Politicieni și foști ofițeri de informații implicați în traficul de combustibil

România liberă începe astăzi un serial despre marile afaceri subterane. Economia neagră este estimată la aproape 40 miliarde euro anual. Doar cu jumătate din această sumă am fi trecut criza fără nici un împrumut extern.

E conomia subterană atinge aproape 30% din PIB-ul ţării. Marile afa-ceri care ocolesc plata taxelor și impozitelor, desfășurate de multe

ori sub protecție politică de la nivel înalt, au lovit puternic bugetul statu-

lui și au pus în pericol economia națională. Din acest motiv, în vara anului trecut, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a adoptat un plan de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii fiscale.

România liberă publică, începând de astăzi, o serie de investigații despre do-

meniile cel mai afectate de evaziune, primul număr fiind dedicat afacerilor cu produse petroliere.

Dimensiunea pagubelor produse sta-tului prin neplata taxelor și impozite-lor din acest domeniu este uriașă: 2 miliarde de euro în fiecare an. Suma este aproximativ egală cu gaura din

bugetul național de pensii. Banii din comerțul ilegal cu produse petroliere au alimentat ani de-a rândul inclusiv conturile partidelor politice. În cele ce urmează vă prezentăm modul de orga-nizare și funcționare a afacerilor din acest domeniu, precum și metodele fo-losite pentru evitarea taxelor către stat.

Exclusiv

s u p l i m e n t a l z i a r u l u i r o m â n i a l i b e r ă ⁄ l u n i , 6 i u n i e 2 0 1 1

2 miliarde euroreprezintă pierderea anuală a statului din neplata taxelor și impozitelor datorate pentru afaceri cu produse petroliere. 30%

din PIB reprezintă economia subterană a României.

R o m  n i a L i b e R à , Lu n i , 6 i u n i e 2 0 1 1

curilor din petrol, fug de hârtii și de răspundere. Ei numără doar banii. Mulţi bani. În locul lor, tineri fără școală, amatori de câștiguri bănești rapide, își ris-că libertatea. Alteori, oameni ai străzii ajung peste noapte pro-prietari de companii. Sunt scu-tul adevăraţilor proprietari în faţa legii.

Metodele lor sunt multe și tot mai sofisticate. Înainte, simplii contrabandiști apelau la formu-le clasice: furturi din conducte, amestecuri de carburanţi cu uleiuri sau reziduuri petroliere și vânzări ilegale la graniţă.

Cum procesul chimic permite ca un soi de combustibil să poa-tă fi fabricat rapid, chiar și într-o curte, oamenii petrolului au evoluat. Au trecut la cantităţi industriale.

Diferenţa dintre un combusti-bil curat și un amestec este dată doar de două elemente chimice din opt. Şase compuși sunt co-muni ambelor produse. Rezultă o marfă asemănătoare cu moto-rina sau benzina, cu diferenţa că nu e nici motorină, nici benzi-nă. Efectele nocive sunt simţite mai târziu. Mașini distruse,

bani pierduţi. Petrolul lor nu mai este doar negru, ci a căpătat nuanţe de gri.

Sunt amestecurile „gri-petrol“.La fel le sunt și afacerile: când

„negre“, fără nici un fel de acte, când „gri“, cu ceva acte cât să fie ocolite cât mai mult taxele.

Mari cantităţi de amestecuri inundă piaţa „gri-petrol“. Profi-turile din aceste afaceri nu de-pind de preţul carburanţilor. Pe piaţa subterană, câștigurile sunt asigurate oricum, indife-rent de preţul la pompă.

Amestecurile sunt cu până la un sfert din preţ mai ieftine. Re-ducerea diferă în funcţie de cli-ent. Iar când vând cu adevărat motorină sau benzină declară, pe dos, că ar fi reziduuri sau alte produse. Tot ca să scape de taxe.

Metodele rudimentare nu au dispărut, dar au apărut și altele mai sofisticate. De la amestecuri de produse, patronii evaziunii din petrol au ajuns la ameste-curi de hârtii.

Hârtii false prezentate drept documente contabile. Rămâne în urma lor o mare pagubă la buget și, implicit, în buzunarul nostru.

Cum apar firmele-fantomă

Multe tranzacţii sunt declarate doar pentru a masca provenien-ţa reală a combustibililor. În loc de petrol sau carburanţi, la des-tinaţie ajung doar documentele falsificate. Apoi firme, fantomă (fără sediu, fără activitate și fără angajaţi) intră în tranzacţii în-crucișate pentru a pierde urma banilor datoraţi la stat. Compa-niile străine implicate sunt de multe ori firme fără activitate. Sunt „fantome“ care produc doar facturi. La capătul firului ori nu răspunde nimeni, ori sunt cetăţeni plătiţi doar să fi-gureze în acte drept administra-tori. „Fantome“ sunt chiar și patronii lor. Ei nu apar oficial în aceste firme. Se ascund în spate-le unor anonimi.

Când afacerile iau amploare, banii trec graniţa și ajung la mii de kilometri depărtare. Patronii reali își fac firme în paradisuri fiscale ca să-și ascundă identita-tea și profiturile. De aici, banii își pierd urma. Cu ei sunt cum-părate noi cisterne, sunt înfiin-

ţate alte companii, sunt plătiţi alţi administratori.

Grupările evazioniste au tot ce le trebuie, benzinării, cisterne și firme de transport, au depozite și firme autorizate să producă produse petroliere sau să le cumpere de la rafinării. După un timp, își permit să-și cumpe-re chiar și rafinării.

DeCizia CSat

Dimensiunile acestei caracatițe și valoarea mare a evaziunii fisca-le a determinat autoritățile să ia decizii până la cel mai înalt nivel. Acţiunile în forţă au avut nevoie, în vara anului trecut, de o decizie specială a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru combate-rea evaziunii, prin care anchetele se urmăresc direct din Capitală. Un centru comun antievaziune, format din investigatori din mai multe instituţii centrale. Decizia CSAT arată, pe de o parte, că am-ploarea afacerilor ilegale cu pe-trol, ţigări sau alcool a ajuns să pună în pericol siguranţa naţio-nală, prin sumele imense vehicu-late și prin corupţia pe care o dez-voltă. Pe de altă parte, măsura

arată neîncrederea cronică pe ca-re autorităţile centrale o au în oa-menii lor din teritoriu. Vameși, inspectori fiscali, comi sari ai Găr-zii Financiare, poliţiști sau chiar procurori au relaţii mult prea strânse cu mafia petrolului, rela-ţii cimentate în ani de zile, timp în care această industrie a fost to-lerată. Din decizia CSAT au rezul-tat amplele operaţiuni din vămi de la începutul acestui an, când zeci de vameși și poliţiști de fron-tieră au fost reţinuţi. Deocamda-tă, pentru afaceri derulate în spe-cial cu ţigări de contrabandă.

Din vara anului trecut, controa-lele la firmele care fac comerţ cu petrol s-au înteţit. Zeci de firme din toată ţara au început să fie urmărite penal.

Anchetele se extind constant către alte firme și alte persoane. Informaţiile sunt centralizate la București. Procurorii speră acum să-i prindă pe adevăraţii patroni, suspectaţi că fac legea pe această piaţă „gri-petrol“. Cu cât controa-lele se înteţesc, cu atât cercul pa-tronilor se restrânge la câteva nume, aproape mereu legate în-tre ele. Ei sunt marii actori ai pie-ţei „gri-petrol“.

N oaptea sunt doar câteva puncte lu-minoase în de-părtare. Ziua, punctele îmbra-

că forme neașteptate. Un uriaș depozit se înalţă stingher în mijlocul câmpului. În jurul său, de o parte și de alta, se întinde maidanul. Construcţia este așe-zată, strategic, pe câmp, la aproape cincizeci de kilometri de Portul Constanţa, în comuna Nicolae Bălcescu. Cisterne și ti-ruri de ultimă generaţie stau lângă depozit așteptându-și rândul. Un paznic vigilent alun-gă pe oricine se apropie să foto-grafieze locul. Reclamele lipsesc cu desăvârșire. Doar cisternele arată ce se petrece înăuntru. Es-te unul dintre punctele fierbinţi ale afacerilor neștiute cu petrol. Astfel de locuri alimentează constant mafia petrolului.

Afacerile pieţei „gri-petrol“ traversează discret ţara, dintr-un judeţ în altul, până la graniţă. De multe ori trec și mai departe. Ca să intri în lumea lor ai nevoie de recomandări. Cei care controlea-ză afacerile din subteranele pie-ţei se cunosc bine între ei și se sprijină reciproc. Punctul de la Bălcescu este unul dintre nodu-rile unei reţele ascunse care ne păgubește anual cu sume impre-sionante. Cisternele trec pe aici de aproape trei ani. Firma care deţine depozitul a cumpărat lo-tul de teren în 2008, la o lună du-pă ce s-a înfiinţat. Astăzi, este anchetată penal pentru că a vân-dut carburanţi contrafăcuţi. Doar într-un singur an pe acest câmp autorităţile suspectează că s-au pierdut peste 25 milioane de euro la buget. Presupusa pagubă ar proveni din faptul că firma cumpăra motorină, benzină și uleiuri cu scopul declarat să fa-brice produse finite, dar, în final, le vindea „la negru“.

patronii Din umbrăPatronii reali ai acestor afaceri stau departe de mizeria ameste-

2

U n banal transport de acum doi ani este emble-matic pentru modul cum se fac afacerile pe piaţa „gri-petrol“. Vă prezen-

tăm cei opt pași de la o simplă tranzacție cu produse petroliere până la un dosar penal cu un prejudiciu de un milion de euro.

1 O firmă din Capitală trimite peste 300 de kilograme cu combustibil

lichid greu la o companie din Cluj. Du-pă ce au fost verificate caracteristicile chimice ale produsului, autoritatea va-

mală a considerat că produsul respec-tiv este posibil să fie utilizat, ilegal, drept combustibil pentru motor. Va-meșii decid să supravegheze transpor-tul până la destinatarii finali, prin sigi-larea cisternelor. Acestea urmau să fie desigilate abia când ajungeau la desti-naţie. Dar operaţiunea vameșilor de-termină compania să rezilieze imediat contractele cu o parte din beneficiari.

2 Controalele efectuate apoi la desti-natarii finali au arătat că aceștia,

de fapt, nu au confirmat nici o coman-dă la firma respectivă.

3 Ca urmare, livrarea produselor nu s-a mai făcut.

4 Trec doi ani de la povestea cu transportul sigilat, iar lucrurile ră-

mân la fel.

5 Un control operativ al Gărzii Fi-nanciare din 2011, la sediul firmei

din București, constată mai multe ne-reguli.

6 Concluziile controlului sunt tri-mise la Direcţia de Investigare din

Inspectoratul General de Poliţie.

Verificările poliţiștilor se extind la companiile beneficiare ale mărfuri-lor importate de compania din Bucu-rești.

7 Suspiciunile sunt aceleași ca în 2009: compania a importat com-

bustibil lichid greu, pe care l-a utilizat apoi drept motorină.

8 În final, dosarul este trimis la procurori, pentru un prejudiciu

estimat de aproape 4 milioane de lei, rezultat din diferenţele de taxe (accize și TVA).

Motorină „deghizată“ în combustibil greu

Mafia petrolului aMenință siguranța statului

Dicționara. Ce sunt antrepozitele Antrepozitele fiscale sunt definite ca locurile autorizate de Fisc unde marfa este produsă, transformată, deţinută, primită sau expediată în regim suspensiv de la plata taxelor. Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor (taxe speciale de consumaţie) este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor. Taxele devin scadente la momen-tul în care produsele sunt eliberate pentru consum. Aceste antrepozite autorizate sunt astfel singurele locuri unde pot fi deţinute produse accizabile, iar vânzarea cu amănuntul este interzisă, dacă uleiuri minerale nu sunt livrate către avioane sau nave. Persoanele sau firmele care sunt autorizate ca antrepozit fiscal au un regim foarte strict de evidenţă a stocurilor şi de transport. Orice abatere de la normă este sancţionată cu amenzi sau cu în-chisoare.

b. Ce sunt amestecurile Benzinăriile nu au voie să vândă alte uleiuri minerale, în afară de motorină, benzină sau gaze petro-liere lichefiate (GPL). Şi acestea la standardele impuse de autorităţi. Cei care nu respectă acest norme sunt pasibili de ani grei de închisoare. Profiturile ameţitoare de pe aceste pieţe îi fac totuşi pe mulţi benzinari să încalce legea. Iar cei care le asigură marfa sunt tentaţi de câştigurile băneşti importante să vândă amestecuri de benzină sau motorină cu alte produse reziduale sau uleiuri, pentru care nu plătesc accize sau le plătesc la valori diminuate de zeci de ori.

R o m  n i a L i b e R à , Lu n i , 6 i u n i e 2 0 1 1 3

Cum s-a dezvoltat rețeaua racz

afaCerile înCep în „paraDiS“

Într-o clădire elegantă din in-sulele Seychelles își are sediul una dintre firmele de consul-tanţă offshore. Compania în-cearcă să-și atragă noi clienţi din fostele ţări comuniste. Fir-ma din Seychelles își prezintă oferta inclusiv în limba româ-nă, semn că tot mai mulţi afa-ceriști români apelează la aces-te servicii.

Cu doar câteva sute de dolari poţi închiria aici o persoană ca-re să-ţi reprezinte discret inte-resele, iar cu până la două mii de dolari îţi poţi înfiinţa o firmă lo-cală. Reprezentanţii unui pu-ternic grup de pe piaţa noastră „gri-petrol“ au înfiinţat aici, în 2007, trei companii offshore prin care să controleze două fir-me din Năvodari. În fapt, două microrafinării care funcţionau la aceeași adresă.

Prima firmă a intrat în fali-ment după ce a fost preluată de compania offshore, iar creditorii au acum o misiune dificilă: să-și recupereze banii.

Cealaltă companie – Romeco International Service – este cer-cetată pentru ample operaţiuni de comerţ cu combustibili con-trafăcuţi.

Chiar dacă patronii reali ai afa-cerii se ascund prin intermediul firmelor offshore, reprezentanţii legali ai companiilor din Sey-chelles sunt la vedere și oferă mari surprize.

Firmele din paradisul fiscal au fost reprezentate, pe rând, de Di-del Mavlea (fratele lui Iulian Mavlea, omul care asigură secu-ritatea afaceristului Marian Ian-cu, patronul grupului VGB și al clubului Poli Timișoara), de Ga-briel Bivolaru (fostul deputat PSD, condamnat la pușcărie pen-tru o fraudă bancară de propor-ţii) și de sora sa Mihaela Ene (asociată și ea într-o firmă din grupul VGB).

Firele afacerii duc însă către Budapesta, acolo unde își are re-ședinţa unul dintre marii actori de pe piaţa noastră, Peter Attila Racz.

rețeaua lui raCz

Numele lui Racz apare tot mai des în monitorizările ancheta-torilor, fiind suspectat că este unul dintre cei care coordonea-ză multe din operaţiunile ilega-le dintre industria petrolului. Acum zece ani, Peter Attila Racz era implicat în mai multe afa-ceri cu petrol. Astăzi, el mai fi-gurează, oficial, doar în două.

În rest, numele său este sus-pectat că patronează firmele unde apar rudele sau prietenii săi. Pe verticală, afacerile grupu-lui pleacă din Constanţa și ajung la Oradea. Dar multe fir-me din Bulgaria sau Ungaria sunt menţionate că ar fi în sfera sa de influenţă.

Născut în Oradea, Peter Attila Racz locuiește acum la Buda-pesta.

Peter Attila Racz a fost parte-ner cu o companie din grupul VGB, patronat de omul de afa-ceri Marian Iancu (arestat și an-chetat, în 2006, pentru operaţi-uni de evaziune în comerţul cu petrol).

Apropierea de Marian Iancu a făcut ca numele lui Racz să fie vehiculat, la mijlocul deceniu-lui trecut, ca șeful filierei din Ardeal a traficului cu produse petroliere de la RAFO. Investigatorii suspectează că, prin intermediul unor inter-puși, majoritatea cetăţeni ma-ghiari, Peter Racz controlează zeci de companii în ţară și în ţă-rile vecine.

Doar operaţiunile coordonate de Racz se întind pe treisprezece judeţe, potrivit unor rapoarte confidenţiale din Ministerul Fi-nanţelor.

În multe dintre aceste compa-nii ca asociaţi figurează cetăţeni de naţionalitate maghiară. Ma-joritatea dintre ele au fost radi-ate între timp. O firmă din Ora-dea, fondată chiar de Racz acum nouă ani, a ajuns, în 2009, să pre-ia activele rafinăriei Petrolsub, aflată atunci în insolvenţă. În rafinărie, interesele lui Racz au fost reprezentate de cumnata sa, Merai Katalin. Cei doi au mai împărţit și alte companii.

peter attila raczMerai Katalin ristin pompiliu

romeco international

Merai Katalin

a & K transCar srl

Colors international

Didel Mavlea (fratele lui

iulian Mavlea)

grupul VgB (Marian iancu)

rafinăria

petrolsuBeco led net

ecodiesel

lemnconstruct

petro stei

petrocris

Biocetan

Biocolect

gabriel BivolaruMihaela ene

(sora lui gabriel Bivolaru)

repere

Dimensiunile unei găuri negre

2.000 de dolari costă înființarea unui off-shore în Insulele Seychelles; câteva sute de dolari costă închirierea unei persoane care să reprezinte discret interesele patronului.

13 județe sunt controlate de rețeaua de trafic cu petrol a lui Peter Atilla Racz, suspectează anchetatorii români.

25 de milioane de euro a pier-dut bugetul de stat într-un an numai din tranzacțiile cu combustibil efectu-ate de Excella Real Grup din Constanța, susțin autoritățile.

4 milioane de kg. de păcură, în valoare de 1,5 milioane de euro, apar și dispar în relațiile comerciale dintre firma Texas Oyl și o companie bulgărească.

100 de milioane de euro ar trebui să achite societatea DG Petrol obligații restante la buget, au consid-erat inspectorii vamali constănțeni.

12 milioane de euro ar fi preju-diciul adus statului din tranzacțiile cu combustibil efectuate de M&D Sea Farers, a stabilit Garda Financiară.

4 milioane de euro ar fi preju-diciul descoperit de inspectorii fiscali la compania de stat OIL Terminal în urma unor afaceri suspecte cu firmele DG Petrol și M&D Sea Farers.

pasca aurel

Bogya ferenc

Bereczki Joszef

Compania din Slobozia declara că vinde combustibilul, pe care l-ar fi obţinut printr-un ames-tec de reziduuri petroliere cu păcură și motorină.

Procurorii spun însă că firma vindea de fapt motorină, preju-diciind astfel bugetul cu zeci de milioane de lei din diferenţa de taxe.

Procurorii susţin astfel că pro-dusul „Petrotex“ era doar un pa-ravan prin care firma vindea, în realitate, motorină.

Un astfel de transport este și cel confiscat de vameși anul tre-cut, în septembrie. Deși con-troalele la firma Texas au înce-put încă din martie 2010, ANAF îi suspendă autorizaţia abia pe 25 februarie 2011, dată la care ad-ministratorul formal al firmei, Florin Ciocoi, era deja arestat de aproape două luni.

Reprezentanții Texas Grup Oyl nu au putut fi contactați de re-porterii României libere deoare-ce numerele de telefon declara-te oficial de această companie apar ca nemaifiind valabile.

furnizorii

Firma Texas cumpăra motorina de la două companii aflate și ele în vizorul procurorilor – DG Pe-trol București și, respectiv, M&D Sea Farers Constanţa.

Ambele companii au mai mul-te dosare penale, după ce au fost controlate de Garda Financiară și de inspectorii vamali. Acum însă procurorii le menţionează pe amândouă și în dosarul Te-xas. Mai mult, procurorii au de-cis să conexeze dosarul Texas cu un altul în care DG Petrol apare ca furnizor pentru o altă compa-nie cu probleme din Brăila. În

alt caz, poliţiștii antifraudă sus-ţin că au descoperit un prejudi-ciu de 22,5 milioane de lei (vezi anexa 2).

Ce Spun experții

În ciuda acuzaţiilor procurori-lor, experţii desemnaţi să verifi-ce actele contabile susţin că din activitatea cu produsul, minune „Petrotex“ compania Texas nu ar fi prejudiciat bugetul statu-lui. Dar concluziile lor sunt con-tradictorii. Mandatul celor doi experţi desemnaţi de instanţă a fost să verifice activitatea firmei doar pe lunile iulie și august 2010.Firma Texas susţine că pă-cura pentru producerea „Petro-tex“ era adusă din import de la firma bulgărească Zlatan Oil Eo-od. Inspectoratul General al Po-liţiei de Frontieră – Centrul co-mun de contact româno-bulgar arată, într-o adresă oficială, că firma bulgărească nu a avut nici un fel de activitate și nu există activităţi de comerţ intracomu-nitar. Ca urmare, logic, nu avea cum să aibă nici relaţii comerci-ale cu firma Texas.

Cu toate acestea, firma bulgă-rească figurează în contabilita-tea companiei românești că ar fi emis mai multe facturi pentru o cantitate de aproape 4 milioane kg de păcură, dar experţii conta-bili nu au putut găsi înregistră-rile contabile legate de furnizo-rul bulgar. Extrasul de cont al firmei bulgărești de la o sucur-sală bancară din Constanţa ara-tă, în mod surprinzător, încasări de peste 6,2 milioane de lei de la firma Texas, bani care ar fi fost plătiţi chiar pentru achiziţii de păcură în perioada aprilie–no-iembrie 2010.

ANEXA 1

ANEXA 2

Depozitul de petrol al companiei texas Grup oyl.

FOTO ALExANDRA RADU

O altă firmă de transport con-trolată de Merai Katalin este acum implicată într-o amplă anchetă penală cu transport ile-gal de combustibili.

Contactată de reporterii RL, Merai Katalin a negat că ea și cumnatul său Peter Racz ar fi implicați în afaceri ilegale: „Nu suntem implicați în nici o afa-cere ilegală, ăsta e singurul co-mentariu pe care pot să îl fac“.

aDminiStratorul Cu Două ClaSe primare

O cisternă plină de motorină a fost confiscată în septembrie 2009. Transportul este oprit în urma unui control încrucișat făcut de echipe de vameși din Sibiu și din Ialomiţa. Era doar unul din mai multe transpor-

turi ilegale de carburanţi. An-cheta înaintează și este preluată de Direcţia Antifraudă a Poliţiei Ialomiţa, care începe să verifice și activitatea unui depozit de combustibili din Slobozia al unei alte firme din Ilfov.

Poliţiștii încep să audieze mai mulţi șoferi angajaţi ai unor fir-me de transport, implicate în traficul de carburanţi. Printre cei audiaţi sunt și șoferii unei companii de transport din Ora-dea. Firma orădeană este con-trolată chiar de Merai Katalin, cumnata lui Racz. Ancheta este preluată apoi de procurori, iar abia la începutul acestui an în-cep să cadă și primele capete. Principala victimă este admi-nistratorul firmei Texas Grup Oyl, Florin Ciocoi, arestat pen-tru că s-ar fi sustras urmăririi penale. El este prins în Botoșani.

Arestaţi iniţial de procurori,

foștii patroni au încercat să arunce toată răspunderea pe umerii lui Ciocoi, deși pregăti-rea lui școlară (doar două clase primare) nu-l recomanda pen-tru astfel de operaţiuni (vezi anexa 1). Procurorii susţin că unul dintre foștii asociaţi ai firmei Texas, Costel Iordache (care ar fi controlat informal afacerea în continuare), i-ar fi instruit pe angajaţi să arunce toată vina pe umerii adminis-tratorului Ciocoi.

proDuSul-minune

Costel Iordache vrea să scape de acuzaţiile procurorilor cum că ar fi pus la cale un mecanism complex de evaziune. Ancheta-torii spun că firma Texas Grup Oyl își masca vânzările de com-bustibili sub pretextul că ar pro-duce un produs nou, „Petrotex“.

R o m  n i a L i b e R à , Lu n i , 6 i u n i e 2 0 1 14

C ompania Zlatan Oil Eood a fost înfi-inţată de cetăţea-nul maghiar Zol-tan Sobodas în oc-

tombrie 2009. Presupusul ames-tec de motorină și păcură, am-balat sub denumirea de „Petro-tex“, ar fi fost livrat mai departe de Texas către trei companii- două românești și una maghia-ră. La compania ungară aceleași probleme.

Autorităţile maghiare comu-nică, recent, Poliţiei Române că firma ungară a funcţionat nor-mal doar până în noiembrie 2009, dată de la care noii propri-etari nu s-au mai ocupat ca fir-ma să-și desfășoare activitatea. Ceea ce, în mod logic, ar fi trebu-it să facă imposibile, în 2010, tranzacţiile cu firma româneas-că Texas.

Totuși, firma din Slobozia a facturat, în vara anului trecut, către compania maghiară mar-fă în valoare de peste 8 milioane de lei. O grămadă de bani pentru o firmă la care autorităţile ma-ghiare nu au constatat nici o activitate de aproape doi ani.

În schimb, firma din Slobozia a făcut, în cele două luni analiza-te, importante achiziţii de mo-torină de la DG Petrol, M&D Sea Farers și OMV Petrom.

Experţii contabili nu au putut arăta că firma Texas Grup Oyl ar fi livrat mai departe motorina către depozitul din Slobozia din cauză că nu găsit documentele. Apar, în schimb, documente prin care motorina a fost factu-rată mai departe către firmele Ana Oil Sibiu și Tegemio Prod Brăila.

obligaţii De 100 milioane De euro

O sumă imensă a fost pusă de inspectorii vamali din Constan-ţa în sarcina companiei DG Pe-trol, în iunie 2010, după mai multe controale la această socie tate. Inspectorii vamali au constatat că firma nu avea auto-rizaţia de antrepozit fiscal și că ar fi trebuit să plătească obliga-ţii suplimentare de 426 milioa-ne de lei (aproximativ 100 mili-oane de euro), pe ultimii trei ani de activitate.

Ca să recupereze banii respec-tivi, Direcţia Regională Vamală Constanţa a pus sechestru pe cele mai importante active ale companiei bucureștene.

Conducerea companiei DG Pe-trol vorbește acum despre acest moment ca despre o nenorocire care aproape le-a distrus aface-rea.

Dintr-o clădire discretă, Dumi-tru Gheorghe și Niculae Iones-cu, directorul și, respectiv, admi-nistratorul firmei DG Petrol, acuză faptul că au fost ţinta unor persoane sus-puse care au încercat deliberat să le omoare afacerea: „De ce să fim noi an-trepozit fiscal când foloseam legal antrepozitul fiscal al com-paniei de stat Oil Terminal? Ne-ar fi fost simplu să facem și noi un astfel de antrepozit un-deva prin ţară, cum fac alţii“.

Discuţia cu cei doi de la sediul DG Petrol a avut loc a doua zi du-pă episodul reţinerilor din Por-tul Constanţa, în care a fost arestat și șeful Regionalei Va-male Constanţa, Sunai Cadîr. Cu un aer ușor misterios, Niculae Ionescu explică sumar cum a decurs una dintre discuţiile cu Sunai Cadîr: „Ne-a spus direct că firma noastră a lucrat corect, dar că are ordine să ne facă“. Conducerea DG Petrol susţine că, deși Direcţia Generală de So-luţionare a Contestaţiilor din ANAF a decis, în februarie 2011, să se refacă verificările pe baza cărora au fost calculate obligaţi-ile suplimentare de 426 milioa-

ne de lei, nici până astăzi nu au primit un răspuns oficial. „Au fost din nou în control și știm doar că, în mod suspect, s-a emis un act unilateral de către Vamă, dar pe care, în ciuda insistenţe-lor noastre, nu l-am primit“, mai spune directorul firmei. Ori-cum, cei doi șefi ai DG Petrol spun acum că sunt hotărâţi să meargă în instanţă cu Vama Constanţa ca să-și recupereze din prejudiciul cauzat de se-chestru.

Acum doi ani, Garda Financia-ră constata că aceeași compa-nie, DG Petrol, ar fi săvârșit mai multe infracţiuni, cu un preju-diciu de 22 milioane lei. Consta-tările au fost trimise DIICOT, care din cauza prejudiciului mare a trimis mai departe dosa-rul la DNA. Din extinderea cer-cetărilor a rezultat că firma bu-cureșteană a livrat motorină către firme-fantomă sau care au intrat brusc în faliment.

Niculae Ionescu, administra-torul DG Petrol, recunoaște că firma a vândut, în 2009, motori-nă către mai multe firme în in-solvenţă, dar spune că acest lu-cru era legal la acel moment: „Am fost la oficialii ANAF și le-

am spus că firmele în insolven-ţă vând mai departe produsele luate de la noi și să ia măsuri. Ni s-a răspuns că până la alegerile din toamnă (n.r. – 2009) nu vor fi luate niciun fel de măsuri. Într-adevăr, după alegeri legislaţia s-a schimbat“.

Niculae Ionescu afirmă că afa-cerile cu firmele în insolvenţă le-au creat mari probleme: „Ajunseseră să cumpere moto-rina de la noi și să o revândă tot către clienţii noștri“. În schimb, cei doi reprezentanţi ai compa-niei DG Petrol declară că nu au cunoștinţă că firma lor ar fi cer-cetată în vreun dosar la DNA: „Procurorii ne-au solicitat doar documente pe care le le-am pus la dispoziţia lor, dar atât. Am ce-rut apoi un răspuns oficial de la DNA să vedem dacă firma este cercetată în vreun dosar, dar ni s-a dat un răspuns ambiguu.“

Numele firmei DG Petrol pro-vine de la iniţialele fondatoru-lui acestei companii, Dumitru Gheorghe. Compania s-a numit iniţial Eximrovelor și era deţi-nută de Dumitru Gheorghe îm-preună cu soţia sa. „Afacerea a fost la început specializată pe transporturi fluviale, iar din

2007, când a început să comerci-alizeze motorină, am ieșit din ea“, spune acum fondatorul afa-cerii.

Dumitru Gheorghe a cedat afa-cerea către două firme din Insu-lele Virgine, iar ulterior firma a fost preluată de către Dan Ignis-ka. El explică traseul proprieta-rilor prin faptul că a fost dorinţa băncilor care finanţau firma ca proprietarii să fie persoane fizi-ce, palpabile, iar nu firme din paradisuri fiscale.

După ieșirea oficială din aface-re, Dumitru Gheorghe a mai fi-gurat un timp ca mandatar al firmei din Insulele Virgine. Contractele de reprezentare pentru firmele offshore, în care

administrată de Dospinescu in-tră subit în reorganizare judici-ară.

Un alt control la compania de stat OIL Terminal descoperă, tot în 2009, mai multe afaceri sus-pecte cu firmele DG Petrol și M&D Sea Farers. Prejudiciul constatat de inspectorii fiscali a fost de peste 16 milioane de lei, iar ancheta a fost preluată de DIICOT, pentru infracţiuni de spălare de bani.

Compania din Constanţa înre-gistra fictiv livrarea de carbu-ranţi pentru nave, prin interme-diul mai multor companii loca-le care nu existau la sediul de-clarat.

Multe din aceste firme-fanto-mă figurau ca fiind controlate de cetăţeni din Republica Mol-dova. Produsele nu mai ajun-geau să aprovizioneze navele, ci erau vândute direct prin benzi-nării. Combustibilii erau obţi-nuţi de firma lui Dospinescu prin prelucrarea de uleiuri mi-nerale neaccizabile achiziţiona-te în special de DG Petrol.

DoSpineSCu: „am Dat în juDeCată anaf“

Nicolae Dospinescu, patronul M&D Farers, ne-a declarat că a acționat în judecată ANAF, pe motiv că a efectuat incorect controalele la firma sa. „ Noi am dat în judecată ANAF pentru de-ciziile de impunere, pentru că nu sunt corecte. Atribuțiile de control al firmelor cad în sarci-na ANAF, prin organele lor de control. Nu poți să spui că o fir-mă este fantomă atât timp cât este înregistrată și are auto-rizațiile necesare. Atât timp cât este pe site-ul Ministerului Finanțelor, nu este fantomă. În plus, nu mi se poate imputa mie că am făcut afaceri cu o firmă despre care ei spun acum că e fantomă. Nu este atribuțiunea mea să știu care e starea unei societăți cu care fac comerț“, a precizat, pentru Rl, Nicolae Dos-pinescu.

TaXeLeDepozitele autorizate de Fisc sunt denumite antrepozite fiscale. Ele pot fi de producţie sau doar de distribuţie.

Combustibilii sunt scutiţi de accize până aici. Abia când marfa pleacă la consum, ea începe să fie taxată, dacă este vândută ca motorină sau benzină.

De la un depozit la altul, cister-nele circulă cu rapiditate. Şoferii transportă ce vor şefii lor să declare.

Fie un produs nou, fie reziduuri sau uleiuri. La destinaţie însă ajunge motorină curată, scăpată de povara taxelor.

Milioane scurse în conturile unor firme fără activitate

Cisternele excella real Grup, pe un câmp la capătul comunei nicolae bălcescu din Constanța. FOTO ALExANDRA RADU

sediul DG petrol. administratorul companiei nu a dorit să fie fotografiat. FOTO MIHAI BARBU

nicolae Dospinescu a dat în judecată anaF. FOTO ZIUA DE CONSTANȚA

În numărul următor vom dezvălui cum au fost jefuite pădurile din românia în ultimii 20 de ani.

Acest supliment a fost realizat de:

cristi.ciuperca@romanialibera.ro

daniel.bojin@romanialibera.ro

petrica.rachita@romanialibera.ro

razvan.chiruta@romanialibera.ro

au mai apărut periodic și alte nume (inclusiv al administrato-rului Niculae Ionescu), erau pa-rafate la birouri notariale din Elveţia.

De profesie economist, Dumi-tru Gheorghe a fost partener, printre alţii, cu liderul liberal Dan Radu Rușanu, la începutul anilor ’90, într-o mică afacere din București, preluată apoi de o firmă din Liechtenstein. „Aproape că uitasem de această afacere. Da, îmi amintesc, era o societate mixtă în care apărea și domnul Rușanu, dar nu-l cu-nosc personal“, spune mirat Du-mitru Gheorghe, spre uimirea colegului său, Niculae Ionescu, care exclamă zâmbind: „N-am

știut că ai fost asociat cu Radu Rușanu! Erai doar tu cu el?!“.

În schimb, Niculae Ionescu re-cunoaște că firma DG Petrol a sponsorizat PNL, în 2009, cu 42.500 de lei: „Eu am fost impli-cat în povestea asta cu sponsori-zarea. N-am vrut să dăm bani la nici un partid, pentru că noi nu suntem implicaţi politic, eu nici măcar nu aveam voie. Sponsori-zarea a fost pe o relaţie a mea cu un liberal de la o organizaţie de sector“.

Niculae Ionescu nu răspunde, iniţial, de ce nu ar fi avut voie să fie membru al unui partid poli-tic, dar, la final, ne mărturisește că a fost general în SRI, unde se ocupa de logistică și că a devenit administrator la această firmă din plăcere, pentru că se plicti-sește să stea acasă, ca un simplu pensionar. „Am o pensie nesim-ţită să știţi, am tot ce-mi trebu-ie, dar îmi place să lucrez în con-tinuare. Aici, muncesc din plă-cere, nici măcar nu am vrut să fiu plătit pentru asta“. Prin cali-tatea sa de fost înalt ofiţer SRI își motivează și refuzul repetat de a se lăsa fotografiat.

afaCeri împletite Cu politiCă

Cealaltă firmă nominalizată de procurori, M&D Sea Farers Con-stanţa, a fost fondată în anul 2000 de către fostul deputat PDL Laurenţiu Mironescu (demis săptămâna trecută din funcţia de secretar general al Ministe-rului de Interne, după ce a fost ridicat de DNA și pus sub acuza-re în dosarul vameșilor din Con-stanţa) și de către fostul consili-er judeţean Nicolae Dospinescu, membru PSD Constanţa.

Afacerea este preluată apoi doar de Nicolae Dospinescu și de către sora sa. Garda Financia-ră a făcut un amplu control la M&D Sea Farers în 2009, după care a sesizat DNA pentru un prejudiciu adus bugetului de stat de 12 milioane de euro din activităţi petroliere. Compania

Niculae Ionescu mărturisește că a fost general în SRI, unde se ocupa de logistică,

și spune că a devenit administrator la firma DG Petrol din plăcere, pentru că se plictiseşte să stea acasă.

S ibiu, martie 2011. Aproape de aeroport, chiar la ieșirea din Sibiu, un hotel impozant se prelungește, în faţă, cu o sta-ţie de carburanţi.

Pe câmpul din spatele hotelului, mai multe cisterne stau aliniate. Aici este sediul firmei Ana Oil, menţionată în rapoarte oficiale ca fiind implicată în tranzacţii petroliere, inclusiv cu firme-le din grupul controlat de Peter Attila Racz.

Este al doilea loc din Sibiu unde încer-căm să cumpărăm motorină fără acte, sub pretextul că ne trebuie pentru o fermă din Vâlcea.La primul punct, angajaţii ne-au repli-

cat speriaţi că nimeni din conducerea firmei nu este la birou.

La hotelul de la ieșirea din Sibiu sun-tem primiţi de directorul economic Răzvan Teacă, care ne anunţă că toc-mai îl vizitaseră inspectorii de la Garda Financiară. Puţin mai devreme trecu-seră pe acolo și inspectorii vamali.

Ceea ce ne zădărnicește, din start, tranzacţia. Îi sugerăm totuși directoru-lui că am dori cinci tone de motorină, în două tranșe, jumătate din marfă fără acte. Directorul ne refuză politicos, ar-gumentând că nu riscă o asemenea tranzacţie, în această perioadă, cu zeci de controale și arestări. Ne dă totuși mai multe sfaturi.

„Acum o oră a trecut Garda Financiară“ Reporter: Noi avem nişte butoaie de 200 de litri şi un Papuc. răzvan teacă: Atenţie, că e ilegal să transportaţi astfel. În cazul în care vă vor opri pe drum...

R.: Aveţi dumneavoastră cisterne?r.t: Noi avem cisterne, care sunt compar-timentate. Şi cel mai mic compartiment are 5-6000 de litri. Ca să vină cu doar atât com-bustibil, cât vreţi dumneavoastră, nu putem. E posibil să avem un drum către un alt client şi poate cuplăm.

R.: Care e preţul? Ne mai faceţi o reducere?r.t.: Banii trebuie plătiţi pe loc, că nu ne cunoaştem. Preţul la pompă, la noi, pentru un litru de motorină e 5,19 azi. La Petrom e 5,30. Dar, tot astăzi, depozitul Petrom a scumpit cu 3 bani. Şi m-a sunat cineva care mi-a spus că Rompetrol va scumpi cu 5 bani. Adică, vor urma creşteri. Eu cred că noi putem să vă re-ducem până la un 5,15 lei pe litru.

R.: E bun. Noi am vrea să luăm jumătate fără facturi. r.t: N-am cum. Adineauri au ieşit din birou de la mine inspectorii de la Vamă. Acum vreo oră a trecut pe aici Garda Financiară. E posibil să fie alţii care fac fără acte, lucraţi cu ei.

incursiune incognito în lumea „gri-petrol“