suport curs

- Suport de curs -

Anul II

Master CEA

2015/2016

Prof. univ. dr. Marilena Mironiuc

14.10.2015 1

Motivaţia cursului

Un diagnostic pertinent asupra situaţiei financiare a uneientitӑţi solicitӑ luarea în analizӑ a unor:

aspecte nefinanciare: gradul de utilizare a capacitӑţilor deproducţie, starea activelor imobilizate, fondul de timp delucru etc.

aspecte calitative: gradul de calificare a forţei de muncӑ,conflictualitatea în relaţiile de muncӑ, calitateaproduselor/serviciilor oferite pieţei, calitatea relaţiilor cuterţii etc.

deoarece cauzele dificultӑţilor unei entitӑţi nu suntnumai de naturӑ financiarӑ.

M. Mironiuc 14.10.2015 2

Motivaţia cursului În responsabilitatea managerului se înscrie:

dimensionarea volumului de activitate (producţie,comercializare, servicii),

cӑruia trebuie sӑ-i corespundӑ un volum optim de factoride producţie (stocuri de materii prime, imobilizӑri, resurseumane),

de un anumit nivel calitativ,

utilizaţi cu un anumit randament/productivitate,

care sӑ permitӑ recunoaşterea bunurilor produse,

recuperarea resurselor consumate şi

realizarea acumulӑrilor care garanteazӑ creştereaeconomicӑ a entitӑţii şi satisfacerea intereselor stakeholder-ilor. M. Mironiuc14.10.2015 3

Referinţe principale:1. Achim M. V., Borlea S. N., Analiza financiară actualizată cu prevederile IFRS,

Ed. Risoprint Cluj Napoca, 2014

2. Bondoc M. D., Analiza performanţelor entităţilor economice, Ed. Sitech,Craiova, 2014

3. Borlea S.N., Analiză economico-financiara&Auditul financiar al instituţiilorfinanciar-bancare din Romania, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2009

4. Buşe L., Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 2005

5. Gheorghiu Al., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed.Economică, Bucureşti, 2004

6. Lala-Popa I., Miculeac M., Analiză economico-financiară, Elemente teoretice sistudii de caz, Ed. Mirton, Timişoara, 2009

7. Mironiuc M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice şiaplicaţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006

8. Mironiuc M., Analiză economico-financiară. Performanţă. Pozitie financiară.Risc, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 2009

9. Niculescu M., Diagnostic economic, Vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

Bibliografie

M. Mironiuc 14.10.2015 4

Bibliografie8. Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar contabil. Ghid teoretico-aplicativ,

Ed. CECCAR, Bucureşti, 2010

9. Radu F., Cârciumaru D., Bondoc D., Analiză şi diagnostic economico-financiar, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2008

10. Robu V., Anghel I., Şerban E.-C., Analiza economico-financiară a firmei, Ed.Economică, Bucureşti, 2014

11. Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Ed. Universitaria, Craiova, 2008

12. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiară, EdituraEconomică, Bucureşti, 2005

EVALUARE

20%P+10%AS+ 20%LS (2 decembrie)+50%E Predarea unui proiect pe o temă dată - P

Activitate seminar - AS

Lucrare scrisă pe parcursul semestrului - LS

Examen scris - EM. Mironiuc 14.10.2015 5

CUPRINS1. Bazele teoretico-metodologice ale diagnosticului

economic

2. Diagnosticul activităţii de exploatare a entităţii(producţiei fizice: sortiment, structură, calitate; sistemul indicatorilor valoriciai activitӑţii de producţie şi comercializare)

3. Diagnosticul potenţialului intern al entităţii(potenţial uman: climat social, mobilitatea forţei de muncă, utilizareatimpului de muncă disponibil, conflictualitatea în relaţiile de muncă,productivitatea muncii; imaterial; material: dinamică, structură, eficienţaimobilizărilor corporale şi a resurselor materiale)

4. Diagnosticul cheltuielilor şi al costurilor deproducţie (principalele elemente de cheltuieli, costul de productie)

M. Mironiuc 14.10.2015 6

1. Bazele teoretico-metodologice ale diagnosticului economic: DE – Ce reprezintӑ ?

DE este un demers metodologic şi interpretativcomplex prin care, utilizând practici, tehnici, algoritmispecifici, se cercetează într-o viziune sistemicăactivitatea internă a etităţii, pentru a exprimajudecӑţi asupra gestiunii business-ului, a identificaadevăratele cauze ale succesului (punctele forte) şi, înmod special, ale disfuncţionalităţilor acesteia(punctele slabe), permiţând conturarea unor acţiunicorespunzătoare de redresare şi corecţie a activităţiide ansamblu a entitӑţii analizate.

M. Mironiuc 14.10.2015 7

1. Bazele teoretico-metodologice ale diagnosticului economic: obiectivele DE

DE are ca obiective analiza:

1. potenţialului intern al întreprinderii, adică a dinamicii şistructurii resurselor materiale, financiare şi umane aflate ladispoziţia sa;

2.eficienţei utilizării factorilor de producţie, cheltuielilor şia costului de producţie;

3. echilibrului economic dintre veniturile şi cheltuielileactivităţii de producţie şi comercializare;

4.performanţelor activităţii de exploatare.

M. Mironiuc 14.10.2015 8

DE pleacӑ de la:

Analiza scenariului

macroeco-nimic

• înţelegerea tendinţelor pe termen mediu şi lung ale pieţei (cerere, oferta, preţuri, concurenţa etc.)

• evaluarea factorilor externi (exogeni) care influenţeazӑ activitatea întreprinderii (politici financiare, sociale, fiscale, factori geopolitici etc.)

Analiza sectorului

• evaluarea perspectivei şi potenţialului de business al sectorului

• identificarea nivelului mediu al marjei de profit şi a structurii acesteia

• evaluarea riscurilor şi a oportunitӑţilor sectoriale

Analiza internӑ

(DE

propriu-zis)

• auto - diagnoza întreprinderii (potenţial intern, costuri, randamente, performanţe, echilibre financiare, riscuri etc.)

• fundamentarea de strategi investiţionale, financiare, de piaţӑ etc.

1. Bazele teoretico-metodologice ale diagnosticului economic: demersul DE

M. Mironiuc 14.10.2015 9

Rezultatele DE servesc mai mult controlului intern degestiune;

Rezultatele DE sunt utilizate de manageri pentru supravegheacontinuӑ a entitӑţii, pentru descoperirea problemelor deremediat, pentru aprecierea capacităţii sale de a se adaptadinamismului mediului de afaceri în care funcţionează;

Cu cât activitatea întreprinderii are un grad mai mare decomplexitate şi de diversificare, cu atât exigenţeleinformaţionale ale managerilor sunt mai mari.

1. Bazele teoretico-metodologice ale diagnosticului economic: DE utilitate

M. Mironiuc 14.10.2015 10

2. Diagnosticul activitӑţii de exploatare a entitӑţii

Obiectivele capitolului 2:

- înţelegerea importanţei studierii activităţii de producţieidin punct de vedere al sortimentului, structurii şi calităţii, ainfluenţei sale indirecte asupra rezultatelor întreprinderii şiasupra relaţiilor sale comerciale;

- cunoaşterea semnificaţiei teoretice a indicatorilor specificianalizei activităţii de producţie a întreprinderii;

- dobândirea abilităţilor de interpretare a indicatorilorspecifici, de identificare a cauzelor care influenţeazăstructura şi calitatea activităţii de producţie, de adoptare amăsurilor de eficientizare a activităţii de producţie.

M. Mironiuc 14.10.2015 11

2.1. Diagnosticul producţiei fizice

Întreprinderea desfăşoară curent şi repetitiv operaţiunide aprovizionare, producţie şi comercializare care dauconţinut activităţii sale de exploatare, care reprezintӑ înmajoritatea cazurilor sursa profitului sӑu.

La baza aprecierii eficacităţii activităţii de exploatare(gradul de utilizare a resurselor întreprinderii, randamentul utilizării unor factori de

producţie, consumurile specifice, costul de producţie etc.) şi aperformanţelor economico-financiare ale întreprinderii(cifra de afaceri, marja comercială, producţia exerciţiului, valoarea adăugată, rezultatele

exerciţiului, rentabilitatea etc.) stau indicatorii fizici, de volum.

M. Mironiuc 14.10.2015 12

Producţia fizică - dimensionează cu precizie activitatea deproducţie a întreprinderii.

Ea se exprimă în:

unităţi naturale (lungime, suprafaţă, greutate, capacitate, concentraţie etc);

unităţi natural-convenţionale (care implică transformarea în produse

echivalente: tractoarele în tractoare cai putere, cărbunele în cărbune de o anumită puterecalorică etc.);

unităţi de timp de muncă (ore-om, zile-om, ore-masină etc.).

Producţia fizică prezintă avantajul că nu suportă efectuleroziv al inflaţiei prin preţ, spre deosebire de indicatoriiexprimaţi în unităţi monetare, influenţaţi de factorul preţ.


M. Mironiuc 14.10.2015 13

Producţia fizică este rezultatul activităţii directe aîntreprinderii, la stabilirea nivelului său neluându-se încalcul rezultatele indirecte, precum materialelerefolosibile, resturile de materii prime etc.;

Producţia fizică este rezultatul activităţii utile, nefiindincluse în producţia fizică rebuturile;

Producţia fizică este rezultatul activităţii proprii aîntreprinderii, fiind excluse din producţa fizică bunurileachiziţionate de la terţi şi destinate livrării fără a fisupuse unei prelucrări prealabile.


M. Mironiuc 14.10.2015 14

ÎNTREBAREA 1

Alegeţi varianta de răspuns corectӑ:

1. Producţia fizică:

a) reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţarerezultate din activitatea productivă a întreprinderii, înurma combinării și consumării unor factori de producţie;

b) reprezintă valoarea mărfurilor destinate vânzării;

c) poate fi reprezentată de produse, lucrări executate,servicii prestate, toate acestea recepţionate calitativ șicantitativ, destinate livrării sau parţial consumuluipropriu al întreprinderii care le-a obţinut.

M. Mironiuc 14.10.2015 15

ÎNTREBAREA 2


2. În DE/AEF producţia fizică prezintă importanţă pentru:

a) a analiza riscul financiar;

b) urmărirea modului în care întreprinderea își realizeazăobligaţiile contractuale faţă de clienţi;

c) că reprezintă baza de calcul și analiză a soldurilorintermedire de gestiune ce caracterizează activitatea deproducţie;

d) calculul și analiza unor indicatori tehnici (randamente)ce reflectă consumul de resurse materiale pe unitate deprodus.

M. Mironiuc 14.10.2015 16

2.1.1. Diagnosticul realizării producţiei fizice pe sortimente şi pe total producţie fizicӑ

Realizarea producţiei fizice pe sortimente şi pe total,conform programului de producţie, este premisarespectării clauzelor contractuale cu beneficiariiîntreprinderii.

Indicatorii utilizaţi în aceastӑ analizӑ:

1. indicii individuali de realizare a producţiei fizice pesortimente ( ) şi pe total ( ):

a) în cazul producţiei omogene:

Numaratorul este productia fizica efectiva;

Numitorul este productia fizica programata;

M. Mironiuc

iqi iqI

100

0

1

i

i

iqq

qi 100

0

1

i

i

qq

qI

i

14.10.2015 17

b) în cazul producţiei neomogene, când preţul de producţieintervine ca factor de omogenizare:

Indicele realizării producţiei fizice totale permitecompensări între depăşirile de la unele sortimente şinerealizările de producţie fizică de la alte sortimente.

Indicii pot avea valori mai mici, egale sau mai mari decât100%, indicând nerealizarea producţiei fizice programate,realizarea integrală a acesteia sau depăşirea niveluluiprogramat al producţiei fizice, pe sortimente sau pe total.


M. Mironiuc

100

0

1

ii

ii

qpq

pqI

i

14.10.2015 18

2. coeficientul mediu de sortiment ( ):

a) în cazul producţiei omogene:

b) în cazul producţiei neomogene:

Analiza se realizează pe baza principiului necompensăriidepăşirilor de la unele sortimente cu nerealizărileproducţiei fizice de la alte sortimente.


M. Mironiuc

sC

0

min

i

s

q

qC

ii

is

pq

pqC

0

min

ii

iis

pq

pqC

0

1

14.10.2015 19

Numaratorul este suma celor mai mici valori rezultate prin compararea productiei efectivrealizate cu cea programata ;

Numaratorul este suma abaterilor negativeale valorii productiei fizice pe sortimente.

Beneficiarii, care sunt de cele mai multe ori consumatoriproductivi, solicită producţia fizică într-o structurăsortimentală corespunzătoare necesităţilor lorproductive.

Coeficientul mediu de sortiment poate lua valori:

mai mici decât unitatea sau decât 100% - cândproducţia prevăzută în programul de fabricaţie nu s-arealizat la toate sortimentele şi, evident, pe total producţiefizică.

egale cu unitatea sau cu 100% - când producţiaprevăzută în programul de fabricaţie a fost realizată şi/saudepăşită la toate sortimentele, indiferent de gradul dedepăşire.

M. Mironiuc


14.10.2015 20

3. coeficientul de nomenclatură ( ), calculat după modelul:

Numaratorul este numarul de sortimente la care nu s-a realizat productia fizica programata;

Numitorul este numarul total de sortimente fabricate.

Indicatorul se poate exprima procentual, valorile sale pot fimai mici sau egale cu 100%, evidenţiind în ce proporţiedin numărul total de sortimente, din nomenclatorul deproduse, a fost realizată producţia fizică programată.


M. Mironiuc

N

nkn 1

nk

14.10.2015 21

Cauzele nerealizării producţiei pot deriva din:

imposibilitatea asigurării, din punct de vedere cantitativ şicalitativ, cu resursele materiale, umane şi financiare necesaredesfăşurării procesului productiv;

grad de tehnicitate redus sau utilizareanecorespunzătoare/ineficientă a imobilizărilor corporale şi afondului de timp de muncă;

scăderea nivelului calitativ al producţiei, cu toateconsecinţele care decurg din acest fapt etc.


M. Mironiuc 14.10.2015 22

2.1.2. Diagnosticul structurii producţiei fizice

Structura sortimentală a producţiei evidenţiazăponderile deţinute de sortimentele de produs învolumul total al producţiei;

Analiza structurii producţiei fizice se realizează pentruverificarea gradului în care structura producţieiprogramate, destinată satisfacerii nevoilor clienţilor, a fostrespectată.

M. Mironiuc 14.10.2015 23

Nerealizarea producţiei fizice, în sortimentul şistructura programată, se reflectă negativ asupraindicatorilor de performanţă economico-financiară îndeterminarea cărora intervine acest indicator de volum.

Acest fapt implică revizuirea programului de fabricaţieprin evaluarea: contribuţiei fiecărui sortiment de produsla realizarea rezultatului întreprinderii, a cerinţelorpieţei şi a potenţialului intern de care dispuneîntreprinderea.


M. Mironiuc 14.10.2015 24

Indicatorii utilizaţi în aceastӑ analizӑ:

1. ponderea sau greutatea specifică a fiecărui sortiment de produs în totalul producţiei:

a)în cazul producţiei omogene se determină structura fizică aproducţiei ( ):

b) în cazul producţiei neomogene se determină structuravalorică a producţiei ( ), ca urmare a intervenirii preţuluica factor de omogenizare a producţiei:


M. Mironiuc

100i

ii

q

qs

100ii

iivi

pq

pqs

is

vis

14.10.2015 25

Numaratorul este cantitatea aferenta sortimentului i ;Numitorul este productia fizica totala.

2. Procentul (coeficientul) mediu de structură ( ):

sau

Procentul (coeficientul) mediu de structură poate lua valori:

mai mici decât 100% - reflectă nerespectarea sau abatereanegativă de la structura sortimentală programată;

egale cu 100% - evidenţiază respectarea structuriisortimentale programate.


M. Mironiuc

S

isS 100

icsS

14.10.2015 26

Abaterile negative ale ponderilor sortimentelor de produs;

Structura considerata a se lua in calcul: ponderile cele mai mici dintre structura sortimentala efectiva si cea programata;

ÎNTREBAREA 3


3. Pentru a caracteriza structura producţiei fizice seutilizează:

a)greutatea specifică a fiecărui produs în totalulproducţiei;

b) coeficientul mediu de structură;

c) preţul mediu de vânzare a produsului;

d) coeficientul mediu de sortiment.

M. Mironiuc 14.10.2015 27

Corelaţiile dintre coeficientul mediu de sortiment şiprocentul (coeficientul) mediu de:

a.

indicii individuali de realizare a producţiei fizice sortimentale( sunt mai mici decât 100% şi egali între ei;

nerealizarea producţiei fizice programate, pesortimente şi pe total, însă s-a respectat structurasortimentală programată, iar procentul de nerealizare afost egal pentru toate sortimentele considerate;


M. Mironiuc

1sC

%100S

)qi

14.10.2015 28

b.

indicii individuali de realizare a producţiei fizice sortimentale

( sunt mai mari sau egali cu 100%;

realizarea şi chiar depăşirea producţiei fiziceprogramate, pe sortimente şi pe total în proporţii diferite,însă cu abateri de la structura sortimentală programată;


M. Mironiuc

1sC

%100S

)qi

14.10.2015 29

c.


( mai mari decât 100% şi egali între ei;

realizarea şi chiar depăşirea, în aceeaşi proporţie, a producţiei fiziceprogramate, pe sortimente şi pe total, concomitent cu respectareastructurii sortimentale programate;

d.


( mai mari şi mai mici decât 100%.

nerealizarea producţiei fizice programate, pe sortimente şipe total şi nerespectarea structurii sortimentaleprogramate.


M. Mironiuc

1sC%100S

)qi

1sC%100S

)qi

14.10.2015 30

Pieţele caracterizate prin competitivitate puternică obligăîntreprinderile la diferenţierea calitativă a produselor înraport cu concurenţa.

Accepţiile conceptului de calitate:

1. potrivit Normelor ISO 9000, calitatea reprezintăansamblul proprietăţilor şi caracteristicilor unuiprodus sau serviciu, care îi permit acestuia să satisfacănevoile utilizatorilor; calitatea se află în relaţie directă cunevoile de satisfăcut;

2.2. Diagnosticul calităţii producţiei fizice

M. Mironiuc 14.10.2015 31

2. calitatea este un factor esenţial de supravieţuire şidezvoltare a întreprinderii;

există sectoare de activitate (aeronautic, automobilistic,electronic etc.) în care calitatea, înţeleasă în sens tehnic,este condiţia la care nu se poate renunţa pentru a puteacomercializa produsele şi/sau serviciile obţinute;


M. Mironiuc 14.10.2015 32

3.calitatea totală presupune ameliorare continuă şisistematică a calităţii de la nivelul produsului, la toateprocesele (nu numai la cel productiv), la nivelul ansambluluiîntreprinderii;

calitatea totală implică promovarea principiilormanagementului calităţii totale (Total Quality Management)şi a controlului calităţii totale (Total Quality Control);

calitatea totală angajează întreaga întreprindere, atât subaspectele sale interne (economice, tehnologice,manageriale), cât şi în raporturile sale externe (custakeholders şi piaţa);

calitatea totală presupune concilierea satisfacerii pieţei cuexigenţele interne ale întreprinderii, legate de costuri.


M. Mironiuc 14.10.2015 33

Potrivit conceptului calităţii totale, calitatea produsuluieste determinată de:

calitatea materialelor şi a semifabricatelor achiziţionate de la furnizori;

calitatea organizării, respectiv capacitatea de a antrena personalul în activitateade ameliorare a calităţii tuturor proceselor şi în minimizarea costului deproducţie;

calitatea tehnică (de conformitate), care constă în capacitatea procesului defabricaţie de a realiza un produs care să răspundă exigenţelor efective aleconsumatorilor;

calitatea proiectului (calitatea “teoretică”), respectiv capacitatea produsului de arăspunde cerinţelor pieţei, ţinând seama de caracteristicile sale specificedefinite în proiectul de fabricaţie;

calitatea pe piaţă, care se referă la corespondenţa efectivă între exigenţeleclienţilor şi caracteristicile produsului, pe toată durata de folosinţă a acestuia.


M. Mironiuc 14.10.2015 34

Calitatea - noţiune complexă şi dinamică;

Calitatea definită de un număr mare de caracteristici,diferite şi variabile în funcţie de:

- ramura de activitate,

- specificul întreprinderii,

- destinaţia produselor,

- diversificarea continuă a aşteptărilor consumatorilor.


M. Mironiuc 14.10.2015 35

în mod curent, pentru aprecierea calităţii produselor seiau în considerare:

- caracteristicile tehnice (soluţia constructivă, natura şi structuramaterialelor folosite, gabaritul produsului, precizia şi siguranţa înfuncţionare, comoditatea în exploatare etc.);

- caracteristicile economice, materializate direct sau indirect înbani (randamente şi consumuri specifice, indicatori de utilizareintensivă, cost iniţial, cheltuieli de întreţinere, cheltuieli cuserviciile post-vânzare etc.);

- caracteristicile sociale (utilitatea produsului, efectele pe carefolosirea produsului le are asupra mediului ambiant etc.);

- caracteristicile psihosenzoriale (aspectul exterior, concordanţacu moda, confortul pe care îl asigură etc.).


M. Mironiuc 14.10.2015 36

Calitatea, nu întotdeauna, se poate măsura şi aprecia înmod direct, fac excepţie caracteristicile tehnice şieconomice, care se cuantifică printr-un sistem deindicatori de calitate:

1. Indicatorii tehnici

rata defectelor de achiziţie

rata defectelor de proiectare

rata de restituire a produselor de către clienţi

rata cererii de asistenţă post-vânzare

rata eficienţei serviciilor de asistenţă


M. Mironiuc 14.10.2015 37

2. Indicatorii economici (indicatorii costului calităţii)

Costul total al calităţii:

- costuri pozitive de calitate: cercetări de piaţă; studii deproiect; asigurarea calităţii aprovizionărilor; formareapersonalului; gestiunea sistemului de calitate; controlulcalităţii etc.

- costuri negative de calitate: defecte de proiectare, producţie,asamblare; analiza şi rezolvarea sesizărilor clienţilor; garanţiiacordate; servicii post-vânzare; revocarea contractelor;pierderea cotelor de piaţă etc.


M. Mironiuc 14.10.2015 38

Pentru analiza calităţii produsului, la indicatorii tehnicişi economici anteriori se adaugă următorii:

1. structura produsului pe clase de calitate ( ):

Îmbunătăţirea calitătii produsului implicӑ:

creşterea ponderii clasei superioare de calitate

diminuarea ponderii claselor inferioare de calitate

ceea ce presupune deplasări procentuale între clasele decalitate, astfel încât modificarea structurii pe clase decalitate este nulă:

2.2.1. Diagnosticul calităţii la nivel de produs

M. Mironiuc

100i

ii

q

qs

is

0is

14.10.2015 39

Numaratorul este productia fizica Aferenta clasei de calitate i;Numitorul este productia fizica totala diferentiata pe clase de calitate

2. coeficientul mediu de calitate a produsului :

O valoare crescătoare a coeficientului mediu de calitateindică o înrăutăţire a calităţii produsului în perioadaanalizată

O diminuare a indicatorului exprimă îmbunătăţireacalităţii produsului.


M. Mironiuc

i

ii

q

kqk

100

ii ksk

k

14.10.2015 40

k este un coeficient, care poate lua valorile1,2,3 corespunzator claselor de calitate

ÎNTREBAREA 4


3. Când coeficientul mediu de calitate al produsului aretendinţă crescătoare, atunci acesta indică:

a) o calitate mai slabă a produsului;

b) o calitate mai bună a produsului;

c) pierderi din rebuturi;

d) diminuarea indicelui preţului.

M. Mironiuc 14.10.2015 41

3. preţul mediu al produsului :

valoarea crescătoare a preţului mediu de vânzare aprodusului este expresia creşterii calităţii produsului.

un produs de calitate superioară (mai bine proiectat,fabricat din materii prime de bună calitate, cu tehnologiimoderne, cu personal înalt calificat, pentru care există oreţea de service amplă etc.) presupune costuri de fabricaţiemai mari şi implicit preţuri de vânzare superioare.


M. Mironiuc

p

100

ii psp

i

ii

q

pqp

14.10.2015 42

p este pretul aferent clasei i de calitate

ÎNTREBAREA 5


5. Dacă în urma analizei calităţii produsului pe bazapreţului mediu se constată că modificarea preţului peclase de calitate nu a avut loc, atunci creșterea calităţiipoate fi rezultatul:

a) creșterii ponderii claselor superioare de calitate învolumul fizic al produsului;

b) diminuării indicelui preţului mediu.

M. Mironiuc 14.10.2015 43

4. pierderea cauzată de deteriorarea calităţii producţiei

Pierderea cauzată de deteriorarea calităţii producţiei va fi cuatât mai mare cu cât va fi mai mic preţul mediu devânzare al produsului în raport cu preţul aferent produselorde calitatea I.


M. Mironiuc

cip

Iici ppqp

14.10.2015 44

Producţia fizică totală poate fi diferenţiată pesortimente şi sortimentele pe clase de calitate.

Indicatorii oferă o imagine globală asupra calităţiiîntregii producţii:

1. structura pe clase de calitate a întregii producţii:determinat ca în cazul analizei calităţii produsului;

2. coeficientul mediu generalizat de calitate :

2.2.2. Diagnosticul calităţii producţiei fizice totale

M. Mironiuc

gk

n

i

i

n

i

i

g

q

kq

k

1

1

1001

ks

k

n

i

i

g

14.10.2015 45

3. preţul mediu al întregii producţii :

Îmbunătăţirea calităţii produselor şi a producţieise reflectăasupra principalilor indicatori de performanţăeconomico-fianciară:

cifra de afaceri,

marja comercială,

rezultatul de exploatare,

rezultatul net,

ratele de rentabilitate etc.

2.2.2. Diagnosticul calităţii producţiei fizice totale

M. Mironiuc

n

i

i

n

i

i

q

pq

P

1

1

1001

ps

P

n

i

i

P

14.10.2015 46

Tema 1: Utilizaţi informaţiile din tabelul de mai

jos, recurând la indicatorii adecvaţi, pentru a analiza mӑsuraîn care o entitate a realizat producţia fizicӑ, pe sortimente şipe total.

M. Mironiuc

Denumire produs

Valoarea producţiei fabricate -lei

Programat Realizat

P1 8250 8400

P2 11900 9620

P3 5120 7250

P4 7630 8640

P5 3120 3120

P6 3435 3435

P7 7960 8630

Total

14.10.2015 47

Tema 2: Propuneţi o structurӑ pentru producţia fizicӑ

omogenӑ, care sӑ corespundӑ corelaţiei existente întreindicatorii urmӑtori:

M. Mironiuc

1sC

%100S

14.10.2015 48

Tema 3: În care din urmӑtoarele variante

şi ?

M. Mironiuc

SortimenteIndicii de realizare a producţiei fizice pe sortimente şi pe total

V1 V2 V3 V4 V5 V6

A 120,00 96,00 100,00 99,00 100,50 93,20

B 100,20 136,00 100,00 99,00 100,50 54,50

C 243,50 242,50 100,00 99,00 100,50 99,90

Total 118,5 129,50 100,00 99,00 100,50 83,40

%1001sauCs %100S

14.10.2015 49

suport curs

Documents