi,statutul personalului, atributiile acestuia si structura organizatorica se stabilesc prinregulamentul de organizare si functionare, aprobat prin hotarre a birourilor permanente alecelor doua Camere ale Parlamentului, la propunerea Autoritatii Electorale Permanente.Personalul Autoritatii Electorale Permanente are acelasi statut cu personalul din aparatulcelor doua Camere ale Parlamentului.

Autoritatea Electorala Permanenta poate avea filiale regionale n fiecare dintreregiunile de dezvoltare. Autoritatea Electorala Permanenta prezinta Parlamentului anual unraport asupra activitatii sale. n ndeplinirea atributiilor sale, Autoritatea Electorala

Permanenta adopta decizii, hotarri si instructiuni, care se semneaza de presedinte si secontrasemneaza de vicepresedinti. Hotarrile Autoritatii Electorale Permanente se publica nMonitorul Oficial al Romniei, Partea I, si sunt obligatorii pentru toate organismele siautoritatile cu atributii electorale.

Registrele electorale, listele electorale si cartile de alegator

Registrul electoral este o baza de date centralizata n care sunt nscrisi toti cetateniiromni, inclusiv cei cu domiciliul sau resedinta n strainatate, care au mplinit vrsta de 18ani, cu drept de vot. Registrul electoral este administrat de Autoritatea Electorala Permanenta.

Listele electorale cuprind toti alegatorii care si exercita dreptul de vot n cadrul uneisectii de votare. Aceste liste pot fi permanente, ntocmite pe localitati, n functie de domiciliulalegatorilor si suplimentare. n lista electorala suplimentara vor fi trecute, de catre

presedintele biroului electoral al sectiei de votare, persoanele care se prezinta la vot si facdovada ca domiciliaza pe raza sectiei de votare respective, nsa au fost omise din copia de pelista electorala permanenta, persoanele care voteaza conform prevederilor art. 8 alin. (4) (Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum si persoanele nsarcinate cumentinerea ordinii, precum si candidatii), cetatenii romni din strainatate care fac dovada cu

pasaportul cu mentiunea privind stabilirea domiciliului n strainatate ca domiciliaza ntr-otara din colegiul uninominal respectiv,


23/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

23

cetatenii romni care arata ca au resedinta ntr-o tara din colegiul uninominalrespectiv prin prezentarea pasaportului simplu sau, n cazul statelor membre ale UniuniiEuropene, si a cartii de identitate, nsotite de documentul emis de autoritatile straine caredovedeste resedinta n strainatate, precum si persoanele care voteaza conform dispozitiilor

art. 8 alin. (3) (Personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare). Persoanelerespective pot vota numai n baza actului de identitate si a cartii de alegator.

ntmpinarile mpotriva omisiunilor, a nscrierilor gresite si a oricaror erori dinRegistrul electoral se fac la biroul teritorial judetean al Autoritatii Electorale Permanentecompetent, acesta fiind obligat sa se pronunte, prin dispozitie, n cel mult 3 zile de lanregistrare. Contestatiile mpotriva dispozitiilor date se solutioneaza, n cel mult 3 zile de lanregistrare, de catre judecatoria n a carei raza teritoriala domiciliaza alegatorul.Alegatoriiau dreptul sa verifice nscrierea n listele electorale. ntmpinarile mpotriva omisiunilor, anscrierilor gresite si a oricaror erori din liste se fac la primarul localitatii, acesta fiind

obligat sa se pronunte, prin dispozitie, n cel mult 3 zile de la nregistrare. Contestatiilempotriva dispozitiilor date se depun n termen de 5 zile de la comunicare si se solutioneaza,n cel mult 3 zile de la nregistrare, de catre judecatoria n acarei raza teritoriala domiciliazaalegatorul.ntmpinarile formulate cu privire la listele suplimentare se solutioneaza de catrebiroul electoral al sectiei de votare, prin decizie.

Cartile de alegator sunt permanente si valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivitnumarului de scrutine prevazut n cuprinsul lor, si se elibereaza alegatorilor nscrisi nRegistrul electoral.

Exercitarea dreptului de vot n alegeri se face numai pe baza actului de identitate si a

cartii de alegator, eliberata n conditiile prezentului titlu. Cetatenii romni cudomiciliul sau resedinta n strainatate pot vota si fara carte de alegator. ntmpinarile sicontestatiile privind ntocmirea sau eliberarea cartilor de alegator sefac catre serviciul

public comunitar de evidenta a persoanelor care le va solutiona n termende 3 zile.

b. Alegerile pentru Parlamentul European

Alegerile directe pentru Parlamentul European s-au organizat pentru prima data nanul

1987, n baza Actului unic European din 1984. Abia in 2002, printr-o directiva, UE a

armonizat modalitatile de alegere a parlamentarilor europeni in tarile UE, stabilind tipul descrutin: sistemul reprezentarii proportionale cu scrutin de lista sau cu vot unic transferabil sicu prag electoral de maxim 5% din voturile exprimate.

Parlamentul European a evoluat de la un organ consultativ la organ cu drept decodecizie, mpreuna, cel mai adesea, cu Consiliul European. Acest organ, ParlamentulEuropean, poate, n mod limitat, sa influenteze exercitarea puterii de stat n tarile membre,inclusiv in Romnia. Romnia are 35 de parlamentari europeni. Ultimele alegeri europene auavut loc in 2014, pentru un mandat de 5 ani. Pot fi alesi persoanele cetateni romni cu dreptde vot si domiciliu n Romnia carora nu le este interzisa nscrierea n partide politice si cu

vrsta de minim 23 de ani.


24/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

24

Parlamentul Europeani cetenia european

In 1952, Tratatul care a infiinat Comunitatea European a Crbunelui i Oelului,

semnat de ase state europene, a creat o Adunare Comun. In anul 1957 cele ase state(Frana, Germania, Italia, Olanda, Belgia i Luxemburg) au hotrat s creeze ocomunitate

mai larg - Comunitatea Economic European - care includea o uniune vamal, politicicomune i o pia comun, bazat pe libera circulaie a persoanelor, serviciilor, bunurilor icapitalului.

Tratatul de la Roma, care a creat aceast nou comunitate, a prevzut i infiinarea

unei Adunri Parlamentare comune celor dou comuniti - Adunarea ParlamentarEuropean (APE). APE a avut prima edin in 1957 cu 142 deputai delegai din celease

ri.

In 1962 APE a preluat numele de Parlament European, avand deputaidelegai, iardin 1979, cand au avut loc primele alegeri europene, deputaii europeni suntalei direct infiecare ar membru.Din iulie 1987 a dobandit competene noi, lrgite, i anume, va avea trei

domenii

principale de competene:

- competena legislativ

- competena de a adopta bugetul UE

- competene de control asupra executivul UE

Din 1992, incepand cu Tratatul de la Maastricht PE primete competenele denumite

secundare i atribuiunea de a numi Ombudsmanul European.

In baza Tratatului de la Maastricht se definete cetenia european. Conform art. 17este cetean al Uniunii Europene orice persoan avand naionalitatea unuia dintre statelemembre, conform legilor in vigoare in statul respectiv. Cetenia Uniunii Europenevine incompletarea ceteniei naionale, fcand posibil exercitarea unora dintre drepturileceteanului Uniunii pe teritoriul statului membru in care locuiete (i nu numai in ara din

care provine, aa cum se intampla inainte). In plus, cetenia european arela baz principiile

comune ale statelor membre, incluse in Tratatul de la Amsterdam(1999): principiul libertii,principiul democraiei, principiul respectrii drepturilor omului ial libertilor fundamentale

i principiul statului de drept, i decurge din drepturile fundamentale ale omului i drepturilespecifice acordate ceteanului european (drepturi de liber circulaie i drepturi civice),descrise in Tratat. Deci orice persoan care deine cetenia unui stat membru UE, esteautomat i cetean al Uniunii. Orice persoan care are cetenia european este titularul

drepturilori are obligaiile care sunt stipulate in Tratatul de la Roma, completate cu cele din Tratatul de la Amsterdam. Orice cetean european care are reedin intr-un statmembru alcrui cetean, ins, nu este, are dreptul s participe i s fie candidat atat laalegerile pentruPE, cat i la cele locale din statul respectiv, in condiii similare pe care le au cetenii statuluirespectiv. Cetenia european a conferit, deci, o nou dimensiune alegeriloreuroparlamentare. Cetenii statelor membreUE devin alegtori i pot fi alei oriunde peteritoriul UE, inprivina alegerilor pentru PE. Drepturile electorale, in privina PE, sunt


25/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

25

fundamentate pecetenia european (care, la randul lui se bazeaz pe cetenia naional).Acest drepteste intrit prin faptul c se extinde i la alegerile locale, pe teritoriul UE.

Sisteme electorale pentru PE in statele membre

Caracteristicile generale ale sistemelor electorale pentru PE

Tipul sistemului

In prezent in fiecare stat membru alegerile europarlamentare au loc printr-un sistemelectoral proporional, conform directivelor stabilite.

Virsta minim pentru drepturile electorale

In fiecare stat membru dreptul de vot (inclusiv la europarlamentare) se acord de lavarsta minim de 18 ani. In apte ri membre (Danemarca, Germania, Spania, Olanda,Portugalia, Finlanda i Suedia) dreptul de fi ales este condiionat, prin lege, de implinireavarstei de 18 ani. In Austria aceast varst minim este de 19ani; in Belgia, Irlanda, Estonia,Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Marea Britanie, Slovacia i Luxemburg este de 21 ani; inFrana 23; in Cipru, Grecia i Italia de 25 ani.

Candidaturi, incompatibilitati

Din 2004 este interzis deinerea concomitent aunui mandat in Parlamentul Europeani in cel naional. Sunt dou excepii, Irlanda i Marea Britanie, care au primit derogare de laaceast regul. Sunt incompatibile i alte funcii cu mandatul europarlamentar, astfel: nu

poate fi membru in Parlamentul European persoana care este membrul vreunui guvernnaional, al Comisiei Europene, a Curii de Justiie a Comunitilor Europene i altele.

Circumscripii electorale

In nou state membre vechi (Austria, Danemarca, Grecia, Finlanda, Olanda,

Luxemburg,

Portugalia, Spania i Suedia) teritoriul naional formeaz o singur circumscripie, nu

este imprit in circumscripii subnaionale in privinaeuroalegerilor. In aceste ri alegtorulvoteaz in orice parte a ri aceleai liste. In cinci state membre vechi (Belgia, Irlanda, Italia,Frana i Marea Britanie) teritoriul naional este imprit in mai multe circumscripii.

Germania are o soluie special, legea electoral permite inregistrarea atat a listelor naionale

cat i a celor regionale.Numai in cazul Spaniei se poate ridica intrebarea logic, de ce nu s-a procedat, avand

in vedere mrimea teritoriului i a populaiei, la imprirea in mai multe circumscripii pebaza regionalismului deja existent. S-a adoptat soluia cu o singur circumscripie pentru aintri unitatea politic a teritoriului care este deja imprit in regiuni pe baze de tradiii iidentiti etnolingvistice. Cele 12 ri care au aderat dup 2004 au adoptat soluia cu o singur

circumscripie,astfel i in Romania.

Pragul

In unele ri nu exist nici un prag juridic explicit, deci nu exist a cuantum minim de voturi stabilit pentru obinerea unui mandat. Asemenea ri fr prag explicit sunt: Belgia,


26/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

26

Danemarca, Finlanda, Olanda, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Italia, Portugalia iSpania.

Prag de 3% este in: Grecia.

Prag de 4% in: Austria i Suedia.

Prag de 5% in: Frana, Ungaria, Romania, Germania, Letonia, Lituania, Polonia,Cehia i Slovacia.

Structuri de balotaj, liste de candidate

List inchis, cu vot categoric in: Frana, Grecia, Marea Britanie, Germania,

Portugalia,Ungaria, Romania i Spania.

Sistem cu liste deschise in: Austria, Belgia, Danemarca, Olanda, Italia i Suedia.

Sistem cu liste complet deschise: in Finlanda aici ordinea iniial pe list este

stabilitprin tragere la sori, apoi votantul marcheaz candidatul de pe list pe care-l prefer.Panachage (liste libere) este utilizat in Luxemburg, unde alegtorul are atatea voturi

catemandate exist, i le poate distribui atat pe list cat i intre liste diferite.

Structura de balotaj i tipul listei este adoptat, de obicei, in baza tradiiilor din ara

respectiv (tradiia fiind sistemul folosit in alegerea parlamentelor naionale). Frana i MareaBritanie sunt dou ri care trebuiau s renune la propriile tradiii electorale la adoptareasistemului pentru alegerea PE.

Romania

In Romania membrii PE sunt alei intr-un sistem proporional pe liste, listele fiindinchise. Pot candida i candidai independeni. Exist o singur circumscripie, la nivelnaional.

Pragul este de 5%, mandatele se impart prin metoda dHondt.

c. Alegerile locale

Cetatenii UE pot alege si pot fi alesi ca si consilieri locali sau judeteni n aceleasiconditii ca si cetatenii romni (art.4^1 din Legea nr. 67/2004). In Romania primele alegerilocale au avut loc pe baza Legii nr. 70 din 1991, lege care a fost modificat de mai multeori

i inlocuit in 2004 prin Legea alegerilor locale nr.67/2004.In baza acestei legi:

Alegerile sunt valabile indiferent de numrul participanilor

Sistemul electoral este un sistem proporional pe liste inchise

Liste de candidai pot fi depuse de partide, aliane electorale, aliane politice,organizaii ale minoritilor; pot candida i candidai individuali (independeni).

In baza Legii nr. 67/2004 din 2004, pragul electoral este de 5%, valabil pentru partidei candidai independeni, pentru aliane cu dou membri de 7 procente, iar pentru trei sau


27/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

27

mai muli membri de 8 procente. Un fapt neobinuit: valabilitatea pragului i pentrucandidai individuali/independeni.

Dac nici un partid sau alian nu atinge pragul electoral de 5%, iar numrulindependenilor care au atins acest prag este maimic decat numrul mandatelor, mandatele

rmase se impart intre primele trei clasate partide sau aliane, in ordinea descresctoare avoturilor. Procedura se reia pan cand se epuizeaz toate mandatele.

Primarul este ales direct, intr-o formul in dou tururi,pe baza majoritii absolute.Dac nu se obine aceast majoritate absolutdin primul tur, se organizeaz un al doilea turcu primii doi clasai ai competiiei.

d. Alegeri prezideniale

In lume se consider c exist vreo 110 democraii funcionale, din care 15 suntsistemeprezideniale, iar restul sunt sisteme parlamentare (republici sau monarhii).

Alegerea efului statului in democraiile prezideniale i semiprezideniale

In sistemele prezideniale sau semiprezideniale, preedintele republicii este alesdirect. Sistemele semiprezideniale funcioneaz in anumite circumstane ca i cum ar fi

prezideniale (cazul Franei), alte sisteme semiprezideniale evoc, mai degrab, funcionareaunui sistem parlamentar (Irlanda, Austria, Islanda). Din acest motiv, alegerea direct a

preedintelui poate caracteriza, pe lang sistemeleprezideniale i semiprezideniale, i unelesisteme parlamentare.

Alegerea preedintelui poate avea loc in trei modaliti:

- printr-un sistem intr-un singur tur-prin sistem in dou tururi

- vot alternativ

Sistem ntr -un singur tur

Este instituit in:

Bosnia-Heregovina, Honduras, Islanda, Corea de Sud, Paraguay, etc. Dezavantaj: inanumite situaii se intampl ca un ef de stat s fie ales cu un proce nt relativ sczut alvoturilor. Exemple: Rafael Caldera (Venezuela, 1993, 30%), Fidel Ramos (Filipine, 1992,24%).

Sistem n dou tururi

In urmtoarele ri:

- in Europa: Austria, Bulgaria, Croaia, Cipru, Finlanda, Lituania, Macedonia,Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Slovacia, Slovenia i Ucraina;

- Sistemul in dou tururi este utilizat in majoritatea rilor Americii Latine (Brazilia,Chile)

Votul alternativ


28/28

DREPT ELECTORAL

anul IV, 2015-2016

Este folosit in alegeri prezideniale in Irlanda. Specificul acestei metode este c poat

sproduc un catigtor i din randul candidaiilor care nu se plaseaz pe primul loc dup

opiunile prime. Astfel a catigat, de exemplu, Mary Robinson in 1990. Un alt avantaj almetodei este c in timp ce in sistemul cu dou tururi negocierile dintre cele dou tururi sunt

pur tactice (orientate spre obinerea unor voturi), in votul alternative, care este o metod deun singur tur, negocierile politice dinainte de vot exprim mai clar aspectele substaniale.

suport curs drept electoral

Documents