1. Vestibulul bucal- in starea de repaus a cav bucale, vestib bucal este un spatiu capilar, in forma de

potcoava deschisa posterior, cuprins intre buze si obraji, spre exterior si arcadele dentare, acoperite de mucoasa gingivala spre interior

- inalt de aprox 4-5 cm, el se termina in fund de sac, formand santurile infundibulului sup si inf (sau fornixul sup si inf) ale vestib; santurile vestib sunt impartite fiecare in cate doua semisanturi, drept sis tang, printr-un pliu falciform vertical median, numit si fraul buzei; port jugala a vestib prezinta in dreptul molarului II sup, orificiul de deschidere bucal al can lui STENON, canal excretor al gl. Parotide

- vestib comunica posterior molarilor, cu cav bucala propriu-zisa, limita sa post fiind alcatuita in profunzime de catre lig pterigomaxilar intins vertical, in gura deschisa, medial de gropita coronoida

2. Cavitatea bucala propriu-zisa- este segm post al cav bucale, situate post-med de arcadele dentare, avand un

aspect ovoid, putin turtit de sus in jos, mai larg la extreme post, dimensiunile ca si cele ale reliefului osteodentar limitrof, fiind: diam ant-post 7,5 cm, cel vertical 2,5 cm, iar cel transv de 4-5 cm intre fetele linguale ale ultimilor molari si de aprox 2,5 cm intre premolari

- cav bucala este limitata sup de catre bolta palatine osoasa, captusita de mucoasa care se prelungeste post pe peretele musculo-membranos al valului palatin

- ant-lat ea este limitata de partea linguala a arcadelor dentare si de scheletul lor osteo-gingival

- post-lat se ingusteaza spre vestib faringian, gasindu-se in profunzime, intre marg ant a ramurii asc a mandibulei, sit lateral, care proem in cav bucala deshisa si peretele vertical al prelung ant a faringelui, sit medial fata de reg pterigo-palatina care, in acest loc, poate fi abordata pe cale bucala

- limita inf – podeaua bucala; ea este ocupata in partea mediana de limba, a carei masa proeminenta ascunde, in partile laterale, santurile alveolo-linguale

- santul alveolo-lingual este un spatiu triunghiular alungit, al carui varf posterior este limitat de peretele gingivo-alveolar, situate lateral de baza de implantare a limbii; el este ocupat in portiunea sa anterioara de relieful glandei sublinguale, care intalneste, post, prelungirea anterioara a glandei submandibulare, insotita, la randul ei, de canalul lui Wharton; relieful glandular formeaza o plica sublinguala dublata uneori de un pliu in forma de creasta, creasta sublinguala

- in partea sa mediala, la 1 cm post de insertia sa, fraul lingual prezinta o mica proeminenta, caruncula salivara, in varful careia se deschide orificiul canalului lui Wharton putin in afara acesteia se deschide orificiul can principal al glandei sublinguale, canalul lui Rivinius; orificiile excretorii secundare (10-12) ale glandei sublinguale se deschid direct la niv mucoasei, in santul sublingual si nu sunt vizibile decat cu ajutorul unei lupe

- mucoasa bucala: cavitatea bucala este captusita uniform de catre o mucoasa, care lipseste numai pe portiunea coronara a arcadelor dentare; incepe la orificiul bucal, la niv jonctiunii cutaneo-mucoase a buzelorl ea se continua pe fata interna a buzelor si obrajilor, prezentand gl salivare seromucoase; reflectandu-se pe

peretele alveolar, mucoasa devine fibro-mucoasa sau gingie alveolara; la niv maxilarului, mucoasa care captuseste bolta palatine isi pastreaza caracterul fibro-mucos; la niv ei se aduna si se formeaza bolul alimentar, inainte de a fi inghitit; gingia alveolara a partii linguale inf isi pierde repede caract fibros devenind mucoasa sublinguala si linguala, care captuseste partea sup a planseului bucal

3. Buzele si regiunea labiala- buzele alcatuiesc un fel de pereti mobile, care inched ant cav bucala, dupa

necessitate; fiecare alcatuieste un repliu mobil, musculo-membranos, unul sup si altul inf, care intra in contact prin marg lor libera, orizontala, pentru a forma despicatura orificiului bucal; buzele se unesc la extreme laterale ale acestui orif, formand comisurile bucale, dreapta si stanga

- config externa : fiecare buza este formata dintr-o portiune superficiala, cutanata si dintr-o parte profunda, mucoasa, interna; aceste parti se unesc la nivelul marginii libere a buzei; superficial, buza sup prezinta median, un sant vertical care coboara sub septul nasal, numit filtrum; el se termina in marginea portiunea mucoasa a buzei; marg libera este marcata prin culoarea rosie a mucoasei, culoare care dovedeste bogatia capilarelor submucoase sanguine in aceasta regiune, in portiunea mediana a buzei superioare, sub filtrum si in dreptul lui, se gaseste un tubercul median; portiunea mucoasa a buzei, care raspunde segm gingivo-dentar al incisivilor si caninilor sup, se rasfrange pe gingie, formand un fund de sac sau santul sup al vestibulului bucal; acest sant este divizat in doua jumatati, dreapta si stanga, de un pliu median, vertical, falciform, fraul sau frenul buzei; el uneste partea profunda a buzei cu gingia; buza inf este situata in maj cazurilor, putin mai inapoi fata de buza sup; este limitata superficial de reg mentoniera a portiunii sale cutanate, prin santul labio-mentonier si lat, prin prelungirea santurilor naso-labio-geniene; fata profunda a buzei inf formeaza, prin rasfrangerea mucoasei pe gingia incisivo-canina inf , santul inf al vestib al vestibulului bucal; ca si la buza sup, fata profunda a buzei inf prezinta un pliu median, vertical; frenul sau fraul buzei inf; frenurile celor 2 buze constituie reperele esentiale ale planului sagital median al cav bucale

- structura buzelor : de la suprafata spre profunzime, buzele sunt alcatuite din 5 straturi de tesuturi dispuse succesiv: pielea, tes. conj-adipos subcut, stratul muscular, stratul submucos si stratul mucos epitelial si glandular

pielea: ingrosata, bogata in foliculi pielosi si glande sebacee; in port profunda – o importanta retea de limfatice

tes conj gras subcut: absent in zona unde musculara adera la piele, zona mediana si la niv comisurilor

musculatura: m. orbicular al buzelor si de muschi pielosi faciali, peribucali, dispusi pe 2 planuri: superficial si profund: micul si marele zigomatic, caninul, ridicatorii comuni superficial si profund ai buzei superioare si ai aripii nasului, triunghiularul buzei inf si patratul mentonului; m. buccinator alcatuieste planul cel mai profund

mucoasa: epiteliu pavimentos stratificat *vascularizatia arteriala: art. coronare (labiale) sup si inf, ramuri

ale celor doua artere faciale; acestea strabat planul muscular al buzelor si se

raspandesc pe fata profunda, aproape de marg. libera, anastomozandu-se cu cele de partea opusa; secundar, ramuri labiale din artera suborbitara si din art. mentoniera, resp pentru buza sup si pt buza inf

*nervii motori provin din ramurile nervului facial, in timp ce nervii senzitivi sunt ramuri ale nervului trigemen si in special ale nervului maxilar, ramura sa suborbitara, pentru buza superioara, si ale nervului mandibular prin nervul mentonier pentru buza inferioara

4. Obrazul si regiunea geniana- obrazul formeaza peretele lateral al cav bucale; el constituie, in general, partea

antero-laterala a fetei sau reg geniana- limite: sup – marg inf a cav orbitare

inf – marg inf a mandibulei ant – santul nasogenian si o verticala care il prelungeste in jos trecand prin

comisura buzelorpost – marg ant a m. maseter care o delim de reg maseterina

- reg geniana – 2 zone: una sup sau reg infraorbitara, care apara manunchiul vasculo-nervos infraorbitar si una inf, sau reg bucala, care formeaza practic peretele lateral al cav. bucale, pentru care este folosit mai ales termenul de regiune geniana, fiind intrat in obisnuinta

- config : reg geniana are forma unui patrulater alungit vertical, pe care-l strabat in diagonala vasele faciale si pe care canalul lui STENON il imparte in 2 parti: sup+inf

obrazul – 2 fete: exterioara, cutanata, alta interna, bucala; fata externa, libera si mobile in portiunea sa mijlocie adera la planurile osoase alcatuite din fetele externe ale maxilarului, superior si ale mandibulei, inferior; fata interna, mucoasa constituie peretele extern sau lateral al vestibulului bucal; ea prezinta in dreptul celui de-al doilea molar superior orificiul de deschidere a canalului lui Stenon- structura : 5 straturi, exceptand planul osteo-periostal, pe care se prinde sup+inf

pielea: foarte fina, glabra in partea sup, este mai ingrosata in partea sa inf, si poarta la acest nivel un aparat pilos dens; pe fata profunda: o bogata retea limfatica

tes conj gras subcut: dubleaza pielea in profunzime; are forma unei bule grasoase – bula lui BICHAT – in partea post-sup a regiunii

muschii – converg spre nodul muscular retrocomisural, dispusi discontinuu in 2 planuri: superficial (de sus in jos: marele si micul zigomatic, ridicatorul comun superficial al buzei sup si al aripii nasului, rizorius si inf, pielosul gatului si triunghiularul buzei inf; profund (m. buccinator, canin, ridicator comun profund al aripii nasului si al buzei sup si patratul mentonului); spatiul intermuscular: locul de trecere a vaselor, nervilor si a canalului lui Stenon care strabate jumatatea post a reg pe un traiect aproape orizontal, situate pe o linie care uneste lobul urechii cu aripa nazala, patrunzand in m. buccinator pentru a se deschide in vestibulul bucal in dreptul celui de-al doilea molar sup

planul osos sup: peretele genian al maxilarului unde se deschide orif canalului infraorbitar, in care se gaseste manunchiul vasculo-nervos infraorbitar;

peretele osos inf este constituit de portiunea externa a corpului mandibulei, unde se gaseste orif. mentonier

vascularizatie: art. si vena faciala + ramuri ale art. temporale superf, ale art. maxilare si ale art. oftalmice; intre aceste ramuri:anastomoze intre sist carotidian extern si sist. carotidian intern

5. Podeaua cavitatii bucale- este spatiul intins intre concavitatea corpului mandibulei si convexitatea osului

hioid, limitat superior de mucoasa bucala si inferior de planul cutanat subhioidian- este impartita de planul muschilor milohioidieni, reuniti printr-un rafeu median,

alcatuind astfel diafragma oris in doua etaje: unul superior, supramilohioidian, si altul inferior, submilohioidian

- etajul supramilohioidian al reg mediane a planseului formeaza reg sublinguala, al carei studiu va fi efectual odata cu cel al limbii

- planul muscular al podelei cavitatii bucale este format de trei muschi1. m. milohioidian se insera pe toata lungimea liniei milohioidiene a

mandibulei; de aici coboara spre fata ant a osului hioid si spre rafeul median, ce uneste cei doi muschi de la simfiza mentoniera la hioid; astfel se constituie o chinga musculara pe care se sprijina, la mijloc muschii geniohioidieni si limba, iar pe margini glandele sublinguale; este inervat de trigemen prin ramura sa milohioidiana din nervul mandibular; deasupra se gaseste muschiul geniohioidian

2. m. geniohioidian (muschi pereche), intins de la procesul genian inf al spinei mentale mandibulare la fata anterioara a osului hioid, fiind inervat de hipoglos, axonii sai motori provenind din segmentele medulare

3. pantecele anterior al digastricului se prinde in foseta digastrica a marg inf a mandibulei de unde se indreapta spre indarat dand nastere tendonului intermediar care este fixat de osul hioid prin expansiuni tendinoase in forma de ansa; ca si muschiul precedent, este inervat de nervul milohioidian; este acoperit de muschiul platyssma si tegument; acesti trei muschi suprahioidieni sunt coboratori ai mandibulei sau ridicatori ai osului hioid

- etajul submilohioidian corespunde reg suprahioidiene si face parte din trigonul anterior al gatului; regiunea mediana a acestui etaj, sau submentala, este situata intre cele doua pantece anterioare ale celor doi muschi digastrici; regiunile lat situate intre cele doua pantece, ant+post, ale m.digastric formeaza, de-o parte si alta a etajului submilohioidian, regiunile submandibulare, de forma triunghiulara , iar studiul lor se face impreuna cu cel al glandelor submandibulare

6. Loja si glanda sublinguala- in spatiul situat intre radacina limbii, mandibula, mucoasa alveolodentara si

podeaua bucala se gaseste o proeminenta = spatiul sublingual; aceasta constituie glanda sublinguala cu canalelele ei excretoare, prelungirea linguala a glandei submandibulare si canalul excretor al acesteia (canalul lui Wharton), manunchiul vasculo-nervos lingual si nervul hipoglos

- loja constituie etajul supramilohioidian (etajul sup) al planseului bucal, are forma prismatica si este marginita: medial, de fata externa a radacinii limbii; lateral, de fata interna a mandibulei pe care lasa o adancitura, fosa sublinguala, superior crestei milohioidiene; inf-lateral, de muschiul milohioidian, care desparte loja sublinguala, in 1/3 ant, de trigonul submental, in 1/3 mijlocie, de portiunea ant a fosei submandibulare, iar in 1/3 post cele doua loji comunica inapoia marginii post a acestui muschi; superior, et sup al planseului bucal este marginit de mucoasa bucala ce uneste marginea alveolara a mandibulei cu baza limbii; acest perete este continuarea peretelui sup al lojei submandibulare

- gl sublinguala ocupa cea mai mare parte a spatiului sublinguall ea este o aglomerare de mici glandule, care toate la un loc au marimea unei migdale de 6-8 g, cu lung=25-30 mm, h=11-15 mm si grosimea=5-6 mm; este invelita intr-o lama fibroconjunctiva subtire, acoperita in parte(inf-med) de o lama subtire de tesut gras; glanda prezinta: 2 fete (mediala, inf-lat), 2 margini(sup, inf), 2 extremitati

- canalele glandei sunt unul principal (Bartholin), care este insotit de ductul submandibular si se termina pe carancula sublinguala si o serie de canale accesorii (Rivinius), care se deschid printr-o serie de orificii dispuse liniar de-a lungul plicii sublinguale

- can Wharton se intinde in loja sublinguala pe o lungime de 30-40 mm, fiind asezat in interstitiul dintre glanda si radacina limbii, la cativa mm sub mucoasa planseului, superior prelungirii glandei submandibulare

- nervul lingual – ram nervului mandibular, senzitiv si senzorial; da o ram importanta pt gl sublinguala; se termina in varful limbii

- nervul hipoglos - inconjoara marg ant a m. hioglos, patrunde in partea inf a fosei sublinguale, apoi pe peretele intern al acesteia, impartindu-se intr-un buchet de ramuri si patrunde in interiorul limbii; intre n. lingual si hipoglos exista mai multe anastomoze in forma de arcada

- artera linguala – merge de-a lungul muschiului hioglos, apoi lat, in muschiului genioglos, pana la varful limbii

- limfaticele – se varsa in limfonodulii submandibulari; in neoplasmele gl submandibulare s-au putut pune in evidenta 1-2 noduli limfatici, hipertrofiati, in loja sublinguala

7. Tavanul cavitatii bucale - generalitati- cavitatea bucala este marginita post-sup de un perete concav care constituie reg

palatina; acesta se invecineaza ant si sup cu fosele nazale, lat cu reg gingivo-dentara (maxilara) si cu sinusurile maxilare, sup si post cu faringele nazal si cu tubele auditive, lat si post cu peretii laterali ai faringelui, iar inf cu cavitatea bucala si regiunea amigdaliana (tonsilara)

- reg palatina este constituita din 2 parti distincte: o parte anterioara, aproape orizontala, osoasa, fixa, bolta palatinului sau palatul dur si o parte post, oblica, aproape verticala, moale, membranoasa, mobila, valul palatinului sau palatul moale

- poate fi examinata si explorata prin cav bucala, prin fosele nazale si prin faringele nazal

- este concava in ambele sensuri si circumscrisa de arcada dentara maxilara, priveste in jos si inainte, are o lungime de 7-9 cm, dintre care 4 cm pt bolta in port ant si ceva mai mult in port post; lungimea palatului variaza cu lungimea port post a valului, care poate sa fie scurt, mijlociu sau lung; inaltimea boltii este in medie 1,5 cm; sunt bolti adanci si inguste, altele mai joase, turtite, mai intinse pana la aplatizare; ultimul aspect apare in special la edentatii partiali sau totali

- la copii, valul palatin este mai lung si poate persista uneori in acest fel, producand o voce nazonata; valul palatin vibreaza in somnul profund si flutura intre cei 2 curenti de aer, producand sforaitul caracteristic

- reg palatina – 4 straturi: mucoasa, care acopera fata inf a palatului cu epiteliu pavimentos stratificat (ep de tip digestiv)

stratul glandular al palatului stratul scheletic, osos al palatului dur, care este

prelungit cu un plan fibromuscular, pentru palatul moale mucoasa, care acopera fata sup, de tip resp, cu un

epiteliu cilindric ciliat

8. Palatul dur- mucoasa bucala captuseste bolta palatina; in cuprinsul arcadei dentare ea este

groasa, foarte aderenta de planul osteoperiostal, in cele 2/3 ant si pe margini ea prezita 3-7 pliuri palatine transversale, de culoare rosie-cenusie; in 1/3 post, mucoasa este neteda, usor boltita si prezinta numeroase orificii glandulare de excretie

- in cele 2/3 ant ale liniei mediane se distinge o dunga, mai albicioasa in 1/3 post, constituind rafeul palatin; se intinde ant pana inapoia spatiului interincisiv median, pe o mica foseta piriforma sau, uneori, pe o ridicatura, tuberculul palatin, care corespunde gaurii incisive; posterior, rafeul palatin se termina pe lueta

- scheletul (palatul dur), intarit la periferie de arcada alveolara sup, este concav in sens antero-post si transvers, el este format, in cele 2/3 ant de procesele palatine ale oaselor maxilare, articulate cu procesele orizontale ale oaselor palatine, care constituie 1/3 post a boltii palatine

- neteda in partea post, bolta palatina este rugoasa in partea anterioara, prezentand proeminente paralele si concentrice; este marcata prin 2 suturi perpendiculare intre ele, una ant-post mediana, sutura palatino-mediana, si alta care o intretaie transversal; sutura cruciata reprezinta lina de articulare a celor 4 procese osoase care alcatuiesc palatul dur

- putin post suturii transversale se deschid canalele palatine post si accesorii in foramen palatinum minor, in dreptul ultimului molar, aproape de marginea dentara; acest orificiu se deschide in sus, largindu-se in palnie, in fosele pterigo-palatine

- limita post a boltii este concava ant si prezinta median o proeminenta osoasa orientata post, spina nazalis posterior; de fiecare parte, aceasta margine se termina pe extremitatea procesului pterigoid

- vascularizatie si inervatie: planul bucal al palatului dur este vascularizat in special de artera palatina descendenta, care este artera proprie, si in mod secundar, de ramura septului nazal (ramura septala) a arterei sfeno-palatine

venele insotesc arterele si ajung in plexul pterigoidian si in venele mucoasei nazale; in mod cu totul secundar merg in venele faringelui sau ale amigdalei

limfaticele – se indreapta spre limfonodulii profunzi ai gatului si spre limfonodulii retrofaringieni

inervatie – data de ramurile nervului maxilar- gaura incisiva, acoperita de papila incisiva se afla pe linia mediana, la 1 cm

posterior de incisivii mediali; se desparte in “V” sau “Y” printr-un perete despartitor, ia o directie oblica post-sup si se deschide pe podeaua foselor nazale, pe o parte si de alta a septului nazal

- gaura palatina mare se gaseste la 5 mm ant marg post a palatului dur, la 1 cm medial marginii gingivale ; in plan frontal, ea este situata intre al doilea molar si molarul de minte

- canalul palatin este orientat in jos si anterior

9. Palatul moale- valul palatin este o punte musculo-aponevrotica interpusa interpusa intre rino-

faringe si oro-faringe; obturator in timpul deglutitiei si regurgitarii, el modifica emiterea sunetelor; se fixeaza in partea post a palatului dur si se prelungeste post cu lueta sau uvula; este legat inf de radacina limbii si de faringe prin doua arcuri musculare, stalpul anterior si stalpul posterior al valului, care incadeaza tonsila palatina; este structurat din aponevroza, muschi si mucoasa

- aponevroza palatina – este o lama fibroasa, de forma triunghiulara atasata post palatului osos pe care se continua si lateral de carligul aripii mediale a procesului pterigoidian

- muschii valului palatin – m. ridicator al valului palatin – situat pe partea post-lat a orif nazal post

- act: ridicator al valului palatin si in mod accesor, dilatator al orif tubei auditive

- m. tensor al valului palatin – situat lat de lama mediala a procesului pterigoid, de tuba auditiva si de m. ridicator al valului palatin

- act: tensor al port ant a valului palatin, in deglutitie, timp in care deschide si tuba auditiva

- m. faringopalatin – ridica faringele sau coboara valul; el stramteaza istmul faringelui

- m. palatoglos – idem faringopalatin- m. uvulei

- mucoasa palatului moale, este in parte, asemanatoare celei a palatului dur, insa e mai subtire, mai putin aderenta, despartita de patura glandulara printr-o submucoasa de tes. conj - vascularizatie si inervatie (valabila si pt palatul dur):

arterele: din artera faciala si din ultimul segment al art. maxilare interne (art. palatina descendenta), prin art. palatina mare, resp art. palatina mica

venele: formeaza plexuri care se aduna in trunchiulete, drenand sangele in plexul pterigoidian si in venele faringelui

limfaticele: dreneaza limfa spre nodulii limfatici profunzi ai gatului

nervii senzitivi – ramuri ale n. nazopalatin si din n. maxilar + fibre senzitive din nervii glosofaringian si vag

nervii motori – se desprind din nervii mandibular, glosofaringian si vag, resp din facial si hipoglos

10. Regiunea tonsilara- situata la limita dintre cav bucala si faringe, ia parte la formarea istmului

faringian; este formata din fosele tonsilare si din tonsilele palatine; fosa tonsilara are forma unei ogive, det de divergenta distala a stalpilor palatului moale: arcul palatoglos (stalpul ant) si arcul palatofaringian (stalpul post)

- tonsila palatina (amigdala palatina) este formata din gramezi de foliculi limfatici, placati de peretele faringian in loja tonsilara; are forma ovalara, alungita sup-inf, turtita lat-med; fata mediala este plana sau convexa, acoperita de mucoasa faringiana neteda, prezentand orificii (18-20) corespunzatoare criptelor amigdaliene; fata lat este limitata de o condensare de tes conj care formeaza capsula amigdaliana, greu de desprins de parenchim

- polul sup este despartit de palatul dur prin foseta supraamigdaliana; marg post a tonsilei este despartita de stalpul post printr-un sant de adancime variabila

- polul inf ramane in general la 2 cm deasupra plicei glosoepiglotice laterale, separat de tes limfoid din jur

- fata externa a lojei, prin intermediul peretelui faringian, vine in raport cu spatiul parafaringian (“spatiul maxilo-faringian”) plin cu tes conj si gras, in care sunt ingropati: m. stiloglos si stilohioidian, art. palatina ascendenta, faciala, carotida externa si interna, vena jugulara interna si nervii glosofaringian, vag, accesor si hipoglos; carotida interna se afla la 1,5 cm lateral si inapoia tonsilei, ceea ce obliga pe chirurg sa fie foarte prudent la efectuarea operatiilor in loja tonsilara

- vascularizatia si inervatia tonsilei:-arterele – provin din linguala, faringiana ascendenta si faciala -venele – se aduna la suprafata tonsilei intr-o retea fina, drenata de venele

faringelui-limfaticele conflueaza inspre nodulii limfatici submandibulari si la

nodulii limfatici cervicali profunzi-nervii formeaza la suprafata tonsilei o retea fina alcatuita din fibre

desprinse din nervul lingual (trigemen) si glosofaringian

11. Anexele cavitatii bucaleGingia

- este portiunea mucoasei bucale aderenta de periostul maxilei si mandibulei, care acopera procesele alveolare pe fetele lor vestibulara si bucala (palatina sau linguala); intre dinti, gingia vestibulara se continua cu cea bucala, iar in jurul dintilor formeaza un inel gingival, care contribuie la fixarea acestora de alveola formand aici, cu periostul alveolodentar, o legatura trainica, elastica; ea trebuie desfacuta inainte de extractia dintelui respectiv

- mucoasa gingivala adera strans de periost, iar pentru acest motiv infiltrarea gingiei cu novocaina este foarte dureroasa

Dintii- oragane dure, implantate in alveolele maxilarelor, care servesc masticatiei si

articularii cuvintelor; dispusi pe doua randuri, constituie arcadele dentare; in gura inchisa arcada maxilara se suprapune de obicei peste cealalta , mandibula, realizand ceea ce se numeste “muscatura individuala” sau ocluzia dentara

- la om, dintii se schimba o singura data (dentitia difiodonta), proces care incepe in jurul varstei de 6 ani si jumatate si se termina la 14-15 ani, pentru al treilea molar (“maseaua de minte”), chiar ceva mai tarziu

- dentititiile: prima dentitie cuprinde 20 dinti temporari sau de lapte, care sunt: 8 incisivi, 4 canini si 8 molari de lapte; dintii permanenti, in numar de 32 sunt: 8 incisivi, 8 premolari si 12 molari, repartizati uniform pe cele 2 arcade dentare

- aspect general: de obicei, fiecare dinte prezinta trei parti: coroana, gatul si radacina

- coroana este partea vizibila a dintelui, de culoare alb-sidefie; pe ea se observa o fata externa, indreptata spre vestibulul oral, o fata interna, spre limba sau bolta palatina, fete in contact cu dintii invecinati din aceeasi arcada, in functie de orientare, cate o fata mediala si laterala de contact, la incisivi si canini, respectiv anterioara si posterioara de contact, la premolari si molari, o fata trituranta, bine individualizata la dintii premolari si molari – pe aceasta se evid proeminente, avand rolul de a contribui la triturarea alimentelor

- gatul face legatura dintre coroana si radacina, aflandu-se in dreptul limitei dentare a gingiei

- radacina este zona infipta in alveole, despartita de peretele acestora prin peretele alveolo-dentar

- gatul si radacina dintelui au o culoare galbuie- exista dinti cu una sau mai multe radacini, fiecare dintre ele terminandu-se cu un

varf- structura: in interiorul fiecarui dinte se gaseste o cavitate inconjurata de dentina,

care se continua cu unul sau mai multe canale dispuse axial, avand cate un orificiu de deschidere la varful radacinilor; cavitatea dintelui si canalele radacinilor, sunt umplute cu un tes conjunctiv moale, rosiatic, bogat in vase sanguine si nervi senzitivi

- in jurul pulpei exista o substanta inrudita tes. osos, ivoriul sau dentina, de culoare galbuie, mai dura decat osul si mai bogata in saruri minerale

- radacina dintelui are dentina acoperita cu un strat subtire de tes osos numit cement, de culoare brun-galbuie, legat de periostul alveolodentar printr-un sistem de fibre colagene (fibrele lui Sharpey)

- coroana are dentina imbracata de smalt sau email, o substanta alba-lucioasa care reprezinta tes cel mai dur al organismului alcatuit aproape numai din saruri minerale, impregnata cu apatita din categoria fosfatilor

- aparatul de sustinere si fiare al dintelui – constituit din 4 elemente:1). periodontul – format din tes conj situat in jurul radacinii dintelui, intre

acesta si peretele alveolei 2). gingia 3). procesele alveolare si alveolele dentare – alveolele sunt cavitati

existente la niv proceselor alveolare ale osului maxilar si mandibulei, in care sunt

fixati dintii; osul alveolar sufera in permanenta remanieri in functie de factorii mecanici functionali care actioneaza la acest nivel

4). cementul legat de periostul alveolo-dentar prin fibrele lui Sharpey- vascularizatie si inervatia dintilor:

arterele alveolelor si ale dintilor provin din artera dentara inf si din arterele alveolare sup, toate fiind ramuri primare sau secundare ale arterei maxilare interne

venele sunt satelite ale arterelorlimfaticele conduc limfa de la dintii superiori la grupurile mijl si lat ale

nodulilor limfatici submandibulari, in timp ce limfaticele care dreneaza limfa dintilor inferiori se indreapta spre grupul superior al nodulilor cervicali profunzi

nervii sunt senzitivi si apartin teritoriului de inervatie a trigemenului; arcada dentara sup trimite ramuri din n. maxilar; arcada inf este inervata de nervul dentar inf (ramura a mandibularului)