subiecte dermatologie

7/24/2019 Subiecte Dermatologie

1/26

SUB 1 STRUCTURA PIELII

Pielea este un nvelis membranos conjunctivo-vascular care acopera corpul n ntregime sicare se continua cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor naturale.Structura macroscopica a pielii

Pielea prezint pe suprafa:

a) proeminene(creste): dermatoglifele sau amprentele digitaleb) cute:-congenitale-corespund marilor pliuri:retroauriculare,inginale,interfesiere, -dob!ndite " ridurile# - cute mari " inginale, interfesiere, plica cotului, etc.# - cute mici " prezente pe toata suprafata pielii si delimitand mici romburi,c)orificii" in functie de diametru:a. mari - corespund cavitatilor bucale, anale, vaginale, nazale#b. mici - pori sudoripari,orificii ale glandelor sudoripare apocrine, foliculi pilosi.

Pielea este cel mai reuorgan din corp ($%-$& 'g la un individ de -* 'gSuprafatapielii la un adult de greutate si inaltime medie este de $,*-$,+ m .!rosimea pielii variaza intre , mm-,* cmCuloareapielii este determinat de :

coninutul de melanin gradul de vascularizaie cutanat diametrul vascular continutul in emoglobina al ematiilor#

Structura microscopica a pielii

A)epi"ermul#este un epiteliu pavimentos stratificat si ortoeratozic,constituit din% tipuri celulare:

eratinocitele - ++/# melanocitele - $/ celule 0angerans si celule 1erel

2tructural,epidermul se compune din:1$ Stratulerminati% (ba&al)# acesta este format din:

-celule alungite, cilindrice, dispuse intr-un singur strat, 3in palisada4#- intre celulele cilindrice, din loc in loc, sunt dispuse celule 0angerans, celule 1erel,melanocite#-celulele stabilesc contacte intre ele prin comple5e jonctionale de tip special numitedesmozomisi se insera pe membrana bazal cu ajutorul altor dispozitive jonctionale numiteemidesmozomi#6a la orice celula, structural e5ista:

nucleul "ovoid, este asezat la baza celulei, in apropierea membranei bazale#membranacelulara$In citoplasma celulara se afla organite ( mitocondrii, aparat 7olgi, ribozomi,reticul endoplasmatic neted, vezicule lizozomale), granule de melanozomi, filamente deeratina#


2/26

- reprezinta $8/ din grosimea epidermului#

'$ Stratul spinos# acesta este format din:- &-$* randuri de celule poliedrice, unite intre ele prin desmozomi, acestia intervenind inprocesul de eratinizare#- fiecare celula prezinta: un nucleuovalar, cu $- nucleoli#citoplasma"dotata cu o retea de tonofilamente ce confera rezistenta la presiuneepidermului#membrana celulara " prezinta mici proeminente citoplasmatice care confera un aspectspinos celulelor, avand rol de crestere a adeziunii intercelulare#($ Strat ranulos:

este situat deasupra stratului malpigian. 9cest strat este format din -% r!nduri decelule cu aspect romboidal av!nd a5ul mare paralel cu tegumentul#-celulele devin turtite,

-conin granulaii de eratoialina#-tonofilamente ntinse la periferie#-nucleu picnotic, alungit.$ Stratul luci":

2tratul lucidum este situat deasupra stratului granulos. 9cesta este un strat clar sirefringent format din celule cu nucleu picnotic sau anucleate. 2tratul lucid, denumit sistrat bariera sau zona bariera, este mai evident la palme si plante.2tratul lucidum si granulos formeaza mpreuna stratul precornos.

*$ Stratul cornos:-acidofil#-alctuit din saci cornoi, cu celule moarte care se elimin una c!te una;< descuamarefiziologic#.-deasupra stratului cornos e5ist un strat fiziologic; pelicula (filmul, mantaua) lipoacidic curol n aprarea pielii.

B) +ermulprezinta:

7rosimea medie a dermului este de $- mm. =ste subtire la nivelul pleoapelor si preputului(,& mm), n scimb este gros la nivelul palmelor si plantelor ( mm).>ermul este format din doua portiuni: o portiune superficiala situata ntre cresteleepidermice denumita dermul papilar, corespunz!nd n cea mai mare parte papileidermice,sialta profunda sau dermul reticular, numita si corion. >ermul papilar cuprinde $?*,iar corionul %?* din grosimea dermului.#celulele "ermului:

fi5e:fibroblastul,istiocitul,mastocitul

mobile-< prin diapedez trec din vase n derm:limfocite @,polimorfonuclear,ematii#fibre:de colagen,elastice,reticulinice


3/26

C) ,ipo"ermul

Aipodermul se gaseste n continuarea dermului de care nu este net delimitat. 2e ntinde nprofunzime p!na la aponevroze sau periost, cu e5ceptia pleoapelor, urecilor si organelorgenitale masculine care nu prezinta ipoderm. Aipodermul este constituit din lobuli adiposidelimitati de tractusuri fibroase care vin din derm.Ane-ele teumentare

9ne5ele cutanate cuprind glandele cutanate si fanerele. 7landele cutanate cuprind glandelesudoripare ecrine, glandele sudoripare apocrine si glandele sebacee. Banerele cutanatecuprind parul si ungiile. 1) cornoase:

a)un,ia:este compusa din doua parti: o parte vizibila - corpul ungiei sau limbul si o parteascunsa sub repliul ungial " radacina. 0unula este portiunea alba a corpului situata nvecinatatea radacinii. Pielea care acopera radacina constituie bureletul ungial a caruie5tremitate libera,foarte eratinizata,se numeste epionicium sau cuticula, pe c!ndregiunea situata sub marginea libera a ungiei se numeste iponicium.Pe o sectiune longitudinala se disting de la suprafata spre profunzime:

- platoul ungial care este ecivalentul stratului cornos al epidermului interfolicular esteformat din celule cornoase,- patul ungial este un epiteliu pavimentos stratificat- urmeaza dermul care n dreptul lunulei si la nivelul zonei de coloratie roza, esteatasat periostului falangei distale.

b) p.rul:este format din doua segmente:- filamentul pilos(tulpina, firul de par propriu-zis)#acesta este alcatuit din straturiepiteliale dispuse de la periferia spre centru:cuticula,corticala si medulara.- foliculul pilos (radacina): prezinta in partea decliva o dilatare numita bulbul firului depar.Cn partea profunda, bulbul prezinta o infundatura numita papila firului de par, in careintra tesut conjunctiv, nervos si un gem vascular.

Birul de par prezinta un musci erector inserat intre bulb si o zona mai ingusta numita3colet4, la nivelul caruia se descid glandele sebacee. 2egmentul de filament dintre colet si

suprafata cutanata se numeste 3infundibul4 si se descide la piele prin 3ostium4. ') lan"ulare:

a$ lan"ele su"oripare:

glomerul secretor profund n derm

canal secretor ce strbate papilele dermice

por sudoriparb$ lan"ele sebacee:

unitate pilo-sebacee unge firul de pr i tegumentul

SUB ' B/LILE PARA0ITARE$PARA0IT/0ELE PIELII


4/26

I +ermato&e para&itare animale

Scabia

Scabiaeste o afectiune parazitara contagioasa data de un acarian " 2arcoptes scabiae,parazit obligatoriu al omului.@ransmitere:

contact se5ual#bani#carti# str!ngere de m!n# obiecte: lenjerie de pat, ecipament sportiv#

9gentul patogen este localizat la suprafaa tegumentului.Perioada de incubatie a scabieieste n medie de $% zile, put!nd varia ntre zile si %-& saptam!ni, perioada n carepacientul este contagios.Clinic:Pruritul reprezinta simptomul principal al bolii e5clusiv nocturn,la locul nepturii seobserva o ridictur papuloas cu o vezicula mrioar.=ruptia din scabie se prezinta sub forma de papulo-vezicule si leziuni datorate gratajului

reprezentate de escoriatii si cruste.

Le&iunile "e scabie au locali&aride electie precum:-abdomen, antebrate, interdigital maini, prea5ilar, perimamar, fesier, penian# fata esteprotejata de boala#-la femei zona mamelonara si perimamelonara-la barbati teaca penisului si glandul, iar la copii palmele si plantele.+ianosticul "e scabie este n"eosebi unul clinic

-vezicule perlate#an acarian#prurit nocturn#topografia lezional#

+ianostic "iferenial:eczemele generalizate#pediculoza de corp# boala >uringfurunculoza#prurit difuz: diabet, ciroz, limfom Aodgin, uremie#Tratamentul scabieitrebuie sa cuprinda pacientul, lenjeria de pat si corp a acestuia, sipersoanele din colectivitate-curirea locuinei#fierberea lenjeriei de corp, de pat#Cnsecticidele sub forma de pudra sunt aplicate pe lenjeria, - zile ncise n saci de nailon#-lindan $/ n vaselin, seri cu baie, cu ungere integral, pruritul cedeaz dar reapare lasf!ritul tratamentului, ca o discret iritaie la 0indan, dispare dup duuri

repetate#alergie la 0indan-< unguent cu sulf 8/ n vaselin * zile# B) Pe"iculo&a

2e defineste ca si infestarea corpului prin paduci,care depun prin ponta oua denumitelindine.E-ista ( forme "e pe"iculo&e care afectea&a omul:

1$ Pe"iculo&a "e cap

Doala este cauzata de Pediculus umanus capitis.Pentru a se rani, aparatul bucal al

paducelui prezinta o trompa (rostru) scurta si puternica prin care nteapa pielea capului siaspira s!ngele.Cncubaie scurt -* zile#Transmiterease poate face:- prin contact direct de la omul parazitat la cel sanatos


5/26

-indirect prin sepci, palarii, perii, piaptane.Pediculoza capului afecteaza ndeosebi copii, paducii fiind localizati mai ales n regiunileoccipitale si retro-auriculare.Pe"iculo&a capului se manifesta prin:prurit violent cu localizare occipital.En locul undeparazitul si nfige rostrul pentru a suge s!ngele ia nastere o papulo-vezicula foartepruriginoasa0ampa Foodpoate usura evidentierea lindinelor si numai acelea situate la mai putin de $,cm de emergenta firului de par sunt considerate viabile si marturie a unei infestari recentesi active.Tratament:

o radere?tundere-< submineaz substratul#o cciulile se ard, pudreaz cu >>@#o insecticid de contact -


6/26

Transmiterea se efectueaza prin contact se5ual,dar si indirect prin lenjerie de corp si pat,ecipamente sportive, oteluri,prosoape#

Clinic:Pruritul regiunii pubiene este simptomul revelator, fiind mai intens noaptea dec!tziua, cu prezenta de escoriatii post grataj care se pot suprainfecta. 0a locul ntepaturii sepot evidentia papulo-vezicule cu sau fara prezenta unor pete albastrui ematice rotunde

sau lenticulare denumite 3pete umbrite4 ce nu dispar la presiune.Tratament:

- raderea firelor de pr#- 0indan -/, zile consecutiv n vaselin#- fierberea lenjeriei, aflarea sursei#2e"icatiile utili&ate n tratamentul pe"iculo&ei trebuie sa fie pe"iculici"e si mai ales

lentici"e$

SUB ( +ER2AT/0E 3IRALE-afeciuni cutanate cu inciden crescut#dau epidemii in colectivitati mici#Etioloie:

9 dezo5iribovirusuri (9>I):D ribovirusuri (9JI):

Clasificare:

$ propriu-zise:- epidermoviroze:

forme iperplazice: APK (papiloma virus uman)# forme eritemato-scuamoase: Pitiriazis rozat 7ibert (virusul erpetic &)# forme degenerative: 1oluscum contagiosum# forme e5udative: nodulii mulgtorilor?v. paravaccinei, ectima contagiosum,

e5antemul veziculos cu stomatit, erpangiom#- epidermo neuroviroze: erpes, KLK#

determinri cutanate n cadrul febrelor eruptive, altor viroze: dermatoze cu posibil etiologie viral:

3erucile

-agentul etiologic: APK-epidemiologie:

- inciden (n continu cretere)#- infeciozitate (foarte mare)#- transmitere: direct, indirect, iatrogen, traumatisme#

CLASI4ICARE:

1) 3erucile %ulare- infectarea fac!ndu-se prin etero sau autoinoculare. @ransmiterea este favorizata demicrotraumatisme.# locali&are: m!ini, plante, genunci (rar), coate (rar)#


7/26

frecvent la copii i tineri, mai rar la aduli# papule infiltrate (diametru de $cm) cu suprafaa neregulat, verucoas, culoare alb-

glbuie sau brun, izolate, grupate sau confluente (veruc mozaicat), numr variabil($,-< zeci)#

tipuri: filiforme: pe marginea liber a pleoapei# digitate: baz larg cu prelungiri# plantare: nu sunt aa de proeminente, se dezvolt endofitic i sunt dureroase# mozaicate#

diagnostic diferenial: fibrom cutanat# clavusul (se pstreaz anurile pielii)#

tratament: electrocauterizare# ciuretare# criocauterizare (cu azot licid, zpad carbonic)# ceratolitice: acid salicilic, acid lactic# imunoterapie topic# podofilina-< eficien sczut#

'$ 3eruci plane5 6u%enile

apare la copii, adultul t!nr# localizare mai frecvent la nivelul feei, pe dosul m!inilor# papule:

foarte mici: - mm n diametru# puin supradenivelate (suprafa plan)# culoarea pielii-< n timp devin brune, glbui# izolate# poate aparea fenomenul 'obner (inducerea altor leziuni prin traumatisme)#

diagnostic diferenial: idradenoame, siringoame-< tumori benigne de glande salivare# 5antoame, 5antelasma#

tratament: aplicare de substane citoto5ice:

*-fluoro uracil nglobat n colodium: Kerrumal# Podofilina (sol /) n soluie de eter sau alcool# Podofilato5in (6ondMline)# ultimele dou se aplic strict pe leziune o dat pe

zi, zile consecutiv, % zile pauz#

@retinoin (Jetin 9)# aplicare de substane eratolitice:

acid salicilic $*/# acid lactic $*/#


8/26

criocauterizare (zpad carbonic, azot licid)# electrocauterizare

($3eruci enitale: con"iloame acuminate

e5crescene conopidiforme (mm-< zeci de cm) cu aspect tumoral# suprainfecia mugurilor-< secreii fetide# de culoarea pielii sau roz-roie#

locali&are enital7perienital:

femei: vulvare intravaginal perianal intraanal

NNNla femei prezena lor reprezint un factor de risc pentru cancerul de col

brbai: an balanoprepuial perianal#perimeatal intrameatal#intraanal

-prezena celulelor infecioase n celulele colului-< displazie-< carcinom "ianostic "iferenial:

sifilide ipertrofice: genital?perigenital, suprafa neted (condiloma lata) limfangioame-< dilataii i proliferri de vase limfatice cc spinocelular

tratament:

electrocauterizare#crioterapie#podofilina#podofilato5in (6ondMline)#=fudi5#>I6D(dinitro-clor-benzen) unguent#infiltraii cu Dleomicin#interferon#vaccin

$3eruci seboreice78erato&e seboreice

suprafa rugoas, neregulat culoare brun, acoperite de eratin

diametru de -mm-


9/26

electrocauterizarea n anestezie local2olluscum contaiosum

2olluscum contaiosum este o afectiune benigna produsa de un virus din grupulpo5virusurilor nt!lnita numai la om si interes!nd pielea si mucoasele. 9fecteaza copiii,adultii tineri si persoanele cu imunitatea celulara deprimata.Transmiteredirect sau indirect (apa de piscin)la copii,adulti " boala cu transmitere

se5uala#Clinic leziunile se prezinta veziculoase: roz-glbui, centru ombilicat, suprafa lucioas,diametru de ,*-$cm (de regul -* mm) coninutul are aspect grunjos ce se evacueaz princiuretarea leziunilor (degenerescena celulelor infectate)Locali&are: fa, perigenital+ianostic "iferenial:

varicela-< leziuni veziculoase 5antoame veruci vulgare la debut

Tratament:

ciuretarea leziunilor badijonare cu soluii iodate

99999999 Infectia cu %irusul ,erpes simple- 999999999

Omul reprezinta singurul rezervor al virusului erpes simple5 (A2K).9u fost identificate

doua tipuri de A2K:S3#1produce de obicei erpesul labial si erpesul cu alte localizari cutanate.

S3#'produce erpesul genital.

Transmitere:

se5ual# prin atingere (sarut, solutii de continuitate)

vertical-< intrapartum

Primoinfectia erpetica reprezinta primul contact infectant, mucos sau cutanat,

simptomatic sau asimptomatic cu A2K-$ sau A2K-, nsotindu-se de seroconversie.

Primoinfectia ,erpetica bucala7ingivo-stomatita acuta este forma clasica de primoinfectie erpetica av!nd poarta de

intrare OJ0. 9pare la copiii mici dupa v!rsta de & luni. 1ucoasa bucala si gingiile suntinflamate, cu prezenta de vezicule care dau nastere la eroziuni cu contur policiclic,

acoperite de un strat albicios. 2unt asociate vezicule si cruste localizate peribucal.=volutia

este favorabila, durerile dispar dupa o saptam!na, iar leziunile se cicatrizeaza n -

saptam!ni.

Primoinfectia ,erpetica enitala

Darbatul si femeia sunt afectati n mod egal. 0a femeie vulvovaginita reprezintamanifestarea cea mai frecventa. Puseul este adesea precedat de astenie, durere, prurit,parestezie sau senzatie de arsura, disurie. 0abiile mari si mici reprezinta sediul unui edem


10/26

inflamator bilateral, cu prezenta de vezicule care rapid se sparg d!nd nastere unoreroziuni aftoide, confluente, foarte dureroase.0a barbat.6linic este prezent un bucet format din veziculo-pustule pe fond eritematoscare evolueaza rapid spre ulceratii confluente nconjurate de un alou inflamator. 0eziunile

sunt localizate pe gland, preput si teaca penisului.

Clinic:dup o perioad de prodrom-< iperestezie, prurit, durere-< apoi erupia: bucet

de vezicule pe fond eritematos care au coninut clar-< tulbure-< eroziuni-< se

epitelizeaz n -$ zile# la acestea se adaug adenopatia satelit inflamatorie

dureroas#

T/P/!RA4IE:

Primoinfecia: cavitate bucal, fa, nazolabial, margine palpebral, anal, perianal, penian,vulvar, vaginal#Complicaii:

datorit e5punerii la soare-< erpes e5tins

eczema erpeticum la persoane atopice sau imunodeprimate

impetiginizare; suprainfecie microbian (stafilococ?streptococ-< apar cruste glbui ce

trebuie decapate)

nevralgie posterpetic

eritem polimorf

-Jecurenele se produc n prezena factorilor favorizani:

-e5punerea la soare, frig,menstruaia,imunodepresie

+ianostic paraclinic: citologia-< se recolteaz cu ansa: secreie-< frotiu-< celule balonizate

imunofluorescen

izolarea virusului-< culturi

serologie-< doar la primoinfecie

+ianostic "iferenial:

eczem: debut cu prurit, nu durere, zemuire masiv

zona zoster: c!nd nu e n band

afte: rotunde (n erpes eroziune policiclic)

eritem polimorf

impetigo streptococic

Tratament:

topic

9cMclovir unguent-< eficien slab

sol. de Ln2O%,*/ nu influeneaz recidivele

Iovastin-< produs vegetal tratament general cu 9cMclovir:

recurente, imunodeprimai (2C>9, @D6), atopie,

e eficient dac se ncepe n primele ore, * doze?zi, -%g?zi#tratament zile


11/26

tratament profilactic: minim 8mg?zi (Lovira5 sau =uviro5), minim & luni, mai mult

de & recurene pe an

preparate: Kalaciclovir, Bamciclovir

vaccinul antierpetic - controversat

Cg antierpetice specifice(C1IO1O>09@O9J=)

ERPESUL 0/STER?0ona &oster

Kirusul varicelo-zosterian (KLK) este singurul virus capabil sa provoace doua manifestariclinice diferite: varicela si erpesul zoster.Aerpesul zoster are o incidenta crescuta lapersoanele care prezinta o imunitate celulara scazuta precum persoanele n v!rsta,

persoanele infectate cu ACK sau alte cauze de imunosupresie

Con"iii "e reacti%are:

intervenii neuro-cirurgicale

imunodepresie: @D6, 2C>9, afeciuni renale grave, tumori

intervenii stomatologice

Pro"rom-< c!teva zile:

stare general alterat

subfebriliti

dureri n teritoriul unde va aprea erupia (durere n band)

Clinic: traiect n band cu bucete de vezicule pe traiectul unui nerv senzitiv

dispunere unilateral, plus adenopatie inflamatorie de vecinatate

vezicule-< pustule-9

algii postzosteriene


12/26

+ianostic "iferenial:

erpes-< dac erupia e restr!ns

colic renal, biliar

eczem, afte

Tratament:

acMclovir (Lovira5, =uviro5) * doze?zi, -% g?zi, n primele ore de la infecie, zile

9ntialgice

>o5epin

carbamazepine

NNN 6orticoterapia este indicat doar n formele grave (otic, etc), n doze medii sub

protecie de antivirale (9cMclovir)

-local:antiseptice, decaparea crustelor

SUB ALER!IILE CUTA;ATE : EC0E2ELE 5+ER2AT/0ELE +E C/;TACT SIIRITATI3ELE

EC0E2Aeste o reactie inflamatorie a pielii declansata de factori endogeni,e5ogeni saumicsti.2e caracterizeaza clinic cu leziuni elementare foarte diferite: eritem,vezicule?papule, scuame, licenificare, eratoz.>pdv evolutiv: ec&em. acut.(dureaz p!n la % sptm!ni):debut brusc#leziuni eritemato-edematoase

i veziculare# veziculele se erodeaz;< eroziuni ce zemuiesc#prurit #senzaie de

arsur#edem ec&em. subacut.(evolueaz p!n la luni):eroziuni#fisuri fr zemuire

o #scuame (paraeratoz)#escoriaii ec&em. cronic. (evolueaz mai mult de luni):#leziuni uscate#paraeratoz, scuame

groase, licenificaie#prurit#fisuri>pdv etio-patogenetic:A)ec&eme e-oeneproduse prin contact cu substane din e5terior:- iritativ sau ortoergic(contact cu: detergeni, substane caustice,localiz pe miini)

- alergic- fotoalergic-


13/26

manifestri oculare (cataracte, ciar i la copii)tratament:

sistemic:o antiistaminice (eficien medie)o corticoterapie:topic ( de preferat), general (tratament topic insuficient)

unguent cu Ctiol (leziuni uscate) regim igieno-dietetic: e5cluderea alimentelor i medicamentelor alergene PK9 terapie#climato-terapieB)ec&eme mi-te


14/26

debut foarte rapid evoluie acut, uneori supraacut

4orme patoenetice "e urticarie

$ urticarii de ipersensibilizare urticarii fizice: la frig,solar,la cldur,la vibraii,la presiune urticarie sau edem angioneurotic ereditar sau familial

% urticarie farmacologic* urticarie de contact

@ratament:- evitareaHinlaturarea factorilor cauzali cunoscuti- trat patogenic:antiistaminice,stabilizatori ai mastocitelor,corticoizi sistemici- cazuri severe:ciclosporine,iar pt angioedem-adrenalina

sub *$ I;4ECTII 2ICR/BIE;E CUTA;ATE

BO0C60C@=a. foliculite acute superficiale: dezvoltarea unei reacii inflamatorii bacteriene localizate strict la nivelul orificiului

folicular macroscopic: pustul centrat de un fir de pr nconjurat de alou eritematos# o

singur leziune, c!teva-< p!n la sute de pustule localizare: faa bieilor dup pubertate, gambe, antebrae, n jurul plgilor

traumatice suprainfectate, pubian, coapse asimptomatice

n decurs de sptm!ni se produce vindecareab. foliculite acute profunde:

localizare:o orjeletul; foliculita pleoapeloro vestibulita narinar

fiziologic cele mai groase fire de pr au i cel mai larg orificiu folicular; poride intrare

debut ca i o foliculit superficial

propagare la ntreg sacul folicular-< reacie inflamatorie intens macroscopic: nodul net inflamator fluctuent eritematos, dureros, de obiceileziune unic# o sptm!n are coninut purulent ce se elimin spontan,mpreun cu firul de pr -< microulceraie -< cicatrice minim depresibil# suntprezente semnele celsiene

tratament: antibiotic local si general

c. foliculite cronice profunde- e5emplu: sicozis stafilococic:

diagnostic diferenial cu sicozisul tricofitic (@ricofiia profund a adultului)pe baza e5amenului micologic i bacteriologic


15/26

macroscopic: acelai aspect cu sicozisul tricofitic-< mas pseudotumoral, cudiametru de cmG semne celsiene# $- luni dezvoltare la nivelul scalpului,brbii, mustaei # leziunile sunt acoperite de cruste

evolueaz cu subfebriliti, adenopatie inflamatorie loco-regional tratament: antibiotice pe cale general, local epilare# fr tratament

evolueaz ani de zile patogenez:

o debut ca o foliculit acut superficialo sue de stafilococ intens patogeno infecia coboar p!n n fundul de sac folicularo sunt prini foliculii din vecintate;< aspect pseudotumoral

C1P=>C7O" stafilococic-< pe restul tegumentului#poate fi i streptococice sau candidozice

-clinic:o

pat eritematoas difuz cu pustule G bule cu coninut purulent pesuprafao prin uscarea coninutului-< cruste purulenteo eroziuni prin spargerea buleloro fisuri dureroaseo identic, indiferent de etiologie# necesit e5amen bacterian i

micologico tratament dezinfectant polivalent

SUB $ 2IC/0ELE CUTA;ATE

>ermatofitozele pielii glabre=pidemiologic dermatofitozele pielii glabre sunt date cel mai adesea de dermatofitii

antropofili ai picioarelor sau zoofili provenind de la un animal parazitat (1. canis).6ontaminarea se face prin contact direct sau indirect.

6linicse prezinta sub forma de placarde rotunde, ovalare (anterior denumite erpescircinat) sau cu contur policiclic, unice sau multiple, afect!nd ndeosebi regiuniledescoperite ale pielii glabre. 0eziunile sunt pruriginoase av!nd ca si caracteristica marginea

eritemato-veziculo-scuamoasa cu evolutie centrifuga si centrul cu tendinta de vindecare.0eziunile pot persista saptam!ni si ciar ani. 0eziunile pot lua si aspect atipic de placieritemato-scuamoase fara aspect circinat. 9tunci c!nd dermatofitul responsabil este deorigine animala sau telurica leziunile pot lua un aspect inflamator si pustulos realiz!ndaspectul de 3erion4. 9cest aspect poate aparea si dupa corticoterapie locala gresitaplicata.

0a pacientii imunodeprimati marginea tipica a leziunilor si pruritul pot lipsi sie5tinderea leziunilor este rapida.

>iagnosticul diferential se face cu: eczema atopica, eczema numulara, psoriazisul,pitiriazisul rozat 7ibert.

Pilomicozele sunt infectii dermatofitice date de parazitarea firului de par. 2untinfectii ale copilului nainte de pubertate dar este rara sub ani. 1odul de contaminare


16/26

poate fi direct de la copil la copil sau indirect prin obiecte sau de la animale (e5. c!ini,pisici). Pilomicozele se atenueaza si dispar de obicei la pubertate astfel ca la adult suntrare. 0a acesta din urma infectia poate fi localizata si la barba.

Pilomicoze ale pielii paroase a capuluia) 1icrosporia

1icrosporia este o afectiune foarte contagioasa care poate da epidemii n gradinitesi scoli. Daietii sunt mai frecvent afectati.

6linic se prezinta ca placi alopecice rotunde, cu diametrul de la unu la c!tivacentimetri, bine delimitate (ca si cum ar fi trase cu compasul), unice sau multiple (doua sautrei), av!nd o e5tindere centrifuga. Placile pot conflua n placarde cu margini policiclicefiind acoperite de scuame cu aspect tar!tos iar perii sunt cenusii si rupti la acelasi nivel lac!tiva milimetri (-% mm) de piele, astfel nc!t se vad cu ociul liber, pielea apar!nd ca sicum ar fi tunsa cu masina.

=5amenul la microscop arata un fir de par intens parazitat, nconjurat pe o anumitadistanta de o teaca pulverulenta, cenusie, caracteristica (ca si c!nd parul ar fi uns cu clei siapoi trecut prin nisip), aceasta reprezent!nd sporii mici colonizati la periferia firului depar (ectotri5). Pe culturi se dezvolta colonii de 1. auduinii, 1. canis sau 1. ferugineum. 0alampa Food perii parazitati dau o fluorescenta verzuie, stralucitoare, caracteristica, carenu apare n tricofitie si favus.

>iagnosticul diferential se face cu tricofitia, pitiriazisul simplu, streptocociile

scuamoase, psoriazisul.

b) @ricofitia6linic tricofitia se caracterizeaza prin placi alopecice de mici dimensiuni, relativ

numeroase, de forma rotunda sau neregulata, izolate, acoperite de scuame uscate,aderente, furfuracee. Perii par rariti, cei parazitati sunt cenusii si rasuciti n toatesensurile, rup!ndu-se la $- mm de emergenta lor, iar c!nd se rup la orificiul e5tern alfoliculului pilos apar ca puncte negre.

=5amenul microscopic al acestor peri arata numerosi spori situati n interiorul lor(endotri5), parul parazitat apar!nd ca un sac plin cu nuci. Pe culturi se dezvolta colonii de@ricopMton violaceum si @ricopMton tonsurans.

>iagnosticul diferential se face cu: microsporia, streptocociile scuamoase ale pieliiparoase a capului, eczema seboreica, psoriazisul.

@ricofitia pielii capului se nsoteste frecvent si cu leziuni cutanate (erpes circinat)sau cu afectare ungiala.

0a adult tricofitia pielii paroase ia o evolutie cronica prezent!ndu-se clinic ca placute

usor scuamoase, perii parazitati apar!nd ca puncte negre.

c) Bavusul


17/26

Bavusul este o pilomicoza actualmente foarte rar nt!lnita. Ietratat favusul are oevolutie cronica put!nd persista la adolescenti si ciar la adulti, las!nd cicatrici inestetice.

6linic debuteaza prin pustule galbui, centrate de un fir de par, care n evolutie vor daplaci alopecice caracteristice prin aspectul de discuri rotunde de coloratie galbuie, usordeprimate n partea centrala, acoperite de cruste si care sunt godeurile favice. 9cestea sevor e5tinde si vor afecta ntreaga piele a capului cu e5ceptia unei benzi de $- laturi de

deget n regiunea fruntii unde parul ram!ne neafectat. Parul este decolorat, cenusiu si faraluciu, seman!nd cu parul de porc. En ultima faza a evolutiei favusului apar cicatrici alopecicedefinitive.

0a microscop firul de par apare parazitat cu spori si filamente, iar pe culturi sedezvolta 9corion scoenleinii.

Bavusul poate afecta si pielea glabra form!nd godeurile caracteristice precum siungiile care sunt ngrosate cu suprafata acoperita de pete galbui circumscrise si difuze.

d) @ricofitia inflamatorie@ricofitia inflamatorie a pielii paroase a capului, denumita si 'erion 6elsi ('erion "

inflamatie profunda), debuteaza clinic sub forma de placarde inflamatorii eritemato-scuamoase, cu prezenta pe ele de pustule foliculare. En perioada de stare placardele, nnumar de unul sau mai multe, sunt perfect rotunde, proeminente, pe suprafata lor gasindu-se orificii pilare dilatate, cu e5pulzarea firelor de par si scurgerea de puroi care usc!ndu-se da cruste brune sau galbui care aglutineaza perii. Prin eliminarea perilor placardul devine

cicatricial cu alopecie definitiva. Bebra este absenta. neori este prezenta o adenopatieinflamatorie.0a microscop firul de par este parazitat cu spori mici (microizi) sau mari (megaspori)

dispusi n afara firului de par (ectotri5). Pe culturi se dezvolta specii de tricopMtoni deorigine animala (soareci, sobolani, cobai, vitei, cai): @ricopMton mentagropMtesasteroides, @ricopMton verrucosum, @ricopMton Quinceanum.

>iagnosticul diferential se face cu psoriazisul pielii paroase a capului, eczemaseboreica, falsa tinea amiantaceea, lupusul eritematos cronic, alte alopecii circumscrise.

@ricofitia inflamatorie a barbii, numita si sicozis tricofitic, intereseaza partilelaterale ale obrajilor, regiunea mentoniera si mustatile, prezent!ndu-se de cele mai multeori ca placarde eritemato-scuamoase pe suprafata carora se gasesc pustule inflamatoriicare atunci c!nd se grupeaza dau aspect de 'erion 6elsi. 9lteori pot sa apara si noduliinflamatori de aspect furunculoid izolati sau grupati. Perii parazitati sunt rupti laemergenta lor sau sunt e5pulzati, regiunea respectiva devenind alopecica.

>iagnosticul diferential trebuie facut cu sicozisul stafilococic care este maiinflamator si cu inoculari multiple.

En tricofitiile inflamatorii apar manifestari alergice la distanta de focarul infectiosnumite tricofitide. 9cestea se prezinta ca papule rosii-palide localizate n special petrunci.


18/26

@ratament9ntifungicele locale: sunt numeroase, cei mai utilizati fiind derivatii imidazolici(clotrimazol, fenticonazol, bifonazol, etoconazol, sulconazol, tioconazol), ciclopiro5olamina$/ (DatrafenR), tolnaftatul (1iconaftR), naftifina (=5oderilR) si terbinafina (0amisilR,@erbisilR). Borma galenica utilizata trebuie adaptata aspectului clinic: gel, lotiune, solutie,

emulsie, pudra n caz de leziuni macerate sau zemuinde si crema n caz de leziuni uscate.Brecventa aplicatiilor este de $- ori?zi.

9ntifungicele generale :7riseofulvina actioneaza n tratamentul dermatofitiilor prininibarea diviziunii celulare interfer!nd cu structura si functia microtubulilor. >oza zilnicaeste de $ g la adult si de $- mg?gc la copil administrata per os. Poate fifotosensibilizanta fiind contraindicata n caz de insuficienta epatica, porfirii, alergiispecifice. Cnteractioneaza cu mai multe medicamente.

$ PITIRIA0ISUL R/0AT !IBERT

- afeciune cutanat benign- evoluie spontan rezolutiv (n medie %- 8 sptm!ni)- tineri $8-* ani- de obicei o singur dat n via- cel mai probabil determinat de o infecie viral-< v. Aerpetic, varianta antigenic &- microepidemii de primvar, toamn

-clinic:- erupie rozeoliform (rou-descis " roz)- plci cu proeminen sczut- discret eritem- topografie: trunci, membre (nu depesc coatele, genuncii)- la periferie : mai intens rou, cu scuame fine furfuracee- central-< atrofie cutanat (piele subire i ncreit)- prima plac eruptiv-< cea mai mare ca dimensiune (;placa mam, medalion)- &-8 sptm!ni-< erupia scade n intensitate, se vindec spontan-

dermatoz uor iritabil:o la iritaii minore: efort fizic, baie fierbinte, frecare cu prosop aspruo poate imita:

- plci psoriazice- eczeme-< eczematiform-< pruriginos- urticaria

-diagnostic diferenial:- pitiriazis versicolor forma eritematoas

- eczematide- psoriazis- eczem- confundarea cu micoze-< aplicarea de antimicotice agraveaz


19/26

-recomandri:- dermatocorticoizi nefluorinai- antimicotice N- antiistaminice- 9ciclovir g?zi, zile

$ PS/RIA0IS 3UL!AR- boal autoimuna, cu determinare genetic, cu penetran incomplet- psora; scuam- boal a eratinocitelor:

mitoze crescute n stratul bazal timp de via sczut (8 zile-< %- zile) metabolism e5acerbat

Patogenez$ raportul c91P?c71P alterat (favorizeaz diviziunea) eratinocitele elibereaz @7B-S i C0-& (favorizeaz diviziunea) eratinocitele elibereaz direct factori pro-inflamatori:

o P7=o 0@ D%(factor cemotactic pentru P1I)-< psoriazis pustulos

% calmodulina crescut (influ5 crescut de 6a;< favorizeaz diviziunea)* infiltrat dermic sublezional cu 0M@ activate; citoMne limfocitare G celule stem

epidermice-0M @$ncid un cerc vicios: activare-< induc prin 6' eliberarea de alte substaneproinflamatorii de ctre eratinocite-subpopulaia 0M @$activeaz macrofagele, 0M @activeaz plasmocitele produc!ndurticarie, eczeme

Aistologic- ipereratoz cu paraeratoz- microabcese 1IJO (;P1I neutrofile aglomerate-< c!teva zeci) i macroabcese

'O7OT (mii de P1I neutrofile)- diviziuni numeroase n stratul bazal ($:*), normal $:- jonciunea dermo-epidermic mult crescut n suprafa prin alungirea regulat a

crestelor interpapilare i corespunztor a papilelor dermice- vasodilataie i edem la nivelul dermului- infiltrat limfocitar

Bactori declanatori- stres psiic major- abuzul de alcool-< factor de ntreinere- angine acute streptococice la copii (psoriazis gutat)- viroze respiratorii febrile la aduli


20/26

- boli viscerale decompensate- iatrogeni: U-blocante (propranolol), sruri de 0itiu (tratamentul scizofreniei)- orice traumatism cutanat: fizic, mecanic, cimic- K: $/ psoriazis fotoagravat, (+/ se amelioreaz n perioada estival)

9specte clinice-

afecteaz egal ambele se5e i poate apare la orice v!rst (cu un v!rf al incideneintre -% de ani)# $/ populaie afectat- semne clinice:

o semnul tbliei de cear: evideniaz scuamele n cazurile parial tratate dung alb este nespecific-< n toate bolile eritemato- scuamoase

o semnul 'oebner: specific

apare i n licenul plan inducerea de noi leziuni prin diverse traumatisme

o semnul 9uspitz: patognomonic, raclarea - s!ngerare n pete (normal s!ngerare n p!nz)#

prin raclare v!rful unor papile dermice este afectat-< s!ngerareo semnul operculului incomplet:

scuame central, lizereu la periferie este patognomonic

- plci?placarde eritematoase, perfect delimitate, reliefate, acoperite de depozit

scuamos lamelar alb multistratificat, ce se desprind cu uurin- topografia: primele plci pe zonele de e5tensie: coate, genunci (microtraumatisme

uzuale), scalp (declanat de pieptnat), orice alt localizare, mai rar pe fa saumarile pliuri

- coafectarea:o ane5elor cutanate:

ungii; onicodistrofie: tipic- punctat-rar atipic: ngroare, anuri, modificri de culoare

o mucoaselor-< e5cepional(regiunea peniana)

Kariante morfologice

$ psoriazis gutat ( asemntor cu picturile)-< frecvent la copii psoriazis numular (asemntor monedelor) psoriazisul scalpului-< placard unic pe scalp% psoriazisul vulgar palmo-plantar-< aspectul tipic dispare -< mas ipereratozic

galben dur cu fisuri dureroase# diagnostic diferenial cu eczema de contact* psoriazis inversat- topografic

- normal leziuni pe zonele de e5tensie- leziuni pe zone de fle5ie (pe marile pliuri)-< imit intertrigo


21/26

6omplicaii$ psoriazis artropatic

o poliartrit sero negativo spondilit ancilopoietico tip reumatism cronic degenerativ al marilor articulaii

psoriazis eritrodermic-< intervenia unor factori declanatori agresivi, adeseaiatrogeni (e5: corticoterapie general sau local, utilizarea incorect acignolinului, etc)# forma grav ce necesit internare obligatorie

psoriazis pustulos-< pete eritematoase difuze cu pustule sterile numeroase pesuprafaa lor cu tendin la confluare

>iagnostic diferenial n psoriazis$ psoriazis vulgar:

a eczeme :

i vulgareii de contactiii atopiciv seboreic

b licen planc pitiriazisul rozat 7ibertd sifilidele psoriaziformee pitiriazis rubra pilarf pemfigus seboreic 2enear -sler

g onicodistrofia- onicomicoza psoriazis eritrodermic-< eritrodermia ictioziform congenital psoriazis pustulos: stafilodermii% psoriazis inversat-< intertrigo

@ratament- evitarea stresului, alcoolului, cantiti crescute de grsimi, zar, etc.- cure elio-marine

tratament general:- 1etotre5at($-* mg?spt.)-< reacii adverse:

o afectarea mduvei emato-formatoareo afectare epatico fibroz pulmonar difuz ireversibil se folosesc doze mici# se recomand monitorizarea leucocitelor (sub

se ntrerupe tratamentul) i a 929@, 909@- Jetinoizi:

o =tretinat (@igason)o 9citretin (Ieotigason)

- sunt derivai de vit. 9- reglementeaz epidermopoeza


22/26

- efecte adverse: teratogen, iperlipemiant, uscarea mucoaselor- 6iclosporin:

o nefroto5ico imunomodulatoro inib 0M @$i @

tratament specific de ambulatoriu:o PK9-terapie (psoraleni GK9)o J=-PK9 (retinoizi GPK9)

tratamentul generalse face concomitent cu cel local

SUB D 4unctiile Pielii

Pielea este un imens camp receptor , datorita numeroaselor si variatelor terminatii aleanalizatorului cutanat care informeaza centrii nervosi superiori asupra proprietatilor sifenomenelor cu care organismul vine in contact.Cn piele se gasesc receptori tactili,termici,durerosi .Pielea constituie invelisul protector si sensibil al organismului si se continua , la nivelulorificiilor naturale cu mucoasele.4unctiile componentelor structurale:

a)functiile epidermului:-functie de reluare a raspunsului imun declansat de diversi factori prin intermediul

celulelor 0angerlans,'eratinocite.b) functiile dermului:- de suport pentru epiderm ,ane5e, vase si nervi-imunologicec) functiile ipodermului :-de depozit energetic-de protectie termica-de suport pentru glande, foliculi, vase si nervi.

4unctiile corelate cu ,omeosta&ia enerala a oranismului si "e protectie sau "ebariera impotri%a in6uriilor mecanice5termice fotonice5bacteriene:

- de termoreglare ,prin secretie sudorala si vasomotricitate-de limitare si reglare a pierderilor de caldura- de mentinere a ecilibrului emodinamic- de suprafata senzoriala-de e5cretie- functie endocrina- bicimica de reglare a metabolismului calciului-rol de comunicare socio-se5uala.


23/26

SUB 1 Colaeno&ele a) lupusul eritematos Fsistemic

#cutanat

b) sclero"ermiile

a) Lupusul eritematos sistemic


24/26

@ratament:#corticoterapie sistemica

#a"ministrare "e penicilina si piri"o-ina

#analoi "e %itamina +

#c,irurie plastica

'$ sclero"ermia sistemica este o con"itie patoloica multisistemica ce are la ba&a

anomalii %asculare 5 sclero&a si atrofia tesutului con6uncti% $

Interesea&a mai ales se-uol feminin 5"ebutan" mai ales in "eca"a a patra "e %iata $

=tiopatogenie: neeluci"ataBactori : imunologici G genetici.@ratament :#corticoterapie

#%aso"ilatatoare

#penicilina5 colc,icina5isotretinoinul#pentru efectul antiscleros$

@ratament simptomatic:-anti,ipertensi%e#cimeti"ina

#antibioterapie sustinuta pentru infectiile intercurente$

SUB 11 Infectii cu transmitere se-uala FSifilisul

#I37SI+ASI4ILISUL sau LUESUL este o mala"ie transmisa in DG "in ca&uri pe calea

raportului se-ual$

=tiopatogenie:Aentul etioloic este o spiroc,eta : Treponema Palli"um < microoranism spiralat)

=pidemiologie:Sursa "e infectie :

# omul cu le&iuni primare sau secun"are#lic,i"ul spermatic sau sanele bolna%ului cu sifilis secun"ar

#laptele femeii cu sifilis secun"ar

#obiectele contaminate cu pro"use bioloice infestate cu Treponema Palli"um

6ai de transmitere:#raport se-ual

#transfu&ie cu sane infectat :contact profesional


25/26

Sifilis latent#seropo&iti%

b)tar"i% : #sifilis tertiar

#sifilis latent seroneati%

#sifilis latent tar"i%

#sifilis parenc,imatos

'$ Sifilis conenital : #sifilis prenatal precoce

#sifilis prenatal tar"i%

#stimate ale sifisului conenital

#sifilis prenatal seroloic

9fectiunile buco-faringiene :Vancrul buzelor : le&iuni cu aspect lucios sau ,ipertrofic pseu"ocarcinomatosVancrul amigdalian : ero&iune unilaterala infiltrati%a sau ulceratie unilaterala cufenomene inflamatorii "e insotire marcate$

Vancrul lingual :situat in 17( anterioara a fetei "orsale sau pe %arful limbii$ Le&iuneulceroasa 5fisurata sau ,ipertrofica$

Vancrul gingiei: ulceratie rosie 5 curata$

9nomaliile dentare:-anomalii "e structura#atrofie cuspi"iana

#mo"ificarile incisi%ilor superiori me"iani$@ratament: tratamentul "e electie al sifilisului este Penicilina ! $ In pre&enta alerieila penicilina se pot utili&a Eritromicina5 Tetraciclina5 Cefalosporine)

I37SI+A

Infectia cu virusul imunodeficientei umane (ACK-uman immunodeficiencM virus)este o

afectiune contaioasa5caracteri&ata printr#o e%olutie sta"iala5 cu semne initiale "e

infectie acuta5 clinic re%ersibile5 urmate "e o luna perioa"a "e latenta 5 cu o stare

"e sanatate aparenta si cu ree-primare clinica finala5 proresi%a$3irusul "istrue proresi% mecanismele "e aparare ale a&"ei si "etermina 5 "upa un

inter%al "e timp %ariabil5 instalarea sindromului de imunodeficienta dobandita

( 2C>9?9C>2 "sMndrome dWimmunodepression acQuise? acQuired immune deficiencM

sMndrome) " sta"iul final al bolii 5 caracteri&at prin aparitia infectiilor si7sau

neopla&iilor oportuniste si afectarea in ra"e "iferite a sistemului ner%os si a altor

aparate sistemice$

2J2= >= CIB=6@C=:

-bolna%i cunoscuti se "eclarati cu SI+A#persoanele cu forma incompleta "e boala


26/26

#purtatori sanatosi seropo&iti%i ne"epistati$

1odalitati de transmitere:-raporturi se-ualeIn6ectii cu serini si ace contaminate

#calea transplacentara

#transfu&ii cu sane infectat

#infectii profesionale

subiecte dermatologie

Documents