Sudarea Electrica

Cuprins

Argument.4.Capitolul I.Asamblari prin sudareI.1.Metodele productive la sudarea cu gaze.........5.I.2.Sudarea electrica.....5.I.3.Sudarea cu arc electric7.I.4.Sudarea cu electrozi inveliti9.I.5.Tehnica sudarii cu arc electric...11.I.6.Sudarea electrica prin presiune......21.Capitolul.II.Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare...24.Capitolul.III.Asamblarea generala a constructiilor sudate .....26.Capitolul.IV.Tensiuni interne si deformatii.....28.IV.1.Procedee de reducere a deformatiilor .....28.IV.2.Formarea fisurilor....29.IV.3.Tratamentul termic al imbinarilor sudate....30.Capitolul.V.Controlul si receptia asamblarilor sudate.32.Capitolul VI.Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii......................35.Anexe.......36.Bibliografie..40.

ArgumentIntocmirea proiectului ajuta ia formarea capacitatii de folosire a informatiilor de catre viitorii absolventi pentru integrarea lor in mecanisme, si activitatilor industriale din economie.Deasemeni dobandirea unui ansamblu coordonat de cunostiinte necesare priceperii corecte a problemelor economiei de piata.Informarea in problemele tehnice si economice, componente structurale si functionale ale societatii, care are rolul de a pregatii procese de cunoastere, de catre elevi, a acestui important segment al programului de educatie.Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, poate sa contribuie la modelarea insusirilor specifice calitatii intelectuale, morale, sociale, dinamice a elevilor, viitori cetateni competenti, dinamici, potentiali factori de armonie, progres, prosperitate ai societatii.Productia se desfasoara la locul de munca, unde se concentreaza: scule, instrumente, materie prima, semifabricate si produse finite. Aceasta determina in mod nemijlocit importanta unei bune organizari a locului de munca, care sa aiba rezultat sporirea randamentului si economicitatii necesare precum si micsorarea efortului depus.Activitatea lacatusului mecanic se desfasoara in general in atelier, unde au loc o multitudine de activitati.Tema actualului proiect este:"Asamblari prin sudare ".in aceasta lucrare vor fi prezentate urmatoarele :-Asamblarea generala a constructiilor sudate-Tensiuni interne si deformatii-Procedee de reducere a deformatiilor-Formarea fisurilor-Tratamentul termic al imbinarilor sudate-Controlul si receptia asamblarilor sudateCapitolulI.Asamblari prin sudare

I.1Metodele productive la sudarea cu gaze

Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat se asaza in pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori asezati de o parte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate fi marita pana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micsoreza cu 40%. O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu.Becurile au doua sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste metalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre stanga. O alta metoda estesudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa. Amestecul gazos folosit este cu exces de oxigen, ceea ce asigura o temperatura inalta a flacarii.

I.2 Sudare electric Sudarea electric este o operaie de mbinare nedemontabil a pieselor metalice la care cldura necesar se obine pe cale electric. Rezultatul sudrii electrice se numete sudur sau mbinare sudat. Sudarea electric se face prin mai multe procedee, care difer prin modul de transformare a energiei electrice n cldur: sudare electric cu arc, sudare electric prin rezisten, sudare electric n baie de zgur i sudare electric cu fascicul de electroni. Sudarea electric cu arc folosete cldura degajat de arcul electric produs ntre electrozii de sudare i piesele de sudat. Avansul electrozilor poate fi manual sau automat. Sudarea electric cu arc poate fi cu arc descoperit, la care se emit radiaii luminoase vtmtoare, fiind necesare mti de protecie, sau cu arc acoperit, la care arcul arde sub un strat de pulbere (flux), care mrete randamentul procesului prin micorarea pierderilor prin radiaia arcului i protejeaz sudura de oxidare. Sudarea electric cu arc n atmosfer protectoare (argon, CO2) se aplic metalelor uoare, oelurilor aliate i inoxidabile, precum i metalelor neferoase. Electrodul poate fi fuzibil (consumabil) sau, mai frecvent, neconsumabil. Pentru ameliorarea condiiilor de amorsare a arcului n curent alternativ, se poate utiliza un oscilator de nalt frecven, care se deconecteaz dup amorsarea arcului, realizat fr atingerea electrodului de pies. Sudarea electric cu arc trifazat se aplic la mbinarea pieselor de aluminiu sau a tablelor groase, folosindu-se doi electrozi conectai la dou faze ale sursei de alimentare, a treia faz fiind legat la piesa de sudat. Se formeaz 3 arcuri, dou directe, ntre electrozi i pies i unul indirect, ntre electrozi, concentrndu-se o putere mare la locul mbinrii i asigurnd o ionizare continu a mediului, nct arcul arde fr ntreruperi. Sudarea electric prin rezisten folosete pentru nclzirea pieselor la temperatura de sudare efectul termic al curentului prin rezistena de contact.Sudarea electric prin puncte se aplic la mbinarea tablelor metalice suprapuse, de la grosimi de civa microni, pn la circa 20 mm. Piesele ce se mbin sini presate cu ajutorul unor electrozi de cupru, prin care apoi se trece curentul de sudare. Cea mai mare rezisten apare la suprafaa de contact dintre cele dou piese, care se nclzesc, n aceast poriune, pn la temperatura de topire. Sudarea electric prin custur (in linie) se execut cu ajutorul unor electrozi sub form de discuri, ntre care sunt strnse tablele de sudat ce se deplaseaz cu o anumit vitez, fiind antrenate de electrozii-role. Micarea pieselor i trecerea curentului prin electrozi poate fi continu sau intermitent. La sudarea electric cap la cap, piesele, de regul, de forma unor bare prismatice, sunt dispuse cap la cap i apsate una contra celeilalte. Sudarea se poate face prin dou procedee: n stare solid sau prin topire. La sudarea n stare solid, dup o strngere iniial a pieselor, se trece prin ele curentul de sudare concomitent cu mrirea presiunii, nct n locul mbinrii apare o refulare a materialului. Din cauza impuritilor i oxizilor de pe suprafeele limitrofe ale pieselor, procedeul este limitat la bare cu diametrul sub 20 mm (de exemplu, la sudarea barelor de lan). La sudarea prin topire, dup aducerea pieselor n contact i apsarea lor cu o presiune de 5-20 N/mm2se conecteaz transformatorul de sudare i se nclzete locul mbinrii la 600-800C (n cazul oelului). Se reduce, apoi, presiunea la 2-5 N/mm2, crescnd n acest fel rezistena zonei de contact. Suprafaa real de atingere a barelor se restrnge, curentul se dirijeaz doar prin cteva puncte fizice, pe care le topete. Dup dispariia vechilor proeminene se formeaz alte ci de trecere a curentului i fenomenul se repet pn la topirea ntregii zone de contact, o parte din metalul lichid formnd bavuri n exteriorul pieselor.Procedeul are avantajul unui consum redus de energie, nu necesit prelucrarea suprafeelor de contact i asigur o rezisten mecanic sporit. Sudarea electric n baie de zgur se aplic la mbinarea plcilor (cu grosimi peste 50 mm) i se bazeaz pe cldura produs la trecerea curentului printr-un strat de zgur topit, de conductivitate redus. Procesul ncepe prin amorsarea arcului electric ntre electrozi i piesa de sudat, sub strat de flux. Dup ce s-a format o baie de zgur, prin topirea fluxului, arcul se ntrerupe, iar curentul trece de la electrod la pies prin baie. n funcie de grosimea pieselor de sudat, se folosesc unul sau mai muli electrozi, mbinarea sudat se face plecnd de la o plcu de baz, sudat la partea inferioar a pieselor, asigurndu-se un interstiiu de 25-30 mm. Solidificarea se face forat, cu ajutorul unor plci de cupru rcite cu ap, deplasate odat cu mecanismul de sudare. Sudarea electric cu fascicul de electroni folosete pentru nclzire energia cinetic a electronilor accelerai ntr-un cmp electric puternic, care la impactul cu piesa de sudat se transform n cldur. Procedeul se desfoar ntr-un vid naintat, astfel c mbinarea este ferit de aciunea nociv a agenilor chimici atmosferici. Sudarea electric cu plasm. Alimentarea instalaiilor de surse electrice se face de la surse speciale. Arc electric constrns Surse de sudare electricI.3 Sudarea cu arc electricConform SR EN4063 notarea numerica a celor mai importante procedee de sudare cu arc electric prezentam mai jos:-Sudarea cu electrod fuzibil cu arc electric descoperit (autoprotectie);-Sudarea manuala cu electrod invelit;-Sudarea cu arc acoperit;-Sudarea sub strat de flux;-Sudarea cu arc electric protejat;-Sudarea cu srma electrod fuzibil n mediu de gaz protector inert MIG;-Sudarea cu srma electrod fuzibil n mediu de gaz protector activ MAG;-Sudarea cu srma tubulara n mediu de gaz protector activ;-Sudarea cu srma tubulara n mediu de gaz protector inert ;-Sudarea cu srma tubulara autoprotectoare;-Sudarea cu electrod nefuzibil cu arc protejat;-Sudarea cu electrod de wolfram n mediu de gaz protector inert TIG/WIG;-Sudarea cu arc electric strangulet;-Sudarea cu plasma;-Alte procedee de sudare cu arc electric;Arcul electric este o descarcare electrica stabila ntre doi electrozi la densitati mari de curent n mediu gazos. Etapele amorsarii si formarii arcului electric sunt prezentate n figura 5.1.Punctele de contact ntre electrod si piesa (figura 5.1.a), care constituie locurile de strangulare a liniilor de curent se vor ncalzi pna la temperatura de topire, datorita curentului de scurtcircuit mare. Sub influenta fortei de apasare F numarul punctelor de contact va creste continuu si zona de trecere electrod si piesa va fi formata dintr-o punte de metal lichid (figura 5.1.b). La ridicarea electrodului de pe piesa (figura 5.1.c) odata cu alungirea puntii de metal, datorita fortelor electromagneticeFese produce si o strangulare a ei. Aceasta determina o crestere a rezistentei electrice care conduce la cresterea temperaturii acestei portiuni. La atingerea temperaturii de fierbere a metalului are loc ruperea puntii metalice si formarea vaporilor metalici care fiind usor ionizabili asigura trecerea curentului n continuare sub forma unei descarcari n arc (figura 5.1.d).

Figura 5.1. Etapele amorsarii si forarii arcului electricProcesul de formare a arcului electric d 636d32g ureaza doar cteva fractiuni de secunda si se caracterizeaza prin fenomene fizice complexe: emisie termoelectronica ionizarea gazului din spatiul arcului accelerarea electronilor n cmp electric, etc. Datorita transportului de ioni de la anod la catod, anodul va aparea sub forma unui crater iar catodul sub forma unui con. Partile componente ale arcului electric sunt prezentate n figurile 5.2. si5.3.

Figura 5.2 Delimitarea zonelor arcului Figura 5.3. reprezentarea simplificata a arculuielectric electrica

I.4 Sudarea cu electrozi inveliti Sudarea cu arc electric, la care arcul se mentine ntre electrod si piesa fiind protejat numai de gazele si/sau zgura rezultate prin topirea electrodului, electrodul constituie metalul de adaos. Se deosebesc:sudarea manuala cu electrod nvelit, la care electrodul este fixat ntr-un portelectrod care este condus manual de catre sudor,sudarea gravitationala cu electrod nvelit, la care acesta se aseaza nclinat n rost si care pe masura consumarii, se deplaseaza sub actiunea fortei de gravitatie,sudarea mecanizata cu electrod nvelit, la care electrodul se deplaseaza sub actiunea fortei de apasare a unui resort,sudarea cu srma tubulara autoprotectoare,sudare cu electrod culcat Sudarea cu arc electric cu electrozi (nveliti) fuzibili este procedeul cel mai des aplicat, deoarece prin utilizarea arcului electric poate fi concentrata o mare cantitate de caldura, iar operatia de sudare ncepe din momentul amorsarii arcului electric. Curentul de sudare este furnizat de o sursa de curent care poate fi: a) transformator b) convertizor c) redresor d) invertora)Transformatoarele-sunt surse de curent alternativ cobortoare de tensiune (valorile aproximative ale tensiunii si curentului n secundar sunt 70V si500A). Pot fi racite natural sau n ulei. Avantaje: - este simplu si are constructie ieftina - nu are parti n miscare care se uzeaza - are durata mare de viata - randamentul este ridicat 70 - 90% - pierderile de mers n gol sunt foarte reduse - suflajul magnetic este foarte slab. Dezavantaje: - factor de putere foarte slab,cos = 0,3-0,45-fiind monofazat ncarca neuniform reteaua trifazata.Partile constructive principale ale unui transformator electric sunt:miezul feromagnetic, care este sediul cmpului magnetic principalnfasurarilepartile de asamblare si accesoriiSchema unui transformator monofazat cu doua nfasurari este prezentata n figura 5.4.Figura 5.4. Schema transformatorului monofazat

I.5 Tehnica sudarii cu arc electric

Se parcurg urmatoarele etape:1.Alegerea diametrului electrozilor si a valorii parametrilor de sudare.Pentru sudarea stratului de radacina se recomanda utilizarea diametrelor de electrozi (de) mici: 2,5 mm sau 3,25 mm (pentru usurarea accesului la radacina se va evita folosirea electrozilor cu nvelis gros).Alegerea diametrului electrodului se va corela cu dimensiunile efective ale rostului (vezi figura 5.8.)

Figura 5.8. Forme de rosturiPentru executarea straturilor de umplere a rostului se recomanda utilizarea electrozilor de diametru mai mare (4 mm, 5 mm) sau chiar utilizarea electrozilor cu nvelis gros cu pulbere de fier n nvelis.Recomandarile sunt valabile n cazul mbinarilor sudate cap la cap si a mbinarilor sudate de colt.n functie de tipul nvelisului electrodului se stabileste natura si polaritatea curentului de sudare Is(curent alternativ sau continuu) n cazul curentului continuu aceasta poate fi cu polaritate directa adica electrodul legat la polul negativ al sursei sau cu polaritate inversa cnd electrodul este legat la polul pozitiv al sursei.Curentul de sudare depinde de tipul (marca) si diametrul electrodului, pozitia de sudare, felul trecerii, grosimea componentelor etc.Pentru stabilirea curentului de sudare se folosesc diferite relatii [5] dar toate sunt functie de diametrul electroduluiIs= f (de).Tensiunea arcului (Ua) depinde de lungimea arcului, tipul nvelisului electrodului, curentul de sudare, diametrul electrodului, etc. Pentru stabilirea tensiunii arcului se utilizeaza relatia Ua= f (Is)Viteza de sudare vsdepinde de metalul de baza prin energia liniara admisa sa se introduca la sudare, aria trecerii, tipul si diametrul electrodului, pozitia de sudare, etc. Calculul vitezei de sudare se executa cu o relatie care este functie de Is.Vs= f (Is)Energia liniara (ql) se exprima cu relatia:unde este randamentularcului electric.2.Pregatirea materialelor nainte de sudare. Ea consta n curatirea locului care se mbina prin sudare de oxizi, rugina si pete de grasime prin sablare cu peria de srma sau prin aschiere. Rosturile se pregatesc prin aschiere conform desenului de executie al constructiei metalice (vezi figura 5.8.). Se pot pregati si prin taiere termica.3.Aprinderea si conducerea arcului.n functie de pozitia n spatiu a sudurilor, electrodul trebuie tinut ntr-o pozitie corespunzatoare,Metodele de amorsare a arcului sunt prezentate n figura 5.9.

Figura 5.9. Metodele de amorsare a arcului electrica.) aprindere de chibrit b.) prin atingereOperatorul trebuie sa fie preocupat totdeauna ca pozitia electrodului sa fie nscrisa ntr-un plan perpendicular pe suprafata baii de metal necesara realizarii sudurii (vezi figura 5.10).

Figura 5.10. Pozitionarea electroduluia). pozitie orizontalapendulare; b). pozitie nclinata;c). pozitie verticala; d). pozitie cornisa;e.). pozitie peste cap

I.5.1Imbinari cap la cap n jgheabElectrodul se conduce perpendicular pe cele doua componente n sectiune transversala, si la un unghi de 60-900fata de perpenduculara sectiunii longitudinale n directia de sudare ( vezi figura 5.11) Electrodul poate fi condus n linie dreapta (cazul cel mai simplu) sau prin pendulare, pendulare sub forma de arce de cerc si prin tesere vezi figura 5.12.

Figura 5.11. Pozitia electrodului n cazul sudarii cap la cap n jgheab n general sudarea cu electrod invelit se utilizeaza la table peste 4 mm. Se poate suda si table mai subtiri pna la 1 mm. n acest caz prinderea de sudura provizorie se va face la o distanta de 50 mm pentru ca la distante mai mari tablele se deformeaza si tablele dupa sudare nu vor fi n plan.

Figura 5.12. Conducerea electrodului n rosta.) linie dreapta b)pendulare n zig-zag c.)pendulare dupa arc de cercd.) tesere n cazul sudarii radacinii arcul se conduce n linie dreapta. Pentru straturile de umplere electrodul poate fi condus n doua feluri n linie dreapta si pendulat. Daca se utilizeaza pendularea atunci latimea pandularii trebuie sa cuprinda toata latimea rostului vezi figura 5.13.

Figura 5.13. Cordoane de umplerea.) prin pendulare b.) conducerea electrodului n linie dreapta Tablele ntre 15-25 mm se sanfreneaza n X. n acest caz cantitatea de material de adaos topit este pe jumatate fata de senfren n V sau Y la acelasi grosime de material, dar presupune acces la tabla din amblele parti. Peste 25 mm se recomanda utilizarea sanfrenului n U sau dublu U.Obs. Radacina n toate cazurile se executa cuelectrozi de diametru 2,5 mm.I.5.2Sudarea n jgheab a mbinarilor de colt exteriorCa sa avem patrundere corespunzatoare, radacina se va suda cu electrod cu diametru de 2,5 mm . n functie de grosimea componentelor se va suda n mai multe straturi (vezi figura 5.14)

Figura 5.14. Sudarea mbinarii de colt exterior n jghebI.5.3Sudarea mbinarilor de colt interior n pozitie orizontala n acest caz pozitia relativa a celor doua componente este una orizontala ceaalalta verticala. n cazul unui cordon de colt pozitia electrodului trebuie sa fie n bisectoarea unghiului. n cazul placii verticale de trecere pozitia electrodului este tot n bisectoarea unghiului dar cu 1-2 mm mai sus de colt n vederea repartizarii mai uniforme a caldurii. ( ca placa orizontala sa nu se suprancalzeasca) vezi figura 5.15

Figura 5.15. Conducerea electrodului n cazul realizarii unor cordoane de colt orizontala.)cordon de colt simplu b si c.) cordon de colt cnd una din table trece peste colt Cordoanele de colt pna la 5 mm se realizeaza dintr-un singur strat peste din mai multe functie de grosime. Sudarea n jgheb a cordonului de colt este reprezentat n figura 5.16.Radacina se va suda cu un electrod cu diametru mic de exemplu 2,5 mm sau maxim 3,25 mm. Un exemplu de realizare a unui cordon de colt mai mare de 5 mm este prezentat n figura 5.17.. n acest caz se urmareste realizarea unui triunghi isoscel adica a=b figura 5.17.

Figura 5.16. Sudarea n jgheab Figura.5.17. Sudarea unei mbinaria unei mbinari de colt de colt din mai multe rnduriI.5.4Sudarea verticala a unor mbinari cap la capElectroda se conduce pe un plan perpendicular pe suprafata tablelor componentelor. n cazul sudarii radacinii sau realizarea unui cordon dintr-o singura trecere, electroda va fi condus sub forma de triunghi conform figurii 5.18.a.. Radacina se va suda cu electrod cu diametrul de 2,5 mm

Figura 5.18. Conducerea electrodului n cazul sudarii verticale a unui cordon cap la capa.)conducerea electrodului n cazul sudarii verticale ascendent b ) suderea verticala a tablelor subtiric si d) sudarea verticala a tablelor mai groase cap la cap ascendent si descendent Radacina se va suda cu un electrod cu diametrul de 2,5 mm. Important este alegerea curentului de sudare. La curenti prea mari apare curgerea baii, la curenti prea mici se lipeste electrodul de piesa, respectiv apar defecte n mbinare. n cazul sudarii unui cordon din mai multe straturi tehnica de conducere a electrodului este reprezentat n figura 5.19

Figura 5.18. Sudarea verticala a unei mbinari cap la cap din mai multe straturia) conducerea electrodului n cele trei straturi (punctul reprezinta oprire) b) sectiunea cordonului inaintea ultimului strat c) dupa ultimul stratI.5.5Sudarea verticala a unor mbinari de colt interior

Cordonul se realizeaza prin pendularea sub forma truinghiulara ascendent. Aceasta miscare trebuie sa fie ct se poate de uniforma. Diametrul electrodului folosit va fi de 2,5 mm

Figura 5.19. Conducerea electrodului la sudarea verticala a cordoanelor de colta.) sudarea radacinii sau a unui cordon de colt b.) sudarea cordonului de colt vertical din mai multe treceriI.5.6. Sudarea cap la cap orizontala pe perete vertical (cornisa)Este o pozitie destul de dificil de executat. Radacina se executa cu electrod de diametru de 2,5 mm descriind cercuri.vezi figura 5.20.

Figura 5.20 Sudarea cap la cap orizontala pe perete vertical( cornisa)a.)executarea radacinii. b.)conducerea electrodului prin miscare de rotatiec.)sudare gresita d.)straturile de umplere Cordoanele de umplere se realizeaza de jos n sus.I.5.7Sudarea peste cap (cap la cap si de colt)Se utilizeaza electrod special pentru aceasta pozitie ca baia de metal topit sa nu se desprinde din cauza fortei gravitationala. Se sudeaza cu arc ct mai scurt, baia de metal topit trebuie sa fie ct mai mica. Radacina se sudeaza cu electrod de diametru 2,5 mm iar restul straturilor cu 3,25 mm. Pregatirea rosturilor n acest caz se va executa mai pretentios, Pozitia electrodului se va conduce conform figurii 5.21

Figura 5.21 Pozitia electrodului la realizarea unui cordon cap la cap n pozitia peste capLa sudarea cordoanelor de col' peste cap radacina se sudeaza cu electrod cu diametrul de 2,5 mm Electrodul se conduce pe bisectoarea unghiului adica la 450respectiv 700la directia de avans a electrodului. Vezi figura 5.22

Figura 5.22. Sudarea peste cap a mbinarilor de colt.a.)si b) pozitia electrodului la sudarea radacinii c)realizarea straturilorI.5.8ncarcare prin suduran cazul pieselor reperelor care au suferit coroziune n adncime. Se utilizeaza material de adaos identic cu material de baza. n cazul cnd materialul de baza trebuie acoperit cu un strat care sa reziste la coroziune sau de o rezistenta mai mare, materialul de adaos va fi mult diferit de material de baza. n acest caz prima data se sudeaza un strat de tampon filiform cu un material de adaos intermediar din punct de vedere a caracteristicilor. Pregatirea suprefetelor nainte de ncarcare se prezinta pe figura 5.23

Incorect corect5.23. Pregatirea materialului de baza pentru ncarcareOrdinea de ncarcare se face conform figurii 5.24Rndurile trebuie trase paralel.

Figura 5.24. ncarcarea suprafeteia) ntr-un strat longitudinal b) n mai multe straturi longitudinalc). Longitudinal transversalI.6 Sudarea electrica prin presiune Este procedeul cel mai utilizat datorita avantajelor deosebite. Metoda sepreteaza la productia de masa, reduce timpul de imbinare, reduce consumul demetal si de energie, se preteaza la mecanizare, are un pret scazut, iar pieselerezultate au o calitate superioara, un aspect frumos.Se caracterizeaza prinincalzirea locala a pieselor de la o sursa electrica, prin efect Joule - Lenz, urmata deactiunea fortelor de apasare. Efectul Joule - Lenz se produce prin rezistentaelectrica locala dintre suprafata pieselor in contact.I.6.1Sudarea electrica prin presiune cap la cap

Sudarea electrica prin presiune cap la cap se realizeaz in doua faze:incalzirea pieselor si aplicarea presiunii de refulare.Lungimea liberase alege in functie de diametrul d al pieselor, astfel inct:l=kd [mm] unde: k este coeficient de proportionalitate, care depinde de material astfel:-k = 0,5...1,0 pentru otel carbon;-k = 1,5...2,0 pentru aluminiu si alama;-k = 2 0...2 5 pentru cupru.-d = este diametrul piesei de sudat [mm]. Incalzirea pieselor se face la temperatura de deformare plastica, iarparametrii principali ai regimului de incalzire sunt durata si densitatea curentului.Procedeul se caracterizeaza prin simplitate, rapiditate si posibilitatea automatizariiCa mare neajuns prezinta impuritati pe suprafetele frontale ale sudurii iar oxiziiformati in timpul operatiei ramn in cusatura si ii altereaza proprietatile mecanice.Sudarea n capete cu topire se realizeaz dup aceeai schem, ns prin micrisuccesive de apropiere i deprtare a capetelor n timpul nclzirii, cnd ninterstiii, se formeaz pelicule de metal lichid. La refularea final, picturilempreun cu oxizii care se formeaz, se expulzeaz n atmosfer. Procesul detopire local a capetelor se poate face direct sau cu prenclzire. Prenclzirea serealizeaz prin contacte intermediate de impulsuri ale curentului.n cazul sudrii cu topire, timpul de nclzire se mrete, fiind de ordinulsecundelor, iar fora de refulare crete la oteluri pn la 8-14 daN/mm" la sudareacu topire direct i 4-6 daN/mm la topire, cu prenclzire, fat de sudarea frtopire, ns expulznd oxizii i impuritile, mbinarea prezint proprieti mecanicesuperioare i puteri instalate pentru aceeai seciune.Procedeul se aplic la sudarea genilor pentru roi, a zalelor de lan, a evilor, asculelor, inelor de cale ferat etc

I.6.2Sudarea electrica prin presiune in puncte

La acest procedeu piesele sunt presate si sudate inpuncte distincte Simultan se pot suda unul sau mai multe puncte In principiu sepoate executa fie din cele doua parti ale pieselor care se imbina fie dintr-o singuraparte In ambele cazuri incalzirea pieselor are loc ca urmare a efectului Joule - Lenzprodus de curentul care le strabate. Rezistentele ohmice trebuie evitate si de aceea se utilizeaz electrozi buniconductori de electricitate (din cupru, cupru-cobalt. cupru-beriliu-cobalt), iarsuprafeele pieselor suntcurate prin sablare saudecapare.Tehnologia sudrii in puncte presupune corelarea parametrilor principali aiprocedeului: curentul de sudare, durata de conectare, fora de apsare, diametrulelectrozilor de contact, calitatea suprafeelor in contact.

I.6.3Sudarea electrica prin presiune in linie

Procedeul este asemntor cu sudarea in puncte, cu deosebirea ca punctele suntatt de dese nct se suprapun parial, formnd o custura etana.In loculelectrozilor se folosesc role de cupru. Ambele role sunt rcite cu apa. Prin frecare,rolele antreneaz piesele de sudat 2 intr-o micare de avans cu viteza Vs. Tehnologia sudrii in linie presupune corelarea parametrilor de baza: curentul desudare, fora de apsare si viteza de avans. Se utilizeaz cu precdere pentrumbinarea tablelor din otel si metale neferoase, atunci cnd se cere o custura maicompacta si mai rezistenta dect cea realizata prin puncte (la rezervoare, evi.ambalaje).Sudarea prin presiune, indiferent de metoda prin care se realizeaz, secaracterizeaz prin introducerea unor modificri mult mai puin accentuate dectprin topire. Zona in care se concentreaz cea mai mare cantitate de cldura vaproduce nclzirea locala a piesei chiar pn la topire, pe o poriune foarterestrns.Se vor forma astfel cristalele primare echiaxe. In jurul lor se vor formacristale dendritice.

I.6.4 Utilaje. Desfasurarea lucrarii

Utilajelesunt transformatoare speciale, cu puteri de 0,5-500 A, posibilitateade a furniza cureni de 5.000...30.000 A i tensiuni, la secundar, de 0,3...25 V.Sistemele de realizare ale forelor de presare pot fi: mecanice, pneumatice,hidraulice. Desfurarea lucrrii.Aplicaia practic se refer la sudarea electrica prin presiune cap la cap.Se identific instalaiile de sudare prin presiune cap la cap i prile lorcomponente.Se identific piesele de sudat i se msoar dimensiunile acestora;Pregtirea suprafeei pentru sudare const n curirea de rugin, ulei, vopsea,arsuri, folosind perii de srm, polizoare, flacr.Procedeul const n nclzirea prin rezisten de contact a prilor frontale alepieselor, prinse ntre dou dispozitive de strngere, prin care se aduce curentul de lasecundarul transformatorului de sudur i prin care se acioneaz cu o for depresare, Dispozitivele sunt montate pe batiul mainii. La sudarea n stare solid, dup nclzirea pieselor pn la 1200-1500K, se aplicpresiunea de refulare, prin care obinem mbinarea cu o scurtare S.Capitolul II. Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

La asamblarea prin sudare a constructiilor metalice,sculele si dispozitivele difera in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat. Sculele comune pentru ambele metode sunt numai masca de sudura, peria de sarma, si ciocanul.La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive: - clestele de sudura (fig 1.1.a) se fabrica in foarte multe variante si este folosit pentru a se asigura prinderea cat mai buna a electrozilor in timpul sudarii;

- panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul, unde se sudeaza, de restul spatiilor de lucru, intrucat arcul electric da iritatii periculoase ochilor. Nu intotdeauna este posibila utilizarea panourilor, intrucat sudurile se executa si la inaltime. In aceste cazuri, pentru a feri lucratorii de inflamarea ochilor, datorita razelor generate de arcul electric, trebuie facut un instructaj special; - dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi generale sau speciale. Cele generale sau universale se folosesc la asamblarea unui mare numar de piese care nu sunt identice, la productia de unicate sau de serii mici. Dispozitivele speciale,numite si conductoare, se folosesc pentru asamblarea pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni apropiate sau identice. Ele se folosesc la productia in serie. Dupa felul operatiilor, dispozitivele se clasifica stelaje, conductoare, dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire. In anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe categorii de dispozitive, ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii de asamblare sau sudare. Stelajelesau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de sustinere, pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor. Constructia lor este variata : din profil, din beton armat etc. Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: -sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a pieselor de sudat; - piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede; - dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei precise a pieselor sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau de masa;- dispozitive de fixare (fig.1.2) sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe stelaje, pe placile de fixare sau pe sabloane.- dispozitivele de prindere au forme foarte variate si se utilizeaza pentru fixarea pieselor de sudat in pozitiile convenabile si pentru a impiedica deplasarea piselor in timpul sudarii.

- dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in cadrul asamblarii. Ele se prind de piesele de baza prin puncte de sudura si dupa terminarea asamblarii se desprind cu dalta; - dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii cordoanelor de sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor este compus din doua siruri de role, din care unul este antrenat de un motor electric cu reductor. Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel reglat incat, in functie de diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei de antrenare o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul de lucru respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un suport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat, astfel incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitie orizontala. Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate marita. Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei cordoanelor in pozitie orizontala, precum si pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie bine stabilita. Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare, realizand orizontalitatea oricarei suduri dintr-o sectiune plana sau de volum.In acest caz, aparatul automat se sprijina pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat la care capul de sudare se conduce manual. Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic. Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura trecere, in partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de cupru continua. Cum operatia in sine nu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de flux. Un dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu ajutorul unei perne pneumatice. Din doua corniere si un profil semirotund se realizeaza un jgheab 2 in care se creeaza, cu ajutorul unei benzi de azbest 3, doua zone: una superioara, care se umple cu flux 5 si constituie perna de flux, si una inferioara, in care se instaleza un tub flexibil 4. Dupa asezarea tablelor 1 si instalarea lor in pozitie de sudare in tubul flexibil se introduce aer comprimat, care preseaza perna de flux pe piesa de sudat. Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina marginile tablelor intr-o pozitie corecta, sudirii de la Santierul naval Galati au creat un dispozitiv magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o energie consumata mai mica, reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care se sudeaza cap la cap, mulandu-se dupa ondulatiile mici ale tablelor.

Capitolul III.Asamblarea generala a constructiilor sudate

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre de bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in acest caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere, opritoarele, precum si gabaritele de asamblare. Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosimea tablei, de poizitia de lucru si de calitatea electrodului. Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din punctul de vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate suda in orice pozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in prezent sub aspectul executarii rentabile. Consumul de electrozi de metal este mai mic, datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin, iar pierderile prin stropi mai mici.De asemenea, consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectia fluxului de sudura, caldura arcului electric este mai bine utilizata. Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care sa elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi utilizat. Acestea sunt: - instalatia de sudare automata pentru grinzi.Aceasta consta intr-o macara de perete 3, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere 1 si 2. Aparatul de sudare 6 este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este fixat pe o brosa verticala 5 cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice ale cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprima macaralei-portal. Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant 7 asigura o usoara manipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse; - instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoareeste compusa dintr-o instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul dispozitivului de intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel se rezolva sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale. S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care desi prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de dimensiuni mari, care se intanlesc in general la constructii de furnale. Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si necesita un personal cu calificare superioara. Aplicarea sudarii si in special introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai redus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile cu grosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm.

Capitolul IV. Tensiuni interne si deformatii

Arcul electric este o sursa puternica de caldura, sub a carui influienta se stabileste, in piesele care se sudeaza, un camp termic valabil, din cauza deplasarii arcului in lungul cusaturii de sudura.In imediata apropiere a arcului electric, temperatura campului este foarte inalta, depasind temperatura de topire a otelului; ea scade rapid in orice directie de la sursa catre directia de inaintare a acului si mult mai incet in directia opusa.Incalzirea neuniforma care se produce in timpul sudarii si racirea, influentata de multi factori externi, provoaca deformatii inegale in piesele care se sudeaza; aceste deformarii produc la randul lor eforturi remanente, cu atat mai mari cu cat neuniformitatea campului termic este mai accentuata. Deformatiile pot fi : longitudinale, transversale, de incovoiere, de rasucire, iar eforturile provocate de aceste deformatii pot fi: trecatoare sau remanente, respectiv liniare, plane sau spatiale. Regiunile incalzite mai mult sunt impiedicate in dilatarea lor de regiunile incalzite mai putin; la racire, regiunule care ar urma sa ramana cu anumite deformatii permanente sunt intinse de zonele vecine. De aici rezulta ca atat la incalzire cat si la racire apar in piese tensiuni, care nu dispar o data cu racirea completa a pieselor si care provoaca deformatii permanente. Talpile profilelor dupa sudura se indoaie, barele se incovoaie si se rasucesc, piesele cap la cap nu mai raman in prelungire (fig. 3.1).Observatiile practice facute asupra acestor deformatii permit sa se ia unele masuri pentru a le preveni sau macar a le elimina.IV.1 Procedee de reducere a deformatiilor

Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformatiile finale ale pieselor sudate si anume:- incalzirea uniforma a pieselor de sudat;- sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-400mm din cordonul de sudura; daca sunt mai multe straturi, acestea se decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului anterior- ordinea rationala de aplicare a cusaturilor, astfel la sudarea unui profil Icu talpi late (fig. 4.1), daca se executa intai ambele suduri 1 si apoi ambele suduri 2, piesa se inconvoaie; daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta;- sudarea in mai multe straturi. Se va evita extinderea zonei deformatiilor plastice la depunerea straturilor ulterioare, deoarece in acest caz cresc deformatiile remanente;

- ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald;- utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt mai mari;- aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens contrar celor care se asteapta in timpul sudarii.

IV.2 Formarea fisurilor

In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele invecinate. Unele fisuri apar in timpul cand metalul trece prin zona de temperatura corespunzatoare fragilitatii la cald (1300 grade); acestea se numesc fisuri la cald; ele apar in general spre radacina sudurii sau in locurile unde sudura nu este suficient patrunsa. Sulful si unele elemente de aliere, ca nichelul, favorizeaza aparitia fisurilor la cald.Fisurile care apar in timpul racirii, dupa terminarea cristalizarii, se numesc fisuri la rece. Acestea se produc indeosebi in metalul de baza, langa cordonul de sudura, datorita modificarilor structurale, cu schimbari de volum.Fisurile sunt provocate de calitatea necorespunzatoare a otelurilor ce se sudeaza in special cand se utilizeaza electrozi care nu corespund otelului respectiv, cand materialul de baza contine impuritati sau cand procesul de sudare nu este bine condus. Controlul in privinta fisurilor trebuie facut cu mare atentie, deoarece fisurile la cald se observa greu cu ochiul liber; acestea apar abia in timpul exploatarii si pot provoca accidente.

IV.3Tratamentul termic al imbinarilor sudate

La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in special de: repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic, dilatarile inegale, rigiditatea piesei sudate, transformarile de ordin structural din material etc. iar marimea lor poate varia in functie de caracteristicile constructive ale piesei, tehnologia sudarii, compozitia otelului etc. La incalzire, in piesa apar tensiuni de compresiunesi deformatii elastico-plastice;la racirea sub punctul de transformare se creeaza tensiuni de intindere care se maresc cu scaderea temperaturii peretilor piesei. Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la deformari plastice, in urma scaderii limitei de curgere a materialului incalzit la sudura. In anumite conditii de rigiditate a constructiei, tensiunile interne pot provoca fisuri si crapaturi in material. Contractiile tipice care apar la sudare sunt reprezentate in figura 6.1

Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice.Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt: a.Recoacerea. Prin recoacere se intelege tratamentul termic de incalzire a pieselor la temperaturi de peste 850-900 grade C si mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea tablelor dupa care piesa se lasa sa se raceasca in cuptor pana la 350 gradeC. Durata de mentinere la temperatura de recoacere se ia de 1-2 min pentru fiecare milimetru grosime a metalului piesei supus sudarii. La mentinerea in cuptor, racirea nu trebuie sa depaseasca viteza de 100 grade C/h. Mentinerea mai indelungata a piesei la temperatura prescrisa daunatoare deoarece granulatia care rezulta dupa racire este prea mare. Prin recoacere se obtine o structura cu graunti mai fini, imbunatatindu-se plasticitatea materialului si totodata micsorandu-se duritatea.b.Normalizarea.Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii, cu deosebirea ca viteza de racire este mult mai mare si racirea se face in aer liber. In general, pentru otelurile cu continut mic de carbon, piesele se supun tratamentului de normalizare.Apreciind tensiunile care pot aparea , se recomanda o incalzire lenta pana sub linia PSK(linia perlitica din diagrama FeC) urmata de o incalzire mai rapida pana la temperatura necesara, mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea peretelui de sudat, racirea rapida pana la PSK, iar apoi o racire lenta.Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de detensionare, a carei temperatura nu influenteaza structura obtinuta la normalizare.c.Recoacerea pentru detensionare.In cazul cand piesele nu sunt supuse recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne este absolut necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o temperatura de 600-650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare milimetru grosime. Acest tratament termic nu modifica structura metalului si se aplica, in general la otelurile cu continut mare de carbon sau la otelurile aliate.Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor, cele mai raspandite, sunt cuptoarele cu propulsie. La aceste cuptoare, piesele se aseaza pe o platforma de lucru si se imping in cuptor, descarcarea lor facandu-se la celalalt capat al cuptorului. In figura 6.2 este reprezentat un cuptor dintr-o camera de lucru 1 in forma de tunel, prin care piesele 3 sunt impinse pe vatra cuptorului de impingatorul 4 cu ajutorul surubului 5 actionat de mecanismul 6. Combustibilul este ars in camerele de ardere 8, iar gazele arse se evacueaza prin canalele de fum 2. Cuptorul are doua usi iar arzatoarele 7sunt montate lateral.

Capitolul V. Controlul si receptia asamblarilor sudate

La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificare si de control:-verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in ansamblul imbinarii;-examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;-verificarea calitatii sudurii.Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari, verificari cu sabloane si examinarea exterioara.Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa. Calitatea sudurii se verifica prin incercarea epruvetelor prin guri de control si prin examinarea cu raze Roentgen, raze gama sau cu unde ultrasonice.

V.1. Incercari pe epruvete

Concluzii destul de sigure in ce priveste calitatea unei suduri se pot trage pe baza incercarilor efectuate asupra epruvetelor de sudura, executate o data cu imbinarea respectiva. Aceste epruvete se executa fie in prelungirea cordoanelor de sudura, ele fiind fixate prin suduri usoare de piesele imbinate prin sudura, fie separat.

V.2. Incercari nedistructive (electrice si electromagnetice)

Incercarile pe epruvete conduc la distrugerea acestora. In constructiile metalice insa intereseaza sa se constate calitatea sudurii executate , fara sa se distruga imbinarile respective.Calitatea unei suduri este influentata insa, in afara de defectele ei exterioare si de defecte interioare care nu se repeta cu exactitate in epruvetele de sudura. Scopul incercarilor nedistructive consta in special in detectatrea acestor defecte interioare ale sudurilor fara distrugerea imbinarilor respective.Datorita acestor considerente se fac verificari electrice si magnetice care se bazeaza pe rezistenta mai mare ce o opun defectele interioare ale sudurilor la trecerea unui curent electric sau a unui flux magnetic. Pe acest principiu se bazeaza defectoscopul electric, ale carei linii de forta, orientate perpendicular pe cordonul de sudura au directii paralele daca sudura este fara defecte. Daca insa in interiorul cordonului exista defecte curentul electric intampina in regiunea fiecarui defect o rezistenta marita, care disperseaza liniile de forta ale curentului.Acelasi fenomen apare daca tabla este strabatuta de fluxul magnetic al unui defectoscop magnetic, in locul unui curent electric. In acest caz, liniile de forta magnetice inlocuiesc liniile de curent si daca deasupra cordonului de sudura se aseaza o hartie pe care se presara pilitura de fier imaginea liniilor de forta permite sa se constate prezenta defectelor de sudura deoarece in jurul acestora se concentreaza liniile de forta si provoaca ingramadirea piliturii.

V.3. Defectoscopia Roentgen

Defectoscopia Roentgen se bazeaza pe faptul ca razele Roentgen, avand o lungime de unda foarte mica si o frecventa foarte mare trec prin metale fiind mai putin sau mai mult absorbite pe drum dupa cum metalul prezinta sau nu defecte interioare. Razele Roentgen sunt produse intr-un tub Roentgen imbracat intr-o camasa de plumb, pentru a proteja personalul de deservire contra radiatiilor periculoase sanatatii. Tubul este prevazut cu un orificiu prin care este dirijat fasciculul de sudura ce trebuie examinat, iar in spatele cusaturii se aseaza o placa fotografica (radiografie) sau un ecran fluorescent (radioscopie) pe care apar defectele cautate sub forma de pete.

V.4. Defectoscopia cu raze gama

Defectoscopia cu raze gama este asemanatoare cu aceea cu raze Roentgen, cu deosebirea ca sursa de radiatie este o substanta radioactiva naturala sau artificiala. Razele gama au aceleasi proprietati ca si razele Roentgen. Instalatia pentru defectoscopia gama consta dintr-un mic vas sferic sau cilindric,de plumb, avand inauntru o fiola cu substanta radioactiva. Vasul de plumb are rol protector contra radiatiei; el este prevazut cu un orificiu care atunci cand aparatul nu este folosit este astupat cu un dop de plumb. Substanta radioactiva emite razele gama prin orificiul recipientului care este indreptat spre cordonul de sudura; in spatele cusaturii se aseaza placa fotografica pe care apar defectele sub forma de pete.Verificarea cu raze gama prezinta urmatoarele avantaje fata de roentgenografie:- razele gama au o putere de patrundere mai mare, permitand astfel controlul pieselor mai groase;- nu necesita instalatii anexe si nici sursa de energie;- este o metoda mai putin costisitoare;Ea prezinta insa si unele dezavantaje:- cere un timp de expunere mai mare ;- la piesele mai subtiri de 60 mm are o sensibilitate mai redusa fata de roentgenografie.

V.5. Defectoscopia ultrasonica

Aceasta consta in examinarea cordoanelor de sudura prin impulsuri de oscilatii ultrasonice care patrund prin metal si in receptionarea impulsurilor reflectate de defectele interioare ale cordoanelor. Undele ultrasonice sunt emise de un cristal emitator si sunt receptionate de un al doilea cristal receptor.Defectoscopul ultrasonic se compune dintr-un generator de inalta frecventa, un amplificator, un sincronizator, doua placute de cuart (placuta emitatoare si placuta receptoare) si un oscilograf catodic.Fazele verificarii unei suduri cu ajutorul defectoscopului ultrasonic sunt urmatoarele:-semnalizarea impulsului de inalta frecventa de catre sincronizator;-transmiterea impulsului la amplificator, care-l comunica oscilografului catodicpe al carui ecran apare un punct;-transmiterea concomitenta si cristalului cuart-emitator a unui impuls, care va patrunde in piesa, va intanli defectul, va fi reflectat de acesta si apoi receptionat de cristalul receptor, care-l va comunica amplificatorului, insa cu o oarecare intarziere fata de impulsul direct, deoarece a trebuit sa parcurga in plus distanta pana la defect si invers:pe ecranul oscilografului catodic va aparea deci un al doilea punct.-suprafata de fund a piesei de controlat va reflecta si ea unda care, pe ecranul oscilografului, va face sa apara un al treilea punct.In functie de diferentele distantelor dintre aceste puncte se poate aprecia adancimea la care se afla defectul, citindu-se direct pe ecran cu ajutorul unei scari de masurat. Prin acest sistem de detectare a defectelor se obtin rezultate remarcabile, cu singurul inconvenient ca nu se pot determina cu toata precizia forma, caracterul si marimea defectului, ceea ce urmeaza sa se faca prin roentgenografie sau gamagrafie.

Capitolul VI.Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de ma suri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor. Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;- se va verifica inaintea lucrului daca atmos fera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele sipiesele vor fi stivuite in locuri indicate;- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emul sie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii.Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor infla mabile se va folosi imediat apa si sapun;- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,sparturi sau deformari in forma de floare;- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.Anexe

Fig.1Sudarea automata cu arc electricsub strat de flux1-metalul de baza; 2-electrodul metalic (srma); 3-strat de flux; 4-rezervor cuflux; 5-cap de sudura; 6-crusta; 7-tub de aspiratie; 8-cusatura sudata.

Fig.2 Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux1-fluxul pulverulent; 2- arcul electric; 3 -baia de metal lichid; 4- metalul de baza;5- cordon de sudura; 6- electrod; 7- strat de zgura solida; 8- cavitate cu gaze.

Fig.6 Instalatie de sudura semiautomata sub strat de flux1- mner cu rezervor de flux; 2- tub flexibil; 3- mecanismul de avans a srmei;4- capul de sudare; 5- dulap de comanda; 6- sursa de alimentare;Fig. 7 Tractor de sudura1-mecanism pentru naintarea srmei; 2- caseta pentru srma; 3- tabloul cu butoane de comanda; 4- rezervor pentru flux; 5 - electromotor; 6 - mecanism de deplasare.

Fig.8.Aparat de sudura in puncte TELWIN

Fig.9 Metodele de amorsare a arcului electrica.)aprindere de chibrit; b.) prin atingere

Bibliografie

1. Tehnologia asamblarii si montajelor de Gheorghe Ion ; 2.Rezistenta materialelor si organe de masini de Vasile Doleata; 3.Mecanica aplicata Editura didactica si pedagogica; 4.Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini; 5. Organe de masini si organe de asamblare, editura Mirton,Timisoara 2001 Autori: Mikos.I ; 6. Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota .V; 7. D.Pavelescu, Gh.Radulescu,M.Gafitanu,I.Crudu, N.GheorghiuOrgane de masini, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1985