subiecte rez 1

Upload: dianu-madalin

Post on 03-Apr-2018

251 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    1/30

    1.Foaia de observatie clinica medicalaFoaia de observatie d ocument medico-legal, cu valoare medicala, juridica, stiintifica, care

    insoteste bolnavul internat intr-o unitate sanitara cu paturi.

    Capitolele foii de observatie:

    I.Datele personale: nume, prenume, sex, varsta, data si locul nasterii, domiciliul temporar si

    permanent

    II.Datele calendaristice: data internarii, data externarii, perioada de repaus

    III.Diagnosticul- in diferite faze: de trimitere, la internare, la 72h, la externare (definitiv); Dg.

    Anatomopatologicin caz de deces.

    IV.Anamneza (anamnesis - reamintire) reprezinta toate informatiile culese de medic in urma

    discutiei cu bolnavul. Se face cu tact, apropiindu-ti bolnavul, conducerea discutiei se face de

    catre medic si poate asigura peste 50% din diagnostic. Cuprinde:

    Motivele internarii: Simptome sau semne numai daca au fost descrise de bolnav, care au

    determinat internarea in spital. De obicei sunt maxim 3 si se ierarhizeaza valoric. Se specifica la

    simptomele majorelocalizarea topografica si caracterul evocator al simptomelor. Istoricul bolii cuprinde toate manifestarile clinice de la debut pana in momentul prezentarii la

    . In istoric trebuie sa stabilimmedic, inclusiv eventualele tratamente efectuate in aceasta perioada

    simptomul de debut la care trebuie sa precizam: modul de debut (acut, brutal sau lent insidios),

    (boala acuta, boala cronica), localizarea (pentru durere), iradierea durerii,evolutia in timp

    caracterul simptomului (durere colicativa, varsatura alimentara etc), intensitatea (suportabila,

    atroce etc), factori declansatori si de insotire

    Antecedentele

    - Personale fiziologice la femeie evenimentele genitale din viata ei: menarha, menstruatia -

    caractere (regularitate, durata, abundenta, flux), ultima menstruatie, nasteri (greutatea copiilor la

    nastere), avorturispontane, provocate- Personale patologiceafectiunile anterioare care au modificat modul de reactie al organismului

    sau au lasat sechele, notand data sau perioada cand au existat. Se insista pe afectiuni care au

    legatura cu boala actuala si pe interventiile chirurgicale (anul)

    - Heredo-colaterale: boli determinate genetic (hemofilie), predispozitie genetica (HTA, ulcer,

    DZ), contagiune intrafamiliala (TBC, hepatita cronica, BTS)

    Conditiile de viata si de munca: locuinta, alimentatia (obligatoriu), alcool (cat, ce), cafea, alte

    toxice, fumat (cat, de cand), droguri (adolescenti tineri), profesie (loc de munca, noxe, efort,

    stres, orar profesional)

    Examenul clinic general se face complet intotdeauna, mai repede in cazurile grave cand se

    urmareste starea organelor vitale. Conditii de luminozitate, confort termic, examinare de obicei

    din dreapta, examinare cu blandete. Sunt 4 metode clasice:

    Inspectia: generala, de ansamblu (tip constitutional, pozitie, stare de nutritie), specifica

    (fiecarui aparat)

    Palparea se bazeaza pe simtul tactil. Poate fi:

    - superficiala se aplica palma cu toata suprafata, se bazeaza numai pe simtul tactil

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    2/30

    - profunda mano sau bimanuala se exercita o presiune mai puternica asupra zonei examinate.

    Este utila pentru ggl, ficat, splina, rinichi, vezica, uter.

    - penetranta cu 1-2 degete, strict limitata in scopul detectarii unor puncte dureroase (sinusale,

    abdominale, nervoase)

    - prin balotarepentru rinichi, ficat, tumori (semnul bulgarelui de gheata din ascita)

    - palparea prin reptatie manevra Rowssing antiperistaltica in procesele inflamatorii apendiculare

    sau ileocecale. Tuseul rectal obligatoriu.

    Percutia pune in vibratie un anumit teritoriu sunetele obtinute fiind variabile in functie de

    structura, elasticitatea si continutul in aer al organului sau zonelor vecine.

    - Tipuri: directa (produce sunete cu intensitate redusa, difuze, punand in vibratie un teritoriu

    foarte mareorientativa), digito - digitala Piorry (superficiala si profunda)

    - Informatii: 3 - 4 cm diametru, 7 - 8 cm profunzime

    - Tehnica: topografica (limite anatomice ficat, plaman, cord), comparativa (utila pentru

    delimitarea unui fenomen patologic)

    - Dupa caracterele acustice sunetele pot fi: sonore (emfizem hipersonoritate, pneumotorax timpanism), mate (lichidiana, parenchimatoasanormal ficat, rinichi sau patologic - tumora)

    Auscultatia se face cu stetoscopul biauricular (monoauricular numai la ginecologi); utila la

    examinarea plamanului, cordului, vase (sufluri arteriale); pe sisteme si aparate (mai functionala

    pe segmente, mai comoda pentru pacient)

    Planul de explorari: explorari biologice (de triaj sau specifice bolii respective), explorari

    anatomopatologice, explorari paraclinice (invazive sau neinvazive)

    Fisa curbelor biologice cuprinde monitorizarea principalilor parametrii clinici: temperatura,

    pulsul, TA, greutatea (edeme, ascita), diureza, tranzitul intestinal

    Fisa de tratament

    Fisa de evolutie

    Epicriza

    2.Metodele ex clinic

    Inspectie, palpare ,percutie , ascultatie

    Ex obiectiv se poate ealiz in 2 mod: pe aparate si p segmente.

    3.Def si tipuri sem ale febrei.

    =sindr clinic caract prin crest temp corp peste 37 (axila) sau 37,5 (cav centrale) insost de fris,astenie,stare de curbatura,sete ,transp ,polipnee,tahicard,oligurie,manif neuropsh.

    -febra continua-dif dintre tep mat si cele vesp nu dep 1 grd cel

    -febra remitentavariantiile dep 1 grd cel-febra intermitentadif depasesc 1 grad celsius , val term pot aj in limte nomale.alternarea unorperioade febr cu unele nefebrille.

    -febra recurenta-alternarea unor stari febrile de cateva zile cu unele afebrile de aceeasi durata

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    3/30

    4. Astenia, fatigabilitatea si impotenta functionalaAsteniascaderea cap de efort fizic si intelectual

    Fatigabilitatea reprezinta oboseala fizica mai ales musculara, lipsa de energie, senzatia de

    epuizare. Este un simptom clinic specific in boli sistemice, endocrine sau metabolice.

    Impotenta functionala reprezinta imposibilitatea efectuarii unui act motor datorita unei

    afectari neurologice, musculare, articulare sau arteriale, fiind localizata la un anumit segment al

    corpului.

    5.Ametelile si vartejul

    Ametelile reprezinta senzatia de nesiguranta, instabilitate sau clatinare in ortostatism sau la

    mers.

    Apar in urmatoarele situatii: hemoragii acute, hipoglicemia, atacuri de ischemie cerebrala

    tranzitorie (AIT), precede lipotimiile si sincopele, spondiloza cervicala (crize de dropp-attack la miscarile bruste ale capului), insoteste bolile generale (anemii, hipoxie, insuficientahepatica si renala), nevrotici.

    Vertijulameteala puternica asociata cu o senzatie rotatorie in plan orizontal sau vertical.

    Fiziologic poate apare in caz de neadaptare a sistemului vestibular la diverse situatii (rau de

    inaltime, de mare sau de voiaj).

    Patologic poate fi:

    - De tip periferic prin disfunctie vestibulara tipic Vertijul Meniere (afectare labirintica

    unilaterala) care se caracterizeaza prin debut brusc, infundarea unei urechi in care apare un

    zgomot ritmic numit tinitus. Criza dureaza zeci de minute cu tulburari de echilibru cu

    caracter rotator, greturi, varsaturi si transpiratii. Mai poate apare vertij periferic cu caracter

    bilateral in consum de droguri, alcool, afectiuni acute otomastoidiene si in spondiloza

    cervicala cu crize de dropp-attack

    - De tip central in AVC

    6. Pozitia boln in pat

    -orient fata de grav bolii , fiind dictata de tonusul gen al bolnav, de unele nec functionale sau de

    anum dureri sau componente spastice musc.

    -poz activaidentica cu a om sanatos , sau bolnv cu o stare gen nealterata

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    4/30

    -poz pasivabolnavii cu o stare gen alterata , cauzata de o boala.Bolnv e adinamic , incapabil de

    mobilizare fara ajutor , somnolent

    Apre ortopnee(resp sezand cu patul la 45 grade in pericardite cu lichid in cant mare

    In pleurezii cu lichid in cant mare bolnavii sunt ortopneici cu decubit p partea afectata.

    Durerea din colicile intest si ulcer gastroint se amelioreaza in decubit ventral.

    7.HipertiroidiaB . Basedow

    -hiperfunctie tiroidiana cu mare frecv la fem intre 30-40 ani.Gl tiroida este marita difuz , moale

    si vasculariz

    Facies :exoftalmie bilat si simetrica cu priv asem unui om speriat

    -protruzia gl oculari si lim misc acestora

    Pieleaeste fina calda si umeda , uneori cu pete deschise pe partea dorsa la a mainii

    Unghiisubtiri ,lucioaseParul-albeste in totalitate

    Bolnav sunt agitati , nervosi ,logoreici , transp usor, au insomnii , palpitatii , pierdere ponderala

    cu apetit pastrat , intoleranta la caldura.

    Tahicardie permanenta si uneori extrasist.

    8.Elemente semiologice ale hipotiroidiei

    -varietate de anomalii care duc la o sinteza insuf de horm tiroidieni

    -daca b apare la nast => nanism disarmoniccu cretinism

    -daca ap la adult =>mixedem cu acum unor subst mucopolizahardicie in tesutsuri

    Debut :insidios cu stare de obos , somnolenta, intoleranta la frig, vorbesc putin si au voceea

    grosa.

    Facies : mimica sarava , priv stearsa

    -parul aspru fara luciu , cade si albeste precoce

    -sprancene rarite in treimea externa

    -unghii groase , mate , casante , striatii longitudinale

    -tegumente groase , reci , aspre , uscate , fara secretie sebacee si sudorala

    -articulatii marite de volum dureroase la mobilizare cum ici cant de lichid intraarticular-apetitul bolnv este scaz , cu hiposecretie digestiva , constipatie , uneori ascita

    9.Elemente semiologice ale acromegaliei

    -secr de horm de crestere ap dupa inch cartilaj de crestere cu incidenta in jurul varstei de 40-

    45 de ani dat unor tumori hipofizare.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    5/30

    Apar modif in latimea oaselor si efecte viscerale.

    Facies :frunte ingusta , piele brazdata cu riduri adanci , sprancene proeminte, priamida naz

    masiva , buze si urechi mari , pleoape ingrosate.

    Toracele ste scurt lat si cu cifoza dorsala accentuata.

    Abdomen cu bazinul lat si acc lordozei lombare

    Piele este groasa si aspra cu nevi pigmentari si pilozitate acc.

    10.Elemente smiologice ale hipercorticismului

    este determinata de supraproductia de ACTH, de catre tumori-Sindromul Cushing -

    corticosuprarenaliene sau de administrarea prelungita de glococorticoizi. Fata este rotunda, inluna plina, cu obraji rosii, pilozitatea capului este rarita chiar cu zone de alopecie. Se adaugaalte modificari sistemice: hirsutism, gat ingrosat, scurt, cu depozit de grasime la nivelul cefei

    (ceafa de bizon), trunchiul este dezvoltat, abdomenul voluminos, cu vergeturi, membrele suntsubtiri (aspectul general a fost comparat cu o lamaie pe scobitori). Pacientii prezinta in plus

    hipertensiune arteriala, hiperglicemie, poliglobulie, colesterol crescut.

    11.Gigantismul si Nanismul

    Nanism= sindr caract prin talie redusa aprox 120-130 cm p t tara noastra

    Cauze : endocrine , sindr malformative osoase , anomalii cromozomice, metabolice nutritionaleSunt:

    -nanism hipofizarinsuf hipofizara in copilarie .Statura scurta , raport normal intre segmente,tegumnte subtiri , fine , transparente , sist musc dzvoltat in raport cu talia

    -nanism mixedemosap tulb de crestere si grava afectare neuropsihica, extrem sunt mai scurte

    decat corpul , degetele scurte , abdomenul marit cu pubele cobarat.-nanism gonadic- exc de hormoni gonadici inhiba efectul stimulator al STH asupra osului , aparepubertate prec cu nanism, copii depasesc in inaltime pe cei de aceasi varsta , in final cresterea se

    incheie precoce ducand la nanism prin inhib horm somatotrop si grabirea maturarii cartilaj de

    crestere.-nanism de origine rahiticaap multiple deform oasoase, cap mare facies patra, frunte olimpiana-nanism ososare trans congenitala , oamenii sunt miniaturizati intaniti la trupele de circ , dezvpsihica aparent normala, cap mare , nas turtit , nari dilatate , trunchi de dim mari si abdomenproeminent, membr superioare scurte

    Gigantismulcrestere de peste 2 m det de un exc de horm somototrop hipofizar sau de insuf

    gonadica , survenita in perioada de crestere inaintea inchiderii cartilajelor de crestere

    12.Cefalee cauze:

    -durerea de cap

    Anamneza durerii: localizare, durata, evolutia, caracterul durerii, evolutia in timp, factorii

    care o exacerbeaza sau amelioreaza, raspunsul la terapia antialgica uzuala

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    6/30

    Mecanisme de producere: afectare vasculara, iritatii nervoase, iritatia sau inflamatia

    meningelor, cresterea presiunii intracraniene, spasmul sau inflamatia muschilor spinali sau

    cranieni.

    Tipuri de cefalee:

    : ma. Cefaleea de cauza vasculara igrena; HTA; afectiuni ale vaselor cerebrale

    b. Cefaleea din afectiunile intracraniene: tumorile cerebrale, abcesul cerebral, meningitele,

    hemoragia subarahnoidiana, alterarea presiunii intracraniene.

    c. Cefaleea din procesele patologice extracraniene de vecinatate: otite, otomastoidite, sinuzite,

    dureri dentare, dureri oculare, artrozele coloanei cervicale

    nd. Cefaleea din afectiunile nervilor cranieni: evralgia de trigemen, nevralgia glosofaringianului

    e. Cefaleea din bolile generale: anemii, hemopatii maligne, boli respiratorii cu insuficienta

    pulmonara, colagenoze, diabet zaharat, boli endocrine, dezechilibre hidroelectrolitice si

    acidobazice, intoxicatii exogene

    f. Cefaleea psihogena: sindromul de suprasolicitare determina cefalee difuza, surda, iritabilitate

    si insomnie.

    13.Modificarile temp , elasticitatii si umiditatii cutanate

    Temperat teg se exam atat in mod general cat si zonal comparativ cu reg simetrice si vecine

    Cresterea gen defineste starile febrile.

    Scad generaliz apare in hipotens arteriale majore , soc si exp la frig prelungita.Crest localiz arata existenta la acest nivel a unor procese inflam sau infectioase .

    Scad localizata arata o ischemie tirulara prod de o obstruc arteriala.

    Umiditatea- variaza in funct de hidratare , fluxul sangvin ,.Tegumentul intervine in reglarea temp

    corpului , in sez rece va fii mai uscata.Un teg aspru , uscat , de cul caracteristica apare in mixedem si insuf renala cronica.

    Transp abund apare in stari febrile , hipoglicemii , hipotens majore

    Elasticitatease exam ridicand un pliu pe abdomen si urmarind cat de repede rev la starea init.Intarzierea rev pl a[are la varstnici si in stari de deshidratare.Indurarea tegumentara caract sclerodermia.

    14.Paloarea.

    -reprezinta disparitia coloratiei normale a pielii ca urmare a reducerii cantitatii de

    oxihemoglobina din piele si mucoase.Paloarea poate fi localizata sau generalizata.

    In paloarea generalizata pe langa modificarea de culoare a pielii sunt prezente modificari alemucoaselor, culoarea diminuand la nivelul buzelor, limbii si conjunctivei. Scadera cantitatii de

    oxihemoglobina la nivelul tesuturilor poate fi determinata de scaderea cantitatii de Hb din sange

    sau de scaderea perfuziei.Paloarea localizata se evidentiaza cel mai frecvent la nivelul membrelor, nas, urechi sau chiar

    limba. Apare in ocluziile atreriale acute sau cronice cu producerea unei ischemii tisulare, care

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    7/30

    poate ajunge pana la gangrena. Tegumentul este rece, cu modificari trofice ale fanerelor si

    manifestari dureroase musculare.

    Anamneza unui pacient cu paloare trebuie sa urmareasca: istoricul personal sau familial deanemie, boli cardiace, renale sau diabet, daca paloarea este permanenta sau intermitenta si alte

    simptome asociate (oboseala, palpitatii, dureri toracice, ortopnee, dispnee, menstre neregulate)

    Examenul obiectiv urmareste: temperature tegumentului (scazuta in soc si arteriopatii),tensiunea arteriala (este scazuta in soc), splenomegalia, absenta pulsului.

    15.Cianoza

    -reprezinta coloratia albastra a tegumentelor si mucoaselor determinata de cresterea cantitatiide hemoglobina redusa peste 5 g/dl.

    Exista uneori dificultai de punere in evidena a cianozei, aceasta fiind influenata de grosimea

    tegumentului, de pigmentarea normala a pielii, dar i de lumina din cabinetul medical.

    Cianoza poate fi:

    a)Cianoza generalizata:- Cianoza de tip central este determinata de incarcarea deficitara cu O2 a sangelui de la nivel

    pulmonar sau de extracia deficitara de oxigen la nivelul esuturilor. Cianoza centrala apare ininsuficienta respiratorie, afecteaza pielea, mucoasele, conjuctiva, limba si partea interna abuzelor si nu dispare la presiune si caldura; temperatura este normala sau usor crescuta.

    - Cianoza de tip periferic reprezinta coloraia albastra aparuta la nivelul extremitailor ca urmarea proastei circulaii a sangelui pacientului. Cianoza periferica apare in soc, afecteazaextremitatile (nasul, partea externa a buzelor), intereseaza pielea (mai putin mucoasele) si disparela presiune si caldura; pielea este rece si transpirata.

    b)Cianoza localizata este limitata la o parte a corpului, la un membru sau un segment al acestuia siapare in obstructiile venoase.

    Cianoza trebuie difereniata de alte cauze care produc modificari de culoare a tegumentului: acrocianoza este o modificare vasculara permanenta, nedureroasa a extremitatilor accentuata deexpunerea la frig; livedo reticularis se prezinta sub forma unei coloraii violacee a fetei externe amembrelor.

    16.Icterul

    Icterul reprezinta coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor determinata de cresterea

    cantitatii de bilirubina. Trebuie exclusa coloratia galbena determinata de intoxicatia cu acid

    picric si carotenodermia.Bilirubina totala: 5,1-17 mol/l 0,2-1 mg/dlBilirubina directa: 1-5,1 mol/l 0,03-0,3 mg/dl

    Icterul prehepatic: bilirubina totala - normala/crescuta; bilirubina directa normala;bilirubina indirecta crescuta; urobilinogen crescut; culoarea urinii normala; culoareascaunuluinormala.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    8/30

    Icterul hepatic: bilirubina totala - crescuta; bilirubina directa normala/ crescuta; bilirubinaindirecta normala/crescuta; urobilinogen normal/crescut; culoarea urinii inchisa; culoareascaunuluinormal/decolorat.

    Icterul posthepatic: bilirubina totala - crescuta; bilirubina directa crescuta; bilirubinaindirecta normala; urobilinogen scazut; culoarea urinii inchisa; culoarea scaunului

    decolorat.

    17.hiperpigmentari si hipocromii cutanate

    Hiperpigmentarile pot fi date de un exces de pigment melanic sau de acumularea in piele a unorsubstante care dau o culoare inchisa.

    Hiperpigmentarile pot fi:

    - hiperpigmentare generalizata: apare la bolnavii uremici (pielea are o culoare palid murdara, cu tentacenusie), in melanodermia generalizata din boala Addison, in ciroza hepatica, in diabet zaharat,hipogonadism si insuficienta cardiaca (pielea capata o culoare metalic-cenusie), in melanozele toxice(pielea capata nuante de la albastru la brun)

    - hiperpigmentari regionale: apar in diverse boli generale sau dermatologice, dupa expunerea indelungata

    la soare, traumatisme si consum de alcool. Ex: Cloasma este o hiperpigmetare formata din pete simetrice

    neregulate, situate pe fata, obraji, tample, perioral si perinazal care dispar dupa nastere. Acantosis

    nigricanseste o hiperpigmetare cu hiperkeratoza intalnita in unele cancere sau boli endocrine. Efelidele

    (pistrui) sunt mici pete maronii, nereliefate, fara semnificatie patologica.

    Hipocromii:

    - hipocromiile generalizate: albinism (pielea este aproape alba, frecvent asociindu-se si decolorarea

    irisului si parului), fenilcetonuria.

    - hipocromiile localizate: vitiligo (pete depigmetate de marime si forme variabile), pot apare uneori dupa

    zona zoster, pe unele cicatrici si pe vergeturi.

    18.Hemoragii cutanate(purp,echimoz,hematom)

    Purpura este determinata de extravazarea elementelor figurate rosii la nivelul tegumentuluidatorita unor anomalii ale peretelui vascular (purpura vasculara) sau prin scaderea numarului de

    trombocite (purpura trombocitopenica).

    Dupa aspect putem distinge: purpura petesiala, purpura in vibice (leziuni liniare), purpuraechimotica, purpura necrotica: traduce o ocluzie vasculara (tromboza).

    Echimoza este o extravazare sanghina dermo-hipodermica de culoare rosie-violacee initial,

    care in zilele urmatoare devine albastra, cu nuanta verzuie, iar in final galbena. Echimozele pot

    apare in tulburari de coagulare sau dupa traumatisme.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    9/30

    Hematomul este o acumulare circumscrisa de sange situata subcutanat sau profund, uneori

    insotit si de o echimoza. Apare de obicei postraumatic si in marile tulburari de coagulare cu

    caracter spontan (hemofilia A).

    19.Eritemul

    Eritemul este determinat de congestia vaselor din dermul superficial si dispare la

    vitropresiune, culoarea poate fi intensa sau pala. Eritemul poate fi simptom in cadrul unei

    boli sau poate fi o boala de sine statatoare si poate fi asociat cu papula, determinand aspectul

    de exantem.

    Eritemul poate fi:

    a) localizatintalnit la nivelul plicilor de flexie = intertrigo, la nivelul zonelor expuse la soare =fotodistributie

    b) generalizatpoate imbraca aspectele urmatoare:

    - eritem scarlatiniform: rosu viu, cu placarde mari, fara zone de piele sanatoasa.

    - eritem rubeoliform (in rujeola si rubeola) - leziuni rosii, congestive, usor reliefate, mici, sub 1

    cm, cu zone de piele sanatoasa.

    - eritem rozeoliform (rozeola sifilitica) - roz, prost delimitat, de dimensiuni mici, cu zone mari depiele sanatoasa intre leziuni.

    - eritrodermiainrosire uniforma a intregului tegument, urmata de descuamare- eritem pasagerdupa expunere la soare, la febrili, dupa unele medicamente

    Este important a se diferentia eritemul generalizat de eritrodermie = eritem intens, frecvent

    infiltrativ, edem cutanat, modificari ale unghiilor; durata este de cateva saptamani si poate asocia

    adenopatie; se intalneste in psoriazis, limfoame, eczeme.Eritemul pasivinclude: acrocianoza, livedo reticular.

    20.Lez elem cu continut solid

    Papulele = mici proeminente ale pielii, circumscrise, cu dimensiuni variabile (sub 1 cm). Pot

    fi rotunde, ovalare, poligonale, ombilicate. Daca au dimensiuni mai mari poarta denumirea de

    placi.Exista mai multe tipuri histologice de papule:

    papula epidermica poate fi prezenta in verucile planepapula dermica cu variantele:

    - edematoase: roz-pal, elastice, partial reductibile la presiune, asociate cu prurit- cu infiltrat celular inflamator: ferme, de culoare rosie sau violet, infiltrate, nereductibile la

    presiune (lichen plan). Pot fi acoperite de scuame sau insotite de prurit intens; gratajul poate duce

    la lichenificarea lor

    - dismetabolice continand un material amorf (lipide, mucine): sunt ferme, asimptomatice, cuevolutie cronica (xantoame)

    papule foliculare corespund unui folicul pilos

    papule miliare - rosii, acuminate si sunt in raport cu glandele si canalele sudoripare

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    10/30

    Noduli cutanati sunt leziuni palpabile cu caracter tumoral sau inflamator; sunt de obicei de

    dimensiuni mari peste 1 cm, rotunzi sau ovalari, fermi, de culoare rosie sau culoare mai putin

    pronuntata. Nodozitatea este denumirea pentru un nodul de 0,5-1 cm. Goma este un nodul ceevolueaza catre ramolisment si ulcerare.

    Vegetatiile sunt leziuni palpabile determinate de proliferarea anormala exofitica a

    epidermului asociata unui infiltrat celular in derm. Suprafata este foarte neregulata, mamelonata,cu aspect conopidiform; pot fi localizate oriunde, dar domina la nivelul mucoaselor sau in jurulorificiilor naturale. Verucile sunt vegetatii acoperite de scuame hipercheratozice.

    Tumorile cutanate sunt in general solide, circumscrise, de talie variabila, maligne sau

    benigne.

    21.Lez cut cu cont lichid

    Veziculele sunt leziuni vizibile si palpabile determinate de edem intercelular marcat(eczeme) sau necroza keratinocitara (herpes, varicela, zona Zoster); sunt reliefate, translucide, cu

    dimensiuni mici (1-2 mm). Sunt localizate pe zone de tegument sanatos (varicela) sau eritematos

    (eczema); in functie de forma, pot fi: emisferice, conice (acuminate), ombilicate (cu o depresiunecentrala).

    Veziculele evolueaza rapid catre rupere cu formarea unei eroziuni si apoi a unei cruste, catre

    coalescenta cu formarea unei bule sau catre pustule

    Bulele sunt leziuni reliefate cu dimensiuni mari (peste 2 mm pana la cativa cm) cu lichidclar, galben sau hemoragic. Se localizeaza atat la nivelul pielii cat si al mucoaselor bucale si

    genitale; pot fi insotite de prurit si durere locala si evolueaza catre spargere sau catre formarea de

    pustule

    Pustulele sunt leziuni palpabile, de culoare alba sau galbena, care contin o serozitate tulbure

    sau franc purulenta. Dupa localizare, pot fi: foliculare (acuminate, centrate de un folicul pilos; de

    obicei sunt infectioase), nefoliculare (plane, superficiale, adesea amicrobiene; sunt prezente in

    psoriazis pustulos, boala Behet)

    22.Lez elem prin pierd de substanta

    Eroziunea (exulceratia) - pierdere de substanta superficiala, fara interesarea dermului, cu

    fundul plat, bine delimitata, care se vindeca fara cicatrice.

    Ulceratia - pierdere de substanta profunda, interesand dermul, cu conturul bine sau prostdelimitat, care se vindeca cu cicatrice. Fundul poate fi rosu, galbui (fibrinos) crustos sau negru

    (necroza). La o ulceratie ne intereseaza forma, dimensiunile, profunzimea, aspectul marginilor,

    secretiile existente. O forma particulara este afta, de obicei rotund-ovalara, bine delimitata, cu

    fundul galbui.

    Ulcerul - pierderea de substanta cu caracter cronic, fara tendinta la vindecare, de obicei de

    cauza vasculara. La persoanele diabetice pot apare ulcere atone, cu marginile taiate drept, pe

    zonele hipercheratozice plantare, pe locurile de presiune, avand cauza neurologica.

    Fisura - eroziune sau ulceratie liniara, la nivelul pliurilor, la nivelul palmelor si plantelor. Oforma particulara este ragada.

    Excoriatia - lipsa de substanta posttraumatica acoperita de cruste hematice.

    Sancrul - eroziune sau ulceratie la locul de inoculare a unor infectii contagioase

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    11/30

    23.Deseuri cutanate

    Scuamele sunt leziuni vizibile aparute spontan sau dupa grataj;

    - pot fi independente sau asociate cu alte tipuri de leziuni (ex. Eritemato- scuamoase)

    - se detaseaza de la nivelul pielii;Dupa aspect de disting:

    - scuame cu aspect pitiriaziformfine, albicioase, faramicioase, putin aderente- scuame scarlatiniformecare se detaseaza in lambouri- scuame ichtiasiforme neregulate, poligonale, foarte uscate- scuame psoriaziforme sunt albe, stralucitoare, de marime variabila, aderente; gratajul cu o

    chiureta detaseaza un fragment in lamela (semnul bujiei)

    - scuame folicularede talie mica, la nivelul unui folicul pilos.Crusta este rezultatul uscarii unui exudat seros hemoragic sau purulent la nivelul

    tegumentului ca un stadiu evolutiv al altor leziuni (bule, vezicule, pustule)

    Escara este o necroza epidermica determinata de ischemie cu aspect de depozit negru,aderent, incastrata in tesutul din jur.

    Gangrena - necroza tisulara de origine vasculara sau infectioasa. Poate fi uscata si neagra

    sau sub forma unei bule cu un lichid rosiatic, sub care exista tesut negru.

    Sfacelul este un depozit necrotic rezultat sub actiunea agentilor microbieni.

    24.Semiologia fanerelor

    Unghiile pot prezenta modificari determinate de patologia proprie dar si in cadrul unor boli

    generale. Culoarea normala, roz-sidefie, devine violacee in bolile cianogene sau alba, fara lunulain unele ciroze hepatice. Unghiile bombate in mod patologic apar in hipocratismul digital, cu

    modificarea falangei distale. Unghiile subtiri, fragile, plate sau concave apar in unele anemii, iarunghiile ingrosate, sfaramicioase, opace, care se rup si se desprind de pe patul unghial suntobservate in starile carentiale importante, aspect numit onicoliza.

    Modificarile parului pot afecta ciclul sau tipul pilar. Alopecia este caderea permanenta a

    parului, care poate avea cauze locale, dermatologice sau generale la care se adauga tratamentele

    citostatice. Caderea prematura a parului capului se numeste calvitie, avand de obicei cauzehormonale sau constitutionale. Hipercricoza reprezinta dezvoltarea exagerata a parului in zone

    normal piloase pentru sexul si varsta respectiva. Hirsutismul este o dezvoltare exagerata a

    pilozitatii pe zonele normal glabre (la femei imbraca aspectul virilismului pilar). Canitia

    reprezinta albirea precoce a parului, care are de obicei cauze constitutionale.

    25.Sem infectiilor cutanate

    -pot avea cauze locale strict dermatolog dar pot aparea si pe fonsul unor bloi generaliz

    favorizante

    Stafilococii cutanate-loazliz pilosebacee la nic glandelor sudorip, unghiilor ..Un punct rosudureros in jurul unui fir de par

    Orgeletul este o foliculita a genelor , iar sicozisul este o fol profunda cu form unor nodozitati

    inflam si dureroase de dim unui bob de mazare

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    12/30

    Hidrosadenita intereseaza gl sudoripare apocrine in reg axilara.

    Piodrmita le loc la niv partilor descoperite in urul unor plagi infectate

    Streptocociile cutanate au forme eritematoase, buloase , erozive, ulceroase, papuloase.Incazul streptocociilor eritematose intra erizipelul si limfangita.

    Virozele cutanate sunt:-epidermoviroze hiperplazice includ verucile si vegetatiile veneriene-epidermiviroze degenerativeinclud moluscum contagiosum-epidermoneurovirozeherpseul si zina zoster-aftoza bucala poate interesea muc genitala

    26.Dermatoze alergice

    Urticaria si agioedemulr alerg cu ev acuta sau cronicaUrticariaap brusca a unor lez reliefate , eritematoase si pruriginnoase care nu lasa cicatrici.,

    loz pe trunchi si membre.

    Anafilaxia r aleg mediata de IGE in care apar manif cutanate , resp , cardiovasc ,

    gastrointest.Ecmezasindr cutanat alergic caract printr o eruptie care apare in pusee , cu tend de extindsi cronicizare.

    27.Fact impl in prod si intret edemeloredem inflamator cunedeme localizate

    Edemul reprezinta retinerea de apa si sare in interstitiu. Edemul poate fi generalizat sau

    localizat, iar clinic se descriu mai multe stadii ale edemelor:- stadiul de preedem - este pus in evidenta clinic numai pe seama cresterii in greutate a

    pacientului si a testului bulei de edem.- stadiul de edem subcutanat, determinat de acumularea a cel putin 4-5 l de lichid in spatiul

    interstitial, etapa in care semnul godeului. Edemul subcutanat are evolutie ascendenta de laregiunea retromaleolara, pretibial, sacrat, perete abdominal;

    - starea de edem seros cand s-au acumulat 5-7 l de lichid cu aparitia retentiei lichidiene in

    seroase (pleura, pericard, peritoneu);- edem visceral apare cand retentia de lichid depaseste 15 l si se manifesta prin acumularea

    lichidului in interstitiul organelor parenchimatoase realizand anasarca.

    Edemul cardiaceste un edem simetric, dur, rece, cianotic, care lasa cu dificultate godeu. Seinsoteste de alte semne de insuficienta cardiaca: jugulare turgescente, hepatomegalie de staza,reflux hepatojugular, cianoza generalizata.

    Edemul nefritic are o patogenie complexa, incomplet elucidata, dar se pare ca factoruldeclansator ar fi retentia de apa si sare. Edemul nefritic apare adesea peste noapte, este

    localizat initial retromaleolar si palpebral. Se poate generaliza..

    Edeme prin hipoproteinemie- Edemul nefrotic se defineste printr-o proteinurie de peste 3,5 g/24 ore. Ca urmare se

    inregistreaza o scadere a proteinelor serice si, in consecinta a presiunii coloidosmotice. Edemuleste moale, alb, pufos, aparand initial decliv (in raport cu pozitia pacientului). Se generalizeaza

    rapid, ajungand la anasarca.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    13/30

    - Edemul din ciroza hepatica este un edem produs prin scaderea presiunii coloidosmotice fiind ca

    si in edemul nefrotic moale si lasa cu usurinta godeu.

    - Ascita din ciroza hepatica apare pe de o parte prin scaderea presiunii coloidosmotice, pe de altaparte prin cresterea presiunii in sinusoidele hepatice datorita compresiunii prin nodulii de

    regenerare.

    - Edemul carential apare dupa un aport proteic de lunga durata. Edemul este moale, alb, pufos siapare initial la nivelul extremitatilor inferioare. Cauze endocrine de edem

    - Edemul din sindromul premenstrual apare la femei tinere, inaintea menstruatiei. Este

    determinat probabil de un raport estrogeni/progesteron inadecvat.- Edemul din hipotiroidie (mixedem) apare pretibial si periorbital si pare a fi legat de scaderea

    tirozinei circulante.

    - Edemul iatrogen apare dupa administrarea unor medicamente sau solutii

    Edemul alergic este declansat printr-o reactie de hipersensibilizare de tip I si este localizatla fata si membre. Se poate asocia cu lacrimare, coriza, spasm glotic, bronhospasm, greata,

    varsaturi, diaree. O forma particulara este edemul Quincke in care este interesata buza superioara

    (buza de tapir), dar se poate produce si edem al cailor respiratorii superioare ce poatedetermina senzatia de asfixiere Edemul localizat apare prin cresterea permeabilitatii capilare regionale fara modificarea

    volumului plasmatic si fara retentie renala de apa si sodiu.

    - Edemul infectios circumscris portii de intrare a unui agent microbian. Este insotit de modificaritegumentare: roseata, tumefactii si caldura locala.

    - Edemele din obstructiile venoase sau limfatice sunt localizate in tesutul aferent vaselor

    obstruate.

    32.Elemente semiologice imp ale deshidratarilor

    =def combinat de apa si sodiu , dar este incomplet deoarece se realiz defapt o reducere de

    volum.Cel mai frecv ap pierd de apa si sodiu la niv tract gastrointest piele si rinichi.

    Pierderi cut apar in transp abundente sau arsuri intinse.Pierderi mari de apa si NA apar in

    urina in faza poliurica a insuf renale acute , dupa tratam diuretice , in diab zaharat .La anamneza apar varsaturi , diaree, poliurie , transp .Muc bucala si buzele sunt uscate ,

    uneori cu dep maronii.Bolnv sunt oligurici iar prob de lab evid cresterea conc prot plasmatice si

    a hematocirtului.

    33.Malnutritia protein-calorica

    = apar in codn unui aport proteic si energetic inadecvat fata de nec metabFormele primare apar dupa o alim insuf cantitativ sau calitativ de lunga durata

    Formele sec apar in cond exist unor stari patolog :maldig, malabs , eteropatii , sindr nefrotice

    , diab zaharat , etc

    In formele mod se pierde predom tes adipos dar si musc cu scad cap de munca.In forma severa apar modif organice evidente.Apar edeme hipoproteice , albe , moi , uneori

    insot de acum lichid peritoneale si pleurale.Pielea este lipsita de elasticitate , zbarcita , asezata

    direct pe rperele oasoase.sunt afect si muschii respiratori bolnav fiind dispneici La tub dig seinstal o scad a secr si inmultirea florei bacteriene iar mus intest are tendinta de atrofie.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    14/30

    34.Tipuri de obezitate si consec ei.

    Obezitatea este o afectiune cronica ce consta in cresterea cantitatii de tesut adipos dinorganism. Actual se utilizeaza indicele de masa corporala (BMI) pentru a defini o persoana ca

    fiind obeza. BMI stabileste o legatura intre inaltimea persoanei (exprimata in m2) si greutate in

    Kg. OMS defineste obezitatea in functie de BMI astfel: preobezitate (BMI intre 25-29,9),obezitate clasa I (BMI intre 30-34,99), obezitate clasa II (BMI intre 35-39,99), obezitate clasa III(BMI>40).

    Poate determina: HTA ,diab zaharat , boli cardiovasc , manif art de tip artrzic, insuf venoasa ,litiaza biliara , probleme psihologice.

    36.Definiti si exempl sindromul miopatic

    = afectarea struct si functiei fibr musc prin perturb inervatiei sau fluxului sangvin sau prin lez ale

    elementelor tes conj propriu .

    Pot fii :distrofii musc, miopatii congenitale , boli de colagen ,miotonia , paralizii periodice,srcoidoza. Etc.

    38.Osteoporoza

    Osteoporoza este o boala sistemica scheletica in care scaderea masei osoase si deteriorarea

    arhitecturii tesutului osos determina cresterea fragilitatii osoase si susceptibilitatea la fracturi.Osteoporoza poate fi determinata fie de cresterea rezorbtiei osoase, fie de scaderea ratei de

    formare a osului.

    Cele mai frecvente localizari sunt la nivelul coloanei vertebrale, colului femural, extremitatii

    distale a radiusului si oasele carpiene.

    - Osteoporoza vertebrala incepe cu subtierea corticalei, dupa care scade si numarul de travee.

    Cedarea platoului permite hernierea nucleului pulpos in corpul vertebral, iar a marginilorconduce la fracturi sau tasari de corpuri vertebrale. Localizarile dominante sunt in zona toracica

    si lombara, iar daca sunt multiple, asistam la reducerea taliei pacientului si aparitia cifoscoliozei.

    Subiectiv apar dureri dorso-lombare nocturne si mai ales la efort si ortostatism prelungit.- Osteoporoza colului femural este asimptomatica pana in momentul fracturii.

    - Osteoporoza extremitatii distale a radiusului si oaselor carpiene determina fracturi dupa

    traumatisme minime.

    Principalele forme etiologice de osteoporoza sunt cele post menopauza si de varsta, dupa careurmeza formele nutritionale si cele induse medicamentos.

    38.Rahitismul si Osteomalacia

    Rahitismul prin hipovitaminoza D

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    15/30

    Apare datorita carentelor solare si lipsei de aport alimentar. La varsta de 6 luni principalele

    semne apar la nivelul oaselor parietale si occipitale, unde se constata infundarea suprafetei

    externe prin presiune digitala (craniotabes) si intarzierea inchiderii fontanelei anterioare.Supraproductia de tesut osos subperiostal determina proeminenta boselor frontale, care dau

    aspectul de frunte olimpiana, adaugandu-se si reactia din partea celor occipitale, pentru a da

    capului o forma cubica. Semnele toracice apar la varsta de 6-12 luni, primele fiind mataniilecostale, acele hipertrofii vizibile si palpabile ale jonctiunilor condrocostale.Datorita defectului de osificare, de-a lungul insertiei diafragmului se formeaza cu timpul o

    depresiune circulara a peretelui toracic, numita santul Harrison, iar sternul este proiectat anterior

    (stern in carena), incat forma toracelui seamana cu un clopot.

    Sindromul de osteomalacieSe manifesta clinic prin dureri osoase si impotenta functionala, complicandu-se uneori cu

    deformari scheletice sau fracturi. Instalarea este insidioasa, durerile accentuandu-se progresiv,

    pana la intensitati relativ mari. Durerile sunt localizate predominant in regiunea pelvicrurala(inghinocrurale, fesiere inalte si ischiatice), mimand uneori coxartroza deoarece se accentueaza

    in ortostatism si la mers si cedeaza in repaus.

    39.Sindroame tumorale si hipercalcemii neoplazice

    Tum osos pot fii beninge si maligne sau metastatice de la un cancer sit in alte org

    Tumori benign osoase osteofromatoare, cartilaginoase , conunctive, chisturi sauangioane.tum este bine delim de reg radiotransp si inconj de un inel de osteoscleroza care estesep de tes osos din jur

    Tumori maligne oasoasecea mai frecv mielomul multipluPot fii :osteosarcoame , condrosarcoame . simpt princ este durerea osoasa localizata cu

    tumef zonei .

    Tumorile metastatice osoase cel mai fecv afect vertebrele femurul , bazinul , coastele,

    sternul , humerusul.Cel mai des se prod lez osteolitice asociate cu hipercalcmie , hipercalciurie ,o usoara crestere a fosfatazei alcaline.Cele mai frecv manif sunt durerile oasoase .

    Hipercalcemiile neoplazice poate fi data de invazia locala si distructia osoasa prin celtumorale dar poate fii uneori realiz prin mediatori hormonali realizati de celule maligne.

    40.Osteitele

    Osteita fibroasa este dat hipeparatiroidismului sec apare la bolnb cu insuf renala cronica.La

    reali acestei dereglari part in primul rand retentia fosfatilor cu scad cc de calciu ionizat.Alt factor

    este alterearea prod renale de forme active de vit D.Un alt factor poate fii rezistenta scheletului la

    act parathormonului asupra calciului , niv sangvin al horm fiind crescut la bolnva cu insuf renalacrnica.

    Osteomalacia reprez cresterea comp osteoide cu scaderea mineralizarii.Poate proveni dintr o

    mineralizare deficitara sau din cresterea renala a sint de colagen osos.

    41.Osteoartropatia-hipertrofica Pierre marie

    42.Boala Paget

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    16/30

    -este o osteita deformanta foacala sau difuza caract printr o rezorbtie importanta care este

    urmata de o form exagerata de os nou dar cu o struct dezorgan si arhitectura normala.

    Primele cel aectate sunt osteoclastii , obs inmult si marirea lor. Acu ampl mat celular a i cel

    pot aj la 100 de nulcei.-este stim act osteblatica cu form de os nou dar care este dur cu lamele disp dezord , haoticfara resp arhit normale osoase care nu v a rez la solicitarile oasoase fracturanduse usor

    -durerea in funct de localiz poate fi oasoa , articulara sau nervoasa , poate apare o marire a

    calotei craniene , deform oasele facialae sau incurbarea oaselor lungi-teg de acop pe zonele afectate are temp crescuta dat ampl fluxului sangvin din os si partile

    moi.

    43.Anamnez unui bolnav cu suf articulara

    Simptomul major care se analizeaza la anamneza este durerea articulara. Intereseaza care au

    fost primele articulatii afectate, apoi ordinea in care au fost prinse si altele si la ce intervalede timp. Incercam sa stabilim daca durerea este intermitenta sau continua, cu sau fara

    exacerbari. O durere care este prezenta si in repaus sau la mobilizare este de tip inflamator, in

    timp ce durerea dependenta de miscari, pozitie, efort sau mobilizare este de tip degenerativ.

    Dupa gradul impotentei functionale realizate la nivelul articulatiei ne putem orienta privindintensitatea durerii.

    Redoarea articulara este senzatia de intepenire aparuta la mobilizare. Limitarea miscarilor poate fi data de durere, de contractura musculara, de inflamatiatendoanelor si aponevrozelor sau de deteriorarile ireversibile ale articulatiei. Tumefierea articulatiei este insotita de prezenta caldurii locale si de eritemul tegumentar. Deformarile articulare sunt sesizabile, important fiind momentul aparitiei si rapiditatea cu care

    au progresat. Simptomele extraarticulare (respiratorii, cardiace, digestive, renale, generale) se analizeazaatent, putand determina gravitatea bolii.

    Antecedente:

    Personale patologice: patologie infectioasa (ORL - infectie amigdaliana, stomatologica,scarlatina pentru RAA, TBC, endocardita infectioasa, artrite septice-gonococ etc.), anomalii

    metabolice (litiaza renala, nefropatie urica) in guta, manifestari sistemice diverse (dermatologice-purpura, leziuni faciale, renale, digestive), factori profesionali care pot determina (sindrom

    Raynaud la trepidatii) sau declansa simptomatologia (efort fizic, expunere la frig si umezeala).

    Heredocolaterale: patologia ereditara metabolica (guta), boli cu predispozitie genetica(poliartrita reumatoida, spondilita anchilopoetica, bolile de colagen).

    rmareste urmatoarele aspecte: tesuturile moi periarticulare, volumulExamenul obiectiv uarticulatiei, deformarile, sensibilitatea si mobilitatea articulatiilor.

    44.tipuri de lez articulare

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    17/30

    -artrite septice prod de mec imunologice , in care inflam art se vid fara sechele:reum artacut

    -sinovita inflam cronic-infiltrativa a sinovialei care duce la distrug artic si structinconj:poliart reumat

    -entezitele infl si distr treptata a artic fixe cu mobilitate limitata si a ligmaentele si tend

    invecinate cu anchiloza compl si osific acestor struct:spondilita anchielopietica-artrite infect prod de bac koch sai virusuri sunt date de prez ag inf in lichidul si structarticulare:

    -artroze degenerarea cart articul cu reactie din partea osului subcondral , conducand lacompromiterea mec articulare.

    -snovitele- prod de cristale au fen inflam locale intense si ev cornica ce cond la distrug art

    :guta

    45.exam col vertebrale

    Examinarea coloanei vertebrale se face in ortostatism cu capul ridicat si barbia inainte,

    membrele inferioare lipite in extensie si cele superioare pe langa corp. Inspectie: cifoza toracala, scolioza, torticolis, Palparea proeminentelor osoase si a partilor moi. Mobilitatea pentru fiecare segment in parte:- coloana cervicala: menton-stern, occiput-perete, ureche-umar- coloana toracala; perimetru toracic pe linia mamelonara in inspir si expir fortat 7 cm

    - coloana lombara: testul index-sol si testul Schober

    46.Exam mebr superior

    Examinarea mainii se face cu ambele maini pe masa de examen in fata examinatorului

    pacientul stand pe scaun Inspectie (eritem localizat, noduli subcutanati, tumefierea articulara) Durerea articulara provocata Deformari articulare (noduli Heberdeen si Bouchard) Mobilitatea articulara activa si pasiva: flexie-extensie, adductie-abductie, rotatie pentru mana sipolice, abductia si adductia degetelor ,miscarile de opozitie ale policelui.

    Examinarea cotului se face in extensie si in pozitie anatomica cu palma orientata anterior.

    Normal unghi deschis extern valgus fiziologic: 50

    la barbati si 10-150

    la femei

    Se pot observa deformari, tumefactii si palpa proeminentele osoase, capul radial si partile moi. Mobilitatea articulara: flexie-extensie (135

    00

    0sau5

    0), pronatie-supinatie cu cotul flectat la

    900

    fixat pe torace

    Examinarea umarului

    Articulatia cu cea mai mare mobilitate Inspectie, palpare, miscari active si pasive Trei grade de libertate de miscare a articulatiei determina 6 miscari: abductie-adductie,proiectie inainte (flexie), proiectie inapoi (extensie), rotatie interna si rotatie externa.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    18/30

    Tehnica abductie + rotatie externa pacientul atinge unghiul superointern al scapulei opusetrecand cu mana prin spatele capului.

    Rotatie interna + adductie pacientul atinge acromionul opus prin fata capului sau unghiulinferior al omoplatului opus prin spatele toracelui.

    47. Exam membr inferior

    Examinarea articulatiei soldului apreciaza simetria prin inspectie si mobilitatea prin:

    departarea picioarelor (abductia) (N:45 grade), picior peste picior (flexia si adductia), marginea

    externa a piciorului pe genunchiul opus (flexia, abductia si rotatia externa), ridicatul de pe scaun(extensie activa), semnul cheiei (rotatie, flexie, adductie, abductie)

    Examinarea genunchiului se face in decubit dorsal in extensie completa. Se verifica flexia,

    extensia, miscari de rotatie, mobilitatea rotulei.

    Inspectie: genu varum, genu valgum, genu flexum si genu recurvatum. Flexia pasiv sau activ (bolnavul se invita sa stea pe vine). Extensia pasiv sau activ (bolnavul se ridica din pozitia pe vine in ortostatism).

    Mobilitatea rotulei (semnul rindelei-miscarea rotulei in sens craniocaudal determinacracmente).

    Examinarea gleznei si piciorului

    Inspectie picior in valgus sau in varus. Bolta plantara disparuta: picior plat. Haluce deformatinflamator (guta) sau ortopedic (halux valgus). Miscarile in articulatia gleznei: flexie dorsala si plantara. Miscari in articulatia subtalara (subastragaliana): inversiune - ridicarea marginii interne apiciorului si eversiune - ridicarea marginii externe a piciorului. Miscari in articulatia mediotarsiana adductia si abductia antepiciorului.

    Miscari in articulatiile degetelor (flexie si extensie

    48.Sindr de artrita acuta supurata

    -prez bacteriei Neisseria gonorrhoeae in circ sangvina conducand la inf gonococice

    disseminate-b imp a adolesc si tinerilor La anam apar manif clasice:lez cutanate , artrita si pericardita

    49.Sem Reumatism artic acut

    Reumatismul articular acut boala cronica cu(RAA) Boala Bouillaud-Sockolsky este

    evolutie in pusee a copilului si adolescentului cu primul atac pana la 20 de ani, dar cu recidive

    pana la 40 de ani, determinat de infectia cu streptococ beta hemolitic de grup A cu mecanism

    autoimun.Tabloul clinic - criteriile lui Jones de diagnostic a RAA: artrita, cardita, manifestari

    neurologiceCoreea minora Sydenham, manifestari dermatologice (noduli subcutanati Maynetsi eritem marginat), manifestari generale febra 38-39

    0.

    Artrita- caractere:

    - Prinde articulatiile mari, asimetrica (genunchi, pumn, glezna si cot, foarte rar umar si sold

    niciodata coloana). Durata prinderii unei articulatii 3-4 zile

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    19/30

    - Apar fenomene inflamatorii locale (artrite) eritem, edem si impotenta functionala. Uneori

    numai artralgii.

    - Caracter migrator

    - Durata atacului reumatismal 3-4 saptamani cu vindecare fara sechele.

    - Raspunde rapid la medicatia antiinflamatorie.

    50.expl paraclinica a reumat art acut

    A. Probele biologice

    a. In sange Sindromul inflamator nespecific: VSH, fibrinogen, proteina C reactiva, electroforeza (alfa2globuline)

    Sindromul disimunitar- Nespecifice: complement C3 sau hemolitic total, CIC, Test Coombs (anticorpi antieritrocitari,antitrombocitari), gamaglobulinele (electroforeza), imunoglobulinele (imunelectroforeza),

    - Specifici:

    - Factorii reumatoizi (FR) anticorpi de tip IgM fata de IgG seric. Se evidentiaza prin reactia

    Waaler Rose (N:1/32-1/64) prin fixare de hematii sau pe particule de latex (N:1/40). Specifici

    85% in PR si mai redus in colagenoze si boli autoimune.

    - Anticorpii antinucleari (AAN) evidentiati prin imunofluorescenta indirecta (inelar, omogen,

    patat sau nucleolar). Tipuri: Atc anti ADN dublu catenar (nativ) specific LES si Atc anti AND

    histone numiti si factori LE implicati in formarea celulei lupice.

    - Atc anti-SS A (Ro) si anti-SS B (La)sindrom Sjogren.

    - Atc anti-Scl 70Scleroza sistemica progresiva.

    - Atc anticentromerSindrom CREST.

    - Atc anti Jo-1Polimiozita.

    - Atc anti-U1-RNPSindrom Sharp.

    3. Teste pentru evidentierea infectiei streptococice (RAA): exsudatul faringian, titrul ASLO >

    330 ui

    4. Antigenul HLA-B 27 util in diagnosticul spondilartritelor seropozitive

    5. Acidul uric seric si urinar util in diagnosticul gutei

    b. Examenul lichidului articular(citologic, bacteriologic, biochimic)

    c. Biopsia membranei sinoviale(PR)

    B. Explorari paraclinice: examen radiologic articular conventional, CT articular, RMN,

    scintigrafia osteoarticularaC. Consulturi interdisciplinare(examen ORL, oftalmologic, cardiologic, pneumologic)

    51.Caracte ale suf in Pliartrita reumatoida

    Poliartrita reumatoida (PR)Artrita reumatoida

    Frecventa la femei 35-50 de ani

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    20/30

    Cauza bolii necunoscuta: factor genetic HLA DR4 si DR1, factori infectiosi, endocrini siautoimuni

    Artrita se caracterizeaza prin:- prinderea articulatiilor mici ale membrelor cu caracter proximal

    - caracter simetric si intensitate crescuta la mana dominanta

    - durata prinderii articulare crescuta 6 saptamani - 2 luni- se insoteste de redoare matinala si impotenta functionala- initial fenomene inflamatorii locale (eritem, tumefiere) si in timp fenomene destructive

    articulare cu deformari, deviatii si anchiloze.

    Manifestari extraarticulare:

    - Noduli reumatoizi subcutanati

    - Afectare pleuropulmonara (pleurita sau pleurezie cu lichid redus sau fibroza interstitiala difuza)

    - Afectare cardiaca (pericardita, miocardita, endocarditainsuficienta aortica)

    - Afectare oculara pol anterior (irita, iridociclita, scaderea secretiei lacrimale).

    Forme clinice:

    - Sindromul Felty: PR + splenomegalie + adenopatii + citopenie sanguina- Forma juvenila de PR: febra, hepatosplenomegalie, adenopatie, eruptie petesiala.

    Forme paraclinice:

    - Sindrom de inflamatie nespecifica + anemie normocitara normocroma sau hipocroma

    - Specific FR > 1/64-W Rose sau 1/40 Latex (forme seronegative primii 2 ani)

    - Radiografia articulara arata in evolutie: pensarea spatiului articular, distrugeri articulare si

    anchiloze cu deformari si devieri. Uneori se face CT si RMN.

    - Examen lichid articularspecific Ragocite

    - Biopsia sinoviala leziuni specifice.

    52.Afectarea mebr suoerior in poliartr reumatoida

    La mana sinovita artic interfalag prox , degetele au asp fuziform

    -artic metacarpofalag sunt tumefiate , calde si dureroase-artrita metacarpofalang aintreneaza o flexie in articulatie cu subluxatia anterioara a bazei

    primei falange si devierea cubitala a deget

    -deg 2 si 3 se fix cu artic interfalang prox in extensie si cea dist in flxie

    -mana este fixata intr o usoara pronatie

    Articulatia cotului:

    -apare tumef post si limitarea misc de flex si ext . In formele constituie amtebratul este fixatin semiflexie si pronatoe . Umarul este prins tarziu caract prin blocarea dureroasa a lui

    53.Afectarea mebr inf in poliart reumatoida

    Artic piciorului :

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    21/30

    -primele afect su art metatarsofalangcea mai frecv astragalo scafoidiana care duc la prabusboltei pic.Talpa devine plata cu dif de mers..Gleznele sunt tumefiate si fixate cu o usoara eversie

    a picGenunchii frecv afect chiar la debut gen este globulos , cald , dureros atat prin fen

    inflamatorii cat si dat acum de lichid cu soc rotulian prez.

    -durerile se acc la mobilizSoildul este prins tarz cu dureri la mers

    54.Manif extraartic in poliartrita reumat

    -apar noduli reumatoizi subcutanati pe suprafetele de extensie extraarticulare in vecinat

    burselor si tendoanelor.

    -au 1 3 cm sunt fermi , nedurerosi si adera rar la periost , tendon sau recile tendinoase.

    -pleura poate fi afect cu ap unei pleurezii de ob bilat si indolore cu lichid putinFibroza intertitiala pulmonara difuza apare tz

    -pericardita apare rar asociata de ob cu pleurezia .In mioc se pot forma noduli reumatoizi resp

    de tulb de ritm si de conducere.Exam oculara este nec doarece apr afect ale polului ant al ochiului

    Sindr FELTY REPREZ ASOC POLIART REUM CU SPLNOmegalie , adenopatii si

    citopenie sangvina

    55.Explorarea unui bolnv cu poliartrita reumatoida

    Vsh , prot c reactiva , fibrinogenul crescuteSindrom anemic de tip normocitar

    Prez fact reumatoid la un titru mare 1/80poliartrit reum este seropozitivaUneori apar si anticoorpi antinucleari dar cu anticorpi anti ADNdublu catenar si complement

    sric normal.Radiograf artic este nec in stadiile avnsate cand apare ingust sp articular , eroziuni marginale

    si geodele.

    56.Care sunt spondilitele seronegative si cum se caract

    Spondilartritele seronogative reprezinta un grup de atropatii inflamatorii cronice care secaracterizeaza prin afectarea frecventa a coloanei vertebrale si a articulatiilor sacroiliace si

    absenta FR.

    Antigenul de histocompatibilitate HLA B27 este prezent la majoritatea cazurilor cu angrenare

    familiala Manifestari extraarticulare frecvente (oftalmologice, pleuropulmonare, cardiace) Artropatiile inflamatorii periferice sunt diferite de cele din PR in sensul afectarii asimetrice aarticulatiilor mari, predominant la membrele inferioare.

    Sunt spondilita anchielopoietica, sindr Reister-Fiessinger-Leroy, spondilitele enteropatice,artropzatia psoriazica si sindr Behcet.

    57.Descrieti afecat coloanei in spondilita anchielopietica

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    22/30

    Spondilita anchilozanta afecteaza predominant coloana vertebrala. Procesul inflamator

    debuteaza frecvent la nivelul articulatiilor sacroiliace si progreseaza ascendent.

    Spondilita anchilozanta evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza a coloanei vertebrale siare frecventa crescuta la barbati.

    HLA B27 este prezent la 90-95% din pacienti.

    Tablou clinicSubiectiv

    - durere lombara cu aspect inflamator (sciatica in bascula)

    - 20% artrite periferice localizate la sold si genunchi - forma periferica sau scandinava

    - talalgiile care sugereaza prezenta entesopatiei si sunt determinate de fasciita plantara sau

    tendinita achiliana.

    Obiectiv

    - durerea spontana si la presiune (semnul trepiedului si manevra Eriksen) pe articulatiile

    sacroiliace si regiunea calcaneana

    - diminuarea mobilitatii coloanei vertebrale de jos in sus: lombara (index-sol, Schober), toracala

    (circumferinta in inspir si expir) si cervicala (menton-stern, occiput-perete, ureche-umar, miscari

    de rotatie ale capului). Final-coloana complet rigida: pozitia de schior (bolnavul nu mai vede

    cerul).

    58.Care sunt elem semio majore in sindr Reiter , sindr bhcet si artrita psoriazica.

    Sindromul Reiter este o artropatie inflamatorie care apare ca urmare a unei infectii enterale sauurogenitale.

    Debutul este de obicei febril, cu artrita, diaree, uretrita sau cervicita, conjunctivita simanifestari cutaneomucoase. Diareea precede artrita cu aproximativ o luna de zile si se vindeca

    fara sechele. Uretrita poate fi prima manifestare a bolii sau apare dupa sindromul diareic,manifestarile sugestive fiind disuria, polachiuria si secretia uretrala mucoasa sau mucopurulenta.

    Artrita domina tabloul clinic al bolii, fiind de obicei o oligoartrita asimetrica cu debut acut.

    Articulatiile cel mai frecvent afectate sunt genunchii, gleznele, pumnul si degetele de la picior,

    care sunt tumefiate, rosii, calde si foarte dureroase.La nivelul mucoasei bucale si genitale apar ulceratii nedureroase, iar pe piele se observa

    leziuni hipercheratozice pe palme, plante si periunghial.

    Artrita psoriazica reprezinta asocierea leziunilor de psoriazis cu leziuni de artrita

    seronegativa. Este o afectiune mai frecventa la barbati.

    Artropatia psoriazica asociaza leziunile de psoriazis la:

    - afectarea articulatiilor interfalangiene distale + psoriazis unghial

    - afectarea articulatiilor mari genunchi, sold, glezna (25%).- afectarea coloanei vertebrale de tip spondilitic in 23% din cazuri, uneori numai cu afectareaarticulatiilor sacroiliace.

    Sindromul Behet este o afectiune dermatologica caracterizata printr-o aftoza bipolara

    bucala si genitala, alaturi de o afectare oculara. Afectarea articulara este redusa la 30-40% dincazuri si are caracterul celei din Sindromul Reiter.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    23/30

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    24/30

    62.Ce probe de lab sunt necesare pt diag lupusului erit sistemic

    VSH , LES , Test Coombs , VDRL , examene de urina , uree creatinina , teste hematologice

    63.Afectarea cutanata in sclerodermii

    Sclerodermia este oboala cronica a tesutului conjunctiv caracterizata prin obliterareaarterelor mici si capilarelor, fibroza si leziuni degenerative care intereseaza pielea si posibil unele

    viscere. Este frecventa la femei intre 25-50 de ani

    Etiopatogenie necunoscuta - implica factori nervosi, imunologici, toxici, genetici.

    Manifestarile la nivelul pielii (dermatologice)

    - Initial leziuni de tip inflamator si in final de fibroza si atrofie cutanata

    - Degetele mainii se subtiaza si isi pierd mobilitatea si in formele avansate pe pulpa degetelor se

    observa zone de necroza, ulceratii sau cicatrici stelate si chiar scurtarea falangei distale (in

    muscatura de soarece)

    - Fata cu aspect de icoana bizantina: imobila, stergerea pliurilor tegumentare de pe frunte, nas

    subtiat, fin, buze stranse cu pliuri radiale ce impiedica deschiderea larga a gurii (aspect de punga

    cu pliuri radiale - microstoma)

    In formele avansate procesul atinge trunchiul si abdomenul. Tegumentele membrelor

    inferioare sunt mai rar afectate.

    64.Atingerile viscerale in sclerodermii

    Tub dig cu red peristaltism pt ca in final esofagul sa fie aperistaltic caomparat cu un tub de sticla.

    Manif pulm caract de fibroza interst difuza si afect endot vasc pulm.Aparw un sindr pulm fnct

    restrictiv cu alterarea transferului gazos si membra alveolo pulm , bolanvii sunt dispneici si

    cianotici.,Treptat se inst HTA pulm cu cons asupra cordului drept.

    Afectarea cardiaca se mainif prin tulb de ritm si cond , dureri de tip anginos si insuf cardiaca.

    Rinichiul sufera prin afect arteriolare organice si hiperreactivitate vasocontrict cu red flucului

    sangvin mai ales in zona corticala . apare proteinuria si hipertens arteriala sistemica , in final

    insuf renala cronica.

    65.Explorarea unui bolnav cu sclerodermie

    VSh , fibrnogenul si prot c react crescutaAnemia apre frecvent putand fii data de hemoliza imunologica , sangerari gastrointestinale ,

    deficite de abs ale vit b 12

    Fact reumatoid este prez la un sf din cazuri , iar atc antinucleari la jumate.

    Apar atc antitropoizomeraza , antinucleolari , anticentromer , antiribonucleoproteina nucleolara

    u 3

    Uneori atc anticolagen 1 3 4

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    25/30

    66.Sindr Sjogren

    Sindromul Sjogren se caracterizeaza prin inflamatia cronica a glandelor salivare si lacrimale

    ce duce la o scadere a secretiei lor exocrine cu producerea de cheratoconjunctivita si xerostomie.

    Afecteaza femeile in jur de 50 de ani.Clinic apare:

    - scaderea secretiei lacrimale determina senzatia de uscaciune a ochilor, de arsura, cufotosensibilitate si dificultati la deschiderea lor.

    - scaderea secretiei salivare se exprima prin senzatia de gura uscata, cu dificultati de masticatie

    si deglutitie si necesitatea de a bea lichide in timpul mesei.- afectarea altor secretii apare la aproape jumatate din cazuri, exprimata la nivelul mucoasei

    nazale (scaderea mirosului), uscaciunea gatului, modificarea vocii si tuse cronica prin uscaciunea

    traheei.

    - afectare renala, gastrita atrofica, hepatosplenomegalie (CBP si HCA)

    Tablou biologic: teste de inflamatie nespecifica crescute, crioglobulinemie mixta, specific

    (atc anti SS-A, atc anti SS-B, atc anti SS-C specifici pentru formele secundare sau PR)

    67.dermatomiozita si polimiozita

    Polimiozita este o boala inflamatorie nesupurativa a muschiului scheletic cu mecanism de

    producere imunologic si cu predispozitie genetica.

    Tabloul clinic este dominat de miopatie- Poate afecta orice muschi si se manifesta prin astenie musculara, durere, scaderea fortei

    musculare instalata lent.

    - Afecteaza simetric si initial segmentele proximale ale membrelor (centuri) si determina

    dificultati la urcatul si coboratul scarilor, ridicatul mainilor, ridicarea capului, disfonie, disfagie,dificultati respiratorii

    Dermatomiozita reprezinta asocierea manifestarilor tegumentare la suferinta musculara.

    Manifestarile musculare sunt dominate de disfunctia musculara cu senzatia de slabiciune

    importanta. Initial musculatura este tumefiata, dar cu timpul apare atrofia asociata cu contracturi

    si cu calcinoza.

    Leziunile tegumentare se prezinta ca rash in ochelari localizat la fata, periorbital si la buza

    superioara cu edem al pleoapelor de culoare rosie violaceu liliachie. Mai rar apare pe fata de

    extensie a antebratelor, dosului mainii, genunchi, glezne sau pe gat si in zona decolteului ca un

    sal.

    Prin dilatarea anselor capilare patul unghial devine hiperemic, iar periunghial apartelangiectazii. La multi bolnavi apar in tesuturile moi calcificari.

    Manifestarile articulare sunt reprezentate de artralgii sau artrite neerozive, localizate la

    nivelul articulatiilor mari sau mici, uneori cu caracter simetric.

    Disfagia superioara cu regurgitarea pe nas a alimentelor si lichidelor si frecvent accese de

    tuse datorita aspiratiei continutului bucal sunt date de afectarea musculaturii faringiene si a

    esofagului superior.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    26/30

    68.Boala mixta a tes conjunctiv

    Boala mixta a tesutului conjunctiv este o entitate clinica controversata care contine

    elemente clinice specifice pentru Lup erit Sist , Sclerodermie ,dermatomiozitasi PoliartReumat.

    Specific este prezenta anticorpilor circulanti antiribonucleoproteina nucleara nRNP,

    prezenti in ser la tritru inaltTest specific de diagnostic (si teste specifice bolilor inrudite).Etiologie necunoscuta, mecanism autoimun fecventa crescuta la femei tinere.

    Tablou clinic polimorf cu elemente din aceste boli: sindrom Raynaud, leziuni cutanate ca in

    sclerodermie sau LupEritSsist, poliartralgii sau artrite ca inpoliart reumat dar nu lasa sechele,polimiozita cu crsterea enzimelor musculare, specific afectarea pulmonara cu dispnee de efort si

    durere de tip pleural se confunda cu astmul bronsic, rar afectare cardiaca, renala si nervoasa.

    69.prin ce se caract o artrozza

    Bolile artrozice se caracterizeaza prin deteriorarea cartilajului articular insotita de cresterea

    activitatii osului subcondral cu aparitia de productiuni osoase (osteofite = ciocuri). Cea maifrecventa suferinta reumatica a varstnicului 55-75 ani. Mai frecventa la femei F/B = 2/1

    Etiologie necunoscuta (varsta, solicitarea mecanica)

    Anatomopatologic are loc distrugerea cartilajului articular, deteriorarea osului subcondral cumicrofracturi si formarea de osteofite (proliferari marginale de os).

    Tablou clinic:

    - Semne si simptome de obicei localizate la una sau doua articulatii.

    - Durerea articulara este de tip mecanic, apare dupa efortul fizic, se atenueaza prin repausul

    articulatiei si este agravata de frig si umezeala.

    - Redoarea articulara este prezenta dupa repaus prelungit si de obicei dispare dupa 10-15 minute

    de mobilizare a articulatiei.

    - Impotenta functionala este accentuata in perioadele de acutizare.

    70.Artrozele mebr inferior

    Artroza primei articulatii metatarsofalangiene a halucelui la femei halux valgus cudeviere externa

    Gonartroza (artroza genunchilor): frecventa la femei, hidartroza + deformari (genu varum,

    genu valgum), semnul socului si semnul rindelei, dureri la flexia si extensia piciorului, mers

    dificil si dureros pe teren plat, instabil.

    Coxartroza (artroza soldului): frecventa la barbati, durere la urcatul si coboratul scarilor,uneori scurtarea membrului inferior, semnul cheiei pozitiv.

    Examinarea articulatiilor sacroiliace: palpare pe linia articulara sau manevre indirecte:

    semnul trepiedului si manevra Eriksen (apasare puternica pe spinele iliace anterosuperioare cubolnavul in decubit dorsal).

    71.Artrozele mebr superior

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    27/30

    - Artrozele interfalangiene distalenodulii Heberdeen

    - Artrozele interfalangiene proximalenodulii Bouchard

    - Artrozele la nivelul primei articulatii carpo-metacarpocarpiene (rizartroza)

    - Cotul si umarul rar afectate deoarece nu exista presiuni asupra cartilajului

    72.Artrozele vertebrale

    Artroza coloanei vertebrale - localizare la nivelul zonelor de maxima mobilitate a coloanei

    vertebrale (C5, T8, L3). Poate determina artroza disco-vertebrala cu producerea herniei de disc

    sau artroza articulatiilor intrapofizare uneori cu eroziuni cartilaginoase si alunecari anterioare a

    corpilor vertebralispondilolisteza.

    Spondiloza (Spondilartroza) cervicala

    - Intereseaza vertebrele C5-C6 si mai rar C2-C3 si C3-C4.

    - Clinic apare: sindromul de insuficienta circulatorie vertebro bazilara Sindromul Barre-Lieou,

    durere cefalee occipitala, ameteli si chiar vertij, tulburari vizuale - rare

    Spondiloza (Spondilartroza) dorsala- La copii si adolescenti are aspectul Bolii Scheuermann (indusa de mici necroze ale corpilor

    vertebrali cu modificari de inaltime a corpilor vertebrali sau hernii discale intraspongioase -

    noduli Schmorl)

    - La batrani - Spondiloza hiperostozanta - formarea de punti osoase cu aparitia cifozei

    Spondiloza (Spondilartroza) lombara

    - Durere lombara de tip radicular de tip lombosciatica (durere acuta iradiata pe traiectul nervului

    sciatic in functie de radacina afectata).

    - Specific Manevra Lasegue sau semnul de elongatie al sciaticului pozitiva.

    - Manevre specifice pentru stabilirea localizarii compresiei: reflex rotulian modificat

    interesarea L3-L4, reflex achilian modificat interesarea S1, mers pe varfuri imposibil + durere

    in calcai si deget 5interesarea L5-S1, mers pe calcai imposibil + durere in haluce interesarea

    L4-L5.

    Paraclinic diagnosticul se pune radiologic sau prin examen RMNpentru interventie

    chirurgicala.

    73.Guta

    Guta este o suferinta cu determinism genetic sau castigata a metabolismului acidului uric.

    Clinic bolnavii pot prezenta: episoade recurente de artrita acuta, nefropatie interstitialacronica, litiaza renala, depuneri tisulare periferice (tofi gutosi)

    In evolutie prezinta 4 stadii: faza de hiperuricemie asimptomatica, artrita acuta gutoasa,

    perioada intercritica 1-5-10 ani, guta cronica tofacee

    Artrita acuta gutoasa

    - Apare numai la 5% din bolnavii cu hiperuricemie asimptomatica

    - Declansat de ingestia de alcool, exces alimentar, traumatisme.

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    28/30

    - 85-90% debut monoarticular, articulatia cel mai frecvent afectata fiind articulatia MTF a

    halucelui. In ordine descrescatoare mai pot fi afectate glezna, calcaiul, genunchiul, pumnul,

    degetele mainii, cot

    - Debut exploziv in plina sanatate de obicei noaptea cu durere foarte mare ce trezeste bolnavul

    din somn.

    - Articulatie calda, rosie, tumefiata cu aspect pseudoflegmonos.

    - Regreseaza integral pacientul fiind recuperat complet.

    Guta cronica tofacee

    - Se constituie la 10-11 ani dupa primul atac de guta.

    - Localizarea clasica a tofilor gutosi este la nivelul pavilionului urechii, epiglota, corzi vocale,

    cartilaj aritenoid, aorta, SNC.

    - Nefropatia urica se prezinta sub 2 aspecte: Nefropatia cu urati de tip interstitial prin depunere

    de acid uric in interstitiul renal, care in timp duce la IRC si Litiaza urica caracterizata prin

    formarea de calculi urici in arborele pielocliceal.

    74.Ce tipuri de af ale vas limfatice cunoasteti

    Limfangitainflam vas limf prod de stafilococi sau strep piogeni.

    Daca den infesct dep vasul limfatic si se ext spre tes din jur va duce la ap unui edem cald ,

    indurat , dureros , ci eritem cutanat , asp numit celulita difuza

    Dilatatia vas limf caract limfangiectaziile si limfangioamele care insotesc edemul limfatic al seg

    afectat

    Obstructia vas limfatice det de asem edem limfatic cele mai frecv cauze fiind invazia neoplazicaa grup ganglionare de drenaj sau interv terapeutie asupra acestora.

    75.enumerati cauzele comune ale limfadenopatiilor

    Infectii:

    -virusuri :virus citomegalic, varicela rubeola-bacterii:streptoc, stafiloc, almoneellla

    -fungi :hitoplasmoza, coccidioidomicoe.

    -clamidii:limfogranuloma venerum

    -micobacterii:lepra tbc

    -spirochete:sifilis-paraziti:filarioza

    Boli imunologice:polia rt reumat, lupus erit sist, boala serului , dermatomiozitaBoli neoplazice:hemoragii maligne :lucemii , b hodking - metastaze de la dif cancere

    Boli endocrine :hipertiroidia

    76.Adenopatii infectioase

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    29/30

    Adenitele acute cu germ piogeni sunt leg de poarta de intrare printr o limfangita sau se dezvolta

    de la o inf din apropiere.Gangl sunt durerosi , fermi , moderat marit=ri cu tend la aderenta intreei si planurile superficiale si profunde.In lipa trat pot suferi o transf purulenta.

    Tuberculoza ganglionara in reg cervicala dar poate avea orice sediu pana la forme

    genrale.Frecventa adenopat este loc submandibular la unghul mandibulei si reg cervicala inaltaAdenopatiile sifilitice apar in stadiul primar si sec al bolii.Gang fermi mobili , nedur, loz in zonainghinala superoexterna.

    Mononucleoza infectioasa prod de virusul Epstein-Bar .Debut acut febril cu faringita, dupa cu

    adenopatie generalizata.Gangl durerosi spontan si la palpare , elastici , mobili ,.Apare si uneritem cutanat reubeoliform , splenomegalie .

    77.Care sunt princ grupe de gangl pe care ii exam si ce urmarim

    Exam gang se face simetric porninde de la grupul submentonier dupa care capul , gatul , axila si

    reg inghinala.

    Se mai ex si gang epitrohleari , si din sp popliteu care se pot mari in cadrul unor adenopatiigeneraliz.

    Trebe sa se examineze localizarea adenopatiei , nr aprox al gangl , dimensiunile , consistenta ,

    sensib , mobilitatea gangl intre ei sub peiel si pe planurile profune.

    O adenopatie regionala poate avea o cauza locala sau poate fiii debutul unei boli care in evolutieva ddezvoltaa o adenopatie generlizata,

    78.Caractere semiologice imp ale adenopatiilor ganglionare metastatice si care sunt princ

    locuri

    Metastazele gangl se caract prin duritatea gagl si tendita la adernta.

    Localiz anterioara a gagl metastatic orient asupra sediului tumorii primitiv. Localiz cervicalainalta orienteaz spre cavum , amigdale si cav bucala , laringe tiroida.

    Adenopat supraclaviculara st este o metas l dist a cancer subdiafragmatice in sp

    gastrice.Adenopat metast axilare sunt date de neoplasme ale sanului dar pot fi si neoplasmetoracice sau abdominale.Adenopat inghinale metastaice sunt date de ob de cancere abdominale si

    din micul bazin.

    Celelalte tipuri de adenopatii nu au particularitati clinice , apartenenta lor la una din bloi fiindfacuta anatomoclinic.

    79.probl puse de o adenopatie axilara

    Neoplasme ale sanului sau neoplasme toracice sau abdominale.

    80.Probleme puse de o adenoptie inghinala

    Cancere abdominale si din micul bazin

  • 7/28/2019 Subiecte Rez 1

    30/30