12.04.23 07:40 AM

Sucot (în limba ebraica סוכות (sucōt), Festivalul Colibelor, Sărbătoarea Corturilor) este o sărbătoare biblică celebrată în a XV-a zi a lunii biblice Tişrei (sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii octombrie). Este una din cadrul celor trei mari sfinte sărbători biblice poruncite: “Sucot”; “Pesach” şi “Şavuot” (Rusalii a 50 zi după Pasach), cu ocazia cărora s-a poruncit să se facă pelerinaj la Marele Templu din Ierusalim. Sucot, este o sărbătoare a recoltelor, și de recunoștință, care se ține după încheierea secerișului, în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în pustiu. Sărbătoarea ține șapte zile. Prima este ca o zi de odihnă “yom tov” când munca este interzisă, urmată de ziua intermediară “chol hamoed”; “Şemini ațeret” şi “Simchat Thora”. Cuvântul ebraic sucōt este pluralul de la şuca, “colibă ori cort", și este o structură din pereți acoperită cu “schach” (material vegetal cum sunt ramuri de copaci , frunze de palmier ori lăstari de bambus).Suca-ua este destinată ca o asemănare a locuințelor fragile în care izraelitii au locuit în cei 40 ani de pribegie în pustiu după ieşirea din robia egipteană. În timpul sărbătorii mesele se mănâncă în colibă iar mulți și dorm acolo. În fiecare zi a sărbătorii, membrii căminului recită o binecuvântare peste “lulav” (buchetul cu trei rămurele) și chitra (fructul pomului frumos) împreună formând “cele patru specii”.

Sucot este de o festivitate agricolă de recunoștință pentru binecuvântarea ploilor de toamnă. Aceasta evident este din numele biblic "Sărbătoarea Recoltelor“ din ceremoniile care îl însoțesc, din sezon – “Festivalul celei de-a VII-a luni”– și ocazional după celebrarea ei: "Să ții apoi Sărbătoarea Secerișului și a strângerii celor dintâi roade ale tale, pe care le-ai semănat în țărâna ta, și sărbătoarea Recoltelor roadelor toamna, când aduni de pe câmp munca ta." (Exodul 23:16); "Sărbătoarea Corturilor s-o săvârșești în șapte zile, după ce vei aduna din aria ta și din teascul tău." (Deut. 16:13). A fost o recunoștință pentru roadele secerișului. Ca o recompensă a naturii în anul agricol care a trecut.Sucot a devenit una din cele mai importante festivaluri în iudaism și mesianism, așa cum este dezignat ca “Sărbătoarea Domnului” ori simplu “festivalul”. Moise ia instruit pe fiii lui Israel să se adune pentru o citire a Legii pe durata Sucotului la fiecare șapte ani (Deut. 31:10-11). Regele Solomon a dedicat Templul din Ierusalim de Sucot (1 Împărați 8; 2 Cronici 7). Și Sucot a fost prima ocazie sacră observată după reluarea sacrificiilor în Ierusalim după exilul babilonian (Ezra 3:2-4).În cartea Leviticului, Dumnezeu a spus lui Moise să poruncească poporului:

În cartea Leviticului (23: 39-43), Dumnezeu a spus lui Moise să poruncească poporului:„În ziua a cincisprezecea a lunii a șaptea, când vă strângeți roadele pământului, să sărbătoriți sărbătoarea DOMNULUI șapte zile: în ziua întâi este odihnă și în ziua a opta iară este odihnă.În ziua întâi să luați poame de copaci frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile.Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți.Să locuiți șapte zile în corturi; tot israelitul băștinaș să locuiască în corturi,Ca să știe urmașii voștri că în corturi am așezat Eu pe fiii lui Israel, când i-am scos din pământul Egiptului. Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru".

Să locuiți șapte zile în corturi; tot israelitul băștinaș , să locuiască în corturi,

“Hag Sucot” = Sărbătoarea de Sucot, cade conform datei observării lunii noi, în a XV-a zi a lunii Tişrei și durează o săptămână, până în ziua a XXI-a în Israel și a XXII-a în diasporă. Conform calendarului gregorian este în septembrie sau în octombrie

În zilele acestea a anului 2012 - Sucot se sărbătoreşte la:

01 OCTOMBRIE – 08 OCTOMBRIE

Întrucât conform calendarului biblic ziua începe încă în ajun la asfințitul soarelui (în această lună cam la ora 17 - 18 în Europa de Est), data de începere indică ajunul primei zile a sărbătorii în care nu se lucrează.

Celebrarea sărbătorii este legată şi de un alt obicei - de origină cabalistică, şi anume uşpizin care provine din limba arămaică şi înseamnă "oaspeţi". În contextul Sucot-ului el face trimiterea la cei şapte oaspeţi secreţi care, potrivit misticii iudaice vizitează "baraca" în fiecare seară. Este vorba de Avraham, Iţchac, Iaacov, Iosif, Moise, Aaron şi David.

Originea acestei credinţe se găseşte într-un verset din "Zohar", care afirmă: "Atunci când cineva şade într-o suca, Avraham şi cei şase vin să-i ţină tovărăşie. (Zohar 5,103 b)Conform obiceiului cei şapte oaspeţi sunt învitaţi în suca, prezentându-li-se în fiecare seară o cerere diferită, întregită de rugăciunea "Facă-se voia Ta, Doamne, Dumnezeul nostru şi Dumnezeul părinţilor nostri, fie ca prezenţa Divină să stea prezentă printre noi .... Eu învit la masă pe aceşti oaspeţi scumpi, Avraham, Iţchac, Iaacov etc.”

MIRT, mirţi, s.m. Arbust ornamental cu frunze alungite şi persistente, cu flori mici, albe şi parfumate, cultivat mai ales ca plantă ornamentală (Myrtus

communis). – Din lat. myrtus, fr. myrte, germ. MyrteCHÍTRĂ, chitre, s.f. Fructul chitrului, cu aspectul unei lămâi mari, din care se

poate face dulceaţă. – Din ngr. kítra (pl. lui kitron).