studiul de fundamentare pug sibiu 2009 pentru … · 8.10 zcp 10 – cartierul elisabeta ......

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constituţiei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIVĂ A VALORII CULTURALE 1/83

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009

PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIVĂ A VALORII CULTURALE

CUPRINS

1 Definiţii operaţionale ............................................................................................................................................. 2 2 Cadrul elaborării studiului...................................................................................................................................... 3 3 Surse-suport pentru studiu .................................................................................................................................... 4 3.1 Documentaţii urbanistice preexistente / relationarea cu acestea .................................................................... 4 3.2 Planuri / documente cartografice ..................................................................................................................... 9 3.3 Documente iconografice .................................................................................................................................. 9 3.4 Documente scrise primare ............................................................................................................................... 9 3.5 Documente scrise secundare ........................................................................................................................ 10 3.6 Lista monumentelor istorice ........................................................................................................................... 10 3.7 Cercetare în teren ......................................................................................................................................... 10 4 Metoda de cercetare ........................................................................................................................................... 10 5 Sinteza determinată de specificul local/zonal ..................................................................................................... 11 6 Concluzii la nivel metodologic ............................................................................................................................. 12 7 Transpunerea concluziilor în formă operaţional-practică .................................................................................... 13 8 Aplicarea instrumentului operaţional-practic: schiţarea elementelor de RLU pentru ZCP ................................... 15 8.1 ZCP 01 – Centrul Istoric ................................................................................................................................ 15 8.2 ZCP 02 – Măierimea Porţii Turnului .............................................................................................................. 16 8.3 ZCP 03 – Măierimea Porţii Ocnei - Terezian ................................................................................................. 19 8.4 ZCP 04 – Cartierul Iosefin ............................................................................................................................. 21 8.5 ZCP 05 – Măierimea Porţii Cisnădiei ............................................................................................................. 24 8.6 ZCP 06 – Zona funcţională industrial-comercial-culturală Berărie-Teatru ..................................................... 26 8.7 ZCP 07 – Spitalul Municipal .......................................................................................................................... 28 8.8 ZCP 08 – Parcelarea Zimmermann ............................................................................................................... 29 8.9 ZCP 09 – Parcelarea Fonn ............................................................................................................................ 32 8.10 ZCP 10 – Cartierul Elisabeta ......................................................................................................................... 34 8.11 ZCP 11 – Zona funcţională de loisir Parcul Sub Arini .................................................................................... 35 8.12 ZCP 12 – Spitalul Militar ................................................................................................................................ 37 8.13 ZCP 13 – Parcelarea Drotleff ........................................................................................................................ 39 8.14 ZCP 14 – Zona industrială Cibin - Centru ...................................................................................................... 41 8.15 ZCP 15 – Cartierul Turnişor ........................................................................................................................... 43 8.16 ZCP 16 – Cartierul Guşteriţa ......................................................................................................................... 44 8.17 ZCP 17 – Zona Cazărmii de Artilerie - Calea Dumbrăvii ............................................................................... 46 8.18 ZCP 18 – Ansamblul vilelor de coastă ........................................................................................................... 48 8.19 ZCP 19 – Ansamblul locuinţelor CFR ............................................................................................................ 49 8.20 ZCP 20 – Ansamblul vilelor - Ştrand ............................................................................................................. 50 8.21 ZCP 21 – Ansamblul locuinţelor colective - Mihai Viteazu ............................................................................. 51 8.22 ZCP 22 – Ansamblul locuinţelor colective – Aleea Şelimbărului ................................................................... 53 8.23 ZCP 23 – Muzeul Satului ............................................................................................................................... 54 8.24 ZNP 01 – Pădurea Dumbrava ....................................................................................................................... 55 8.25 ZNP 02 – Parcul Sub Arini ............................................................................................................................. 56 8.26 ZNP 03 – Valea Aurie – Moara Schreyer ...................................................................................................... 56 8.27 ZNP 04 – Valea Frămândoalei ...................................................................................................................... 56 8.28 ZNP 05 – Valea Pârâul Strâmb – Rosbach ................................................................................................... 57 8.29 ZNP 06 – Valea Cibinului – Vest ................................................................................................................... 57 8.30 ZNP 07 – Valea Cibinului – Centru ................................................................................................................ 57 8.31 ZNP 08 – Valea Cibinului – Est ..................................................................................................................... 57 8.32 ZNP 09 – Valea Săpunului ............................................................................................................................ 57 9 Glosar de termeni utilizati.................................................................................................................................... 58 10 Bibliografie .......................................................................................................................................................... 78



1 DEFINIŢII OPERAŢIONALE

Prezentul studiu necesită în primul rând definirea precisă a termenilor primari cu care îşi propune

să opereze, datorită suprapunerii înţelesurilor unora dintre aceştia pe de o parte, şi parţială

ambiguitate datorată necorelării definiţiilor oferite de diversele acte normative specifice, pe de alta.1

În acest sens, se înţelege prin prezentul studiu ca zonă construită protejată acea porţiune de

ţesut urban în care resursa culturală este materializată prin suprapunerea unora sau prin oricare dintre

caracteristicile considerate relevante pentru evoluţia organismului urban sau a unei părţi a acestuia.

Se poate considera componenta de ţesut (trama stradală, parcelar, fond construit), unitatea stilistică,

morfologică sau sintactică2, de asemenea diversitatea stilistică, morfologică sau sintactică coerentă şi

armonioasă, relaţia public-privat, inclusiv la nivelul plantaţiei, percepţia multisenzorială. Stabilirea şi

instituirea zonei construite protejate (ZCP) este independentă de prezenţa unui imobil clasat ca

monument istoric conform legii, situat în interiorul ZCP sau în proximitatea acesteia.

Ca zonă naturală protejată se defineşte în prezentul studiu acea porţiune de teritoriu neconstruit,

intravilan sau extravilan, cu flora (şi fauna) abundentă, de origine spontană sau antropică, cu

semnificaţie culturală relevantă cu privire la evoluţia organismului urban şi/sau a vieţii comunitare.

Zona naturală protejată (ZNP) este stabilită şi instituită independent de regimul de protecţie natural

(rezervaţie naturală, parc natural, monument al naturii etc.) al unor porţiuni sau elemente protejate din

interiorul sau proximitatea ZNP.

Astfel, titulatura de zonă protejată include ambele tipuri definite mai sus.

În accepţiunea prezentului studiu se înţelege prin zonă de protecţie acea porţiune de teritoriu,

construit sau nu, intravilan, extravilan sau ambele, în care influenţa obiectului central3 se manifestă în

grad relevant, raportat la factorii specifici epistemologic, şi din care obiectul central poate recepta

influenţe aditive sau substractive semnificative. De regulă, zonele de protecţie sunt supravegheate de

către organismele publice sau private cu atribuţii şi/sau interes de protejare în domeniile aferente cu

privire la relaţia bilaterală cu obiectul central, intervenţiile dovedit ştiinţific a fi independente de aceste

relaţii nefăcând obiectul constrângerilor protective, ci doar al luării în evidenţă. Stabilirea, din oficiu sau

în urma unui studiu de specialitate, şi instituirea zonei de protecţie a unui obiect central este

1 În general zone protejate sunt denumite toate porţiunile de teritoriu care beneficiază de un statut de protecţie, indiferent de natura acestuia. În particular, Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), aprobată prin OMTCT nr. 526/2003 denumeşte “zonă construită protejată” atât zonele de protecţie ale unor monumente (indiferent de amplitudine – UNESCO, de interes naţional sau de interes local), zonele de interes arheologic prioritar, cât şi zonele construite cu materializare semnificativă a valorii culturale (lipsite de prezenţa unui monument clasat). 2 De exemplu relaţionarea intenţională coerentă (compoziţie savantă sau nu) între componentele fondului construit pe o stradă oarecare. 3 Acesta poate fi un monument istoric, ansamblu monumental, sit istoric sau arheologic, pe de o parte sau rezervaţie naturală, parc natural, monument al naturii pe de alta, de asemenea termenul este aplicabil la infrastructuri feroviare, rutiere, magistrale şi reţele etc.



independentă de suprapunerea parţială sau totală peste o zonă protejată construită sau naturală sau

de proximitatea acesteia4.

În completarea definiţiilor operaţionale ale termenilor primari utilizaţi în prezentul studiu se găseşte

în încheierea documentului un glosar de termeni utilizaţi, vizând acelaşi scop de a clarifica intenţiile şi

afirmaţiile prezentului studiu şi, în fine, de a preciza instrumentele operaţionale necesare Planului

Urbanistic General din punctul de vedere al protecţiei şi punerii în valoare a patrimoniului cultural.

2 CADRUL ELABORĂRII STUDIULUI

Prin corelarea actelor normative în vigoare5 se autoimpune necesitatea elaborării studiului de

fundamentare pentru stabilirea ZCP odată cu elaborarea Planului Urbanistic General (PUG), scopul

direct al studiului fiind de a stabili, argumentat ştiinţific, atât zonele construite protejate pe care PUG

va defini strategia de dezvoltare în corelare cu necesităţile de protecţie a resursei culturale, cât şi

propunerile de clasare pentru obiective cu potenţial cultural semnificativ identificate în teritoriu.

Necesitatea stabilirii şi instituirii ZCP se evidenţiaza cu atât mai pregnant dincolo de

condiţionările legale, cu cât, în cazul specific al Sibiului, miza culturală în strategia de dezvoltare a

organismului urban (de o importanţă crucială recunoscută atât de administraţia locală, de organismele

naţionale şi internaţionale publice şi private, cât şi de comunitatea locală precum şi cea primită în

vizită6) este susţinută şi de potenţialul latent de creştere economică local-regională ce rezidă în

multiplicarea şi diversificarea instituţiilor de învăţământ mediu şi superior. Acestea, sprijinindu-se pe

baza culturală moştenită pusă în valoare în mod coerent, pot dezvolta armonios potenţialul economic,

social şi, la rândul lor, cultural.

Beneficiarul iniţial al studiului de fundamentare este elaboratorul Planului Urbanistic General,

pentru care, după cum s-a arătat mai sus, documentaţia de faţa incumbă multiple valenţe în definirea

strategiei de dezvoltare ce va favoriza în ultimă instanţă evoluţia firească a localităţii şi implicit a

regiunii. Corelarea prezentului studiu cu celelalte documentaţii de fundamentare, cu analiza generală

a situaţiei existente precum şi cu strategia de dezvoltare propusă vor putea oferi un mod de echilibrare

a conservării patrimoniului cultural cu o dezvoltare logică şi coerentă, esenţială în sensul durabilităţii

conceptului PUG Sibiu 2009.

4 Prin excepţie relativă de la regula independenţei mentionate, o zona de protecţie a unui monument istoric poate, spre exemplu, să genereze (chiar pe aceeaşi limită) o zonă construită protejată, dacă porţiunea de teritoriu din jurul monumentului şi-a constituit caracteristici care să o califice pentru protecţie în nume propriu. 5 Legea 5/2000 privind aprobarea PATN – secţiunea a III-a – zone protejate, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (actualizată), Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată), OMTCT 526/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice “Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)”. 6 Se suprimă în mod voit aluzia explicită la turism, o buna parte a vizitelor consumatorilor de cultură străini de oraş fiind deseori motivată de acţivităţi non-turistice.



3 SURSE-SUPORT PENTRU STUDIU

3.1 Documentaţii urbanistice preexistente / relationarea cu acestea

Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a –

zone protejate defineşte la nivelul anului 2000 zonele protejate de interes naţional, sublinază

necesitatea instituirii zonelor protejate “pentru asigurarea protecţiei acestor valori”7 şi obligativitatea8

întocmirii documentaţiilor “de urbanism şi regulamente aferente, elaborate şi aprobate potrivit legii,

care vor cuprinde măsurile necesare de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural

naţional din zonă”9. Concentrarea în teritoriu a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes

naţional, reprezentată în anexa nr. IV la PATN-III-zone protejate, confirmă densitatea şi calitatea

ridicată a patrimoniului cultural construit pe aproape întreg teritoriul judeţului10. Anexa nr. II relevă

prezenţa Parcului Natural Dumbrava Sibiului ca zonă naturală protejată de interes naţional, situată în

teritoriul administrativ al municipiului Sibiu.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean întocmit în anul 2006 preia în bună măsură

prevederile PATN în relaţie cu zonele protejate construite sau naturale precum şi actualizarea

datorată listei monumentelor istorice aprobată prin OMCC 2314/2004. PATJ Sibiu 2006 include

protecţia patrimoniului construit şi natural în etapa I prioritară, până în anul 2010, pentru care ”[...]

vor predomina opţiunile legate de: [...] reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi

construit.”11. Este semnalat potenţialul extinderii listei monumentelor de importanţă naţională şi

zonală dar şi raspunderea importantă faţă de monitorizarea şi dirijarea intervenţiilor asupra acestuia.

De asemenea, se prezintă riscurile pentru mediul antropic produse de înlăturarea vegetaţiei

spontane, în special forestiere.

Fără a avea la bază un studiu de fundamentare specific, argumentat ştiinţific, PATJ Sibiu 2006

propune totuşi o serie de obiective spre clasare, precum şi “realizarea de proiecte şi planuri de

urbansim pentru zone şi obiective cu valoare de patrimoniu local în vederea valorificării şi conservării

acestora”12. Din seria măsurilor propuse se evidenţiază două idei relevante din perspectiva

posibilităţii de implementare imediată, cu efort redus şi cu efecte semnificative: expertizarea şi

intervenţia pe mai multe obiective din teritoriu simultan eficientizează demersul în plan economic,

tehnic şi organizatoric, iar dezvoltarea unor reţele de obiective culturale, gestionate şi puse în

7 Legea 5/2000 privind aprobarea PATN – secţiunea a III-a – zone protejate, art. 2. 8 idem, art. 7. 9 idem, art. 5, alin. 3. 10 Concentrarea relativă în teritoriul administrativ al municipiului Sibiu este detaliată de anexa nr. III - I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (Monumente istorice de valoare excepţională) prin reprezentare în categoriile: clădiri civile urbane, ansamblul urban fortificat, muzeul etnografic în aer liber, biserici şi ansambluri mănăstireşti. 11 PATJ Sibiu 2006, elaborat de SC Urbanproiect SA Bucureşti, în “Strategie de amenajare a teritoriului – Introducere”, pag. 2. 12 idem, în “Strategie de amenajare a teritoriului – Mediu”, măsură M 1.2.4, pag. 17.



valoare în comun creează posibilitatea interconectării coerente cu reţele turistice constituite sau

previzionate13.

Planul Urbanistic General al municipiului Sibiu elaborat în 199914 tratează cu privire la zonele

construite protejate doar centrul istoric, delimitat conform listei monumentelor15, cartierele rezultate

din includerea satelor Turnişor şi Guşteriţa fiind reglementate cu oarecare atenţie faţă de tipologia

specifică ca UTR16 distincte.

Trasarea limitei centrului istoric pe axul străzilor nominalizate ca delimitări incumbă două erori

materiale, respectiv de concepţie urbanistică: precizarea delimitării din Piaţa Gării la frontul vestic

precum şi celelalte precizări, în contextul enumerării străzilor/pieţelor ce definesc centrul istoric

conform listei monumentelor, conduce la deducţia logică primară de considerare a ambelor fronturi

în cazul tuturor celorlalte elemente definitorii – limita corectă a ansamblului protejat fiind constituită

în principal din limitele posterioare ale parcelelor exterioare aliniate la circulaţiile enumerate. Eroarea

conceptuală urbanistic se referă la definirea operaţională a unei străzi ca fiind formată din circulaţie

şi ambele fronturi adiacente acesteia. Prezentul studiu va propune corectarea trasării limitei centrului

istoric conform bunei practici profesionale în domeniul urbanismului pe de o parte şi din punct de

vedere al conservării şi punerii în valoare a patrimoniului construit pe de alta parte17.

Tratarea centrului istoric unitar şi nediferenţiat pe subzone istorice de referinţă din perspectiva

reglementărilor constituie o gravă carenţă a demersului, cu atât mai mult cu cât acest aspect a fost

preluat ulterior şi de documentaţia Plan Urbanistic Zonal Centru Istoric, în curs de avizare la

momentul elaborării prezentului studiu.

Cu privire la stabilirea zonelor construite protejate se va analiza oportunitatea includerii porţiunilor

de ţesut urban relevante pentru istoria evoluţiei organismului urban după extinderea acestuia în

afara perimetrului fortificat până la momentul actual, inclusiv perioada modernă şi contemporană.

13 ibidem, măsurile M 1.2.5-M 1.2.8., pag. 18. 14 PUG Sibiu 1999, elaborat de SC Proiect SA Sibiu, comportă din punct de vedere operaţional probleme de statut juridic de valabilitate: Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG afişat pe pagina de internet a Primariei Municipiului Sibiu împreună cu Regulamentul Local de Urbanism afişat separat pentru Centrul Istoric diferă în conţinut (pornind de la delimitarea textuală a unităţii teritoriale de referinţă şi până la variaţii în reglementările de detaliu) faţă de documentaţia echivalentă depusă în arhiva DJCCPCN Sibiu odată cu faza de avizare aferentă, creând astfel incertitudine cu privire la validitate, în absenţa ştampilelor de avizare atât de pe partea scrisă cât şi de pe cea desenată. 15 Planul Urbanistic General Municipiu Sibiu, Regulament Urbanistic, Regulament pe unităţi teritoriale de referinţă – Zona istorică, II. Zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complementare – Subzona istorică / centrul vechi / CV, pag. 77: “[...] SE: Piaţa Unirii, str. Gimnasticii, B-dul Spitalelor; E: str. Constituţiei, str. Berăriei, Piaţa Gării/frontul vestic; N: str. N. Teclu, Întreprinderea Independenţa zona halelor, fosta Aleea Şcolarilor/în exteriorul zidurilor de fortificaţii/, SC PIM SA, str. Cibinului/în exteriorul fostului bastion de poartă/; NV: str. Malului, Piaţa Cibin; V: str. Dârstelor, Aleea Filozofilor, Şos. Alba Iulia; SV: str. Andrei Şaguna, Piaţa Unirii. 16 Unitate teritorială de referinţă, a se vedea glosarul de termeni. 17 Acest demers este propus şi prin forma afişată pe pagina de internet a PMS a Regulamentului Local de Urbansim Zona Istorică aferent PUG, datarea acestuia putand fi facută exclusiv după denumirea fişierului format *.pdf afişat (PUG_Sibiu_rlu_zona_istorică_feb2001_1.pdf).



Conform prevederilor legislaţiei în vigoare preluate în PUG Sibiu 1999, administraţia locală a

comandat elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal Centru Istoric18, ale cărui concluzii nu au fost

formulate în timp util pentru a servi fundamentării reglementărilor aferente PUG 2009, astfel fiind

necesară elaborarea studiului de fundamentare şi pentru această porţiune de ţesut urban, fără a

suplini obligativitatea elaborării unui PUZ Centru Istoric conform legislaţiei în vigoare. Studiile

sectoriale prezentate în memoriul general prezintă totuşi unele clasificări ale problemelor de

gestiune şi punere în valoare a patrimoniului din teritoriul vizat19, disfuncţii în utilizare şi adaptare la

context etc. Propunerile de remediere20 au în vedere acţiuni de refacere locală a ţesutului urban

(parcelar şi front de stradă), consolidarea şi reabilitarea structurală diferenţiată în funcţie de raportul

utilizare/valoare culturală, remodelarea elementelor agresive estetic (anvelopante). Un aspect

important este apreciat ca fiind şi demersul de reabilitare demografică şi socială a zonei centrului

istoric, prin scăderea suprapopulării/fragmentării proprietăţii şi creşterea statutului social, pentru a

asigura pe termen lung capacitatea de întreţinere şi utilizare adecvată a componentelor de ţesut

urban. Reabilitarea infrastructurii (în special hidroedilitare) este subliniată, aceasta fiind deja în curs

de realizare în ultimii ani (2005-2009).

Studiul urbanistic-istoric aferent documentaţiei prezintă succint cadrul istoric şi evoluţia urbanistică

a oraşului intra-muros, cu referiri la extinderea târzie în afara centurii fortificate. Concluziile studiului

sunt sumare şi nu motivează afirmaţiile a priori cu privire la reprezentativitatea primordială a Sibiului

medieval. Dealtfel valorizarea centrului istoric intramuros este deficitara prin sublinierea aproape

exclusivă a caracterului medieval al ţesutului urban21.

Studiul de fundamentare PUG – zone protejate, zone istorice, zone peisagere şi zone de risc

natural 200622, aflat de asemenea în faza de elaborare şi avizare, prezintă o schiţă a evoluţiei

urbanistice din perspectivă istorică axată în principal pe teritoriul ocupat extramuros, cu analize

cronologice urmărind stilurile arhitecturale manifestate, precum şi cu date precise privind apariţia

unor funcţiuni, clădiri şi amenajări sau modificarea şi înlocuirea acestora, dar fără a prezenta un set

18 Documentaţie elaborată de SC Bucur Proiect SNC Sibiu într-o formă nefinalizată prin avizare în anul 2004, aflată în continuare în faza de elaborare datorită solicitării din februarie 2009 a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Secţiunea Urbanism şi Zone Protejate de a întocmi studiul conform normelor în vigoare [Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documenţatiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), aprobată prin OMTCT nr. 526/2003] precum şi de a institui sau nu, argumentat ştiinţific, acele zone şi subzone istorice de referinţă relevante pentru studiul şi reglementarea urbanistică a centrului istoric. 19 PUZ Rezervaţie de arhitectură medievală – Centrul Istoric – Etapa finală Mai 2004, SC Bucur Proiect SNC Sibiu, beneficiar Consiliul Local Sibiu, în cap. VI. A-E (Situaţia existentă. Disfuncţii privind starea de conservare; Probleme privind conservarea obiectului arhitectural; Disfuncţiuni de natură estetică; Disfuncţiuni privind populaţia; Problema proprietăţii). 20 idem, cap. VII (Propuneri). 21 Caracterul cu adevarat unic al centrului istoric intramuros rezidă mai degrabă în calitatea cu care un fond construit diversificat, provenind din etape ulterioare succesive de evoluţie culturală, se grefează pe ţesutul medieval preexistent într-un mod exemplar şi de o relevanţă deosebită atât la nivel naţional cât şi european. 22 P.U.G. – Zone protejate, zone istorice, zone peisagere şi zone de risc natural Sibiu, SC Bucur Proiect SNC Sibiu, beneficiar Primaria Municipiului Sibiu, faza Studiu de fundamentare PUG. Documentaţia a fost supusă avizului CZMI-10 şi CNMI, recomandările comisiei fiind de a se completa documentaţia cu elementele de reglementare necesare operativităţii PUG.



de concluzii necesar abordării strategice a PUG. Se prezinta de asemenea o foarte utilă istorie a

parcurilor, grădinilor şi spaţiilor verzi amenajate, inclusiv plantaţiile de aliniament şi o scurtă ilustrare

a importanţei pădurii Dumbrava23.

Istoricul primelor cartiere extramuros este foarte util din perspectiva analizei evoluţiei ţesutului

urban aferent şi extrem de folositor prin sinteza abundentă de date istorice, însă relaţionarea cu

contextul mai larg al teritoriului urban pe de o parte şi cu starea actuală a ţesutului urban pe de altă

parte fac greoaie şi ineficientă stabilirea zonelor construite protejate exclusiv după caracteristici

istorice.

Din seria documentaţiilor preexistente studiului de faţă sunt necesar de mentionat câteva exemple

de amplasamente care, prin poziţia lor faţă de zonele cu manifestare semnificativă a resursei

culturale şi prin magnitudinea intervenţiei propuse de documentaţiile respective, se situează în sfera

agresiunilor necontrolate asupra ţesutului urban semnificativ din perspectivă culturală, în principal

prin ignorarea relaţiilor contextuale imediate şi mai largi.

Astfel, în anul 2005, a fost iniţiată documentaţia PUZ pentru realizarea unui complex

comercial24 de mari dimensiuni în proximitatea imediată a centrului istoric, într-o zona parţial

destructurată după demolarea fostei fabrici de bere Habermann cu un an mai devreme. Concurenţa

funcţională periculoasă pentru dezvoltarea comerţului şi agrementului de tip central din zona

intramuros ar fi fost dublată de agresiunea imaginii urbane atât înspre cât şi dinspre centrul istoric. În

urma dezbaterilor aprinse pe tema aprobării documentaţiei s-a relevat necesitatea unei abordări

multidisciplinare coerente, bazate atât pe o strategie generală de dezvoltare urbană cât şi pe o

politică sănătoasă de gestionare a patrimoniului cultural, căutând echilibrul just între

protejare/dezvoltare.

PUZ Zonă mixtă, str. Spitalelor – Şerbota – Depozitului, Fosta unitate industrială SC

Simerom SA25, propune operaţiuni complexe de restructurare urbană prin înlocuirea fondului

industrial dezafectat cu funcţiuni de nucleu central şi locuire colectivă într-o zonă cvasi-centrală,

tangentă centrului istoric. Prin lipsa studiului de fundamentare cu privire la relaţia urbanistică cu

întregul organism urban se creează potenţialul destructiv al concurării nesănătoase a centrului istoric

din perspectivă funcţională. Riscul supraaglomerării reţelei stradale în zonă nu este evaluat printr-un

studiu de trafic adecvat, acesta nedepăşind o rază de 100 metri în jurul insulei vizate direct de

intervenţie. Dezbaterea documentaţiei a relevat necesitatea corelării într-un plan strategic a

23 Acest segment al studiului prezintă o minimă (şi singura) concluzie referitoare la planificarea strategica: “În prezent se constată că suprafaţa ocupată de parcuri şi grădini a fost mult diminuată şi că se impune o strategie coerentă pentru conservarea celor existente şi amenajarea unora noi”. 24 Elaborat de SC Arhi Graf SRL, 2005. 25 Elaborat de SC BBM GRUP SRL în decembrie 2007.



aspectelor de dezvoltare urbanistică şi celor de protejare a patrimoniului cultural construit, privind o

porţiune de ţesut urban relevantă în raport cu magnitudinea influenţei intervenţiei vizate.

Iniţiativă recentă de realizare a unui PUZ Centru urban integrat, str. Andrei Saguna nr. 11-1526,

arată riscul dezvoltării necontrolate a funcţiunilor de tip central în zone care nu pot prelua încărcarea

funcţională, de trafic şi vizuală fără a pierde iremediabil calităţile culturale care constituie atu-ul

principal al porţiunii de ţesut urban în cauză. Cezura astfel creată în ţesutul urban constituie un

precedent periculos pe de o parte şi o linie forţată de dezvoltare urbanistică cu efecte nocive majore

pe termen mediu şi lung pe de altă parte.

Fragmentarea funcţională şi în special morfologică rezultată din acest tip de intervenţii punctuale

deconcertate este pe cât de departe de dezvoltarea optimă a organismului urban, pe atât de

agresivă vizavi de potenţialul calităţii vieţii urbane oferit de manifestările multiple ale resursei

culturale.

În acest sens, prezentul studiu îşi propune pe de o parte extragerea şi exploatarea în continuare a

acelor elemente valoroase din documentaţiile preexistente, pe de altă parte atenuarea sau

îndreptarea efectelor negative datorate acelor elemente viciate de interesul privat individual, de

abordarea superficială de specialitate sau de lipsa acesteia, de lipsa încadrării în contextul restrâns

sau larg al zonei sau oraşului ori de lipsa reglementărilor specifice adecvate.

De asemenea, se consideră ca fiind necesară şi situarea în contextul documentaţiilor internaţionale

de profil, ratificate de administraţia centrală sau general acceptate de profesioniştii în domeniu.

Astfel se iau în considerare carte, declaraţii şi convenţii asupra patrimoniului construit şi natural27,

rapoarte ale unor grupuri de lucru privind urbanismul28 şi relaţia interdisciplinară cu conservarea

patrimoniului precum şi principii actuale de abordare a gestiunii patrimoniului cultural aplicabile în

domeniu.

26 Elaborat de SC TRANSFORM SRL 2009. 27 1962-Paris-Recomandări privind prezervarea frumuseţii şi caracterului peisajelor şi a siturilor; 1964-Veneţia-Carta internaţională privind conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor; 1967-Quito-Normele de la Quito (Ecuador); 1968-Paris-Recomandări privind prezervarea proprietăţii culturale periclitate de lucrări publice sau private; 1972-Budapesta-Rezoluţiile simpozionului asupra introducerii arhitecturii contemporane în grupuri istorice de clădiri (Ad. Gen. ICOMOS 3); 1972-Paris-Recomandări privind protecţia la nivel naţional a patrimoniului cultural şi natural; 1975-Amsterdam-Declaraţia de la Amsterdam; 1975-Amsterdam-Carta europeană a patrimoniului arhitectural; 1976-Bruxelles-Carta turismului cultural; 1976-Nairobi-Recomandări privind prezervarea şi rolul contemporan al zonelor istorice; 1982-Florenţa-Carta de la Florenţa privind grădinile istorice; 1983-Roma-Declaraţia de la Roma; 1985-Granada-Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei; 1987-Washington-Carta de la Washington pentru conservarea oraşelor istorice; 1989-Paris-Recomandări privind prezervarea culturii tradiţionale şi folclorului; 1990-Lausanne-Carta ICOMOS privind protecţia şi gestiunea patrimoniului arheologic; 1992-Rio de Janeiro-Convenţia privind diversitatea biologică; 1992-Noua Zeelandă-Carta pentru conservarea locurilor cu valoare de patrimoniu cultural; 1992-Valletta-Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuire); 1994-Nara-Documentul de la Nara privind autenticitatea; 1995-Lanzarote-Carta turismului sustenabil; 1996-Valencia-Declaraţia de la Valencia privind universitatea şi patrimoniul; 1997-Pavia-Documentul de la Pavia privind profesia de conservator/restaurator; 1998-Stockholm-Declaraţia ICOMOS marcând aniversarea a 50 de ani de la Declaraţia Drepturilor Omului; 1999-Australia-Carta Burra pentru conservarea locurilor cu semnificaţie culturală; 1999-Guadalajara-Carta privind patrimoniul vernacular construit; 1999-Mexico-Carta turismului cultural; 2000-Florenţa-Convenţia europeană a peisajului; 2003-Paris-Convenţia privind prezervarea patrimoniului cultural intangibil; 2005-Charleston-Declaraţia de la Charleston privind interpretarea patrimoniului; 2007-Carta ICOMOS pentru interpretarea şi prezentarea siturilor de patrimoniu cultural (versiunea finală, revizuită). 28 Dezbaterile Forumului Siturilor pentru concursul Europan 10: Dezbaterea 1 – Densitate. Ce înălţimi pentru oraşe europene?, Dezbaterea 2 – Urbanitate. Poate oraşul ecologic fi şi intens?



3.2 Planuri / documente cartografice

Suportul de lucru al studiului este furnizat de către administraţia locală, actualizarea incompletă

fiind compensată prin corecturi locale în funcţie de necesităţi, în conformitate cu situaţia din teren.

Informaţiile cartografice istorice au fost preluate dintr-o varietate de surse, de la reconstituiri

conform studiilor de specialitate pentru epocile iniţiale29, reproduceri ale unor planuri istorice militare,

administrative, turistice etc.30, generale sau zonale, completate cu planuri de parcelări/reparcelări31

sau intervenţii urbanistice32.

3.3 Documente iconografice

Studiul de faţă a preluat în analiză şi un număr ridicat de reprezentări iconografice realizate în

diverse tehnici, gravuri, litografii, fotografii, alte reproduceri, provenind atât din perioade vechi (sec.

16-19) cât şi de dată recentă (majoritatea din secolul 20), atât imagini generale cu silueta oraşului

sau perspective aeriene (fanteziste sau realiste), cât şi imagini de detaliu ale unor obiecte de

arhitectură sau porţiuni de front stradal. Datarea precisă a unor clădiri sau elemente de configuraţie

urbană oferă posibilitatea precizării unor intervale restrânse pentru alte elemente conţinute în

reprezentări.

3.4 Documente scrise primare

Consultarea materialelor arhivistice a relevat o serie de documente scrise relevante pentru

determinarea evoluţiei urbanistice a unor porţiuni de oraş sau chiar a demersurilor operaţionale de

gestionare a organismului urban: cereri şi rezoluţii cu privire la parcelări33, colaborarea public-privat

la echiparea edilitară34, solicitarea locuitorilor cu privire la asanarea unor porţiuni de ţesut de calitate

redusă funcţional/social35, consemnări nemijlocite ale evoluţiei urbanistice36, propuneri de strategii37

şi reglementări urbanistice generale38.

29 Paul Niedermaier, Siebenbürgische Städte; Hermannstadt. Hermann şi Alida Fabini, Porträt einer Stadt in Siebebürgen. 30 1699-Giovanni Morando Visconti, plan oraş; cca. 1700-G.M. Visconti, proiect citadelă Vauban; 1749-lt.maj. Suly, plan oraş; 1845, plan oraş intramuros cu parcelare schematică numerotată; 1875-litografiat de F.A.R. Krabs, gravat de F.J. Dimitrowits, plan oraş; 1875-J.Böbel, plan zona centrală oraş fortificat şi împrejurimi imediate; 1875, zona gării; 1880-Wagner&Debes, Leipzig, plan oraş, schematic; 1911, plan oraş; 1914-Freytag&Berndt, Viena, plan oraş schematic; 1921-Ed. Josef Drotleff, Noul plan al oraşului Sibiu, schematic; 1926, plan oraş; 1930-Ed. Fraţii Isacu, Planul oraşului Sibiu; 1936-G. Werder-Klein, Ed. Globus, Noul plan al municipiului Sibiu; 1941-Petre Borteş, Planul municipiului Sibiu; 1947-Ed. Reclama Sibiului, Planul municipiului Sibiu; 1983-Inst. Proiect Bucureşti după aerofotografie din 1979, zona central-SV. 31 1776, plan parcelare cartier Iosefin (1773) pe citadela Vauban nerealizată; 1890-parcelare Zimmermann (Hallerwiese), reprezentare pe planul parcelării Rosenfeld (1917); 1903-parcelare Fonn (Hallerwiese); 1912, schiţa funciară “pamântul olarilor” (Töpfererde); 1917-parcelare Rosenfeld; 1932-reparcelări Bd. Victoriei-Calea Poplăcii; 1935-39-asanare ţiganie poarta Cisnadiei (str. Someşului-Z. Boiu). 32 “Proiect pentru legătura circulaţiei Livezii Haller, Livezii Fonn şi Terenului Rosenfeld cu Centrul oraşului. Scara 1:500. Dipl. Ing. E. Connert Arhitect”, nedatat; 1931-proiect intersecţie Calea Dumbrăvii cu str. Argeşului şi Gh. Dima “Această schiţă arată soluţiunea punctului de încrucişare pentru cazul, dacă aleea se trasează oablă. Sibiu, [...] Mai 1931. Arh. urbanist [...] Bedeus”. 33 Zimmermann (1890), Fonn (1903). 34 Parcelarea Fonn (1903), parcelarea Rosenfeld (1917, echip. 1929). 35 Ţigania porţii Cisnădiei (1935). 36 Parcelarea Rosenfeld, descrierea funcţionarului rezident Gustav Kayser, 1939. 37 Planul de sistematizare şi extensiune al municipiului Sibiu, primnotar Adolf Arz, 1928. 38 Regulament de construcţiuni şi alinieri pentru municipiul Sibiu, şeful serviciului tehnic, ing. E. Kirscher, 1936.



3.5 Documente scrise secundare

Din colecţia extrem de vastă a publicaţiilor despre natura oraşului Sibiu sau a unor porţiuni din

acesta, s-au dovedit a fi utile studiului de faţă în special cronicile39, descrierile detaliate40,

monografiile sintetice sau analitice41 şi studiile ştiinţifice elaborate în ultimele decenii42.

3.6 Lista monumentelor istorice

Pentru definirea regimului de protecţie deja instituit a fost consultată lista monumentelor istorice

clasate pe teritoriul administrativ al municipiului Sibiu, aceasta fiind actualizată şi completată cu

acele obiective care au fost clasate sau se gaseau în procedură de avizare a clasării de către

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional la momentul elaborării studiului de faţă.

3.7 Cercetare în teren

În scopul actualizării datelor cu privire la situaţia existentă a ţesutului urban au fost efectuate

repetate campanii de cercetare în teren, atât pentru completarea documentarului fotografic, cât şi

pentru verificarea relaţiilor estimate între componente de ţesut urban şi manifestarea resursei

culturale materiale sau intangibile.

4 METODA DE CERCETARE

Colectarea informaţiilor din multiplele surse menţionate mai sus a evidenţiat natura variată a

acestora şi a anunţat primul pas, de corelare a pachetelor de informaţii echivalente, pe de o parte

pentru a confirma validitatea suprapunerii conţinutului, pe de altă parte pentru a elibera balastul de

informaţii identice multiplicate.

În acest sens a devenit importantă grija pentru cuplarea sau înşiruirea ordonată a pachetelor

informaţionale, astfel încât evoluţia relevantă să fie urmarită în mod corect ştiinţific. Un factor important

în asamblarea coerentă a imaginilor succesive ale dezvoltarii urbane şi motivaţiilor acesteia l-a

constituit ponderarea importanţei unor pachete informaţionale în relaţie cu scopul prezentului

studiu, rafinarea excesivă a demersului fiind considerată din perspectivă operaţională la fel de

paguboasă ca şi o tratare superficială.

Cercetarea analitică a evidenţiat de asemenea acele porţiuni de ţesut urban relevante pentru

studiu, respectiv acele etape evolutive, care nu beneficiază de informaţii suficiente pentru a oferi

suportul solid necesar deciziilor corecte cu privire la gestiunea strategică a organismului urban. În mod

39 Emil Sigerus, Chronik der Stadt Hermannstadt. 40 Emil Sigerus, Vom alten Hermannstadt; Georg Soterius, Cibinium. Eine Beschreibung Hermannstadts vom Beginn des 18. Jahrhunderts; Hermann şi Alida Fabini, Hermannstadt. Porträt einer Stadt in Siebenbürgen. 41 Christoph Machat, ed., Alexandru Avram şi Ioan Bucur, aut., Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. 42 Hanna Derer, Sibiu: arhitectura în epoca barocă.



paradoxal însă, aceste elemente deţin caracteristici intrinseci suficient de puternice pentru a

compensa lipsa informaţiilor, considerând scopul declarat al studiului de faţă.

În cadrul prezentului studiu se propune echivalarea limitelor geometrice şi poziţionării spaţiale

a zonelor protejate (ZCP+ZNP, în mod special cele construite, desigur) cu cele ale zonelor

istorice de referinţă (ZIR) identificate prin prezentul studiu. Acestea din urmă prezintă caracteristici

intrinseci suficient de diferite faţă de cele ale ZIR învecinate, încât să susţină o reglementare specifică

în urma elaborării PUZCP, cu ocazia căruia se vor verifica în detaliu şi, după caz, ajusta limitele ZIR,

respectiv ZCP sau ZNP.

5 SINTEZA DETERMINATĂ DE SPECIFICUL LOCAL/ZONAL

Corelarea pachetelor informaţionale oferite de sursele de cercetare amintite mai sus produce setul

de concluzii analitice sectoriale necesar a fi coroborate pentru a releva manifestarea resursei culturale

într-un teritoriu dat. Sinteza rezultatelor etapei analitice este ajustată pentru fiecare caz în parte în

funcţie de acele principii operaţionale care oferă răspunsuri adecvate demersului de stabilire a zonelor

istorice de referinţă / zonelor protejate. Astfel, criteriul de filtrare a varietăţii tipologice a ZIR /

ZCP+ZNP stabilite este binomul format din raportarea la genul proxim prin diferenţa specifică.

Principiul operaţional primordial este oferit de etapizarea istorică a dezvoltării urbanistice, ca

argument principal în motivarea stabilirii zonelor construite protejate cu materializare de dată recentă a

resursei culturale, în scopul marcării unor etape evolutive relevante. Tipul ţesutului urban, privit fie

din perspectiva componentelor sale principale, tramă stradală, parcelar, fond construit, fie prin

intermediul plantaţiilor de aliniament, al scuarurilor sau a relaţiei dintre spaţiul public şi cel privat, în

corelare cu profilul funcţional iniţial şi actual, constituie cel de al doilea factor important în evaluarea

resursei culturale pe de o parte şi în delimitarea coerentă a zonelor construite protejate pe de altă

parte.

Calitatea fondului construit precum şi gradul de conservare al acestuia – cuprinzând inclusiv

amenajari exterioare, împrejmuiri şi plantaţii organizate – au fost apreciate, dată fiind scara analizei şi

scopul enunţat al studiului, doar din perspectiva impactului asupra imaginii urbane perceptibile din

spaţiul public, recunoscând astfel necesitatea elaborării ulterioare a studiilor de specialitate la scară

redusă. Valoarea de raritate/unicat constituie motivaţia suficientă pentru excepţia de la perspectiva

largă menţionată anterior, în cazul unor ansambluri de factură recentă, considerate relevante pentru

procesul evolutiv urbanistic.



6 CONCLUZII LA NIVEL METODOLOGIC

Preponderenţa unor principii operaţionale în faţa altora este independentă de statutul de protecţie

conferit, deoarece tocmai manifestarea diferenţiată a tipurilor de valori culturale dovedeşte coerenţa

dezvoltării urbanistice, protejarea diverselor tipuri de ţesut făcând posibilă lectura identităţii

culturale la nivelul organismului urban.

Concentrarea maximă a resursei culturale relevate de aplicarea principiilor operaţionale se

regăseşte în mod firesc în nucleul central al aşezării, zona intramuros, pentru ca urmărind cronologic

direcţiile de dezvoltare să rezulte o scădere la fel de firească a concentrării tipologice în zonele

ocupate spontan, cu tramă organică şi fond construit comun – la nord de râul Cibin – pentru ca

aceasta să crească din nou în zona de dezvoltare planificată la vestul şi sudul fortificaţiei.

Fără a prezenta o descreştere uniformă a valorilor culturale spre exterior, zonele construite

protejate se organizează concentric în jurul nucleului central într-un teritoriu compact, excepţie făcând

manifestarea satelitară a unor ansambluri constituite predominant în a doua jumătate a secolului al

XX-lea, segregare faţă de corpul comun datorată pe de o parte suprafeţelor extinse de teritoriu ocupat

în epocă, pe de altă parte selecţiei critice a porţiunilor de ţesut urban reprezentative sau includerii unor

aşezări constituite anterior.

Distribuţia zonelor protejate stabilite probează astfel logica firească a dezvoltării oraşului, odată

cu ieşirea din perimetrul fortificat, atât la nivelul fondului construit cât şi la nivelul cadrului natural

valorificat, necesar de protejat. Fără a stabili categorii valorice, studiul defineşte astfel 23 de zone

construite protejate, diferenţiate prin modurile de combinare a concluziilor principiilor operaţionale.

Trebuie subliniat faptul că o parte din zonele istorice de referinţă astfel constituite se împart conştient

în subzone construite protejate, legate tipologic de porţiunile învecinate, diferenţele specifice nefiind

îndeajuns de pregnante pentru a justifica constituirea de zone construite protejate distincte. O

concluzie esenţială a demersului o constituie necesitatea indubitabilă de elaborare a unor

documentaţii de urbanism aprofundate pentru zone construite protejate, menite să instituie regimul

detaliat de protecţie echilibrat cu potenţialul de dezvoltare just determinat, orientat înspre amplificarea

valorilor în zone de manifestare redusă, învecinarea imediată a acestora ameninţând în caz contrar

conservarea patrimoniului în zone cu manifestare pregnanată a resursei culturale.

Trebuie semnalate două situaţii aparent conflictuale, rezultate din suprapunerea zonelor protejate,

precum şi decizia de gestionare a acestora: ZCP 01 – Centrul istoric, formată din oraşul intramuros şi

zona de influenţă directă (zona de protecţie a sitului urban centru istoric Sibiu, cf. LMI 2004) se

suprapune parţial peste zone construite protejate distincte, cu valori intrinseci dezvoltate sau reduse,

de la caz la caz. Astfel, în sens operaţional practic, trebuie rezolvată problema jurisdicţiei

reglementărilor aferente suprafeţei comune, decizie care se ia diferenţiat în funcţie de importanţa



valorii culturale prezente în zona învecinată centrului istoric – pentru zonele construite protejate 04, 07

şi 08 primează reglementările rezultate din decizia de conservare a valorilor intrinseci, pentru zonele

06 şi 14, necesar a fi supuse unor intervenţii de restructurare urbană, reglementările vor fi

subordonate necesităţilor specifice ZCP 01 – Centrul istoric. Similar, suprapunerea unor zone

construite protejate cu zone naturale protejate definite anterior sau prin prezentul studiu obligă la o

concomitenţă, perfect posibilă, a regimurilor de protecţie specifice, acestea pot interfera în formularea

reglementărilor, dar sunt compatibile şi doar juridic independente.

De asemenea, pentru calea ferată cu ecartament redus, clasată pe întreg parcursul său, inclusiv

staţiile CF aferente, se impune realizarea unui PUZCP conform legii. Stabilirea ZCP aferente nu poate

fi realizată prin prezentul studiu datorită informaţiilor cadastrale insuficiente puse la dispoziţie.

Suplimentar, intenţiile conceptului iniţial de dezvoltare a reţelei de circulaţie indică eventualitatea

necesităţii de relocare a unui segment al traseului iniţial pentru prezervarea funcţionalităţii acestuia,

făcând cu atât mai dificilă stabilirea limitei ZCP aferente. Pentru elaborarea PUZCP, studiul va porni

de la limita zonei de protecţie a monumentului (instituită din oficiu cf. legii la 100 metri de la limita

cadastrală, în intravilan).

7 TRANSPUNEREA CONCLUZIILOR ÎN FORMĂ OPERAŢIONAL-PRACTICĂ

Un demers dificil în fundamentarea deciziilor operaţionale cu privire la protecţia patrimoniului

cultural şi natural prin PUG îl constituie limitarea precizării reglementărilor la un nivel corect atât

din perspecţiva scării generale de abordare a documentaţiei în sine, cât şi din cea a documentaţiilor

urbanistice aprofundate specifice, al căror apanaj îl constituie instituirea precisă a reglementărilor

zonelor construite şi naturale protejate, cu atât mai mult, cu cât detalierea excesivă în această fază ar

dezechilibra abordarea strategică a documentaţiei finale.

Pornind astfel de la premisa operativităţii necesare documentului de gestiune generală urbană,

instrumentul primordial de implementare a politicii urbane în teritoriile supuse regimului de ZP îl

constituie profilul funcţional al porţiunii de ţesut urban în cauză, care trebuie să fie adecvat atât

potenţialului de receptare a fondului urban constituit cât şi să fie orientat spre posibilitatea de

dezvoltare.

Trama stradală existentă, dezvoltată spontan sau proiectată (în general cu racorduri fireşti la

trama organică preexistentă) constituie un factor relevant pentru caracterul propriu majorităţii zonelor

protejate şi va fi, de regulă, păstrată ca atare. Excepţiile se vor semnala separat, de la caz la caz, în

funcţie de necesitatea specifică regimului de conservare şi punere în valoare, respectiv de dezvoltare

a zonei.



Parcelarul existent se analizează din perspectiva evoluţiei sale, urmând ca operaţiunile cadastrale

(îndeosebi divizări istorice sau recente pentru îndesirea fondului construit, dar şi comasări recente

pentru sporirea gabaritelor investiţiilor) să fie blocate unde efectul este negativ, iar în situaţii opuse să

fie permise în mod explicit. În situaţiile extreme unde parcelarul a suferit modificări devastatoare, se

vor propune demersuri de reabilitare, după caz chiar cu interdicţia de construire până la îndeplinirea

acestor cerinţe.

Tipul de ocupare al parcelelor cu construcţii este relevant atât în ceea ce priveşte poziţionarea

faţă de limitele de proprietate şi forma generală a amprentei la sol cât şi regimul de înălţime relativ

exprimat în metri şi indicatorii şi indicii de ocupare şi de utilizare a terenului.

Aspectul clădirilor, cu referinţă la volumetrie, gabarit relativ, tip de acoperire, cromatică şi limbaj

arhitectural exprimat în exterior constituie un instrument operaţional relevant în majoritatea cazurilor

dar cu aplicabilitate obligatorie limitată din perspectiva resursei culturale, calitatea artistică şi tehnică

relativă a actului de intervenţie nefiind nemijlocit legată de aceste prevederi.

Direcţionalitatea compoziţiilor spaţiale urbane, orientarea faţadelor şi golurilor dar şi a grădinilor

şi plantaţiilor înalte, prin fortificarea implicita a relaţiilor public-privat, prezintă un interes deosebit în

zonele cu o manifestare pregnantă a caracterului de reprezentare dar dovedesc o necesitate redusă

de reglementare în zone protejate cu profil semirural, spontan sau natural.

În cazuri deosebite se vor indica, în special pentru instrumentele cuantificabile, atât limitele

inferioare admise cât şi cele superioare, dacă tipologia specifică de protejat o impune.

Disfuncţiile în utilizarea domeniului public vor fi adresate prin propuneri de remediere corelate

cu strategia de dezvoltare a întregului oraş, astfel încât ocuparea domeniului public cu autovehicule să

fie ameliorată, prin luarea în considerare a capacităţii propunerilor de parcaje colective nu doar pentru

acoperirea necesarului previzionat pentru intervenţiile urbanistice noi, ci şi în sensul degrevării

spaţiului public de o parte a sarcinilor actuale.

Pe de altă parte, dezvoltarea componentei publice a ţesutului urban prin facilitarea demersurilor de

natură a introduce trasee pietonale şi de biciclete în zone cu patrimoniu cultural valoros poate atinge

dublul scop de creştere a calităţii vieţii şi de punere în valoare a resursei culturale.

Gradul de protecţie al zonei construite protejate se propune prin prezenta documentaţie, urmând

ca studiul aprofundat prin PUZCP să stabilească definitiv nivelul de importanţă, naţională sau locală.



8 APLICAREA INSTRUMENTULUI OPERAŢIONAL-PRACTIC: SCHIŢAREA ELEMENTELOR DE RLU PENTRU ZCP

8.1 ZCP 01 – Centrul Istoric

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 01 este alcătuită din teritoriul ocupat de

centrul istoric intramuros, cuprinzând şi sistemul defensiv propriu, încadrat integral ca ansamblu în

Lista Monumentelor Istorice (2004) precum şi secvenţial, sub forma elementelor constitutive, clasate

la rândul lor. ZCP 01 conţine şi zona de protecţie a oraşului intramuros, definită primar prin aplicarea

distanţei legale de 100 metri şi rectificarea traseului pe limite cadastrale, respectiv pe ax de drum.

Aplicarea acestui demers este considerată necesară datorită lipsei unui studiu de specialitate

coerent şi exhaustiv pe de o parte, precum şi datorită importanţei gestionării patrimoniului cultural

materializat prin oraşul intramuros în mod concertat împreună cu zona sa de protecţie pe de altă

parte, cu atât mai mult cu cât această zonă proximă conţine manifestări semnificative legate

nemijlocit de acesta. Suplimentar, relaţionarea unor tipuri înrudite de manifestare a resursei culturale

din interiorul fortificaţiilor versus cele din extramuros oferă cadrul unei juste evaluări a valorii

culturale prin raportarea genului proxim la diferenţa specifică.

Faţă de limita propusă a zonei pot fi efectuate ajustări în urma studiului aprofundat prin PUZCP

exclusiv în sensul rectificării locale datorate preciziei relative a suportului topografic furnizat.

Suprapunerea limitei propuse peste porţiuni de ţesut urban incluse parţial sau total în ZCP distincte

se gestionează fie prin preluarea directă a reglementărilor specifice respectivelor zone, fie prin

propria impunere a unor măsuri generale ce vor fi preluate de respectivele documentaţii specifice la

elaborarea PUZCP.

Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează după criteriul tipologic al

manifestării resursei culturale. Dintre cele 28 de SZCP propuse în afara porţiunilor de teritoriu deja

ocupate de ZCP distincte43, o parte semnificativă se grupează în categorii tipologice comune sau

foarte înrudite, oferind o sumă de varietăţi redusă semnificativ şi astfel mai uşor gestionabilă de

reglementările generale ale PUG. Studiul aprofundat prin PUZCP 01 va putea însă propune

instrumente de reglementare mai rafinate, adecvate specificităţii absolute a unui tip sau altuia.

Profilul funcţional iniţial, de o mare complexitate, specifică dezvoltării unui oraş fortificat, s-a

păstrat într-o mare măsură până astăzi, cu frecvente modificări subtile datorate evoluţiei vieţii sociale

sau sporadice modificări substanţiale datorate fie dispariţiei funcţiunii iniţiale, fie apariţiei unor

funcţiuni moderne sau contemporane.

43 Excepţie face SZCP 01_12, pentru care s-a impus setul de reglementări primare în mod direct, în pofida încadrării în ZCP 06, datorită importanţei suprazonale a polului funcţional multivalent pe care îl defineşte.



Reglementarea funcţională va fi diferenţiată pe subzone, în scopul creării cadrului optim de

gestiune a patrimoniului cultural, atât cel material, tangibil, cât şi cel intangibil. O atenţie deosebită va

fi acordată măsurilor menite să păstreze o prezenţă semnificativă a locuirii în oraşul intramuros, în

subzone unde această caracteristică primează încă (SZCP 01_5, 01_7, 01_9, 01_19 şi 01_21), dar

şi în porţiunile de ţesut eminamente central (SZCP 01_1, 01_2, 01_3), intercalată printre funcţiuni

comerciale, de prestări-servicii sau administrative, cu un grad de reprezentare ridicat în expresia

fondului construit.

Trama stradală existentă se păstrează în totalitate, se pot accepta intervenţii pentru refacerea

tramei stradale istorice exclusiv în baza studiului de fundamentare şi concluziilor PUZCP 01.

Parcelarul existent în ZCP 01 se conservă. Operaţiunile funciare sunt permise exclusiv în sensul

refacerii parcelarului istoric în baza studiului de fundamentare şi concluziilor PUZCP 01.

Modul de ocupare a terenului, aspectul şi orientarea clădirilor vor fi reglementate prin

prevederile PUZCP 01, până la elaborarea şi aprobarea acestuia fiind permise exclusiv lucrări de

întreţinere, conservare şi punere în valoare a clădirilor, lucrări de reabilitare şi modernizare a

infrastructurii precum şi realizarea de construcţii noi cu respectarea prevederilor legale în materie, cu

condiţia sine qua non de reversibilitate absolută a intervenţiei.

Plantaţia de aliniament în lungul tuturor străzilor din ZCP 01 va fi păstrată şi completată prin

replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii, în măsura în care studiul de

fundamentare al PUZCP 01 nu va stabili ca prioritară vizibilitatea neîngrădită a fondului construit.

Ansamblul principalelor unităţi funcţionale de loisir – Parcul Astra, Parcul Cetăţii, Parcul Tineretului

şi Culoarul Cibinului – vor fi incluse într-un program concertat de protecţie şi întreţinere, greafat pe

fondul planului de dezvoltare a sistemului de spaţii verzi publice, necesar de elaborat la nivelul

întregii unităţi administrativ-teritoriale.

Disfuncţia legată de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi parţial ameliorată

prin realizarea de parcaje subterane/supraetajate cu ocazia intervenţiilor de restructurare urbană

necesare în zona studiată, instituirea taxei de parcare orară, replanificarea coerentă a circulaţiei pe

un unic sens şi promovarea circulaţiei a bicicletelor, corelat cu sistemul orăşenesc de circulaţie

ciclistică.

Gradul de protecţie al zonei construite protejate se propune de importanţă naţională.

8.2 ZCP 02 – Măierimea Porţii Turnului


măierimea porţii Turnului pe malul nordic al Cibinului, porţiune de teren ocupată în etape succesive,

inclusiv ţigănia asociată şi parcelarea Konradwiese.



În ceea ce priveşte studiul de faţă trebuie subliniat că, faţă de limita propusă a zonei pot fi

efectuate ajustări în urma studiului aprofundat prin PUZCP.

Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează după criteriul cronologic al

etapizării ocupării teritoriului. Subzonele 02a şi 02b pot fi tratate în reglementarile PUG în mod cvasi-

unitar, subzona 02c va fi pe cât posibil conservată morfologic, constituind singura manifestare a

structurii unei aşezări ţigăneşti păstrată în ţesutul urban actual. Subzona 02d prezintă calităţi

deosebite de unitate datorate planificării iniţiale inclusiv centrul de cartier, subzona 02e a suportat

modificări funcţionale substanţiale cu caracter pozitiv.

Profilul funcţional iniţial, de locuire sporadică şi/sau sezonieră şi administrare a grădinilor

extraurbane a condus la un mod organic de dispunere a clădirilor faţă de actualele străzi, pentru

SZCP 02a,b şi c. Subzona aferentă parcelării câmpului lui Konrad (1892), SZCP 02d, a beneficiat de

o planificare atentă, cu centru de cartier rezidenţial cu parc şi şcoală evanghelică. Subzona 02e

conţine dotări de interes local, prin prezenţa liceului şi a ansamblului căminului de bătrâni, precum şi

unele servicii.

Reglementarea funcţională trebuie să prevadă păstrarea locuirii ca funcţiune principală.

Permisiunea ocupării de către servicii terţiare a unei suprafeţe de max. 50% din totalul suprafeţelor

construite se acordă exclusiv pe fronturile str. Pedagogilor-Kogălniceanu, str. Lemnelor, str. Tudor

Vladimirescu şi str. Râului.

Trama stradală existentă se păstrează în bună masură, se acceptă propunerea realizării unei

lărgiri a carosabilului str. Kogălniceanu fără afectarea structurii parcelarului, prin ocuparea

scuarurilor dintre carosabilul şi pietonalul existent; în continuarea străzii Pedagogilor se propune un

pod carosabil peste Cibin. Lărgirea străzii Lemnelor este o necesitate pentru traficul local, susţinerea

juridică a deplasării aliniamentului făcând soluţionarea dificilă.

Parcelarul existent în ZCP 02 se conservă. Operaţiunile de comasare a cel mult trei parcele

învecinate este permisă cu condiţia sine qua non de a simula prin ocuparea cu fond construit

structura parcelarului înaintea comasării.

Modul de ocupare a terenului este în cea mai mare masură cel specific rural cu casa pe

aliniament şi dezvoltare în lungul parcelei înguste, în SZCP 02a,b şi c, cu excepţia relativă a frontului

sudic al str. Reconstrucţiei, unde s-au dezvoltat vile urbane de mici dimensiuni. Parcelarea subzonei

02d a permis un front mai amplu la stradă, dezvoltarea în adâncimea parcelei fiind mai redusă,

celelalte carcteristici specifice ocupării semi-rurale fiind păstrate. Frontul vestic al str. Pedagogilor

constituie excepţie pozitivă a cărei păstrare este recomandată, fără extinderea modelului în afara

subzonei 02e.



Amplasarea pe aliniament în ZCP 02 se conservă, totodată se prevăd retrageri laterale cel puţin

echivalente cu 1/2 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic dar nu mai puţin de 3m pe cel

puţin o latură şi păstrarea unei distanţe faţă de limita posterioară a parcelei cel puţin egală cu

înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic, dar nu mai puţin de 4m. Pentru porţiunea sud-vestică

cuprinsă în SZCP 02a se vor stabili retragerile în funcţie de strategia de dezvoltare şi restructurare

urbană propusă de PUG, cu condiţia ca retragerile minime să fie cele existente.

Amprenta la sol a clădirilor, în general de formă alungită, perpendiculară pe aliniament, este

rezultatul direct al retragerilor substanţiale faţă de limitele de proprietate, caracteristică demnă de

menţinut în special în reglementările propuse în SZCP 02a şi c. Pentru restul teritoriului cuprins în

ZCP 02 se vor stabili reglementări prin PUG.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se defineşte în intervalul 1/3-1/2 din deschiderea

frontului la stradă cu un regim de înălţime maxim de P+1 (sau P+M). Se admite ca nivel subteran

doar subsolul, nu se admite demisol. Excepţii constituie fronturile str. Râului şi str. Pedagogilor, care

pot primi cel mult înca două niveluri (plus unul restras), precum şi strada Kogălniceanu, pentru care

nu se admite creşterea frontului la stradă, dar se acceptă înălţarea cu cel mult încă un nivel în partea

posterioară a parcelei, cu condiţia ca acesta să nu fie vizibil de pe circulaţia pietonală aferentă

frontului opus.

Procentul de ocupare a terenului se limitează la max. 50% pentru parcele de până la 320mp, 35%

pentru parcele de până la 700mp şi 30% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului

fiind de 0,7 la primele două categorii menţionate anterior şi respectiv 0,6 la cea de a treia. Sunt

excluse operaţiunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificială a indicilor.

Se admit excepţii care să depaşească cu max. 25% valorile de mai sus, exclusiv pentru funcţiuni

publice, punctuale.

Aspectul clădirilor în ZCP 02 va fi în concordanţă cu imaginea de locuire urbană periferică.

Tipul acoperirii în ZCP 02 poate varia de la şarpante cu panta de 50grd până la şarpante cu panta

mică, ascunse după atic sau chiar acoperiri în terasă, cromatica şi limbajul stilistic pentru clădiri noi

vor fi contemporane, discrete şi adecvate contextului.

Orientarea clădirilor se va face obligatoriu cu o faţadă principală spre stradă.


replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii.

Parcul Konrad va fi protejat şi conservat, rolul de centru de cartier putând fi amplificat prin

inserarea de funcţiuni specifice, cu condiţia neagresiunii vegetaţiei medii şi înalte şi dovedirea

utilităţii publice.



Disfuncţia legată de ocuparea domeniului public cu autovehicule se va ameliora prin

reglementările generale ale PUG.

Gradul de protecţie al zonei construite protejate se propune de importanţă locală.

8.3 ZCP 03 – Măierimea Porţii Ocnei - Terezian

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 03 este constituită din teritoriul ocupat

de măierimea porţii Ocnei pe malul nordic al Cibinului, inclusiv ţigănia asociată, ansamblul

Theresianum (grajdurile garnizoanei imperiale şi administraţia acestora, ulterior orfelinatul şi biserica

păstrate până astăzi), târgurile istorice de vite şi de cai.



Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează după criteriile esenţiale ale

etapizării ocupării teritoriului, precum şi a modificărilor parcelării iniţiale şi ale tipurilor funcţionale şi

de structurare a fondului construit. Deplasarea sau deformarea relativă a subzonelor istorice de

referinţă de la o etapă istorică la alta au condus la decizia de stabilire a limitelor SZCP (în special în

relaţiile 03b-03c, 03c-03d, 03e-03c şi 03e-03d) într-o formă dictată mai degrabă de structura

existentă astăzi, în scopul practic al operativităţii gestionării prin reglementări uranistice.


extraurbane a condus la un mod neregulat de dispunere a clădirilor faţă de actualele străzi.

Porţiunea vestică a ZCP 03 se formează ca locuire urbană periferică în lungul arterei de legatură cu

măierimea porţii Turnului spre vest şi cu drumul spre Mediaş. Constituirea ţigăniei şi a târgului de cai

în partea central-sudică a ZCP şi, mai târziu, a târgului de vite şi grajdurilor imperiale la limita nordică

a zonei au conturat mixitatea bogată specifică unei periferii moderne situate pe traseul unei căi de

legătură în teritoriu. Conversia ultimului set de zone funcţionale amintite (ţigănie, târguri, grajduri) în

perioada postbelică a facut posibilă inserarea de ansambluri de locuinţe colective de înălţime şi

densitate medie şi redusă, intervenţiile dovedind o atentă orientare faţă de ţesutul preexistent (trama

stradală, structura spaţială tip incintă sau platforma urbană tip târg/piaţă/parc) şi constituind astfel

exemple pozitive pentru intervenţii de restructurare urbană din perspectiva protecţiei patrimoniului

construit. Extinderea zonei industriale contemporane pe malul nordic al Cibinului, inclusiv locuinţele

colective de standard submediocru (camine de nefamilişti) în ultimele decade ale sec. al XX-lea

constituie o agresiune semnificativă asupra calităţii locuirii. În mod similar, înlocuirea ţesutului urban

preexistent cu un ansamblu de locuinţe colective cuprins între str. Lungă, Popa Şapcă şi Târgul

Cailor aduce presiuni asupra ZCP prin densificare disproportionată faţă de zonele învecinate.

Reglementarea funcţională trebuie să prevadă păstrarea locuirii ca funcţiune principală, locuinţe

individuale la nord de str. Lungă şi locuinţe semicolective sau colective mici, de densitate medie, la



sud de str. Lungă. Permisiunea ocupării de către servicii terţiare a unei suprafeţe de max. 50% din

totalul suprafeţelor construite se acordă exclusiv pe fronturile str. Lungă şi str. Râului.

Trama stradală existentă se păstrează, suplimentar se acceptă propunerea realizării unei

străpungeri de la intersecţia str. Dr. Dumitru Bagdasar şi str. Rusciorului, paralelă cu traseul căii

ferate spre sud-est; în continuarea străzii Popa Şapcă se propune un pod exclusiv pentru pietoni şi

ciclisti.

Parcelarul existent în SZCP 03a la nord de str. Lungă şi din SZCP 03d se conservă. Operaţiunile

de comasare a cel mult trei parcele învecinate este permisă cu condiţia sine qua non de a simula

prin ocuparea cu fond construit structura parcelarului înaintea comasării. Parcelarul din zona sudică

faţă de str. Lungă în SZCP 03a, precum şi cel din subzonele 03b, 03c şi 03e poate fi modificat prin

operaţiuni de divizare, comasare, parcelare/reparcelare necesare restructurării urbane în special, cu

excepţia parcelei şcolii generale de pe str. Lungă şi a ansamblului Terezian situat pe frontul estic al

str. Gladiolelor, pentru care nu se permit operaţiuni de divizare sau parcelare.

Modul de ocupare a terenului este extrem de variat, adaptat diverselor momente istorice şi

programe de arhitectură.

Amplasarea pe aliniament în SZCP 03a la nord de str. Lungă şi în SZCP 03d se conservă, totodată

se prevăd retrageri laterale cel puţin echivalente cu 1/2 din înălţimea clădirii la cornişa superioară

sau atic dar nu mai puţin de 3m pe cel puţin o latură şi păstrarea unei distanţe faţă de limita

posterioară a parcelei cel puţin egală cu înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic, dar nu mai

puţin de 4m. Pentru restul teritoriului cuprins în ZCP 03 se vor stabili retragerile de la aliniament în

funcţie de strategia de dezvoltare şi restructurare urbană propusă de PUG, cu condiţia ca retragerile

minime sa fie cele existente, exceptând situaţiile în care rectificarea traiectului constituie o ordonare

benefică a frontului străzii.


rezultatul direct al retragerilor substanţiale faţă de limitele de proprietate, caracteristică demnă de

menţinut în reglementările propuse în SZCP 03a la nord de str. Lungă şi în SZCP 03d. Pentru restul

teritoriului cuprins în ZCP 03 se vor stabili reglementări prin PUG.


frontului la stradă cu un regim de înălţime maxim de P+1 (sau P+M). Se admite ca nivel subteran

doar subsolul, nu se admite demisol. Valorile sunt valabile pentru reglementările propuse în SZCP

03a la nord de str. Lungă şi în SZCP 03d. Pentru restul teritoriului cuprins în ZCP 03 se vor stabili

reglementări prin PUG, fără a se depăşi regimul de înălţime de P+4+etaj retras.

Procentul de ocupare a terenului se limitează la max. 35% pentru parcele de până la 500mp şi

30% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,7 şi respectiv 0,6 la cele



două categorii menţionate anterior. Valorile sunt valabile pentru reglementările propuse în SZCP 03a

la nord de str. Lungă şi în SZCP 03d. Pentru restul teritoriului cuprins în ZCP 03 se vor stabili

reglementări prin PUG. Sunt excluse operaţiunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru

modificarea artificială a indicilor.

Aspectul clădirilor în SZCP 03a la nord de str. Lungă şi în SZCP 03d va fi în concordanţă cu

imaginea de locuire urbană periferică.

Tipul acoperirii în SZCP 03a la nord de str. Lungă şi în SZCP 03 poate varia de la şarpante cu

panta de 50grd până la şarpante cu panta mică, ascunse după atic sau chiar acoperiri în terasă,

cromatica şi limbajul stilistic pentru clădiri noi vor fi contemporane, discrete şi adecvate contextului.

Pentru restul teritoriului cuprins în ZCP 03 se vor stabili reglementări prin PUG.



replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii, se va introduce/completa plantaţia

de aliniament pe întreg traseul str. Lungă şi str. Gladiolelor.

Amenajarea spaţiului larg aferent târgului de vite va fi făcută în sensul amplificării calităţii parcului

de cartier existent prin plantarea de arbori.




8.4 ZCP 04 – Cartierul Iosefin

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 04 este constituită în principal din

teritoriul ocupat de parcelarea pentru locuinţe individuale urbane, iniţiată în anul 1773 de către

municipalitate pe terenul ocupat de citadela tip Vauban începută în 1702, lucrările fiind oprite un an

mai târziu. Ocuparea etapizată a oferit oportunitatea adaptării planului de parcelare iniţial la

necesităţile evolutive ale oraşului în prima vecinătate extra-muros, în special a dezvoltării

caracterului reprezentativ al străzii Schewis, astăzi bd. Victoriei, ceea ce motivează extinderea spre

vest a zonei istorice de referinţă şi implicit a ZCP, dincolo de limita parcelării iniţiale.

Faţă de limita propusă a zonei pot fi efectuate ajustări în urma studiului aprofundat prin PUZCP,

în special în ceea ce priveşte segmentul de pe axul străzilor Dealului-Alecu Donici-George Coşbuc-

Theodor Neculuţă.

Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează în mod firesc, manifestarea

morfologică fiind susţinută de profilul funcţional. Faţă de parcelarea iniţială ocupată de locuinţe

urbane, păstrată în SZCP 04a, respectiv SZCP 04b, ambele fronturi ale bd. Victoriei (pe adâncimi

variabile) sunt ocupate de clădiri cu funcţie de reprezentare (SZCP 04c), fie publice, fie private,



caracteristică ce a radiat şi în lungul str. Ion Raţiu şi, într-o mai mică măsură, pe str. Dealului spre

est (SZCP 04d).

Profilul funcţional iniţial, de locuire urbană semicentrală, s-a preluat în forma sa de bază (locuire

individuală de standard mediu spre ridicat) până astăzi, excepţie făcând axul de reprezentare bd.

Victoriei, definit de cele două capete ale sale, piaţa Hermann (astăzi Unirii) şi Parcul Sub Arini,

susţinut fiind în caracterul său de amplasarea predilectă a clădirilor reprezentative ale instituţiilor noi

(tribunal, palatul de finanţe, şcoala evanghelică, reşedinţe oficiale ale comandantului de corp de

armată, mitropolitului ortodox etc.) şi completat de clădiri de raport sau reşedinte ale unor cetăţeni

instăriţi. În ultima jumătate de secol s-au instalat în spaţii în general inadecvate unele birouri şi

servicii cu contact mediu şi ridicat cu clienţii. Reglementarea funcţională trebuie să prevadă

păstrarea locuirii ca funcţiune principală pe străzile secundare din SZCP 04a şi b (str. Banatului,

George Coşbuc, Crişanei, Alecu Donici, Transilvaniei frontul estic, Dealului între intersecţiile cu str.

Al. Donici şi I. Raţiu), încurajând comasarea proprietăţilor unitare iniţiale44, cu permisiunea ocupării

de către servicii terţiare a unei suprafeţe de max. 15-20% din totalul suprafeţelor construite, cu

obligativitatea dispersării acestora pe teritoriul zonei construite protejate. Pentru SZCP 04c se

permite o mixitate de servicii şi mic comerţ de standard ridicat cu obligativitatea păstrării a cel puţin

30% locuire din totalul suprafeţelor construite. Pentru SZCP 04d, se acceptă şi funcţiuni de comerţ

de proximitate pe lânga cele menţionate la SZCP 04c, trebuind să fie asigurat acelaşi procentaj

minim de locuire pe parcelă; excepţie fac instituţiile deja instalate (universitate, centre cercetare-

proiectare) pentru care locuirea pe parcela proprie nu este impusă.

Trama stradală existentă se păstrează în totalitate, pentru scuarul str. Dealului între str. Ion Raţiu

şi str. Banatului se propune amenajarea ca piaţetă publică.

Parcelarul păstrează un număr semnificativ de loturi rezultate din operaţiunea iniţială de

structurare urbană precum şi un număr de loturi generate în etape ulterioare de iniţiative diferite,

subordonate evoluţiei fireşti a zonei. În acest sens, parcelarul existent este considerat valoros,

reglementarea conservativă vizează protejarea sa în forma actuală.

Este interzisă divizarea sau comasarea parcelelor; sunt excluse operaţiunile de parcelare şi/sau

reparcelare. Derogări punctuale de la această prevedere pot fi stabilite exclusiv în urma studiului

aprofundat al PUZCP.

Modul de ocupare a terenului s-a manifestat coerent, urmare a parcelării iniţiale în SZCP 04a şi

b şi prin contrast pozitiv în SZCP 04c şi d.

Retragerea de la aliniament va fi practicată prin asimilare cu loturile direct învecinate, totodată se

prevăd retrageri laterale cel puţin echivalente cu 1/2 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau

44 Se intentionează astfel eliminarea segregarii unitatilor de locuit în locuinţe colecţive improprii, evolutie ce nu mai poate asigura coerenta conservarii fondului construit existent.



atic dar nu mai puţin de 2m, respectiv 3,5m pe cel puţin o latură (cu excepţia situaţiilor în care s-ar

acoperi un calcan vecin, când se poate suprima retragerea laterală cu obligativitatea construirii unui

gang de acces cu gabarite adecvate vehiculelor de intervenţie) şi păstrarea unei distanţe faţă de

limita posterioară a parcelei cel puţin egală cu înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic, dar nu

mai puţin de 5m.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se defineşte pentru SZCP 04a şi b în intervalul

1/4-1/2 din deschiderea frontului la stradă cu un regim de înălţime maxim de P+1+M (sau etaj

retras), min. P+1. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Excepţie face

frontul vestic al str. Andrei Şaguna, pentru care se admite înălţarea cu un nivel suplimentar, exclusiv

în baza studiului aprofundat al PUZCP. Pentru SZCP 04c şi d se admite un regim de înălţime de

max. P+2+3retras, fără a depăşi înălţimea de 12m la nivelul cornişei superioare sau aticului.

Procentul de ocupare a terenului se limitează la max. 55% pentru SZCP 04a şi b şi la max. 35%

pentru SZCP 04c şi d, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1 şi respectiv 1,2 la cele două

categorii menţionate anterior. Sunt excluse operaţiunile funciare de parcelare sau dezmembrare

pentru modificarea artificială a indicilor.

Aspectul clădirilor va fi astfel controlat, încât să se înscrie în caracterul de reprezentare al

contextului imediat, atât în ceea ce priveşte compoziţia faţadelor cât şi cea a volumelor.

Tipul acoperirii poate varia de la şarpante cu panta de 50grd până la şarpante cu panta mică,

ascunse după atic sau chiar acoperiri în terasă, cromatica şi limbajul stilistic pentru clădiri noi vor fi

contemporane, discrete şi adecvate contextului elevat, reabilitarea clădirilor existente fiind necesar a

fi executată urmărind principiile specifice restaurării componentelor de patrimoniu cultural.

Orientarea clădirilor se va face obligatoriu cu o faţadă principală spre stradă, grădinile decorative

amenajate spre aliniament (acolo unde se practică retragerea de la aliniament cf. celor de mai sus)

fiind obligatoriu vizibile prin împrejmuirile transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m

înălţime.



Amenajarea spaţiului larg al scuarului de pe str. Dealului între intersecţiile cu str. Ion Raţiu

respectiv Banatului se va realiza prin pavarea suprafeţei pietonale şi prin plantaţii de arbuşti în

sensul dezvoltării reţelei de spaţii publice de tip piaţetă.


prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia intervenţiilor de restructurare urbană necesare în

proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orară, reducerea circulaţiei la un unic sens şi



introducerea unei benzi de circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul orăşenesc de circulaţie

ciclistică.


8.5 ZCP 05 – Măierimea Porţii Cisnădiei


măierimea porţii Cisnădiei, la sud de citadela tip Vauban a cărei construcţie a fost abandonată în

anul 1703, exclusiv ţigănia porţii Cisnădiei (între str. Someşului, Lomonosov şi Calea Dumbrăvii),

deoarece aceasta, după asanarea practicată la cererea locuitorilor din zonele învecinate în 1935, va

fi ocupată într-un mod neconcertat urbanistic. Zona istorică de referinţă a fost ocupată destul de

repede în evoluţia sa de români, cărora le era încă interzisă stabilirea în zona intra-muros, aceştia

coagulându-se în jurul şi formând parohia “bisericii din groapă” .



ZCP nu este împărţită în subzone construite protejate, deoarece trecerea graduală de la un tip

de ţesut la altul (fără ca acestea să fi variat semnificativ) face imposibilă o subzonare acceptabilă

ştiinţific în lipsa unui studiu de specialitate aprofundat, de tip PUZCP.


extraurbane a condus la un mod organic de dispunere a clădirilor faţă de actualele străzi. Prezenţa

serviciilor în zonă (în special în clădiri mixte alături de instituţii sau locuire) este specifică apropierii

de nucleul central al oraşului.



construite se acordă exclusiv pe fronturile str. Şcoala de Înot, Someşului, Justiţiei, dr. Ştefan Stîncă

şi Zaharia Boiu (doar la nord-vest de str. Justiţiei).

Trama stradală existentă se păstrează.


învecinate este permisă cu condiţia sine qua non de a simula prin ocuparea cu fond construit

structura parcelarului înaintea comasării.

Modul de ocupare a terenului este în cea mai mare masură cel cu clădirea principală pe

aliniament, pe străzile Rennes, Zaharia Boiu, Someşului, Şcoala de Înot şi o parte a str. Justiţiei. O

parte a clădirilor de pe str. Justiţiei, precum şi ansamblul căminelor studenţeşti şi locuinţelor colective

din vestul ZCP 05 sunt dispuse retras de la aliniament, îndeobşte fără raportare la context, fie

datorită configuraţiei parcelelor provenite din terenuri agricole, fie datorită tipului urbanistic adoptat în

epoca realizării lor.



Amplasarea pe aliniament în ZCP 05 se conservă, excepţiile privitor la amplasarea retrasă pot fi

stabilite prin PUZCP, totodată se prevăd retrageri laterale cel puţin echivalente cu 1/2 din înălţimea

clădirii la cornişa superioară sau atic dar nu mai puţin de 3m în afara situaţiilor unde se închide

frontul prin alipirea la două calcane vecine, precum şi păstrarea unei distanţe faţă de limita


puţin de 4m. Pentru porţiunea vestică (zona căminelor studenţesti şi a locuinţelor colective) şi cea

estică (între str. Someşului, Vasile Milea şi Calea Dumbrăvii) cuprinse în ZCP 05 se vor stabili

retragerile în funcţie de strategia de dezvoltare şi restructurare urbană propusă de PUG, cu condiţia

ca retragerile minime sa fie cele existente.


frontului la stradă, dacă nu depaşeşte 3/4 din lăţimea prospectului străzii, cu un regim de înălţime

maxim de P+1+M (sau etaj retras). Ca referinţă pentru terenuri în pantă se consideră cota medie a

terenului la aliniament. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol (aceeaşi

referinţă de nivel). Excepţii constituie fronturile str. Şcoala de Înot şi str. Someşului, care pot primi cel

mult înca un nivel retras, precum şi strada Justiţiei, pentru care nu se admite creşterea frontului la

stradă peste nivelul stabilit mai sus, dar se acceptă înălţarea cu cel mult încă un nivel în partea

posterioară a parcelei, cu condiţia ca acesta sa nu fie vizibil de pe circulaţia pietonală aferentă

frontului opus.

Procentul de ocupare a terenului se limitează la max. 40% pentru parcele de pe str. Someşului,

Justiţiei şi Şcoala de Înot şi de 30% pentru parcelele din restul ZCP 05, coeficientul de utilizare a

terenului fiind de 1 şi respectiv 0,7 la cele două categorii menţionate anterior. Sunt excluse

operaşiunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificială a indicilor. Se

admit excepţii care să depaşească cu max. 25% valorile de mai sus, exclusiv pentru funcţiuni

publice, punctuale.

Aspectul clădirilor în ZCP 05 va fi în concordanţă cu imaginea de locuire cvasi-centrală.

Tipul acoperirii în ZCP 05 poate varia de la şarpante cu panta de 50grd până la şarpante cu panta











8.6 ZCP 06 – Zona funcţională industrial-comercial-culturală Berărie-Teatru


de funcţiunile istorice de reşedinţă nobiliară extraurbană, cu domeniul agricol înconjurător, ocupat

ulterior în majoritate de fabrica de bere Habermann, manutanţa armatei, fabrica de maşini,

depozitele de tutun şi de lemn, precum şi piaţa Hermann pe fostul bastion al porţii Cisnădiei.


efectuate ajustări în urma studiului aprofundat prin PUZCP, în special în ceea ce priveşte porţiunea

sudică.

Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează după criteriul esenţial al

importanţei bastionului porţii Cisnădiei şi zonei învecinate la sud, atât pentru centrul istoric

intramuros, cât şi pentru potenţialul de dezvoltare al unui centru de conferinţe, congrese şi

spectacole, propus de studiile preliminare PUG – SZCP 06a, pe de o parte, precum şi a zonei

rezidenţiale dezvoltate în continuarea reşedinţei de vară Brukenthal sau a componentelor centrului

civic pe de altă parte (SZCP 06b respectiv SZCP 06c).

Profilul funcţional variază pe durata perioadei istorice de referinţă atât relativ la spectrul de

funcţiuni prezent cât şi prin alternarea temporală a unor funcţiuni pe aceleaşi porţiuni de ţesut.

Reglementarea funcţională trebuie să prevadă restructurarea urbană a întregii zone construite

protejate, cu păstrarea nucleului de locuire din estul central al zonei, urmând ca porţiunea de ţesut

urban aferentă activităţilor comercial-industriale istorice să fie ocupată de clădiri cu funcţiuni socio-

culturale. Centrul civic conturat în ultima treime a sec. al XX-lea va fi adaptat şi integrat în complexul

funcţional suprazonal de tip central, administrativ - socio-cultural - turistic. Insula definită de str.

Dobrun – Berăriei – Constantin Noica va păstra în proporţie de min. 60% funcţiunea de locuire

urbană.

Trama stradală existentă se păstrează, cu excepţia SZCP 06a – Bastionul Porţii Cisnadiei, pentru

care intervenţia de restructurare urbană va propune în baza PUZCP pentru ZCP 06 retrasarea

circulaţiilor secundare şi refacerea spaţiului public tip piaţă dintre Hotelul Continental Forum la nord,

fronturile străzilor Cetăţii-Ioan Lupaş la est, volumul propus a fi reconstruit al fostei cazărmi de

infanterie la sud şi str. Andrei Şaguna la vest.

Parcelarul în SZCP 06a poate fi modificat prin operaţiuni funciare curente pentru satisfacerea

necesităţilor derivate din intervenţia de restructurare, cu respectarea păstrării spaţiului public

neconstruit aferent pieţei Hermann.

Pentru SZCP 06b este interzisă divizarea parcelelor; comasarea parcelelor existente se poate

realiza în condiţiile legislaţiei în vigoare, exclusiv cu păstrarea ritmului frontului la stradă; sunt

excluse operaţiunile de parcelare şi/sau reparcelare.



În SZCP 06c se poate modifica structura parcelarului în funcţie de prevederile PUG.

Modul de ocupare a terenului pentru SZCP 06a, sectorul aferent platformei bastionului, se

reglementează ca ocupare a amprentei fostei cazărmi de infanterie, cu posibilitatea realizării unei

parcări publice subterane de mari dimensiuni sub spaţiul public al pieţei rezultate, fără manifestare

supraterană semnificativă. Porţiunea inferioară a SZCP va fi ocupată într-un grad ridicat, specific

profilului funcţional, permiţând în mod obligatoriu interferarea spaţiului public cu cel semipublic.

Amplasarea pe aliniament pentru SZCP 06b va fi obligatorie, totodată se prevăd retrageri laterale

cel puţin echivalente cu 1/3 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic dar nu mai puţin de

3m sau închiderea frontului, fără a crea calcane noi. Se prevede păstrarea unei distanţe faţă de

limita posterioară a parcelei cel puţin egală cu 2/3 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic,

dar nu mai puţin de 4m.


frontului la stradă cu un regim de înălţime maxim de P+1+M (sau etaj retras), min. P+1. Se admite

ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol.


40% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1,2 şi respectiv 1 la cele

două categorii menţionate anterior. Sunt excluse operaţiunile funciare de parcelare sau

dezmembrare pentru modificarea artificială a indicilor.

Aspectul clădirilor în SZCP 06b va fi astfel controlat, încât să fie subordonat clădirii reşedinţei de

vara Brukenthal, pentru restul ZCP se vor stabili soluţii prin concursuri de arhitectură.





Orientarea clădirilor se va face obligatoriu cu o faţadă principală spre stradă, împrejmuirile

transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m înălţime, doar în SZCP 06b.



Amenajarea spaţiilor publice se va realiza într-o manieră contemporană, inclusiv cu plantaţii de

arbuşti în sensul dezvoltării reţelei de pieţe publice.

Disfuncţia legată de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi semnificativ

ameliorată prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia intervenţiilor de restructurare urbană

necesare în proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orara, reducerea circulaţiei la un



unic sens şi introducerea unei benzi de circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul orăşenesc de

circulaţie ciclistică.

Elaborarea PUZCP pentru ZCP 06 va fi ulterioară şi subordonată prevederilor proprii PUZCP 01 –

Centrul Istoric, datorită dominanţei valorice absolute, intrinseci nucleului central coroborată cu

proximitatea faţă de acesta45. Pentru porţiunea de ţesut aferentă Pieţii Unirii (delimitată de bd.

Corneliu Coposu, bd. Andrei Şaguna, frontul Hotelului Continental Forum fost Bulevard şi

prelungirea spre sud-est a str. Tribunei) vor prima absolut prevederile PUZCP 01.


8.7 ZCP 07 – Spitalul Municipal

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 07 este formată din arealul aferent

spitalului orăşenesc Franz-Josef, cimitirului evanghelic (astăzi ocupat de construcţia noului spital

judeţean) şi şcolii de gimnastică.

Limita propusă a zonei este definită precis, datorită păstrării, în cea mai mare măsură, a traseului

străzilor ce delimitează insula studiată.

Împărţirea ZCP în două subzone construite protejate se realizează după criteriul păstrării

funcţiunii iniţiale şi amplificarea/rafinarea acesteia, faţă de schimbarea radicală a prezenţei spaţiale

prin edificarea spitalului judeţean şi a clădirii nefinalizate a centrului de medicină preventivă, precum

şi a clădirii universitare ce ocupă integral fostele terenuri de sport în aer liber ale şcolii sportive.

Profilul funcţional s-a păstrat pe durata perioadei istorice de referinţă în cea mai mare masură,

strămutarea cimitirului din zona devenită cvasi-centrală constituie opţiunea corectă, permiţând

totodată şi extinderea capacităţii spitaliceşti în mod centralizat. Necesitatea creşterii acestei

capacităţi în termeni actuali impune, cel mai probabil, conversia ansamblului într-o unitate

funcţională cu valenţe semi-recreative, datorită amenajării peisagistice de tip parc interior, obligatoriu

de conservat.

Trama stradală existentă, perimetrală zonei, se păstrează, inclusiv amenajarea de tip piaţeta

publică a colţului de nord-est, spre intersecţia bd. Corneliu Coposu cu str. Hermann Oberth.

Parcelarul în ZCP 07 poate fi modificat prin operaţiuni funciare curente pentru satisfacerea

necesităţilor derivate din intervenţia de conversie, exclusiv în sensul comasării.

Modul de ocupare a terenului pentru SZCP 07b (fostul cimitir şi fosta şcoală de gimnastică) este

deja intensiv, drept care nu se mai permite realizarea de construcţii noi.

45 Concluzie fundamentală rezultată din studiul ştiinţific de determinare a potenţialului de reabilitare urbană a zonei, în “Metode de cercetare – Aplicaţie integrativă. Studiu de caz: Sibiu, zona Berărie-Teatru”, Emanuela Enache (restaurator artă), Lucian Alexandru Găvozdea (arhitect), Gheorghe Ghelase (arhitect), Alexandru Goia (arhitect), Ion Stătică (inginer), Alina Trufin (arhitect) şi Irina Tulbure (arhitect), coord. Hanna Derer (prof. dr. arh.).



Pentru SZCP 07a se permite realizarea de construcţii noi în sistem pavilionar pe latura de sud a

ansamblului, exclusiv prin înlocuirea fondului construit existent, de valoare redusă.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se stabileşte la 12m, cu un regim de înălţime

maxim de P+2 (plus cel mult un etaj retras). Se admite ca demisolul să depăşească nivelul terenului

amenajat înconjurator cu maxim 2/3 din înălţimea sa liberă, dar nu mai mult de 2,5m.

Procentul de ocupare a terenului se va calcula pentru fiecare SZCP în parte, prin asimilarea

parcelei cu subzona, acesta neputând fi amplificat decât în cazul SZCP 07a, cu maxim 7,5% faţă de

valoarea actuală, coeficientul de utilizare a terenului păstrând aceleaşi proporţii.

Aspectul clădirilor va fi astfel controlat, încât să păstreze nivelul de calitate artistică şi tehnică

relativă manifestată în clădirile spitalului orăşenesc Franz-Josef (spitalul municipal, spitalul vechi).

Tipul acoperirii poate varia de la şarpante cu panta de 50grd până la şarpante cu pantă mică,



fi executată urmărind principiile specifice restaurării componentelor de patrimoniu cultural. Se

interzice modificarea şarpantei clădirilor existente, pentru modificările aduse prin mansardarea

spitalului vechi se propune interdicţia de construire sau reparaţie capitală până la revenirea la

gabaritul şi forma autentică.

Orientarea clădirilor se va face cu o faţada principală spre stradă sau spre spaţiile publice

interioare ansamblului, fără a oferi faţade de calitate inferioară privirii din spaţii publice; împrejmuirile

transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m înălţime vor fi păstrate, nu se vor realiza

împrejmuiri noi decât dacă necesităţile funcţionale o impun în mod absolut.





Plantaţiile din parcul interior se vor conserva şi pune în valoare prin lucrări în baza unor proiecte de

specialitate.



necesare în proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orară şi introducerea unei benzi

de circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul orăşenesc de circulaţie ciclistică.


8.8 ZCP 08 – Parcelarea Zimmermann




de parcelarea pentru locuinţe individuale urbane, iniţiată în anul 1890 de către arhivarul orăşenesc

Franz Zimmermann pe terenul cunoscut drept Câmpul Haller, precum şi de porţiunea de teritoriu

învecinat la nord, care a preluat modelul tipologic, constituindu-se astfel într-un nucleu coerent care

va putea fi tratat prin reglementări specifice unitare.


efectuate ajustări în urma studiului aprofundat prin PUZCP, în special în ceea ce priveşte capătul

nord-estic (prin decizia de raportare la parcelarea iniţială sau la tipul construit existent) şi colţul sud-

vestic al zonei (idem).

Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează după două criterii esenţiale, cel al

parcelării iniţiale versus difuzia tipologică ulterioară în teritoriul învecinat şi cel al variaţiilor tipologice

ale preluărilor faţă de modelul iniţial. Diferenţele sunt însă insuficiente pentru a justifica stabilirea a

două ZCP distincte pe de o parte, pe de altă parte migraţia modelului în teritoriu constituie un aspect

relevant de urmărit în mod închegat, astfel fiind justificată reglementarea similară a subunitătilor

zonei construite protejate.

Profilul funcţional iniţial, de locuire a funcţionărimii înstărite, medici şi ofiţeri, s-a perpetuat în

forma sa de bază până astăzi, excepţie făcând tipul specific de locuire devenit în multe situaţii

semicolectiv sau chiar colectiv. În ultimele decade s-au instalat în spaţii în general inadecvate unele

birouri şi servicii cu contact redus şi mediu cu clienţii. Reglementarea funcţională trebuie să prevadă

păstrarea locuirii ca funcţiune principală, încurajând comasarea proprietăţilor unitare iniţiale46, cu

permisiunea ocupării de către servicii terţiare a unei suprafeţe de max. 15-20% din totalul

suprafeţelor construite, cu obligativitatea dispersării acestora pe teritoriul zonei construite protejate.

Trama stradală existentă se păstrează, cu excepţia relativă a străzii Budislavu care va reveni la

statutul de traseu pietonal, cu excepţia accesului carosabil pentru riverani, precum şi a porţiunii

superioare a străzii Vârtopu pentru care se propune amenajarea ca piaţetă publică.


structurare urbană precum şi un număr de loturi divizate în etape ulterioare atât în lungul cât şi în

latul parcelei. Reglementarea conservativă vizează protejarea şi crearea premiselor în vederea

restaurării structurii parcelarului iniţial.

Este interzisă divizarea parcelelor; comasarea parcelelor existente se poate realiza în condiţiile

legislaţiei în vigoare, exclusiv în sensul refacerii loturilor iniţiale; sunt excluse operaţiunile de

parcelare şi/sau reparcelare.

46 Se intenţionează astfel eliminarea segregării unităţilor de locuit în locuinţe colecţive improprii, evoluţie ce nu mai poate asigura coerenţa conservării fondului construit existent.



Modul de ocupare a terenului s-a manifestat coerent, urmare a parcelării iniţiale pe strada C.

Noica şi a reglementărilor impuse prin acordul de parcelare.

Retragerea de la aliniament de 5m se reafirmă, totodată se prevăd retrageri laterale cel puţin

echivalente cu 1/3 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic dar nu mai puţin de 3m şi

păstrarea unei distanţe faţă de limita posterioară a parcelei cel puţin egală cu înălţimea clădirii la

cornişa superioară sau atic, dar nu mai puţin de 7m.

Amprenta la sol a clădirilor, în general de formă apropiată de pătrat, este rezultatul direct al

retragerilor substanţiale faţă de limitele de proprietate, caracteristică demnă de menţinut în

reglementările propuse.





30% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1 şi respectiv 0,8 la cele



Aspectul clădirilor va fi astfel controlat, încât pentru cele situate în jumătatea superioară a

intervalelor combinate prezentate anterior, volumetria clădirii să compenseze prin rezalituri,

retragerea nivelului superior sau alte metode similare, masivitatea relativă de gabarit a construcţiei.

Tipul acoperirii poate varia de la şarpante cu pantă de 50grd până la şarpante cu pantă mică,





amenajate spre aliniament fiind obligatoriu vizibile prin împrejmuirile transparente tip grilaj peste

soclul opac de max. 0,8m înălţime.


replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii, se va reface înierbarea fâşiei de

separaţie între circulaţiile pietonale şi carosabile, limitând zonele neplantate la suprafeţele acceselor

carosabile pe proprietăţi.

Amenajarea spaţiilor largi ale intersecţiilor str. C. Noica şi C. Negruzzi-Independenţei, respectiv cu

str. Vârtopu se va realiza cu plantaţii de arbuşti în sensul dezvoltării reţelei de spaţii publice de tip

piaţetă.







ciclistică.


8.9 ZCP 09 – Parcelarea Fonn

În urma studiului aprofundat prin PUZCP nu este cazul să fie efectuate ajustări cu privire la limita

propusă a zonei, stabilirea zonei istorice de referinţă suprapunându-se peste intervenţia de

parcelare coerentă aprobată în anul 1903, iniţiată de Adolf Fonn pe terenul agricol învecinat la sudul

cartierului de vile de pe Câmpul Haller şi delimitat de străzile Trei Stejari şi Nocrichului (astăzi Bâlea

respectiv Ştefan cel Mare).

Profilul funcţional iniţial, de locuire urbană individuală, s-a perpetuat în forma sa de bază până

astăzi, excepţie făcând dotările de cartier. Farmacia de pe actuala stradă Spartacus a fost înglobată

în ansamblul şcolii generale construite în perioada postbelică, în ultimele decade s-au instalat în

extremitatea sud-estică şi de aici în lungul limitei estice spre nord unele birouri şi servicii cu contact

mediu şi frecvent cu clienţii. Intervenţiile punctuale de edificare a unei biserici neoprotestante şi a

unui local de servire a băuturilor alcoolice pe suprafaţa atribuită iniţial spaţiului public central

constituie o agresiune urbanistică semnificativă asupra calităţii locuirii. În acest sens, reglementarea

funcţională trebuie să prevadă păstrarea locuirii ca funcţiune exclusivă, cu permisiunea ocupării de

către servicii terţiare într-o mixitate de max. 50% din totalul suprafeţelor construite, doar pe teritoriul

aferent imobilelor aliniate la strada Ştefan cel Mare (limita de sud a zonei construite protejate).

Trama stradală existentă se păstrează, cu excepţia relativă a străzii Budislavu care va reveni la

statutul de traseu pietonal, cu excepţia accesului carosabil pentru riverani, precum şi a celor două

construcţii menţionate anterior, situate în centrul de greutate al zonei, la intersecţia tuturor străzilor

ce o traversează, pentru care se propune amenajarea ca piaţetă publică.



latul parcelei. Reglementarea conservativă vizează protejarea şi crearea premiselor în vederea

restaurării structurii parcelarului iniţial.

Este interzisă divizarea parcelelor cu excepţia celei aferente şcolii generale, în eventualitatea

relocării acesteia; comasarea parcelelor existente se poate realiza în condiţiile legislaţiei în vigoare,

exclusiv în sensul refacerii loturilor iniţiale; sunt excluse operaţiunile de parcelare şi/sau reparcelare.



Modul de ocupare a terenului s-a manifestat coerent, urmare a parcelării iniţiale şi a

reglementărilor impuse prin acordul de parcelare.

Retragerea de la aliniament de 6m se reafrimă, totodată se prevăd retrageri laterale cel puţin

echivalente cu 1/3 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic dar nu mai puţin de 4m şi

păstrarea unei distanţe faţă de limita posterioară a parcelei cel puţin egală cu 1/3 din înălţimea

clădirii la cornişa superioară sau atic, dar nu mai puţin de 3m.


frontului la stradă cu un regim de înălţime maxim de P+1+M (sau etaj retras). Se admite ca nivel

subteran doar subsolul, nu se admite demisol.

Pentru imobilele aliniate la str. Ştefan cel Mare, corpul de la stradă va putea depăşi regula de mai

sus cu un singur nivel complet, ajungând la un maxim de P+2+3retras (exclus mansardă).


30% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1 şi respectiv 0,8 la cele




intervalelor combinate ale indicilor prezentaţi anterior, volumetria clădirii să compenseze prin

rezalituri, retragerea nivelului superior sau alte metode similare, masivitatea relativă de gabarit a

construcţiei.





Orientarea clădirilor se va face obligatoriu cu o faţada principală spre stradă (sau două în cazul

parcelelor de colţ), grădinile decorative amenajate spre aliniament fiind obligatoriu vizibile prin

împrejmuirile transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m înălţime.



Amenajarea spaţiului larg al intersecţiei centrale se va realiza cu plantaţii de arbuşti în sensul

dezvoltării reţelei de spaţii publice de tip piaţetă.







ciclistică.


8.10 ZCP 10 – Cartierul Elisabeta

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 10 este alcătuita din teritoriul ocupat de

măierimea porţii Elisabeta pe latura estică a traseului căii ferate, fragment urban care a cunoscut o

dezvoltare semnificativă abia după începutul industrializării, sub formă de cartier muncitoresc pentru

locuitorii antrenaţi în activităţile productive neagricole concentrate în zona mediană a văii Cibinului.



Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează după criteriul cronologic al

etapizării ocupării teritoriului, respectiv structurarea ţesutului tipic de cartier periferic, rezultat din

parcelarea terenurilor de grădină preexistente şi difuzarea modelului morfologic în teritoriul învecinat.


extraurbane a condus la un mod organic de dispunere a clădirilor faţă de actualele străzi, iniţial

drumuri de exploatare. Porţiunea sud-estică a subzonei 10b constituie arealul de interferenţă a

ţesutului rezultat din extinderea planificată a cartierului de locuit.



construite se acordă exclusiv pe fronturile Căii Guşteriţei.

Trama stradală existentă se păstrează. Este posibilă lărgirea prospectului Căii Guşteriţei spre

sud-est pentru crearea unei piste de biciclete.

Parcelarul existent în SZCP 10a se conservă. Operaţiunile de comasare a cel mult trei parcele

învecinate este permisă exclusiv în SZCP 10b cu condiţia sine qua non de a simula prin ocuparea cu

fond construit structura parcelarului înaintea comasării.

Modul de ocupare a terenului este în cea mai mare măsură cel specific rural cu casa pe

aliniament şi dezvoltare în lungul parcelei înguste.




înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic, dar nu mai puţin de 4m.


rezultatul direct al formei parcelelor şi a retragerilor substanţiale faţă de limitele de proprietate,

caracteristică demnă de menţinut în special în reglementările propuse în ZCP 10.




frontului la stradă dar nu mai mult de 8m, cu un regim de înălţime maxim de P+1 (sau P+M). Se

admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Excepţii constituie fronturile Căii

Guşteriţei şi străzii Lupeni, care pot primi cel mult încă un nivel retras faţă de prescripţiile de mai sus.


pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,6 şi respectiv 0,4 la cele două


pentru modificarea artificială a indicilor. Se admit excepţii care să depăşească cu max. 25% valorile

de mai sus, exclusiv pentru funcţiuni publice, punctuale.


Tipul acoperirii în ZCP 10 poate varia de la şarpante cu panta de 50grd până la şarpante cu pantă



Orientarea clădirilor se va face obligatoriu cu o faţada principală spre stradă.

Plantaţia de aliniament în lungul tuturor străzilor din ZCP 10 va fi păstrata şi completată prin





8.11 ZCP 11 – Zona funcţională de loisir Parcul Sub Arini


parcul Sub Arini, element definitoriu pentru dezvoltarea puternică în direcţie vestică a oraşului extra-

muros, precum şi de suprafeţele ocupate de dotări sportive, de agrement şi loisir care şi-au găsit

amplasamentul firesc în vecinătatea parcului principal, şi de un fragment de ţesut mobilat cu vile

urbane de un standard mediu spre ridicat, cu o calitate a locuirii potenţată în special datorită

proximităţii parcului. Funcţionarea simbiotică a unui astfel de amalgam de funcţiuni conferă zonei

construite protejate atât coerenţă multivalentă a dezvoltării urbanistice cât şi potenţialul de susţinere

a evoluţiei viitoare.

În ceea ce priveşte studiul de faţă trebuie subliniat ca, faţă de limita propusă a zonei pot fi

efectuate ajustări în urma studiului aprofundat prin PUZCP, în special în ceea ce priveşte SZCP 11c,

fâşia rezidenţială situată la sudul parcului.

Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează atât după criteriul cronologic al

etapizării ocupării teritoriului cât şi după profilul funcţional şi morfologic distinct.



Profilul funcţional iniţial, de parc de loisir, a constituit de-a lungul timpului motorul dezvoltării axei

de reprezentare bd. Victoriei, atât ca punct terminus cât şi ca staţie importantă în traseul de

agrement Piaţa Mare – stradă comercială – piaţa Hermann – bulevard reprezentativ – parcul Sub

Arini – pădurea Dumbrava, constituind şi pretextul pentru amplasarea şcolii de înot sau diverselor

dotări sportive şi turistice ulterioare (bazin de înot acoperit, patinoar, terenuri de sport, stadion

municipal, hoteluri). Subzona aferentă locuirii a beneficiat de o planificare neutră, speculând

proximitatea parcului.

Reglementarea funcţională trebuie să prevadă conservarea parcului (care se defineşte şi ca zona

naturală protejata ZNP 02), amplificarea şi integrarea într-un circuit municipal a funcţiunilor asociate,

sportive, turistice şi de agrement-loisir. Pentru subzona de locuinţe se prevede păstrarea locuirii ca

funcţiune exclusivă, cu excepţia punctuală a comerţului de proximitate.

Trama stradală existentă se păstrează, propunerea realizării unei străpungeri carosabile în

continuarea străzii Nicolaus Olahus spre nord nu este considerată acceptabilă.

Parcelarul existent în ZCP 10 se conservă. Nu sunt permise operaţiuni de divizare, comasare,

parcelare sau reparcelare. Unificarea proprietăţilor aflate în indiviziune este posibilă în condiţiile legii.

Modul de ocupare a terenului este în cea mai mare masură cel specific vilelor urbane, dispuse

izolat pe parcelă, cu grădini ample spre parc sau spre fundul lotului, în subzona de locuinţe.

Subzona de dotări turistice, sportive şi de agrement este mobilată rarefiat, cu o dispunere variată a

volumelor, beneficiind de spaţiul liber înconjurător pentru mecanismele de primire/debuşare a

numărului ridicat de utilizatori. Construcţiile prezente în parc, de tipul foişoarelor, sunt relativ reduse

ca număr şi pot fi sporite cu condiţia sine qua non de selectare a soluţiei arhitecturale în urma unor

concursuri de profil, pentru asigurarea calităţii mobilării peisagere.

Amplasarea faţă de aliniament în subzona rezidenţială se conservă, grădinile de faţadă vizibile din

spaţiul public trebuind să aiba o andâncime de 4-6m, totodată se prevăd retrageri laterale cel puţin



înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic, dar nu mai puţin de 6m. Pentru porţiunea nord-estică

şi estică cuprinsă în SZCP 10b se vor stabili retragerile în funcţie de strategia de dezvoltare şi

restructurare urbană propusă de PUG, cu condiţia ca retragerile minime să fie cele existente.

Amprenta la sol a clădirilor, în general de formă apropiată de pătrat, este rezultatul direct al

retragerilor substanţiale faţă de limitele de proprietate, caracteristică demnă de menţinut în special în

reglementările propuse în SZCP 10c. Pentru restul teritoriului cuprins în ZCP 10 se vor stabili

reglementări prin PUG.



Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se defineşte pentru SZCP 10c în intervalul 1/2-2/3

din deschiderea frontului la stradă cu un regim de înălţime maxim de P+1+M (sau etaj retras). Se

admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Pentru SZCP 10b regimul de înălţime

va fi de max. P+3+4retras, dar nu mai mult de 18m, rafinarea acestor valori urmând să fie stabilită

prin PUZCP.

Procentul de ocupare a terenului se limitează la max. 30% pentru SZCP 10c şi 40% pentru SZCP

10b, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,7 şi respectiv 1,5 la cele două categorii menţionate

anterior. Sunt excluse operaţiunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea

artificială a indicilor.

Aspectul clădirilor în ZCP 10 va fi în concordanţă cu imaginea de locuire urbană de standard

ridicat.

Tipul acoperirii în ZCP 10 poate varia de la şarpante cu panta de 50grd până la şarpante cu pantă



Orientarea clădirilor se va face obligatoriu cu o faţadă principală spre stradă şi parc, pentru

clădirile din SZCP 10b se va urmări imaginea urbană vizibila din întreg spaţiul public înconjurator.



Parcul Sub Arini va fi protejat şi conservat, rolul de pol important putând fi amplificat prin inserarea

de funcţiuni specifice, cu condiţia neagresiunii vegetaţiei medii şi înalte şi dovedirea utilităţii publice.



proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orară, reducerea circulaţiei la un unic sens pe

străzile secundare, racordarea obiectivelor de atracţie la reţeaua de transport în comun şi


ciclistică.


8.12 ZCP 12 – Spitalul Militar


unităţii funcţionale militare istorice, formate din spitalul garnizoanei (porţiunea centrală a ZCP),

arsenalul şi depoul diviziei de artilerie (porţiunea sud-vestică) şi depozitele şi magaziile comunale şi

ale armatei (segmentul nord-estic învecinat cu ZCP 04), astăzi unitatea industrială de confecţii.

Limita propusă a zonei este definită precis, datorita păstrării, în cea mai mare măsură, a traseului

străzilor şi limitelor de proprietate ce delimitează ZIR.



Împărţirea ZCP în două subzone construite protejate se realizează după criteriul păstrării

funcţiunii iniţiale şi amplificarea/rafinarea acesteia, faţă de schimbarea radicală a prezentei spaţiale

prin edificarea fabricii de confecţii în perioada postbelică.

Profilul funcţional s-a păstrat pe durata perioadei istorice de referinţă doar în ceea ce priveşte

spitalul militar, cele două ansambluri alăturate devenind gazda unor funcţiuni de producţie

industrială. Necesitatea dezvoltării urbanistice în termeni actuali impune, conversia ansamblului

arsenalului într-o unitate funcţională cu valenţe de pol urban, în conjuncţie cu parcul Sub Arini

învecinat la sud, precum şi prin reabilitarea sau înlocuirea fondului construit aferent fabricii de

confecţii cu un fond construit adecvat funcţiunii ce va fi propusă prin planul de restructurare

urbanistică.

Trama stradală existentă, cvasi-perimetrală zonei, se păstrează, cu excepţia relativă a str.

Munteniei, al carei prospect poate fi largit spre sud-est.

Parcelarul în ZCP 12 se conservă. Acesta poate fi modificat prin operaţiuni funciare curente

pentru satisfacerea necesităţilor derivate din intervenţia de conversie, exclusiv în sensul comasării,

în cazul în care pentru cele trei unităţi istorice s-au practicat în perioade recente divizări care nu sunt

marcate în planul suport pus la dispoziţie de către administraţia locală.

Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 12 este deja intensiv (excepţie face unitatea spitalului

militar, pentru care prezenţa parcului interior este considerată necesară), drept care nu se mai

permite realizarea de construcţii noi.

Pentru cele două unităţi industriale se permite înlocuirea fondului construit realizat în perioada

postbelică, sau conversia funcţională a acestuia, cu obligativitatea creării unui sistem de spaţii

publice accesibile din reţeaua de străzi adiacente.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se stabileşte la 12m, cu un regim de înălţime

maxim de P+2 (plus cel mult un etaj retras). Clădirile vor fi realizate în sistem pavilionar, cu funcţiuni

publice la parter, astfel nu se permite realizarea demisolurilor.

Procentul de ocupare a terenului se stabileşte la max. 55%, coeficientul de utilizare a terenului la

nivelul de max. 1,2.


relativă manifestată în clădirile spitalului militar, halele arsenalului aliniate la bd. Victoriei, precum şi a

ţesutului urban învecinat la nord-est şi sud-vest.



contemporane, discrete şi adecvate contextului elevat, intervenţia asupra, extinderea sau reabilitarea



clădirilor existente fiind necesar a fi executată urmărind principiile specifice restaurării componentelor

de patrimoniu cultural.

Orientarea clădirilor se va face cu o faţadă principală spre stradă sau spre spaţiile publice

interioare ansamblului, fără a oferi faţade de calitate inferioară privirii din spaţii publice; nu se vor

realiza împrejmuiri decat dacă necesităţile funcţionale o impun în mod absolut.





Plantaţiile din parcul interior al spitalului militar se vor conserva şi pune în valoare prin lucrări în

baza unor proiecte de specialitate.



necesare în porţiunea nord-estică a zonei studiate, instituirea taxei de parcare orară şi introducerea

unei benzi de circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul orăşenesc de circulaţie ciclistică.


8.13 ZCP 13 – Parcelarea Drotleff


de parcelarea pentru locuinţe individuale urbane, realizată la începutul sec. XX pe terenul cunoscut

drept Câmpul Drotleff, constituindu-se astfel într-un nucleu coerent care va putea fi tratat prin

reglementări specifice unitare.


efectuate ajustări în urma studiului aprofundat prin PUZCP, doar în ceea ce priveşte porţiunea nord-

vestică aferentă laturii posterioare a parcelelor de pe frontul vestic al str. Gales.

Profilul funcţional iniţial, de locuire urbană, s-a perpetuat în forma sa de bază până astăzi,

excepţie făcând tipul specific de locuire devenit în unele situaţii semicolectiv sau chiar colectiv. În

ultimele decade s-au instalat în spaţii în general inadecvate unele birouri şi servicii cu contact redus

şi mediu cu clienţii. Reglementarea funcţională trebuie să prevadă păstrarea locuirii ca funcţiune

principală, încurajând comasarea proprietăţilor unitare iniţiale, cu permisiunea ocupării de către

servicii terţiare a unei suprafeţe de max. 15-20% din totalul suprafeţelor construite, cu obligativitatea

dispersării acestora pe teritoriul zonei construite protejate.






latul parcelei. Divizarea parcelelor de pe frontul estic al bd. Victoriei prin înjumătăţirea andâncimii

parcelelor constituie un aport benefic la orientarea spre circulaţia majoră a clădirilor principale.

Este interzisă divizarea parcelelor; comasarea parcelelor existente se poate realiza în condiţiile

legislaţiei în vigoare, exclusiv în sensul refacerii loturilor iniţiale; sunt excluse operaţiunile de

parcelare şi/sau reparcelare.

Modul de ocupare a terenului s-a manifestat coerent, urmare a parcelării iniţiale.

Retragerea de la aliniament de min. 5m se păstrează, totodată se prevăd retrageri laterale cel

puţin echivalente cu 1/3 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic dar nu mai puţin de 3m şi

păstrarea unei distanţe faţă de limita posterioară a parcelei cel puţin egală cu înălţimea clădirii la

cornişa superioară sau atic, dar nu mai puţin de 7m.

Amprenta la sol a clădirilor, în general de forma apropiată de pătrat, este rezultatul direct al

retragerilor substanţiale faţă de limitele de proprietate, caracteristică demnă de menţinut în

reglementările propuse.





25% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,9 şi respectiv 0,7 la cele




intervalelor combinate prezentate anterior, volumetria clădirii să compenseze prin rezalituri,

retragerea nivelului superior sau alte metode similare, masivitatea relativă de gabarit a construcţiei.






amenajate spre aliniament fiind obligatoriu vizibile prin împrejmuirile transparente tip grilaj peste

soclul opac de max. 0,8m înălţime.


replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii, se va reface înierbarea fâşiei de

separaţie între circulaţiile pietonale şi carosabile, limitând zonele neplantate la suprafeţele acceselor

carosabile pe proprietăţi.







ciclistică.


8.14 ZCP 14 – Zona industrială Cibin - Centru


de funcţiunile istorice manufacturiere, pre- şi protoindustriale, ulterior atelierele fabricii de maşini

Rieger, abatorul, fabrica de postavuri, fabrica de spirt, fabrica de cazane de aburi, inclusiv fosta

cazarma a Honvezilor.



Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează după criteriul esenţial al

importanţei unităţilor industriale istorice şi zonelor respective de influenţă (SZCP 14a – Atelierele

Rieger, SZCP 14b – Libertatea-Amylon-Abator-Cazangerie, SZCP 14c – Cochet-Victoria şi SZCP

14d – Pim-Siemens) atât din perspectiva proximităţii centrului istoric intramuros şi a râului Cibin, cât

şi pentru potenţialul de dezvoltare al unui ansamblu de funcţiuni mixte, în special favorizat de

migrarea funcţiunilor industriale spre periferia oraşului.

Profilul funcţional variază pe durata perioadei istorice de referinţă atât relativ la spectrul de

funcţiuni prezent cât şi prin alternarea temporală a unor funcţiuni pe aceleaşi porţiuni de ţesut.

Reglementarea funcţională trebuie să prevadă restructurarea urbană a întregii zone construite

protejate, cu introducerea de funcţiuni socio-culturale în combinaţie cu locuire semicolectivă sau

colectivă de standard ridicat, în conformitate cu poziţia privilegiată în cadrul oraşului.

Trama stradală existentă se păstrează, cu obligativitatea redeschiderii str. Ocnei până la Podul de

Piatra şi a str. Pulberăriei până în str. Turnului, precum şi completarea reţelei de străzi cu drumurile

uzinale de incintă ale complexului industrial Rieger (inclusiv pavajele istorice se vor conserva).

Intersecţiile majore se vor reconfigura pentru a deservi adecvat traficul pietonal şi ciclistic.

Parcelarul în ZCP 14 poate fi modificat prin operaţiuni funciare curente pentru satisfacerea

necesităţilor derivate din intervenţia de restructurare, cf. prevederilor PUG.

Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 14 va respecta dispunerea istorică a corpurilor de

clădire, permiţând în mod obligatoriu interferarea spaţiului public cu cel semipublic.

Amplasarea pe aliniament pentru ZCP 14 va fi obligatorie până la elaborarea PUZCP, totodată se

prevăd retrageri laterale cel puţin echivalente cu 1/2 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau



atic dar nu mai puţin de 5m. Se prevede păstrarea unei distanţe faţă de limita posterioară a parcelei

cel puţin egală cu 1/2 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic, dar nu mai puţin de 5m.

Excepţie fac fronturile nordice ale străzilor Teclu şi Cibinului, unde construcţiile se vor alipi limitelor

laterale ale parcelei, dar pe o andâncime maxima de 15m masurată de la aliniament, după care se

vor retrage cu jumătate din înălţimea clădirii masurată la cornişa sau atic în punctul cel mai înalt, dar

nu mai puţin decat 3m în cazul limitelor laterale şi nu mai puţin decat 5m în cazul limitelor

posterioare.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se defineşte la max. 16m cu un regim de înălţime

maxim de P+3+etaj retras. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Pentru

clădirile cu spaţii publice la parter, cota parterului va fi la acelaşi nivel cu cel al spaţiului public.

Procentul de ocupare a terenului se limitează la max. 70% până la elaborarea PUZCP (cf. acestuia

poate fi doar redus), coeficientul de utilizare a terenului fiind de max. 2 până la elaborarea PUZCP

(cf. acestuia poate fi crescut în situaţii justificate temeinic până la 2,5). Sunt excluse operaţiunile

funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificială a indicilor.

Valorile de mai sus nu se aplică pentru SZCP 14a – Atelierele Rieger, pentru care se va institui

interdicţie temporară de construire până la elaborarea PUZCP pentru ZCP 14.

Aspectul clădirilor va fi astfel controlat, încât să fie subordonat compoziţional proximităţii centrului

istoric.





Orientarea clădirilor se va face obligatoriu cu o faţadă principală spre stradă, prin configurarea

spaţiilor publice şi semipublice se va evita realizarea de împrejmuiri, unde acest lucru nu este posibil,

acestea vor fi transparente şi de max. 2,2m înălţime.







necesare în zona studiată, instituirea taxei de parcare orară, reducerea circulaţiei la un unic sens şi


ciclistică.



Elaborarea PUZCP pentru ZCP 14 va fi ulterioară şi subordonată prevederilor proprii PUZCP 01 –

Centrul Istoric, datorita dominantei valorice absolute, intrinseci nucleului central coroborată cu

proximitatea ZCP 14 faţă de acesta.


8.15 ZCP 15 – Cartierul Turnişor

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 15 este alcatuită din teritoriul ocupat de

acea parte coerentă a satului Turnişor (Neppendorf)47, constituită în jurul nucleului aşezării, marcat

de ansamblul bisericii fortificate, precum şi de extinderea spre nord-est în lungul drumului principal

care traversa aşezarea.



Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se realizează în primul rând datorită situaţiei

existente care prezintă o cezură semnificativă în corpul fostului sat datorată traversării drumului

naţional perpendicular pe axa liniară de dezvoltare a aşezării. Efectul principal, de separare faţă de

corpul oraşului a nucleului rural a condus pe de o parte la conservarea acestuia şi pe de alta la

alterarea porţiunii situate la nord de drumul naţional (şoseaua Alba Iulia).

Profilul funcţional iniţial, de locuire rurală şi-a păstrat caracterul aproape neatins în SZCP 15a (cu

excepţii datorate schimbărilor de destinaţie din ultimul deceniu), subzona aferentă porţiunii de nord

fiind afectată în sens negativ atât de ocuparea grădinilor posterioare ale parcelelor de pe frontul sud-

estic al str. Turnişorului cu ansambluri de locuinţe colective, cât şi de schimbările de destinaţie

asociate cu înlocuirea fondului construit, frecvente în SZCP 15b48.


Permisiunea ocupării de către servicii terţiare a construcţiilor se acordă exclusiv pe fronturile şoselei

Alba-Iulia.

Trama stradală existentă se păstrează. Străpungerea realizată recent în frontul nord-vestic al str.

Turnişorului pentru asigurarea accesului facil spre ansamblul de locuinţe colective Ogorului, prin

demolarea unei case tradiţionale şi eliberarea parcelei, se consideră ca fiind un fenomen singular şi

irepetabil.


învecinate este permisă exclusiv în SZCP 15b cu condiţia sine qua non de a simula prin ocuparea cu

fond construit structura parcelarului înaintea comasării.

47 Înglobat intravilanului Sibiu în perioada postbelică. 48 Primele intervenţii de sistematizare, din anii 1980, au condus la implantarea de locuinţe colective în special în proximitatea DN1, presiunile imobiliare recente completând panoplia inserţiilor incoerente cu dezvoltarea durabilă a oraşului.



Modul de ocupare a terenului este în cea mai mare măsura cel specific rural cu casa pe

aliniament şi dezvoltare în lungul parcelei înguste, încheiată în partea posterioară cu grădină.






rezultatul direct al formei parcelelor şi a retragerilor substanţiale faţă de limitele de proprietate cel

puţin pe o latură, caracteristică demnă de menţinut în special în reglementarile propuse în ZCP 15.

De asemenea, se impune separarea curţii de acces faţă de suprafaţa aferentă grădinii posterioare

printr-un corp de clădire transversal, ocupat chiar şi de o funcţiune principală, nu doar ca şură, al

cărei model îl va prelua, păstrând astfel tipologia tradiţională a gospodăriilor rurale săseşti.


frontului la stradă dar nu mai mult de 8m, cu un regim de înălţime maxim de P+1 (sau P+M),

excepţie facând fronturile şoselei Alba-Iulia, pentru care se prevede posibilitatea înălţării la cel mult

P+4E. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol.


pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,4 si respectiv 0,3 la cele doua


pentru modificarea artificială a indicilor. Se admit excepţii care să depăşească cu max. 25% valorile

de mai sus, exclusiv pentru funcţiuni publice, punctuale.


Tipul acoperirii în ZCP 15 poate varia de la şarpante cu pantă de 50grd până la şarpante cu pantă

mică, ascunse dupa atic sau chiar acoperiri în terasă, cromatica şi limbajul stilistic pentru clădiri noi








8.16 ZCP 16 – Cartierul Guşteriţa



Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 16 este alcatuită din teritoriul ocupat de

nucleul central al satului Guşteriţa (Hammersdorf)49, constituit în jurul ansamblului bisericii fortificate.

În ceea ce priveşte studiul de faţă trebuie subliniat că, faţă de limita propusă a zonei se

recomandă a fi efectuate ajustări în urma studiului aprofundat prin PUZCP, cu privire la extinderea

spre est şi sud-vest.

Profilul funcţional iniţial, de locuire rurală şi-a păstrat caracterul aproape neatins în ZCP 16 (cu

excepţii rare dar uneori violente datorate schimbărilor de destinaţie din ultimul deceniu).

Reglementarea funcţională trebuie să prevadă păstrarea locuirii ca funcţiune principală. Permisiunea

ocupării de către servicii terţiare a construcţiilor se acordă exclusiv pentru o proporţie de 25% din

totalul suprafeţelor construite.

Trama stradală existentă se păstrează. Se recomandă utilizarea exclusivă a pavelelor prefabricate

pentru realizarea pavajelor carosabile şi pietonale.

Parcelarul existent în ZCP 16 se conservă. Nu sunt permise operaţiuni funciare în afara celor ce

vizează restaurarea parcelarului istoric.

Modul de ocupare a terenului este în cea mai mare măsura cel specific rural cu casa pe

aliniament şi dezvoltare în lungul parcelei înguste, încheiată în partea posterioară cu grădină.

Varianta cu corpul de pe aliniament dispus paralel cu axul străzii este de asemenea reprezentată,

favorizată fiind de deschiderile mai ample decât cele uzuale, astfel gangul porţii carosabile fiind

înglobat in construcţia casei, eventual sub încăperea de la etaj ce se extinde deasupra acestuia.





Amprenta la sol a clădirilor, în general de formă alungită, perpendiculară pe aliniament sau

paralelă cu acesta, este rezultatul direct al formei, respectiv dimensiunilor parcelelor şi a alipirii la

calcanele vecine, respectiv a retragerilor substanţiale faţă de limitele de proprietate cel puţin pe o

latură, caracteristică demnă de menţinut în reglementarile propuse în ZCP 16. Pentru clădirile cu

dispunerea paralel cu aliniamentul se va analiza cu ocazia studiului aprofundat al PUZCP

obligativitatea păstrării sau schimbării dispunerii. De asemenea, se impune separarea curţii de acces

faţă de suprafaţa aferentă grădinii posterioare printr-un corp de clădire transversal, ocupat chiar şi de

o funcţiune principală, nu doar ca şură, al cărei model îl va prelua, păstrând astfel tipologia

tradiţională a gospodăriilor rurale săseşti.

49 Înglobat intravilanului Sibiu în perioada postbelică.




frontului la stradă dar nu mai mult de 8m, cu un regim de înălţime maxim de P+1 (sau P+M). Se

admite ca nivel subteran atât subsolul, cât şi demisolul.

Procentul de ocupare a terenului se limitează la max. 20%, coeficientul de utilizare a terenului fiind

de 0,4. Sunt excluse operaţiunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea

artificială a indicilor. Se admit excepţii care să depăşească cu max. 25% valorile de mai sus, exclusiv

pentru funcţiuni publice, punctuale.


Tipul acoperirii în ZCP 16 poate varia de la şarpante cu pantă de 50grd până la şarpante cu pantă

mică, ascunse dupa atic sau chiar acoperiri în terasă, cromatica şi limbajul stilistic pentru clădiri noi








8.17 ZCP 17 – Zona Cazărmii de Artilerie - Calea Dumbrăvii


unităţii funcţionale militare istorice, formate din cazarma de artilerie (porţiunea ocupată de clădirile de

pe aliniamentul Căii Dumbrăvii), respectiv parcelarea de locuinţe pentru funcţionari la începutul

perioadei interbelice pe fostul teren de instrucţie de pe frontul opus.

Limita propusă a zonei este definită pe de o parte prin coerenţa frontului faţă de partea

posterioară a unităţii militare, pentru care odată cu relocarea funcţională se poate prevedea

restructurarea urbană, pe de alta parte prin ZIR definită de parcelarea de locuinţe mărginită de

intervenţii ulterioare de urbanizare forţată, specifice perioadei postbelice târzii.

Împărţirea ZCP în două subzone construite protejate se realizează după criteriul funcţiunii şi,

implicit, al configuraţiei fondului construit.

Profilul funcţional s-a păstrat pe durata perioadei istorice de referinţă doar în ceea ce priveşte

zona rezidenţială, cazarma de artilerie păstrând doar parţial funcţiunea militară, o parte semnificativă

a acesteia fiind convertită în special în ultimele două decenii în clădiri pentru instituţii administrative

sau de învăţământ superior. Specificitatea suitei de nuclee militare pe semicercul sudic al limitei

intravilanului de la începutul sec. XX constituie motivaţia extrinsecă pentru conservarea frontului

vestic al ZCP, fondul construit aferent dovedind calităţi intrinseci arhitecturale precum şi un potenţial



ridicat de conversie, dovedit de schimbările funcţionale recente. Subzona rezidenţială poate primi o

serie de funcţiuni asociate locuirii, în procent maxim de 30% din suprafaţa construită.


Parcelarul în ZCP 17 se conservă. Acesta poate fi modificat prin operaţiuni funciare curente

pentru satisfacerea necesităţilor derivate din intervenţia de restructurare urbană, exclusiv în SZCP

17a, în SZCP 17b sunt permise doar comasările pentru refacerea parcelarului iniţial.

Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 17 se conservă, în SZCP 17a prin conservarea

fondului construit, în SZCP 07b prin conservarea unor elemente ale fondului construit, respectiv prin

păstrarea regulilor de amplasare existente.

Retragerea de la aliniament de min. 5m spre Calea Dumbravii se păstrează, respectiv 3m spre

străzile secundare, totodată se prevăd retrageri laterale cel puţin echivalente cu 1/3 din înălţimea

clădirii la cornişa superioară sau atic dar nu mai puţin de 3m şi păstrarea unei distanţe faţă de limita


puţin de 5m.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se stabileşte pentru SZCP 17b la 1/4 – 1/3 din

deschiderea frontului la stradă, dar nu mai mult de 8m, cu un regim de înălţime maxim de P+1 (plus

cel mult un etaj retras sau mansardă). Se admit demisoluri cu condiţia încadrării în regimul de

înălţime maxim exprimat în metri.




relativă manifestată în clădirile existente.






Orientarea clădirilor se va face cu o faţadă principală spre stradă, fără a oferi faţade de calitate

inferioară privirii din spaţii publice; împrejmuirile nu vor depăşi 2,20m înălţime, peste soclul opac de

max. 80cm, închiderea superioară permiţând vizibilitatea grădinilor de faţadă obligatorii.







necesare în porţiunea nord-vestică a zonei studiate, instituirea taxei de parcare orară şi introducerea

unei benzi de circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul orăşenesc de circulaţie ciclistică.


8.18 ZCP 18 – Ansamblul vilelor de coastă

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 18 este formată din ţesutul urban

rezidenţial constituit începând după primul razboi mondial pe coasta dintre cornişa şi terasa

superioară a văii Cibinului, în continuarea cartierului Iosefin spre vest-sud-vest.

Limita propusă a zonei este definită în principal pe criterii geomorfologice şi, implicit, prin modul

predominant de ocupare a terenului datorat configuraţiei acestuia.

Împărţirea ZCP în subzone construite protejate se poate realiza în baza studiului aprofundat prin

PUZCP.

Profilul funcţional s-a păstrat pe durata perioadei istorice de referinţă aproape în totalitate,

funcţiunile conexe locuirii apărute sporadic în ţesut neavând drept consecinţă modificarea

caracteristicilor relevante din perspectiva protecţiei patrimoniului urbanistic.

Trama stradală existentă se păstrează. Prelungirile pietonale ale str. Theodor Neculuţă spre vest

şi Moldovei spre sud-vest vor fi conservate şi amenajate ca atare, pentru păstrarea caracterului de

relativă inaccesibilitate susţinut de declivitatea naturală a terenului.

Parcelarul în ZCP 18 se conservă.

Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 18 se conservă, în principal dispunerea retrasă de la

aliniament contribuie la amplificarea imaginii de coastă a dealului (frontul vestic al str. Moldovei mult

coborât faţă de cel estic).

Retragerea de la aliniament se stabileşte de min. 1/2 din deschiderea frontului la stradă, totodată

se prevăd retrageri laterale cel puţin echivalente cu 1/3 din înălţimea clădirii la cornişa superioară

sau atic dar nu mai puţin de 3m, cel puţin pe o latură, şi păstrarea unei distanţe faţă de limita

posterioară a parcelei cel puţin egală cu 1/2 din înălţimea clădirii la cornişa superioară sau atic, dar

nu mai puţin de 4m.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se stabileşte la 1/3 – 1/2 din deschiderea frontului

la stradă, dar nu mai mult de 8m, cu un regim de înălţime maxim de P+1 (plus cel mult un etaj retras

sau mansardă). Se admit demisoluri cu condiţia încadrării în regimul de înălţime maxim exprimat în

metri. Înălţimile se masoară, respectiv nivelurile se numără pe faţada cea mai înalta (orientată spre

valea Cibinului).






relativă manifestată în clădirile existente.






Orientarea clădirilor se va face cu o faţadă principală spre stradă, fără a oferi faţade de calitate

inferioară privirii din spaţii publice; împrejmuirile nu vor depăşi 2,20m înălţime, peste soclul opac de

max. 80cm, închiderea superioară permiţând vizibilitatea grădinilor de faţadă obligatorii. În cazuri

temeinic justificate d.p.d.v. tehnic se admite realizarea pe aliniament a unor ziduri de sprijinire

(exclusiv pentru frontul din amonte).


replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii. Parcul existent la intersecţia str.

Litovoi şi Cristian va fi conservat şi amenajat, se interzice autorizarea de construcţii în parc.



necesare în zonele învecinate, instituirea taxei de parcare orară şi introducerea unei benzi de

circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul orăşenesc de circulaţie ciclistică.


8.19 ZCP 19 – Ansamblul locuinţelor CFR

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 19 este definită de ţesutul urban

rezidenţial constituit în perioada postbelică în zona de locuinţe individuale Ştefan cel Mare, format

din locuinţe înşiruite şi locuinţe colective de mici dimensiuni, construite pentru angajaţii societăţii

feroviare. Valoarea de unicat la nivelul oraşului şi relevanţa marcării unei etape specifice în evoluţia

sa oferă justificarea suficientă pentru definirea ca zonă construită protejată.

Limita propusă a zonei este stabilită pe criterii morfologice şi, implicit, prin modul de utilizare a

terenului datorat caracteristicilor tipologice.


PUZCP.


funcţiunile conexe locuirii aparute sporadic în ţesut neavând drept consecinţă modificarea




Trama stradală existentă se păstrează. Aleile carosabile şi pietonale pentru locatari se vor

reabilita conform situaţiei iniţiale.



aliniament contribuie la specificitatea tipologica a locuinţelor înşiruite. Îndesirea ulterioară cu locuinţe

colective de mici dimensiuni, de calitate arhitecturală relativ ridicată, s-a realizat cu considerarea

unor distanţe agreabile faţă de fondul construit existent.

Retragerea de la aliniament precum şi cele laterale şi posterioare se păstrează.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic se conservă. Nu se admite mansardarea sau

supraetajarea clădirilor existente. Modificarea învelitorilor se poate accepta exclusiv în sensul

refacerii imaginii volumetrice iniţiale a construcţiilor.

Procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a terenului se conservă.

Aspectul clădirilor va fi astfel controlat, încât reabilitarea termică sau a elementelor de închidere

să reproducă în cromatică şi materiale similare situaţia iniţială.

Tipul acoperirii va putea fi alterat exclusiv în sensul revenirii la forma iniţială.

Orientarea clădirilor existente se păstrează.


replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii. Grădinile de aliniament se conservă

şi se reabilitează, fără a fi permisă pavarea suprafeţelor aferente pentru realizarea de parcaje.

Disfuncţia legată de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi ameliorată prin

realizarea de parcaje într-o imagine unitară, în baza PUZCP, instituirea taxei de parcare orară şi


ciclistică.


8.20 ZCP 20 – Ansamblul vilelor - Ştrand

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 20 este definită de ţesutul urban

rezidenţial constituit în perioada postbelică în ceea ce avea să devină zona de locuinţe colective

Ştrand, în vecinătatea imediată a ZCP 18 – Zona vilelor de coastă, format din locuinţe colective de

mici dimensiuni, într-o soluţie urbanistică de calitate relativ ridicată. Valoarea de unicat la nivelul

oraşului şi relevanţa marcării unei etape specifice în evoluţia sa oferă justificarea suficientă pentru

definirea ca zona construita protejată.

Limita propusă a zonei este stabilită pe criterii morfologice şi, implicit, prin modul de utilizare a

terenului datorat caracteristicilor tipologice.




PUZCP.


funcţiunile conexe locuirii apărute sporadic în ţesut neavând drept consecinţă modificarea






aliniament contribuie la specificitatea tipologică. Completarea ulterioară cu un tip diferit de locuinţe

colective de mici dimensiuni, de calitate arhitecturală similară, s-a realizat cu considerarea unor

distanţe agreabile faţă de fondul construit existent, constituind un aport de varietate unitară.





Procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a terenului se conservă.



Tipul acoperirii va putea fi alterat exclusiv în sensul revenirii la forma iniţială.



replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii. Grădinile de aliniament se conservă

şi se reabilitează, fără a fi permisă pavarea suprafeţelor aferente pentru realizarea de parcaje.

Disfuncţia relativ redusă legată de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi

ameliorată prin realizarea de parcaje într-o imagine unitară, în baza PUZCP, instituirea taxei de

parcare orară şi introducerea unei benzi de circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul orăşenesc

de circulaţie ciclistică.


8.21 ZCP 21 – Ansamblul locuinţelor colective - Mihai Viteazu

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 21 este definită de o porţiune a ţesutul

urban rezidenţial constituit în perioada postbelică în ceea ce avea să devină zona extinsa de locuinţe

colective Hipodrom, în proximitatea ZCP 17 – Zona cazărmii de artilerie – Calea Dumbrăvii, format

din locuinţe colective înalte, într-o soluţie urbanistică de calitate relativ ridicată, menita să mobileze o



axa principală din schema radial-concentrica specifică ţesutului rezidenţial postbelic proiectat pentru

sud-estul oraşului. Valoarea de raritate calitativă la nivelul oraşului şi relevanţa marcării pozitive a

unei etape specifice în evoluţia sa oferă justificarea suficientă pentru definirea ca zonă construită

protejată.

Limita propusă a zonei este stabilită prin manifestarea calităţii urbanistice şi arhitecturale atât

conceptuale cât şi la nivel de detaliu pentru o porţiune de ţesut urban relativ restransă în raport cu

ţesutul învecinat.


PUZCP.

Profilul funcţional de locuire colectivă cu parter comercial orientat spre circulaţia publică majoră

s-a păstrat pe durata perioadei istorice de referinţă aproape în totalitate, funcţiunile conexe locuirii

apărute sporadic în ţesut neavând drept consecinţă modificarea caracteristicilor relevante din

perspectiva protecţiei patrimoniului urbanistic. Nerealizarea parterului general comercial proiectat

pentru ansamblul blocurilor turn de pe frontul sud-vestic al bd. Mihai Viteazu este considerată ca

fiind o omisiune cu efecte pozitive.



Parcelarul în ZCP 21 nu exista în forma convenţională. Nu se fac schimburi de statut juridic de

proprietate în sensul diminuării domeniului public.

Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 21 se conservă, în principal dispunerea liberă în spaţiu

a turnurilor de pe frontul sud-vestic este specifica urbanismului modern. Compoziţia lamelor paralele

cu bulevardul, separate prin grădini publice închise în planul secundar de blocuri turn, prezenţa pe

frontul opus se conservă de asemenea.





Procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a terenului nu au obiect în lipsa

parcelelor convenţionale.



Tipul acoperirii va putea fi alterat exclusiv în sensul revenirii la forma iniţială de acoperiş în terasă.




Plantaţia de aliniament în lungul tuturor circulaţiilor din ZCP 21 va fi păstrată şi completată prin

replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii. Grădinile se conservă şi se

reabilitează, fără a fi permisă pavarea suprafeţelor aferente pentru realizarea de parcaje.


realizarea de parcaje supraetajate în zonele învecinate supuse restructurării urbane, instituirea taxei

de parcare orară şi introducerea unei benzi de circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul

orăşenesc de circulaţie ciclistică.


8.22 ZCP 22 – Ansamblul locuinţelor colective – Aleea Şelimbărului

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 22 este definită de o porţiune a ţesutul

urban rezidenţial constituit în perioada postbelică tarzie în ceea ce a devenit zona extinsă de locuinţe

colective Hipodrom, în sud-estul extrem al acesteia, format din locuinţe colective de înălţime mică,

într-o soluţie urbanistică de calitate relativ ridicată, menită să mobileze fâşia interpusa ultimei axe de

circulaţie majoră în lungul limitei de sud-est a oraşului şi graniţei naturale de dezvoltare, pârâul

Săpunului. Valoarea de raritate calitativă la nivelul oraşului şi relevanţa marcării pozitive a unei etape

specifice în evoluţia sa oferă justificarea suficientă pentru definirea ca zona construită protejată.

Limita propusă a zonei este stabilită prin manifestarea calităţii urbanistice şi arhitecturale atât

conceptuale cât şi la nivel de detaliu pentru o porţiune de ţesut urban relativ restransă în raport cu

ţesutul învecinat.


PUZCP.

Profilul funcţional de locuire colectivă s-a păstrat pe durata perioadei istorice de referinţă

aproape în totalitate, funcţiunile conexe locuirii apărute sporadic în ţesut neavând drept consecinţă

modificarea caracteristicilor relevante din perspectiva protecţiei patrimoniului urbanistic.



Parcelarul în ZCP 22 nu exista în forma convenţională. Nu se fac schimburi de statut juridic de

proprietate în sensul diminuării domeniului public.

Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 22 se conservă. Compoziţia lamelor perpendicular pe

axul străzii Rahovei şi valea Săpunului, decalajul relativ al acestora pentru urmărirea inflexiunii

axelor generatoare, precum şi dispunerea ansamblului recent inserat în completarea spre vest a

compoziţiei asociate de blocuri-punct se conservă de asemenea.











Tipul acoperirii va putea fi alterat exclusiv în sensul revenirii la forma iniţială de acoperiş în terasă.


Plantaţia de aliniament în lungul tuturor circulaţiilor din ZCP 22 va fi păstrată şi completată prin

replantarea vegetaţiei îmbătrânite sau tăiate cu aceleaşi specii. Grădinile se conservă şi se

reabilitează, fără a fi permisă pavarea suprafeţelor aferente pentru realizarea de parcaje.


realizarea de parcaje supraetajate în zonele învecinate, supuse restructurării urbane, instituirea taxei

de parcare orară şi introducerea unei benzi de circulaţie a bicicletelor racordată la sistemul

orăşenesc de circulaţie ciclistică.


8.23 ZCP 23 – Muzeul Satului

Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP 23 este definită ca ansamblul Muzeului

Civilizaţiei şi Tehnicii Populare Astra, amplasat în pădurea Dumbrava, în vestul oraşului.

Limita propusă a zonei este stabilită prin delimitarea juridică a proprietăţii.


PUZCP.

Profilul funcţional de muzeu în aer liber, inclusiv dotări de agrement, administraţie şi laboratoare

de conservare a fost păstrat şi amplificat pe parcursul perioadei istorice de referinţă. Nu se admit

utilizări suplimentare decât în măsura dovedirii necesităţii strict legate de funcţiunea dominantă.

Trama stradală existentă se păstrează. Aleile carosabile şi pietonale se vor reabilita conform

situaţiei iniţiale, dezvoltarea reţelei fiind posibilă doar în condiţiile amplificării fondului muzeal şi astfel

prin dovedirea necesităţii intrinseci.

Parcelarul în ZCP 23 nu există în formă convenţională. Nu se fac schimburi de statut juridic de

proprietate în sensul diminuării ansamblului.

Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 23 se conservă, în principal dispunerea liberă şi

rarefiată în spaţiu a obiectelor şi obiectivelor, specifică unui muzeu în aer liber. Pavilioanele



administrative sau laboratoarele de conservare şi anexele aferente vor fi concentrate în perimetrele

deja ocupate, extinderea acestor perimetre fiind posibilă doar după ocuparea lor judicioasa.

Retragerea de la aliniament precum şi cele laterale şi posterioare – nu au obiect.

Înălţimea la cornişa superioară a clădirii sau atic pentru alte construcţii decât exponatele muzeului

vor fi de maxim 3/4 din înălţimea medie a coronamentului copacilor învecinaţi.



Aspectul clădirilor va fi astfel controlat, încât să nu disoneze cu valoarea culturală intrinsecă a

ansamblului la momentul actual, se recomandă retragerea clădirilor administrative sau laboratoarelor

noi din zonele frecventate de vizitatori, precum şi dispunerea acestora.



contemporane, discrete şi adecvate contextului elevat.

Exponatele sunt excluse de la prevederile specifice şi se vor subordona principiilor epistemologice.

Orientarea clădirilor se va face astfel încât să nu ofere imaginii de pe trasee publice perspective

dezagreabile.

Plantaţia din ansamblu va fi protejată, vegetaţia îmbătrânită va fi înlocuită cu exemplare din

aceeaşi specie. Se va evita defrişarea unor suprafeţe suplimentare pentru funcţiuni conexe expunerii

prin utilizarea suprafeţelor libere existente.


racordarea mai consistentă la sistemul urban de transport în comun, instituirea taxei de parcare

orară şi introducerea unor benzi de circulaţie a bicicletelor racordate la sistemul orăşenesc de

circulaţie ciclistică.


8.24 ZNP 01 – Pădurea Dumbrava

Zona naturală protejată 01 este definită pe limitele Parcului Natural Dumbrava Sibiului, protejat prin efectele legii nr. 5 din 2000 privind aprobarea PATN – sectiunea a III-a (Anexa nr. 1, poz. 2.706). Componenta culturală a demersului protectiv se bazează pe caracterul istoric de pol funcţional

de loisir, fondul forestier fiind întreţinut începând cu sfârşitul sec. al 16-lea şi primind reglementări protective permanent şi repetat pe parcursul perioadei istorice de referinţă, ca bun public din anul 167650. Utilizarea continuă a pădurii ca loc de întâlnire şi agrement fundamentează decizia de conservare ca zonă protejată de importanţă naţională. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia definitivă de construire pentru arealul

protejat, trupul intravilan aferent fostei fabrici de covoare Dumbrava (Sitex) va face excepţie de la aceasta regulă, putând fi edificat în baza unui studiu urbanistic aprofundat de tip PUZ, elaborat în condiţiile legislaţiei în vigoare, dar fără a depăşi valorile indicilor specificaţi prin PUG.

50 Emil Sigerus, Vom Alten Hermannstadt, vol. 2, pg. 237.



8.25 ZNP 02 – Parcul Sub Arini

Zona naturală protejată 02 este definită pe arealul parcului urban Sub Arini, intervenţie de amenajare peisagistică realizată începând cu anul 1856 după planurile inginerului Seyfried. Componenta culturală a demersului protectiv se bazează pe caracterul istoric de pol funcţional

de loisir pe traseul de promenadă Piaţa Mare – Piaţa Hermann (poarta Cisnădiei, azi piaşa Unirii) – Parcul Sub Arini – Pădurea Dumbrava. Amenajarea continuă vreme de peste jumătate de secol a condus la conturarea unei importante şi valoroase dotări de agrement, care a constituit vreme de peste un secol motorul dezvoltării “promenadei” străzii Schewis (astăzi bd. Victoriei), care la rândul său a motivat amplasarea unei impresionante serii de clădiri cu caracter de reprezentare51 de-a lungul acestui traseu, devenind astfel o importantă axă structurantă.

Caracterul puternic polarizator al parcului Sub Arini a concentrat o serie semnificativă de funcţiuni de loisir şi agrement sportiv în proximitatea sa52, contribuind astfel în cea mai mare măsură la închegarea ZCP 11 – Zona funcţională de loisir Parcul Sub Arini.

Utilizarea continuă a parcului ca loc de întâlnire şi agrement sportiv, dar în special rolul de susţinere a axei structurante pe directie sud-vestică fundamentează decizia de conservare ca zonă protejată de importanţă naţională. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia definitivă de construire pentru arealul

protejat, cu excepţia echipărilor specifice (pavilioane, foişoare, terase etc.) şi a lucrărilor de infrastructură sau de intreţinere.

8.26 ZNP 03 – Valea Aurie – Moara Schreyer

Zona naturală protejată 03 este definită pe porţiunea plantată pe traseul de legătură între parcul Sub Arini şi pădurea Dumbrava, începând cu anul 1826. Componenta culturală a demersului protectiv se bazează pe caracterul istoric de zonă

multifuncţională, morile înşirate de-a lungul canalului Schewis oferind, fiecare în parte pretexte pentru organizarea de serbări câmpeneşti sau chiar reuniuni aniversare ale grupurilor sociale sibiene de-a lungul vremii.

Utilizarea discontinuă (în perioade recente) a parcului cu un grad redus de amenajare ca loc de întâlnire şi agrement, în special dupa dispariţia morilor, fundamentează decizia de conservare ca zonă protejată de importanţă locală. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia temporară de construire pentru arealul

protejat, până la elaborarea unui studiu urbanistic aprofundat de tip PUZ, elaborat în condiţiile legislaţiei în vigoare, privind posibilitatea realizării unui complex sportiv şi de agrement cu caracter public.

8.27 ZNP 04 – Valea Frămândoalei

Zona naturală protejată 04 este definită conform studiului specific pentru probleme de mediu ca ecosistemul dezvoltat în partea de est a oraşului, în valea pârâului Framândoala. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia definitivă de construire pentru arealul

protejat, precum şi obligativitatea obţinerii acordului de mediu conform legislaţiei în vigoare, pentru zona de protecţie a acestuia.

Gradul de protecţie al zonei naturale protejate se propune de importanţă locală.

51 Palatul de Finanţe (ulterior Consiliul Popular şi Primărie), şcoala evanghelică de fete (ulterior Direcţia Agricolă), reşedinţa comandantului corpului de armată austriacă (astăzi Rectoratul Universităţii Lucian Blaga), Cercul Militar, Facultatea de Litere a ULB, Palatul de Justiţie, reşedinţa mitropolitului ortodox, seminarul evanghelic (astăzi Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române) precum şi o serie de reşedinţe ale patriciatului sau funcţionarilor înstăriţi. 52 Şcoala de Înot, înlocuită astăzi de hotelul Parc şi stadionul Municipal, hotelul Silva şi ştrandul învecinat, terenurile de sport şi bazinul acoperit Olimpia, patinoarul municipal, restaurantul Bolta Rece.



8.28 ZNP 05 – Valea Pârâul Strâmb – Rosbach

Zona naturală protejată 05 este definită conform studiului specific pentru probleme de mediu ca ecosistemul dezvoltat în partea de nord a oraşului, în proximitatea văii pârâului Strâmb – Rosbach. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia definitivă de construire pentru arealul



8.29 ZNP 06 – Valea Cibinului – Vest

Zona naturală protejată 06 este definită ca arealul natural situat în partea de vest a oraşului, în lungul văii Cibinului, de la intrarea cursului de apă pe teritoriul administrativ al municipiului până la podul de cale ferată din dreptul cartierului Turnişor. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia definitivă de construire pentru arealul

protejat, precum şi obligativitatea obţinerii acordului de mediu conform legislaţiei în vigoare, pentru zona de protecţie a acestuia. Prin excepţie se admite realizarea de construcţii pentru agrement sportiv precum şi amenajarea unui parc de loisir pe segmentul aflat în intravilanul extins prin PUG.


8.30 ZNP 07 – Valea Cibinului – Centru

Zona naturală protejată 07 este definită ca arealul natural situat în oraş, în lungul văii Cibinului, pe ambele maluri, de la podul de cale ferată din dreptul cartierului Turnişor până la podul drumului judeţean 106 spre Agnita. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia definitivă de construire pentru arealul

protejat, prin excepţie se admite realizarea de construcţii pentru agrement-loisir, poduri carosabile şi pietonale, piste de biciclete şi alei pietonale, conform propunerilor din Strategia de dezvoltare durabilă a întregului oraş (Studiul de fundamentare pentru PUG Sibiu, Planwerk 2004).


8.31 ZNP 08 – Valea Cibinului – Est

Zona naturală protejată 08 este definită ca arealul natural situat în partea de est a oraşului, în lungul văii Cibinului, de la podul drumului judeţean 106 spre Agnita până la ieşirea cursului de apă din teritoriul administrativ al municipiului. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia definitivă de construire pentru arealul



8.32 ZNP 09 – Valea Săpunului

Zona naturală protejată 09 este definită ca arealul natural situat în oraş, în lungul văii Săpunului, pe ambele maluri, de la cimitirul municipal până la confluenţa cu râul Cibin. Reglementările de edificare vor prevedea interdicţia definitivă de construire pentru arealul

protejat, prin excepţie se admite realizarea de construcţii pentru agrement-loisir, poduri carosabile şi pietonale, piste de biciclete şi alei pietonale.




9 GLOSAR DE TERMENI

� Activitati tertiare – activitati de servicii de toate categoriile conform Clasificarii Activitatilor din

Economia Nationala - Comisia Nationala de Statistica, (RLU al Municipiului Bucuresti).

� Aliniament – linia de demarcatie intre domeniul public si proprietatea privata. Se utilizeaza in

reglementari si aliniamentul “de fund” care stabileste linia pana la care pot fi dispuse cladirile spre

interiorul terenului, in scopul de a se proteja o mai buna posibilitate de utilizare a interiorului insulei

(RLU al Municipiului Bucuresti).

� Alinierea cladirilor – linia pe care sunt dispuse fatadele cladirilor spre strada si care poate coincide cu

aliniamentul sau poate fi retrasa fata de acesta, conform prevederilor regulamentului. In cazul retragerii

obligatorii a cladirilor fata de aliniament, interspatiul dintre aliniament si alinierea cladirilor este non-

aedificandi, cu exceptia imprejmuirilor, acceselor si a teraselor ridicate cu cel mult 0,40m fata de cota

terenului din situatia anterioara lucrarilor de terasament (RLU al Municipiului Bucuresti).

� Anexe gospodaresti – constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca

activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei,

alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta.

In categoria anexelor gospodaresti, de regula in mediul rural, sunt cuprinse: bucatarii de vara, grajduri

pentru animale mari, patule, magazii, depozite si altele asemenea. In mod similar, sunt asimilabile

notiunii de anexe gospodaresti si garajele, serele, piscinele si altele asemenea (cf. Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

� Anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole – constructiile situate in zone izolate in extravilan si

indepartate de localitatea de resedinta a lucratorilor agricoli, menite sa adaposteasca masini agricole,

utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum si spatii pentru cazare

temporara pe timpul campaniilor agricole (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor

de constructii).

� Anexe ale locuintelor – cladiri de mici dimensiuni realizate pe o parcela independent de cladirea

principala, destinate pentru gararea a 1-2 masini sau pentru agrement (umbrare, pergole acoperite,

sere); suprafata acestora nu se ia in considerare in calculul indicilor urbanistici POT si CUT (RLU al

Municipiului Bucuresti).

� Aprobare – optiunea forului deliberativ al autoritatii competente de insusire a propunerilor din

documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de

aprobare se confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in

vederea realizarii programelor de dezvoltare teritoriala si urbanistica, precum si al autorizarii lucrarilor

de executie a obiectivelor de investitii (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de

constructii).



� Arie construita – reprezinta aria sectiunii orizontale a cladirii la cota 0.00 a parterului, masurata pe

conturul exterior al peretilor. In aria construita nu intra rezaliturile cu aria mai mica de 0,4mp si nisele

cu aria mai mare de 0,4mp precum si treptele si terasele neacoperite (cf. GM-007-200053).

� Aria desfasurata – este suma ariilor tuturor nivelurilor unor cladiri. In calcul nu se cuprind ariile

podurilor (cu exceptia mansardelor, unde se considera conventional o suprafata egala cu 60% din

suprafata nivelului curent) si a subsolurilor tehnice (cu inaltimea mai mica de 1,80m). (cf. GM-007-2000

si RLU al Municipiului Bucuresti)

� Autorizatie de construire/desfiintare – actul de autoritate al administratiei publice locale - consilii

judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale - pe baza caruia se pot realiza lucrari de

constructii. Procedura de emitere a autorizatiei de construire/desfiintare este reglementata prin

prezenta lege si prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si

Turismului (cf. OUG nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind

autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

� Autorizare directa – autorizarea executarii constructiilor direct pe baza prevederilor cuprinse in

Regulamentul general de urbanism pana la intocmirea documentatiilor de urbanism si a regulamentelor

locale, conform legii (cf. GM-007-2000).

� Avizare – procedura de analiza si de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din

structura ministerelor, a administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale

interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a

altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism sau prin

Documentatia tehnica - D.T. pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si proiectul tehnic

(P.Th.) pe baza caruia se vor executa lucrarile.

Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de

obligativitate (cf. OUG 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind


� Aviz prealabil – actul prin care un avizator exprima, inaintea elaborarii unei documentatii, anumite

conditii pe care aceasta documentatie trebuie sa le indeplineasca (cf. GM-007-2000).

� Aviz conform sau obligatoriu – Aviz care cuprinde opiniile pe care organul care adopta sau emite un

act administrativ de autoritate este obligat, potrivit legii, sa le ceara unui anumit organ al administratiei

publice specializate, iar la emiterea actului trebuie sa se conformeze acestuia (cf. GM-007-2000).

� Bilant teritorial – evaluare cantitativa prin care se insumeaza valorile absolute si procentuale ale

suprafetelor de teren cu diverse destinatii aferente unui teritoriu prestabilit (cf. GM-007-2000).

53 Ordin pentru aprobarea reglementarii tehnice “Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism”



� Cadastru – ansamblul lucrarilor tehnice pentru identificarea, delimitarea, masurarea si reprezentarea

grafica a suprafetelor funciare (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare – Ed. Tehnica,

Bucuresti 1983)54

� Cadastru general – sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care

se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor

terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii indiferent de destinatia lor si

de proprietar (cf. GM-007-2000); entitati de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia,

proprietarul; prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de teren, cu sau fara constructii

(Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr 7/1996; HG nr 534/2001 privind aprobarea Normelor

tehnice pentru introducerea cadastrului general).

� Cadastru imobiliar-edilitar – cadastru de specialitate din domeniul imobiliar-edilitar, constituit ca

subsistem al cadastrului general, avand la baza elemente de control si de referinta ale acestuia, in

conformitate cu care se intocmesc planuri si registre, prin inventarierea terenurilor pe categorii de

folosinta si posesori (din punct de vedere tehnic, economic si juridic), a retelelor edilitare si a

constructiilor aferente acestora precum si a caracteristicilor geotehnice ale terenurilor (cf. GM-007-

2000).

� Certificat de urbanism – act de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei

publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile

necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare,

conform legii (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului). Acesta trebuie sa

cuprinda si lista avizelor si acordurilor legale necesare in vederea autorizarii. CU se elibereaza oricarei

persoane fizice sau juridice interesate, in urma unei cereri (Legea nr. 453/2001 pentru modificarea si

completarea Legii nr. 50 /1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri

pentru realizarea locuintelor).

� Cladiri de importanta redusa – constructii cu functii obisnuite, cu un grad de risc scazut, care

afecteaza un numar redus de oameni:

a) cladiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodaresti ale acestora;

b) cladiri pentru invatamant cu cel mult 4 unitati functionale;

c) dispensare comunale fara stationar;

d) sedii administrative in mediul rural: primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci,

oficii postale si altele asemenea;

54 Parte a termenilor definiti au fost preluati din glosarul de termeni asociat lucrarii “Model conceptual si metodologic pentru stabilirea sistemului de relatii specifice planificarii strategice regionale in Romania din perspectiva dezvoltarii durabile a zonelor functionale/ metropolitane si a aglomeratiilor urbane”, elaborate in cadrul programului "AMTRANS 2001". In prezenta lucrare sunt indicate sursele originale ale acestor definitii (legi, ordonante de urgenta etc.), intrucat acestea sunt relevante din punct de vedere juridic si de specialitate.



e) cladiri pentru comert si alimentatie publica, cu o suprafata de pana la 200 mp si cu deschideri pana

la 6 m;

f) hale si ateliere pentru activitati mestesugaresti care nu genereaza vibratii, cu o suprafata de pana la

200 mp si deschideri pana la 6 m;

g) dependinte si anexe gospodaresti: garaje, bucatarii de vara, grajduri, suri si altele asemenea;

h) constructii cu caracter provizoriu

(cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

� Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) – raportul dintre suprafata construita desfasurata si

suprafata parcelei (RLU al Municipiului Bucuresti).

� Conservare – semnifica suma actiunilor de ocrotire a locului pentru a-i pastra semnificatia culturala.

Conservarea unui loc trebuie să identifice si sa ia in considerare toate aspectele privind semnificatia

culturala si naturala. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si

Naturale, septembrie 2009)

� Conservarea patrimoniului construit – disciplina care face apel la toate stiintele si la toate mijloacele

tehnice putand contribui la studiul si salvarea patrimoniului monumental. Conservarea si restaurarea

are ca scop atat salvarea operei de arta cat si aceea a marturiei istorice. [...] Conservarea

monumentelor este totdeauna favorizata de afectarea unei functii utile societatii; o astfel de folosinta

este deci de dorit, cu conditia insa de a nu schimba ordonanta sau decoratia edificiilor. Deci, in aceste

limite trebuie sa concepem si sa autorizam amenajarile impuse de evolutia cerintelor vietii de toate

zilele. Conservarea unui moument implica si pe aceea a cadrului corespunzator. Cand cadrul

traditional mai exista, acela trebuie conservat si orice constructie noua, orice amenajare ce ar putea

altera raporturile de volum si culoare trebuie interzise. (Carta internationala de la Venetia asupra

conservarii si restaurarii monumentelor, 1964)

� Conservare patrimoniului natural – ansamblul de masuri care se pun in aplicare pentru mentinerea

intr-o stare favorabila si refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora

salbatice (Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236 /2000 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice).

� Constructii cu caracter provizoriu – Constructiile autorizate ca atare, indiferent de natura

materialelor utilizate, care, prin specificul functiunii adapostite ori datorita cerintelor urbanistice impuse

de autoritatea publica, au o durata de existenta limitata, precizata si prin autorizatia de construire.

De regula, constructiile cu caracter provizoriu se realizeaza din materiale si alcatuiri care permit

demontarea rapida in vederea aducerii terenului la starea initiala (confectii metalice, piese de

cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse. Din categoria

constructiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe



caile si in spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine, pergole ori altele

asemenea. In sensul prezentei legi realizarea constructiilor provizorii se autorizeaza in aceleasi conditii

in care se autorizeaza constructiile definitive (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii

lucrarilor de constructii).

Constructii care au durata de functionare limitata, prestabilita prin autorizatia de construire (cf. GM-007-

2000).

� Constructii speciale – constructiile cu caracter militar care se autorizeaza in conditiile prevazute la

art. 43 din legea 50/1991 (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

� Dezvoltare/Proces de dezvoltare – actiune constienta creatoare si organizata de transformare si

amplificare a unor procese in scopul obtinerii unei evolutii calitative (Urbanproiect – Materiale

documentare).

� Dezvoltare durabila – satisfacerea nevoilor prezentului fara a se compromite dreptul generatiilor

viitoare la existenta si dezvoltare (Legea 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul, si

Raportul Brundtland al CMMD din 1997)

� Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism – ansamblurile de documente scrise si

desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc

obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pe o perioada determinata.

Structura documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cuprinde:

a) planurile de amenajare a teritoriului;

b) planurile urbanistice;

c) regulamentele locale de urbanism.

Definirea si continutul-cadru al documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se fac prin

legea amenajarii teritoriului si urbanismului (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor

de constructii)

� Documentatie tehnica (D.T.) – Documentatia tehnico-economica distincta prin care se stabilesc

principalele coordonate privind incadrarea in indicii urbanistici aprobati, amplasarea constructiilor si

relatiile acestora cu vecinatatile, schemele si fluxurile functionale, compozitia spatiala, structura de

rezistenta, expresia de arhitectura, dotarea si echiparea constructiilor - inclusiv solutiile de asigurare,

bransare si racordare a acestora la infrastructura edilitara, dupa caz.

Dupa emiterea autorizatiei de construire, documentatia tehnica - D.T. se constituie parte integranta a

Proiectului tehnic - P.Th., respectiv a Detaliilor de executie, fiind interzisa modificarea prevederilor

acesteia, sub sanctiunea nulitatii autorizatiei de construire.

Continutul-cadru al documentatiei tehnice - D.T. este prevazut in anexa nr. 1 a legii nr. 50/1991



(cf. OUG nr 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii

lucrarilor de constructii)

� Documentatie pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (D.T.A.C.) – totalitatea

documentelor prevazute la art. 7 alin. (1)55 din legea nr. 50/1991 care constituie suportul tehnic al

dosarului ce se depune la autoritatile administratiei publice locale/judetene prevazute la art. 4 in

vederea emiterii autorizatiei de construire (cf. OUG nr 214/2008 pentru modificarea si completarea

Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

� Domeniu public – apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes

public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu

destinatie forestiera, albiile raurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor

maritime, interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru

rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice,

monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt

de domeniul public, ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.

Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea, in regim de drept public, apartine

statului, sau de interes local, caz in care proprietatea, de asemenea in regim de drept public, apartine

unitatilor administrativ-teritoriale (judete, municipii, orase, comune) (cf. GM-007-2000).

� Expropriere pentru cauza de utilitate publica – Modalitate de cedare a dreptului de proprietate

privata, constand in trecerea in proprietatea statului, a judetelor, municipiilor, oraselor sau comunelor, a

unor imobile proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cu sau fara scop lucrativ, numai in scopul

executarii unor lucrari de utilitate publica de interes national sau local, dupa o dreapta si prealabila

despagubire, conform legii (cf. GM-007-2000).

� Habitat – loc sau tip de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural (Legea nr.

137/1995 pentru protectia mediului)

� Habitat natural prioritar – tip de habitat natural amenintat, pentru a carui conservare exista o

responsabilitate desosebita (cf. OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice)

� Habitat natural de interes comunitar – acele habitate care

- sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural;

- au un areal natural mic ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restransa;

55 Documentatia pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii cuprinde, în copie, următoarele documente: (a) certificatul de urbanism; (b) dovada (copie legalizata) a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, sau, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel; (c) documentatia tehnica - D.T.; (d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism; (e) actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului; (f) dovada privind achitarea taxelor legale



- reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre

urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica. (cf. OUG nr

236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

salbatice)

� Imobil – elementul component al teritoriului, format din parcela de teren inclusiv constructiile existente

pe aceasta, la un moment dat.

� Imprejmuiri – constructiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafete, arii sau parcele

asupra carora exista forme de proprietate, executate pentru protectie impotriva intruziunilor, realizate

din diferite materiale – beton, caramida, piatra, lemn, metal, inclusiv sarma ghimpata intinsa pe

bulumaci –, ori prin plantatii specifice (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de

constructii).

� Inaltimea constructiilor – reprezinta, la nivelul fatadei, numarul de niveluri si diferenta de altitudine

dintre nivelul terenului natural si un punct determinat de:

a) streasina, pentru constructiile cu acoperisul in panta continua;

b) punctul de rupere al pantei, pentru acoperisurile mansardate;

c) partea superioara a aticului, pentru cladirile cu acoperis terasa sau cu pante marginite de atic;

d) streasina lucarnelor (cf. GM-007-2000).

� Indicator – expresie cu ajutorul careia pot fi caracterizate laturile cantitative si calitative ale diferitelor

fenomene sau procese economice, sociale, tehnice, la nivelul unor teritorii si perioade de timp

determinate. Fiecare indicator are o anumita forma de exprimare, in functie de procesele pe care le

ilustreaza: in marimi absolute, in marimi relative, sub forma de marimi medii sau indici (Mic lexicon

ilustrat a notiunilor de sistematizare, Ed. Tehnica, Bucuresti 1983).

Indicatori urbani extensivi cuprind informatii referitoare la relatiile intersectoriale (materiale

documentare Urbanproiect).

� Indicatori de amenajarea teritoriului – sistem de informatii intrebuintat in planificarea si aplicarea

politicilor de amenajarea teritoriului pentru descrierea starilor si evolutiilor in unitatile teritoriale de

referinta. Cu ajutorul indicatorilor spatiali sunt reprezentate aspectele si procesele structurilor teritoriale,

care datorita complexitatii factorilor teritoriali, au un numar si o diversitate mare (Urbanproiect -

Materiale documentare).

� Indicator de calitate – indicatori care transpun indicatorii tehnici (de mediu) in indicatori vizibili si

emotivi care vor conduce la /si vor facilita implicarea comunitatii (The European sustainable cities

report - Ec expert groups on the urban environment 1996).

� Indicator de calitatea mediului – indicatori primari utilizati in evaluarea principalelor caracteristici de

mediu. (The European sustainable cities report - Ec expert groups on the urban environment 1996) .



� Indicator de durabilitate – caracteristici definibile si masurabile ale unei entitati, caracteristici ale caror

niveluri sau tendinte de schimbare releva daca entitatea (pamantul, orasul) devine mai mult sau mai

putin durabila. (The European sustainable cities report - Ec expert groups on the urban environment

1996)

� Indicator social – instrument de masurare a caracteristicilor specifice faptelor, fenomenelor sau

proceselor sociale. (Zamfir, C., Vlasceanu, R. - Dictionar de sociologie, 1993)

� Indicatori spatiali - sistem de descriere al unitatilor spatiale prin care se pun in evidenta aspecte

structurale si procese cu efect spatial. (Urbanproiect – Indicatori relevanti pentru dezvoltarea spatiala la

nivel european, 2000)

� Indice – marimea rezultata din raportarea a doua niveluri diferite ale unui indicator, reflectand variatia

acestuia in timp sau in spatiu. Se exprima de regula in procente, dar poate fi determinat si ca marime

medie sau in valori absolute. In raport cu baza de raportare, indicele poate fi: cu baza fixa – raportarea

tuturor valorilor intervenite in evolutia unui proces la o perioada de baza sau de referinta – si in lant –

raportarea succesiva a fiecarei valori intervenita in dinamica unui proces la valoarea din perioada

anterioara (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare, Ed. Tehnica, Bucuresti 1983)

� Instalatii aferente constructiilor – totalitatea conductelor si echipamentelor care asigura utilitatile

necesare functionarii constructiilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la bransament/racord

(inclusiv) la utilizatori, indiferent daca acestea sunt sau nu incorporate in constructie. Instalatiile

aferente constructiilor se autorizeaza impreuna cu acestea sau, dupa caz, separat (cf Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii)

� Interdictie de construire – reglementare impusa pentru unele zone sau terenuri, care exclude

posibilitatea realizarii de constructii si amenajari, continuta in documentatiile de urbanism si

amenajarea teritoriului, si instituita in conformitate cu prevederile legale. Interdictia poate fi definitiva

sau temporara, in functie de continutul si nivelul de aprofundare a studiilor de amenajare. Zona asupra

careia s-a instituit interdictia de construire poate fi considerata grevata de o servitute si considerata,

dupa caz, in registrul cadastral (cf. GM-007-2000).

� Loc – sit, zona, teritoriu, peisaj, constructie sau alta lucrare sau grup de lucrari. Poate include:

competente, continuturi, spatii, privelisti. (The Burra Charter, Australia ICOMOS, 1999, art.1, 1.1)56

� Lucrari de constructie – operatiunile specifice prin care:

- se realizeaza constructii de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane si

aeriene, cai de comunicatii, lucrari ingineresti, de arta etc.;

- se desfiinteaza astfel de constructii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.

56 The concept of place should be broadly interpreted. The elements described in Article 1.1 may include memorials, trees, gardens, parks, places of historical events, urban areas, towns, industrial places, archaeological sites and spiritual and religious places., cf. explicaţiei care însoţeste definiţia locului, fără a aparţine Cartei; http://www.icomos.org/australia/burra.html



(cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii)

� Lucrari de modificare – lucrari de interventii asupra elementelor constructive, structurale si/sau

nestructurale, avand ca efect modificarea (totala sau in parte) a acestora, privind:

- modificarea planimetriei interioare sau exterioare;

- modificarea volumetriei.

In toate cazurile este necesara emiterea unei autorizatii de construire, cu respectarea prevederilor

legale privind calitatea in constructii pentru care legea prevede emiterea autorizatiei de construire.

(cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii)

� Lucrari de interventie in prima urgenta – orice fel de lucrari necesare la constructiile existente care

prezinta pericol public ca urmare a unor procese de degradare a acestora determinate de factori

distructivi naturali si antropici, inclusiv a instalatiilor aferente acestora, pentru:

a) punerea in siguranta, prin asigurarea cerintelor de rezistenta mecanica, stabilitate si siguranta in

exploatare;

b) desfiintarea acestora. (cf. OUG nr 214/2008 in completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea

executarii lucrarilor de constructii).

� Lucrari de reabilitare – orice fel de lucrari de interventii necesare pentru imbunatatirea performantelor

de siguranta si exploatare a constructiilor existente, inclusiv a instalatiilor aferente, in scopul prelungirii

duratei de exploatare prin aducerea acestora la nivelul cerintelor esentiale de calitate prevazute de

lege (cf. OUG nr 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea

executarii lucrarilor de constructii).

� Mobilier urban – lucrari edilitare si decorative amplasate in spatii publice exterioare cuprinzand:

obiecte de arta monumentala, fantani, oglinzi de apa, imprejmuiri, scari, rampe, estrade, tribune,

cabine telefonice, lampadare, indicatoare de circulatie, panouri de afisaj, firme etc (cf. GM-007-2000).

Elementele functionale si/sau decorative amplasate in spatiile publice care, prin alcatuire, aspect,

amplasare, confera personalitate aparte zonei sau localitatii. Prin natura lor piesele de mobilier urban

sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin legare constructiva la sol (fundatii

platforme de beton, racorduri la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice), necesitand emiterea

autorizatiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, banci, bazine,

pavaje decorative, pergole, cabine telefonice si altele asemenea (cf Legii nr. 50/1991 privind


� Monitorizare – sistem de punere sub observatie si consemnare a starii si comportarii in timp a unei

actiuni, unui fenomen sau unui proces (ex: sistem de punere sub observatie si consemnare a starii si

comportarii in timp a listei patrimoniului cultural mondial).



O parte a sistemului de gestiune si protectie a monumentelor si are ca scop pastrarea valorilor care au

determinat inscrierea monumentului in lista patrimoniului mondial. Se executa prin modalitati proprii:

inspectii, controale, rapoarte, planuri de masuri (CPPCN / URBANA SA – Metodologie de monitorizare

a monumentelor istorice inscrise in lista patrimoniului mondial, 2000).

� Monument – opera de sculptura sau de arhitectura, constructie de o deosebita valoare istorica sau

arhitectonica (Dictionar explicativ al limbii romane – Ed. Tehnica si Enciclopedica, Bucuresti 1987)

� Monumente ale naturii – arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor

elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate

de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari,

asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice, pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa,

cascade, si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosiliere, precum si alte elemente naturale

cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor (cf. OUG nr. 236/2000, privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice)

� Monumente istorice – bunuri imobile sau ansambluri de bunuri imobile care prezinta valoare din punct

de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic sau tehnic (cf. legii nr.

5 /2000 privind aprobarea PATN – Sectiunea a III a – Zone protejate).

Bunuri imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriul Romaniei sau in afara granitelor, proprietati ale

statului roman, semnificative pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala. Monumentele

istorice fac parte integranta din patrimoniul cultural national si sunt protejate prin lege. Monumentele

istorice sunt bunuri imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic (cf. legii nr. 422 /2001 privind

protejarea monumentelor istorice).

Conform legii 422 /2001 monumentele istorice se claseaza in urmatoarele grupe:

• grupa A - "monumentele istorice de valoare nationala si universala";

• grupa B – "monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local".

Legea 422 /2001 stabileste urmatoarele categorii de monumente istorice:

- monumente (constructie sau parte de constructie [...] impreuna cu terenul delimitat topografic [...])

- ansambluri (grup coerent [...] care impreuna cu terenul aferent formeaza o unitate delimitata

topografic [...]),

- situri (teren delimitat topografic cuprinzand [...] creatii umane in cadru natural [...]);

� Parc – spatiu verde autonom, sau mai rar aferent unui important monument avand o suprafata de cel

putin 20ha, caracterizat printr-o mare complexitate functionala si necesitand o administratie proprie.

Necesitatea parcului apare in general in cazul oraselor cu peste 50.000 locuitori. Parcul poate fi

nespecializat (orasenesc) sau specializat in cazul unei functiuni dominante (parc: sportiv, de distractie,

dendrologic, etc).



Concentrare de inalta tehnologie care structureaza o parte a aglomeratiei urbane sau chiar orasul in

intregime, prin interactiunea dintre mediul urban, activitatile de cercetare si intreprinderile industriale.

(Erdeli, G., – Dictionar de Geografie Umana – Ed. Corint, 1999)

� Parcuri de activitati – categorie noua de zona de activitati purtatoare de dezvoltare, legata de

tehnologii avansate, continand, cercetare – dezvoltare (servicii pentru facilitarea aplicarii inovatiilor,

pepiniere de intreprinderi), invatamant superior si formare profesionala, activitati productive din domenii

de varf cu servicii conexe, expozitii, facilitati pentru angajati si clienti. Parcurile de activitati sunt situate

pe autostrazi sau pe arterele principale de circulatie spre centrul orasului si sunt localizate intr-un cadru

arhitectural-urbanistic si peisagistic de inalta calitate, urmarindu-se asigurarea unui aspect atractiv si

reprezentativ pentru prestigiul lor international. Exista o anumita profilare tematica a parcurilor de

activitati pe urmatoarele categorii principale: parcuri stiintifice /tehnologice /de cercetare, parcuri de

servicii /afaceri, parcuri de cultura /recreere, parc industrial, parc artizanal /manufacturier, Parc de

distributie, comert, servicii (UIAUIM, INCD-UP, IG, UD - Definirea Zonelor Urbane Purtatoare de

Dezvoltare in Teritoriu ca factor de anticipare si stimulare a ridicarii calitatii vietii urbane prin

restructurarea economica sectoriala - Studiu in cadrul programului AMTRANS 2002).

� Parc industrial – o zona delimitata in care se desfasoara activitati economice, de cercetare stiintifica

si/sau de dezvoltare tehnologica in vederea valorificarii potentialului uman si material al zonei (cf. OG

65 /2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale).

� Parc natural – arie naturala protejata al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri

peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona

distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica

(cf. OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei si faunei salbatice).

� Parc national – parc natural care, datorita valorii exceptionale a componentelor sale, impune un regim

deosebit de protectie si valorificare (Urbanproiect si Legea nr.5 /2000 privind aprobarea PATN –

Sectiunea a III a – Zone protejate).

� Parc de recreere / cultura / turism – parc de activitati specializat pentru multimedia, arta, cultura,

informatica pentru marele public, expo, efecte speciale – cinema, anima - si servicii complementare

(birouri, agentii de turism, hoteluri, restaurante etc.) (UIAUIM, INCD-UP, IG, UD - Definirea Zonelor

Urbane Purtatoare de Dezvoltare in Teritoriu ca factor de anticipare si stimulare a ridicarii calitatii vietii

urbane prin restructurarea economica sectoriala - Studiu in cadrul programului AMTRANS 2002).

� Parc de servicii / afaceri – parc de activitati specializat pentru sedii sociale ale intreprinderilor,

activitati financiar-bancare, centru de conferinte si servicii complementare (UIAUIM, INCD-UP, IG, UD -

Definirea Zonelor Urbane Purtatoare de Dezvoltare in Teritoriu ca factor de anticipare si stimulare a



ridicarii calitatii vietii urbane prin restructurarea economica sectoriala - Studiu in cadrul programului

AMTRANS 2002).

� Parc stiintific / tehnologic / de cercetare – o zona in cadrul careia se desfasoara activitati de

invatamant, cercetare, de transfer tehnologic al rezultatelor cercetarii si valorificarea acestora prin

activitati economice (cf. OG 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si

tehnologice).

Parc de activitati care reuneste activitatile de invatamant superior, cercetare si dezvoltare - ca un

spatiu fizic sau cibernetic gestionat de catre specialisti al carui scop principal consta in cresterea

competitivitatii comunitatii careia ii apartine (teritoriu sau zona de influenta) prin promovarea culturii

calitatii si inovatiei in cadrul intreprinderilor sale si in cadrul institutiilor bazate pe cunoastere care ii sunt

asociate. Pentru aceasta, un parc stiintific trebuie sa stimuleze si sa gestioneze transferul cunostintelor

si tehnologiilor intre universitati, institutiile de cercetare si dezvoltare, intreprinderi si piata; sa faciliteze

crearea si cresterea noilor companii axate pe inovatie prin intermediul incubatoarelor sau pepinierelor

de intreprinderi si sa ofere alte servicii cu valoare adaugata ridicata; totul, intr-un cadru construit si

amenajat de o inalta calitate. (Definitie oficiala a IASP - Asociatia Internationala a Parcurilor Stiintifice -,

formulata de Luis Sanz. – in aceasta definitie, termenul de "parc stiintific" poate fi inlocuit cu termenii

"parc tehnologic" sau "parc de cercetare"; definitia incearca sa gaseasca numitorul comun al foarte

diferitelor modele din intreaga lume, pentru a fixa conditiile si exigentele minimale pentru ca un proiect

sa se inscrie in categoria "parc stiintific" /"parc tehnologic") .

� Parcelare – operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea uneia sau mai

multor proprietati funciare distincte, destinate construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau vanzarii

loturilor rezultate (cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

Este o operatiune urbanistica bazata pe o documentatie de urbanism, aprobata in conditiile legii, prin

care un teren situat pe o singura parte a unui drum public si aflat in proprietatea unei singure persoane

(fizice sau juridice) urmeaza a fi impartit in mai multe parcele distincte. Parcelele rezultate sunt

destinate unor constructii (de locuinte, social-culturale, cu functiuni economice, etc.) sau pot fi

amenajate ca strazi, parcaje, spatii plantate, lucrari edilitare de folosinta comuna (Urbanproiect – Ghid

privind reglementarea dezvoltarii urbane prin operatiuni de parcelare si reparcelare a terenurilor

introduse in intravilan - 2002).

� Parteneriat – stimularea convergentei economice, sociale si culturale prin stabilirea unor obiective

comune si complementaritatea masurilor (Urbanproiect – Studiu privind cooperarea pentru dezvoltarea

spatiala a zonei frontaliere Portile de Fier in corelare cu politicile aferente din Iugoslavia si Bulgaria,

2000).



� Participare – proces prin care oamenii, in special cei dezavantajati isi pot exercita influenta asupra

formularii politicilor, proiectarii alternativelor, variantelor pentru realizarea investitiilor, management, si

monitorizarea interventiilor realizate pentru dezvoltarea comunitatilor (The World Bank, Discussion

Paper no. 183: Dezvoltarea Participativa si Banca Mondiala, 1992 /Adaptare FPDL Romania –

Planificare participativa, 2000).

Procesul de formulare a deciziilor si rezolvare a problemelor, care implica indivizi si grupuri care

reprezinta interese, expertiza si puncte de vedere diverse, si care actioneaza pentru binele tuturor celor

afectati de deciziile pe care ei le formuleaza si de actiunile care le urmeaza (Adaptare FPDL Romania

– Planificare participativa, 2000).

� Patrimoniu – totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica si juridica, precum si a bunurilor

materiale la care se refera aceste drepturi, apartinand unor persoane fizice sau juridice (cf. GM-007-

2000).

Bunuri materiale si spirituale care apartin unui popor, transmise de la stramosi; mostenire culturala (Mic

lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare – Ed. Tehnica, Bucuresti 1983).

� Bun al patrimoniului natural – componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de

ocrotire, conservare si utilizare durabila in beneficiul generatiilor prezente si viitoare (OUG nr. 236

/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

salbatice).

� Patrimoniul cultural national – este alcatuit din bunuri cu valoare deosebita sau exceptionala,

istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiintifica si tehnica, literara, cinematografica,

numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica si epigrafica, reprezentand marturii materiale

ale evolutiei mediului natural si al relatiilor omului cu acestea, ale potentialului creator uman si ale

contributiei romanesti la civilizatia universala (Legea nr. 530 /2000 privind protejarea patrimoniului

cultural national mobil).

� Patrimoniul natural – ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si

biocenotice ale mediului natural a caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena,

sanogena, peisagistica, recreativa si cultural-istorica au o semnificatie relevanta sub aspectul

conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integrarii functionale a ecosistemelor,

conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata,

bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare (OUG nr. 236 /2000, privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice).

� Peisajul cultural – desemneaza o parte a teritoriului asa cum este perceput de populatie, ale carui

caracteristici sunt rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si umani / culturali (CEPF 2000

art.1, a); peisajul cultural este considerat expresia formala a multitudinii de relatii existente intr-o epoca



data, intre individ, o societate si un teritoriu definit topografic, ale cărui aspecte sunt rezultatul unei

activitati sau actiuni speciale a factorilor naturali si umani si a unei interactiuni a acestor factori.

(Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie

2009)

� Peisaj istoric – notiune complementara patrimoniului pentru a descrie si a favoriza o acceptiune

ecologica, care cuprinde ansamblul elementelor culturii si naturii si nu numai o referinta la obiect.

(Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie

2009)

� Politica – folosit in general la forma plural, "politicile au o conotatie mai degraba pragmatica, operativa,

definind seturi de masuri si activitati, coerent structurate in raport cu realizarea unor obiective, prin care

statul sau guvernele locale intervin intr-un anumit domeniu" (Pop, L., - Curs de politici sociale, 2004)

� Prescriptie – dispozitie continuta in regulamentele de urbanism sau in autorizatia de construire prin

care se impune realizarea constructiilor sau amenajarilor, cu respectarea unor conditii ce deriva din

prevederile legale ori din normele tehnice (cf. GM-007-2000).

� Procent maxim de ocupare a terenului (POT) – raportul dintre proiectia la sol a constructiei ridicata

deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu vor fi incluse iesindurile in

consola in afara planului fatadei a balcoanelor inchise sau deschise si nici elementele cu rol decorativ

sau de protectie ca stresini, copertine etc. Curtile de aerisire cu suprafata pana la 2,0mp inclusiv, intra

in suprafata construita.

Pentru parcelele a caror capacitate de ocupare si utilizare a terenului a fost epuizata (prin utilizare la

maxim a POT) restul terenului ramane neconstruibil chiar si in situatia instrainarii acestuia sau a

divizarii parcelelor (RLU al Municipiului Bucuresti).

� Proiect tehnic (P. Th.) – documentatia tehnico-economica - piese scrise si desenate -, elaborata in

conditiile legii, care dezvolta documentatia tehnica - D.T., cu respectarea conditiilor impuse prin

autorizatia de construire, precum si prin avizele, acordurile si actul administrativ al autoritatii

competente pentru protectia mediului, anexe la autorizatia de construire.

Proiectul tehnic (P.Th.) cuprinde solutiile tehnice si economice de realizare a obiectivului de investitii,

pe baza caruia se executa lucrarile de constructii autorizate (cf. OUG nr 214/2008 pentru modificarea si

completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

� Protectia mediului – ansamblu de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si construit in

localitati si in teritoriul inconjurator (Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul).

� Raza de deservire – distanta exprimata in m sau timp de acces intre amplasamentul institutiilor

publice sau serviciilor si cel al locuintelor, servite de acestea (cf. GM-007-2000).



� Regim de construire – reglementare cuprinsa in proiectare si in regulamente de urbanism care

impune modul de amplasare si conformare a constructiilor pe terenurile aferente acestora.

Componentele determinate ale regimului de construire sunt: alinierea fata de limitele terenului,

inaltimea constructiilor si procentul de ocupare a terenului aferent acestor constructii (cf. GM-007-2000).

� Regulament general de urbanism – document aprobat de Guvernul Romaniei prin HG nr 525/1996

(publicat in MO nr 149/1996) care reglementeaza activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului,

precum si unitatile teritorial-administrative (cf. GM-007-2000).

� Regulament local de urbanism – Documentatie aferenta Planului urbanistic general (PUG) si Planului

urbanistic zonal (PUZ), care explica si detaliaza continutul acestor planuri, sub forma de prescriptii si

recomandari, in vederea urmaririi si aplicarii lor (cf. GM-007-2000).

� Reparcelarea – actiunea de unificare a doua sau mai multor proprietati ori portiuni de proprietate

cuprinse intr-un perimetru determinat intr-o documentatie de urbanism, avand drept scop o mai buna

adecvare a parcelarului la utilizarea terenului, prin asigurarea utilitatilor comune, divizarea parcelarului

in loturi construibile si redistribuirea acestora intre proprietari (Urbanproiect - Ghid privind

reglementarea dezvoltarii urbane prin operatiuni de parcelare si reparcelare a terenurilor introduse in

intravilan - 2002).

� Restrictie – conditie obligatorie de interzicere sau limitare a unor drepturi sau activitati, impusa prin

regulamentele de urbanism sau prin alte acte normative (cf. GM-007-2000).

� Rezervare (amplasament rezervat) – reglementare cuprinsa in proiectele de urbanism si

regulamentele aferente acestora prin care se prevede realizarea, in perspectiva, de constructii si

amenajari cu destinatie precizata pe amplasamente sau zonele delimitate in documentatiile respective

(cf. GM-007-2000).

� Rezervatii naturale – rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia

si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier,

hidrologic, geologic, speologic paleontologic, pedologic (OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice)

� Risc – estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de

referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru (Legea nr. 575/2001 privind

aprobarea planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural)

� Riscuri antropice (majore, catastrofe tehnologice) – decurg si depind de natura activitatii si

produselor. Categoriile cele mai importante de activitati care pot induce diferite riscuri antropice sunt:

- gospodarirea complexa a apelor (baraje);

- transporturile aeriene (aeroporturi mari) rutiere si pe cale ferata;



- retelele de infrastructura (conducte de transport gaze, titei, produse petroliere, gaz petrolier

lichefiat, linii electrice, statie de transformare);

- activitatile industriale (industrie energetica – centrale nuclearo electrice; industria extractiva –

sonde, exploatari miniere; industria chimica, etc.);

- activitatile desfasurate in zone cu functiuni speciale – armata (depozite, poligoane, baze militare);

- deseurile rezultate din diverse activitati industriale (holde de steril, deseuri radioactive) si menajere

(de la mari aglomerari urbane, de peste 300.000 locuitori, spitale, etc.).

Antropic: Fenomen antropic (antropogen) este un fenomen datorat actiunii omului cu urmari in special

asupra evolutiei reliefului, invelisului vegetal, climei (Dictionarul explicativ al limbii romane –Ed.

Stiintifica si Enciclopedica, Buc. 1987).

Principalele categorii de riscuri aferente activitatilor antropice sunt: inundatii, zgomot, explozii, scapari

de substante toxice (chimice si radioactive), surpari, poluare (aer, apa, sol etc.) (Ministere de

l’amenagement de territoire et de l’environnement, France 2000 – "Amenagement du territoire et

environnement. Politiques et indicateurs" – Materiale documentare Urbanproiect).

� Riscuri naturale (fizice) – decurg in urma unor fenomene naturale si au efecte fizice. Categoriile de

riscuri naturale care se refera la: inundatii, avalanse, furtuni, uragane, cicloane, incendii de paduri,

miscari de teren ale solului (alunecari de teren) si subsolului (seisme), fenomene carstice (fisuri,

cavitati, prabusiri, dislocari) (Ministere de l’amenagement de territoire et de l’environnement, France

2000 – “Amenagement du territoire et environnement. Politiques et indicateurs” – Materiale

documentare Urbanproiect).

� Schimbare de destinatie – in intelesul prevederilor art. 3 al legii 50/1991, este necesara emiterea unei

autorizatii de construire si/sau de desfiintare, dupa caz, numai in situatia in care pentru realizarea

schimbarii de destinatie a spatiilor sunt necesare lucrari de constructii pentru care legea prevede

emiterea autorizatiei de construire (cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de

constructii).

� Semnificatia culturala – desemneaza valoarea estetica, istorica, stiintifica, sociala, spirituala pentru

generatiile trecute, prezente si viitoare. Este incorporată in locul insusi, in structura, contextul,

asocierile si in semnificatiile locului. Locurile pot avea valori diferite pentru grupuri distincte de oameni /

diverse comunitati. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si

Naturale, septembrie 2009)

� Servitute – sarcina impusa asupra unui imobil (teren, constructie, spatiu amenajat) pentru uzul si

utilitatea altui imobil cu alt proprietar (cf. GM-007-2000).

� Servituti de utilitate publica – masura de protectie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusa

cererilor de autorizare decat daca este continuta in documentatiile de urbanism aprobate (avand drept



consecinta o limitare administrativa a dreptului de proprietate) (Legea nr. 350 /2001 privind

Amenajarea Teritoriului si Urbanismul)

� Servituti de interes privat – obligatii reciproce legiferate in Codul civil pentru raporturile ce decurg din

relatiile de vecinatate, in scopul impiedicarii litigiilor intre proprietari. Sunt inscrise in registrele

cadastrale si fac obiectul dreptului civil (cf. GM-007-2000).

� Servituti de urbanism – obligatii impuse unui bun funciar, in conformitate cu prevederile legale,

limitand dreptul de proprietate intr-un scop de interes public sau privat, continute in documentatiile de

urbanism (cf. GM-007-2000).

� Sistem – Ansamblu complex de elemente care sunt in interdependenta, constituind un intreg organizat

dupa anumite criterii. Exista doua clase fundamentale de sisteme: naturale (sistemul solar, sistemele

biologice, geologice, etc) si create de om (sisteme economico-sociale, matematice, tehnice, filozofice,

de referinta, etc.) (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare – Ed. Tehnica, Bucuresti 1983).

� Sit – Totalitatea elementelor naturale sau/si amenajate care se impun printr-o perceptie unitara. Situl

subordoneaza peisajul si se caracterizeaza printr-o dominanta configurativa (cf. GM-007-2000).

� Sit de conservare – sinonim cu arie naturala protejata (OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice).

� Situri naturale ale patrimoniului natural universal – arii naturale protejate al caror scop este

ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a

caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala (OUG nr. 236 /2000, privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice).

� Strategie de dezvoltare – directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu

si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltare urbana (Legea nr. 350 /2001privind amenajarea

teritoriului si urbanismul).

� Structura – alcatuirea interna a unui scop, sistem fizic, biologic, social, etc., caracterizata prin natura si

dispozitia elementelor componente, prin legaturile si interactiunile lor reciproce; mod de dispunere a

elementelor componente ale unui ansamblu; alcatuire a societatii din punct de vedere social, politic,

economic sau cultural (Dictionarul explicativ al limbii romane, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

1987).

� Subzona – Parte dintr-o zona, cu caracteristici urbanistice similare, posibil de circumscris aceluiasi

regulament (cf. GM-007-2000).

� Teritoriu administrativ – suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a

teritoriului national, judetean si al unitatilor administrativ-teritoriale de baza (municipiu, oras, comuna)

(Legea nr. 350 /2001privind amenajarea teritoriului si urbanismul).



� Teritoriul extravilan – suprafata cuprinsa intre limita administrativ–teritoriala a unitatii de baza

(municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan (Legea nr. 350 /2001privind amenajarea

teritoriului si urbanismul).

� Teritoriul intravilan – totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun

unitatea administrativ – teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general si in cadrul carora

se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula, intravilanul se compune din mai multe

trupuri (sate sau localitati suburbane componente) (Legea nr.350 /2001privind amenajarea teritoriului si

urbanismul).

� Turismul durabil – defineste turismul care favorizeaza dinamic aprecierea, respectarea si gestionarea

resurselor naturale, culturale si istorice precum si a locurilor particulare de catre locuitorii unei regiuni,

industria turistica, guverne si vizitatori. Acest gen de turism poate fi viabil pe termen lung, deoarece

produce beneficii mediului social, economic si cultural al regiunii in care el este practicat (definitie

dezvoltata de Parks Canada si Tourism Industry Association of Canada). (Raportul Comisiei

Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009)

� Unitate teritoriala de referinta (UTR) – suprafata conventionala de teren, omogena din punct de

vedere functional, structural si al morfologiei urbane pentru care se pot stabili aceleasi conditii de

construibilitate (cf. GM-007-2000).

� Urbanism – ansamblul regulilor care guverneaza nasterea, dezvoltarea si amenajarea rationala a

aglomerarilor urbane. (ADEF: 40 ans de politique foncière en France, Paris, 1986 si Legea locuintei nr.

114 /1996)

� Urbanizare – nasterea sau cresterea oraselor si a populatiei urbane, inclusiv ansamblul mutatiilor

legate de aceasta dezvoltare (Chabot, G., et.all, - Vocabulaire franco-anglo-allemand de geographie

urbaine, 1970)

� Zonare – impartirea unui teritoriu in raport cu anumite elemente naturale caracteristice. In cazul in care

zonarea are la baza, pe langa elementele naturale, unele considerente economice, sociale, tehnice,

etc. se defineste ca zonare functionala. Zonarea functionala aplicata teritoriului unei localitati este

sinonima cu termenul zonificare (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare – Ed. Tehnica,

Bucuresti 1983)

� Zona centrala – teritoriu delimitat prin documentatii de urbanism dupa criterii privind concentrarea

institutiilor si serviciilor publice (utile localitatii si teritoriului sau de influenta) si a infrastructurii tehnico-

edilitare, precum si dupa criterii privind densitatea si calitatea constructiilor (cf. GM-007-2000).

� Zona construibila – teritoriu al localitatii care cuprinde grupuri de terenuri pe care este permisa

realizarea de noi constructii dupa constatarea indeplinirii conditiilor de construibilitate precizate in

Regulamentul general de urbanism si in documentatiile de urbanism aprobate (cf. GM-007-2000).



� Zona de dezvoltare – perimetru delimitat in cadrul teritoriului administrativ al unui municipiu sau in

cadrul unei zone metropolitane in care se propun unele facilitati de natura fiscala, in scopul favorizarii

dezvoltarii economice prin atragerea de investitii de capital strain sau autohton (Legea nr. 351

/2001privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a IV-a – Reteaua de

localitati).

� Zona functionala – zona avand determinate prin documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului

care stabilesc functiunea sa dominanta si celelalte functiuni permise, si reglementeaza unele elemente

privind modul de exercitare a acestora (cf. GM-007-2000).

Portiune limitata in cadrul unui teritoriu, avand functiuni bine precizate si conditii reglementate de

dezvoltare (Raportul planificarii spatiale – Germania 2000).

� Zona de protectie a monumentelor istorice – zona delimitata si instituita pentru fiecare monument

istoric prin care se asigura conservarea integrata a monumentelor istorice si a cadrului sau construit

sau natural. (Legea nr. 422 /2001 privind protejarea monumentelor istorice).

Zona de protectie a monumentului istoric se stabileste, pana la elaborarea studiilor de specialitate, “[...]

de 100 metri in municipii si orase, de 200 metri in comune si de 500 metri in afara localitatilor. (2)

Distantele sunt masurate de la limita exterioara a terenurilor aferente monumentelor istorice [...]” (cf.

legii 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a III-a – zone

protejate)

� Zona protejata – teritoriu delimitat geografic, in cuprinsul caruia se afla elemente sau ansambluri ale

patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. In raport cu natura elementelor de patrimoniu,

zonele protejate sunt:

a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea si punerea in valoare a patrimoniului natural cu

valoare deosebita;

b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului

construit, cu valoare istorica, culturala sau memorialistica deosebita (cf Legii nr. 50/1991 privind


Suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale

subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile de amenajare a

teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta,

functionalitate, inaltime si volumetrie (Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul)

Zone naturale sau construite, delimitate geografic si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu

natural si/sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a



valorilor de patrimoniu (Legea nr.5 /2000 privind aprobarea PATN – “Sectiunea a III a – Zone

protejate”)

� Zona naturala protejata – zona cu valori de patrimoniu natural (specii rare de flora sau fauna,

formatiuni geologice rare, forme de relief deosebite). (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru

Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009)57

� Zona construita protejata – zonă cu caracter istoric, estetic sau de natura sa justifice conservarea,

restaurarea si punerea in valoare a unei parti dintr-un edificiu sau edificiul in totalitatea sa. Se refera la

patrimoniul arhitectural, urban si peisager, la situri istorice/ monumente arheologice si la situri /

monumente arheologice. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice

si Naturale, septembrie 2009)58

� Delimitarea zonei protejate – actiune care urmareste pastrarea in conditii optime a zonei protejate

prin metode specifice: controlul interventiilor de orice natura (defrisari, distrugeri, reparatii, modificari,

demolari, constructii noi, sapaturi care sa afecteze subsolul etc.) si punerea in valoare a zonei protejate

pentru imbunatatirea calitatii mediului si a vietii locuitorilor. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru

Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009)59

� Zone sensibile din punct de vedere ecologic (z.s.e.) – concept aparut in 1987 pentru a ajuta la

evaluarea impactului unei agriculturi mai putin intensive asupra peisajului. Schema este destinata

protectiei naturii salbatice (wildlife), caracteristicilor istorice si de peisaj dintr-o zona sensibila ecologic

si de a asigura recomandari de management si plati stimulative ca parte a unei Z.S.E. (Environmentally

Sensitive Areas – E.S.A.) (West Oxfordshire Local Plan, 1993).

� Zona turistica – teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat

direct ca oferta, organizare si protectie turistica (OUG nr. 58 /1998, privind organizarea si desfasurarea

activitatii de turism in Romania).

� Zona cu potential turistic complex si de mare valoare – areal geografic delimitat teritorial in care

exista resurse deosebite ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor activitati turistice si care

contine in mod obligatoriu Parcuri nationale si Rezervatii ale Biosferei, si unele rezervatii si monumente

ale naturii de interes national, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee

si case memoriale (Urbanproiect - Proiect de lege privind aprobarea PATN - Sectiunea VI - Turism -

Studiu de fundamentare pentru redactarea legii)

57 Definiţiile sunt preluate după modele franceze. Franţa, Legea 83-8/ 7 ian. 1983, cu privire la descentralizarea competenţelor în domeniul urbanismului; în Franţa Zonele protejate au fost introduse în mod special pentru salvarea centrelor urbane istorice şi în general a ansamblurilor urbane de interes patrimonial (legea Malraux, din 4 august 1962). Ulterior, pentru întărirea protecţiei, a fost introdusă o nouă categorie, zona de protecţie a patrimoniului arhitectural, urban şi peisager. 58 idem. 59idem.



10 BIBLIOGRAFIE

Literatură primară

Planuri istorice:

� Planul şi veduta oraşului Sibiu – 1699, Giovanni Morando Visconti, Stephan Welzer (Mappa della

Transilvania)

� Planul oraşului Sibiu şi proiectul pentru citadela Vauban – cca. 1700, Giovanni Morando Visconti

� Planul oraşului Sibiu – 1749, lt. maj. Suly

� Planul oraşului Sibiu – 1751 (probabil acelaşi suport ca şi 1749)

� Plan oraş intramuros cu parcelare schematică numerotată – 1845

� Planul oraşului Sibiu – 1875, lit. L. & A. Krebs, grav. F.J. Dimitrowitz

� Plan zona centrală oraş fortificat şi împrejurimi imediate – 1875, Johann Böbel (din “Die

Veränderungen welche entstanden sind, seid dem Jahre 1830 bis 1883, in der Stadt und

ausserhalb derselben. Abtragung der Stadt-Thore, der Stadtmauer-Thürme, Bastheien und fast

sämtlicher Stadtmauern. Abtragung der Lügenbrücke und sonstiger Gebäude, eingegangene

Gässchen Fahrstrassen, neu entstandene Gassen und Strassen u.s.w. zusammengestellt und in

den Plan gezeichnet von Johann Böbel 1882”)

� Planul oraşului Sibiu – 1911

� Planul oraşului Sibiu – 1926

� Planul oraşului Sibiu – Plan von Hermannstadt – 1930, Ed. Fratilor Isacu Sibiu

� Planul oraşului Sibiu – 1936, ing. top. Guido Werner Klein, ed. Globus, tip. Krafft & Drotleff, Sibiu

� Planul municipiului Sibiu – 1941, Petre Bortes

� Planul municipiului Sibiu – 1947, des. Mihail Barthe(?)us, ed. Reclama Sibiului

� Planul municipiului Sibiu, zona central-SV – 1983, Institutul Proiect Bucureşti după aerofotografie

din 1979

Reprezentări iconografice de epocă:

� Vederea oraşului dinspre nord 1808, pictură în ulei de Franz Neuhauser, Muzeul Brukenthal, Sibiu

� Sibiu 1883 – veduta August Sporner (perspectivă aeriană dinspre sud-vest)

� cărţi postale şi fotografii de epocă, din intervalul 1880-1990 (din arhivele Dan Sasu şi Doru Poiană

precum şi din surse necunoscute)

Documente de arhivă:

� inv. 222 – acte preluate de la Primăria Municipiului Sibiu, lit. U (Urbanism):

o 9a,b - Planuri ale oraşului Sibiu

o 10 – Broşuri privind planul de sistematizare al oraşului Sibiu

o 11 – Decizie privind împărţirea oraşului Sibiu în sectoare şi subsectoare



o 14 – Raspunsuri ale primăriei privind parcelarea Hallerwiese

o 15 – Corespondenţa şi proiecte privind parcelarea Hallerwiese

o 17 – Corespondenţa şi proiecte privind parcelarea cartierului Iosefin

o 48 – Plan 1911, străzi şi numere pentru centrul istoric

o 89 – Plan 1943

o 105a,b - Corespondenţa şi proiecte privind cartierul Rosenfeld

� inv. 332 – acte fasciculare, lit. U (Urbanism):

o 34 – Planuri ale unor parţi din oraş

Literatură secundară

Publicaţii ale unor cercetări stiinţifice, monografii

� *, Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde. Neue Folge. Einundzwanzigster Band. 1.

Heft., ed. de Comisia Asociaţiei, tip. Franz Michaelis, Sibiu, 1887

� *, Dezbaterile Forumului Siturilor pentru concursul Europan 10: Dezbaterea 1 – Densitate. Ce

înălţimi pentru oraşe europene?, Dezbaterea 2 – Urbanitate. Poate oraşul ecologic fi şi intens?,

http://www.europan-europe.com/e10/gb/topics/topics.php, 2009

� Avram, Alexandru, Bucur, Ioan, Topografia Monumentelor din Transilvania - Municipiul Sibiu -

5.1.1. Municipiul Sibiu. Centrul istoric, ed. Cristoph Machat, Ed. Rheinland Köln, 1999

� Bauinger-Liebhart, Renate, Neppendorf – Monographie des Ortes, Ed. Denkmayr, Linz, 2005

� Derer, Hanna, Sibiu: arhitectura în epoca barocă, Ed. Universitară Ion Mincu, Bucuresti, 2003

� Enache, Emanuela (restaurator artă), Găvozdea, Lucian Alexandru (arhitect), Ghelase Gheorghe

(arhitect), Goia, Alexandru (arhitect), Stătică, Ion (inginer), Trufin, Alina (arhitect) şi Tulbure, Irina

(arhitect) coord. Derer, Hanna (prof. dr. arh.), Metode de cercetare – Aplicaţie integrativă. Studiu

de caz: Sibiu, zona Berărie-Teatru, lucrare de cercetare ştiinţifică în cadrul Masterului de

Conservare şi Reabilitare a Patrimoniului Construit, Universitatea de Arhitectura şi Urbanism Ion

Mincu, Bucureşti, promoţia iulie 2007

� Fabini, Hermann, Gotik in Hermannstadt, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989

� Fabini, Hermann und Alida, Hermannstadt – Porträt einer Stadt in Siebenbürgen, ediţia a 2-a, Ed.

Monumenta Sibiu şi Arbeitskreis für siebebürgische Landeskunde e.V. Heidelberg, 2000

� Niedermaier, Paul, Siebenbürgische Städte. Forschungen zur städtebaulichen und

architektonischen Entwicklung von Handwerksorten zwischen dem 12. und 16. Jahrhundert,

Böhlau Verlag, Köln-Weimar-Wien, 1998



� Niedermaier, Paul, Der mittelalterliche Städtebau in Siebenbürgen, im Banat und im Kreischgebiet.

Teil I. Die Entwicklung vom Anbeginn bis 1241, ed. Arbeitskreis für siebebürgische Landeskunde

e.V. Heidelberg, 1996

� Niedermaier, Paul, Städtebau im Mittelalter - Siebenbürgen, Banat und Kreischgebiet (1242-1347),


� Niedermaier, Paul, Städtebau im Spätmittelalter - Siebenbürgen, Banat und Kreischgebiet (1348-

1541), Böhlau Verlag, Köln-Weimar-Wien, 2004

� Niedermaier, Paul, Städte, Dörfer, Baudenkmäler – Studien zur Siedlungs- und Baugeschichte

Siebenbürgens, Böhlau Verlag, Köln-Weimar-Wien, 2008

� Nistor, Nicoale I. şi Marinescu-Frăsinei Mircea N., Sibiul şi ţinutul în lumina istoriei, vol. II, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca, 1990

� Roth, Harald, Hermannstadt – Kleine Geschichte einer Stadt in Siebenbürgen, Böhlau Verlag,

Köln-Weimar-Wien, 2006

� Sigerus, Emil, Chronik der Stadt Hermannstadt 1100-1929, editia a 4-a, Ed. Honterus, Sibiu, 2005

� Sigerus, Emil, Vom alten Hermannstadt, vol I-III, Ed. Johannis Reeg Heilbronn, tip. Honterus,

Sibiu, 2003

� Soterius, Georg, Cibinium – Eine Beschreibung Hermannstadts vom Beginn des 18. Jahrhunderts,


Ghiduri

� *, Hermannstadt, Kartographische Anstalt von Wagner und Debes, Leipzig, 1880

� *, Plan von Hermannstadt, Kartographische Anstalt von G. Freytag & Berndt, Viena, 1914

� *, Noul Plan al Oraşului Sibiu – Ed. Josef Drotleff, Sibiu, 1921

� Avram, Alexandru, Crişan, Vasile, Sibiu – ghid cultural-turistic, Ed. FF Press, Bucureşti, 1998

� Sfinţescu, Cincinat, profesor inginer-şef, Prospect cu Condiţiuni de Angajement pentru Proectarea

unui Plan de Sistematizare, Ed. Cartea Medicală, Bucureşti, 1928

Surse de natură juridică

Planuri ale unor demersuri urbanistice istorice

� Plan de parcelare a terenului citadelei, 1776

� Plan de situaţie în zona gării şi fabricii de sodă, 1875

� Plan de parcelare Hallerwiese (Franz Zimmermann), 1890

� Plan de parcelare Fonnwiese (Adolf Fonn), 1903

� Plan extras din cartea funciară pentru “pământul olarilor” (Töpfererde), 1912

� Plan de parcelare Rosenfeld, 1917 şi descrierea funcţionarului rezident Gustav Kayser din 1939



� Planul de sistematizare şi de extensiune al municipiului Sibiu, Studiu introductiv pentru proiectul

serviciului tehnic al municipiului, În urma însărcinării comitetului special redactat de Albert Arz,

Doctor în ştiinţele de Stat, Primnotar al municipiului Sibiu, Ed. municipiului Sibiu, tip. Krafft şi

Drotleff s.a., Sibiu, 1928

� “Proiect pentru legătura circulaţiei Livezii Haller, Livezii Fonn şi Terenului Rosenfeld cu Centrul

oraşului. Scara 1:500. Dipl. Ing. E. Connert Arhitect”, nedatat

� Proiect intersecţie Calea Dumbrăvii cu str. Argeşului şi Gh. Dima “Această schiţă arată soluţiunea

punctului de încrucişare pentru cazul, dacă aleea se trasează oablă. Sibiu, [...] Mai 1931. Arh.

urbanist s.s. [...] Bedeus”

� Planuri de lucru pentru sistematizare urbanistică, 1932

� Planuri de reparcelare în zonele vestice ale oraşului (Calea Dumbrăvii - Calea Poplăcii), 1932

� Planuri şi documente privind asanarea Ţigăniei porţii Cisnadiei (str. Someşului - str. Zaharia Boiu),

1935-39

� Explicare şi legendă pentru decizia de împărţire a municipiului Sibiu în sectoare şi subsectoare,

1935

� Plan de reglementări şi plan cu unităţile teritoriale de referinţă pentru sistematizarea municipiului

Sibiu, împreună cu Regulament de construcţiuni şi alinieri pentru municipiul Sibiu, şeful serviciului

tehnic, ing. E. Kirscher, 1936, tip. Dacia Traiana Sibiu

� Plan de evaluare a “situaţiei trotoarelor bituminizate”, 1941

� Planşă prezentare dezvoltare social-economică a municipiului Sibiu, în cadrul fazei Schiţă de

Sistematizare, elab. Centrul de Proiectare Sibiu, 1975

Documentaţii urbanistice în vigoare

� Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a III-a – Zone protejate, 2000

� Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu, elaborat de SC Urbanproiect SA Bucureşti, 2006

� Plan Urbanistic General al Municipiului Sibiu, elaborat de SC Proiect SA Sibiu, 1999, în special:

o planşa Monumente, situri arheologice şi ansambluri de arhitectură

o schema nr. 3 – Configuraţia generală a oraşului şi zonelor cu valoare arhitecturală

o planşa Zona istorică (delimitare)

o Regulament local de urbansim (inclusiv pentru centrul istoric)

Documentaţii urbanistice în curs de elaborare şi/sau avizare

� PUZ Rezervaţie de arhitectură medievală – Centrul Istoric – Etapa finală Mai 2004, SC Bucur

Proiect SNC Sibiu, beneficiar Consiliul Local Sibiu

� P.U.G. – Zone protejate, zone istorice, zone peisagere şi zone de risc natural Sibiu, SC Bucur

Proiect SNC Sibiu, beneficiar Primăria Municipiului Sibiu, faza Studiu de fundamentare PUG.



Documentaţia a fost supusă avizului CZMI-10 şi CNMI, recomandările comisiei fiind de a se

completa documentaţia cu elementele de reglementare necesare operativităţii PUG

� PUZ Centru comercial tip mall şi teatru, elaborat de SC Arhi Graf SRL, 2005

� PUZ Zonă mixta, str. Spitalelor – Şerbota – Depozitului, Fosta unitate industrială SC Simerom SA,

elaborat de SC BBM GRUP SRL în decembrie 2007

� PUZ Centru urban integrat, str. Andrei Şaguna nr. 11-15, elaborat de SC TRANSFORM SRL 2009

Legislaţie specifică în vigoare

� Legea 5/2000 privind aprobarea PATN – secţiunea a III-a – zone protejate

� Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (actualizată şi republicată)

� Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (actualizată)

� Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată)

� Ordin MTCT 562/2003 pentru aprobarea Reglementării Tehnice “Metodologie de elaborare şi

conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)”

� Ordin MLPAT nr.13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de

elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99

Documente internaţionale specifice în vigoare

� 1962-Paris-Recomandări privind prezervarea frumuseţii şi caracterului pesajelor şi a siturilor;

� 1964-Veneţia-Carta internaţională privind conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor;

� 1967-Quito-Normele de la Quito (Ecuador);

� 1968-Paris-Recomandări privind prezervarea proprietăţii culturale periclitate de lucrări publice sau

private;

� 1972-Budapesta-Rezoluţiile simpozionului asupra introducerii arhitecturii contemporane în grupuri

istorice de clădiri (Ad. Gen. ICOMOS 3);

� 1972-Paris-Recomandări privind protecţia la nivel naţional a patrimoniului cultural şi natural;

� 1975-Amsterdam-Declaraţia de la Amsterdam;

� 1975-Amsterdam-Carta europeană a patrimoniului arhitectural;

� 1976-Bruxelles-Carta turismului cultural;

� 1976-Nairobi-Recomandări privind prezervarea şi rolul contemporan al zonelor istorice;

� 1982-Florenţa-Carta de la Florenţa privind grădinile istorice;

� 1983-Roma-Declaraţia de la Roma;

� 1985-Granada-Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei;

� 1987-Washington-Carta de la Washington pentru conservarea oraşelor istorice;

� 1989-Paris-Recomandări privind prezervarea culturii tradiţionale şi folclorului;

� 1990-Lausanne-Carta ICOMOS privind protecţia şi gestiunea patrimoniului arheologic;



� 1992-Rio de Janeiro-Convenţia privind diversitatea biologică;

� 1992-Noua Zeelandă-Carta pentru conservarea locurilor cu valoare de patrimoniu cultural;

� 1992-Valletta-Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuire);

� 1994-Nara-Documentul de la Nara privind autenticitatea;

� 1995-Lanzarote-Carta turismului sustenabil;

� 1996-Valencia-Declaraţia de la Valencia privind universitatea şi patrimoniul;

� 1997-Pavia-Documentul de la Pavia privind profesia de conservator/restaurator;

� 1998-Stockholm-Declaraţia ICOMOS marcând aniversarea a 50 de ani de la Declaraţia Drepturilor

Omului;

� 1999-Australia-Carta Burra pentru conservarea locurilor cu semnificaţie culturală;

� 1999-Guadalajara-Carta privind patrimoniul vernacular construit;

� 1999-Mexico-Carta turismului cultural;

� 2000-Florenta-Convenţia europeană a peisajului;

� 2003-Paris-Convenţia privind prezervarea patrimoniului cultural intangibil;

� 2005-Charleston-Declaraţia de la Charleston privind interpretarea patrimoniului;

� 2007-Carta ICOMOS pentru interpretarea şi prezentarea siturilor de patrimoniu cultural (versiunea

finală, revizuită).

Autor, arh. Lucian Alexandru Găvozdea Verificat, prof. dr. arh. Teodor Octavian Gheorghiu (februarie-septembrie 2009)

studiul de fundamentare pug sibiu 2009 pentru … · 8.10 zcp 10 – cartierul elisabeta ......

Documents