studiu de caz tulburare psihotica

Upload: diana-tudorache

Post on 05-Apr-2018

262 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/31/2019 Studiu de Caz Tulburare Psihotica

    1/5

    MASTER PSIHOLOGIE CLINICA,

    HIPNOZA SI PSIHOTERAPII DE SCURTA DURATA, ANUL

    Il

    STUDIU DE CAZ

    MASTERAND: DIANA TUDORACHE

  • 7/31/2019 Studiu de Caz Tulburare Psihotica

    2/5

    Date personale:

    Nume: G.SVarsta: 25 de aniSex: FStare civila: NecasatoritaOcupatie: CasnicaStudii: Superioare

    Date sociodemografice

    Locuieste in Constanta cu prietenul ei C. cu care este impreuna de un an.A absolvit Universitatea Romano Americana, Facultatea de Management Marketing.

    Diagnostic

    TULBURARE PSIHOTICA

    Date semnificative din anamneza pacientei:

    Pacienta declara ca a avut o copilarie frumoasa dar scurta; a trebuit sa creasca mairepede decet alte fete de varsta mea, pentru ca parintii ei erau plecati la serviciu aproapetoata ziua, ea era responsabila cu casa si cu grija fratelui sau mai mic cu cativa ani decat ea.

    Relatia cu parintii era in general buna. De mama era mai apropiata, aceasta o asculta si ointelegea mai bine decat tatal, care era mai autoritar si mai rece.A avut o relatie de 9 ani (fostul prieten)care s-a incheiat cand aceasta l-a cunoscut pe

    actualul preten, C. Pacienta povesteste ca fosta relatie o nemultumea in totalitate, nu sesimtea inteleasa si sprijinita; era singura care lucra si facea toata treaba in casa, pritenul eineajutand-o sub nici o forma. Chiar si iesrile in oras constituiau o problema din cauza uneiexperiente pe care aceasta a avut-o pe cand se aflau la mare. Si-au petrecut ziua alaturi degrupul de prieteni razand si simtindu-se bine, pana cand G. a simtit nevoia sa mearga latoaleta. Deoarece a durat mult timp pana a gasit una, pacienta a trait momente de groaza lagandul ca ar putea sa faca pe ea. Cu toate ca au gasit o toaleta in timp util si nu a avut locnici un accident, prietenul ei a avut o reactie dura, ceea ce a condus ulterior la dezvoltareaunei frici de a mai iesi din casa.

    In urma cu 5 ani (la 19ani) a avut prima internare dupa ce s-a angajat ca si casiera la ocasa de scumb valutar. Era foarte stresata din cauza responsabilitatii ce o implica acest locde munca (nu manca si nu bea, nu mergea la toaleta pentru a nu fi nevoita sa plece de laghiseu) lucru care a dus la o cadere nervoasa. De atunci urma tratament continuu cuRispolept.

  • 7/31/2019 Studiu de Caz Tulburare Psihotica

    3/5

    Pe actualul prieten C. l-a cunoscut pe cand se afla inca in relatia anterioara. El lucreazaca ospatar in cadrul armatei si o intretine. Pacienta este multumita de coportamentulactualului iubit care o intelege si o sprijina, de la el a simtit dragostea.

    Pacienta sustine ca in ultimul timp se ingrasase si a inceput sa isi faca griji ca nu cumvaC. sa o paraseasca din cauza aspectului fizic. Atunci a inceput sa se aranjeze mult mai mult

    si sa urmeze o dieta cu pastile de slabit(ce contineau cofeina), intrerupand tratamentul cuRispolept.

    G. a fost adusa la spital de catre mama si fratele ei la insistentele prietenului careobservase comportamentul ei bizar din ultimele zile.

    I

    A. Vestimentatia: Ordonata dar saracacioasa.Starea de igiena: Corespunzatoare

    B. Expresia fizica/non-verbala1. Facies: Inexpresiva

    Privirea: Fixa, in gol, absenta, detasataMimica: HipomobilaPantomimica: Redusa

    2. Comportament: Tulburari cantitative: Hipokinezia (lentoarea motorie)Altele: Lentoare in vorbire, randament scazut

    C. Contactul verbal si dialogul: Spontan si usorLimbajul vorbit: Modificat: tulburare de ritm: Incetinit

    Volumul activitatii verbale: ScazutTonalitatea afectiva: Tristete si frica de a fi parasitaAtitudine cooperanta, docila.

    II

    Afectivitatea: Modificata: Tulburari cantitative: Hipotimie, anxietate.

    III

    A. Gandirea: NemodificataB. Perceptia: Nemodificata

    Atentia: NemodificataMemoria: Hipomnezie(nu isi putea amintii in detaliu ultimele 2 zile dinaintea

    internarii)Critica bolii: Prezenta

  • 7/31/2019 Studiu de Caz Tulburare Psihotica

    4/5

    Simptome:Tulburare de memorie: nu isi aminteste exact ce a facut in ultimele 2 zile inainte de avenii la spital;Tulburari afective: ii era teama ca nu este iubita suficient nici de preten nici de familie;

    Tulburari somatice: insomnii, oboseala.

    Factori favorizanti

    Intreruperea tratamentului cu Rispolept

    Anxietatea declansata de kilogramele in plus si sporita de cofeina din pastile

    Nevoia acuta de afectiune si teama de a nu fii iubita suficient de mult

    Factori resursa

    Motivatia pacientei de a se recupera si de a putea merge acasa

    Dorinta de a avea din nou o viata sociala, de a-si gasi un loc de munca pentru a-lajuta pe C. cu cheltuielile, si sa isi sporeasca independenta.

    Tratament si propuneri de linii terapeutice:

    In spital s-a reluat tratamentul cu antipsihotice.Se recomanda pacientei psihoterapie cognitiv coportamentala centrata pe tehnici de intarirea eului si obtiunerea increderii in sine.

  • 7/31/2019 Studiu de Caz Tulburare Psihotica

    5/5

    TULBURAREA PSIHOTICA:

    (Tulburarea psihotic scurt este o perturbare psihotic durnd mai mult dect

    o singur zi si care se remite pn ntr -o lun.

    Tulburarea psihotic fr alt specificaie este inclus pentru clasificareatablourilor clinice psihotice care nu satisfac criteriile pentru nici una dintre

    tulburrile psihotice specifice definite n aceast seciune ori pentrusimptomatologia psihotic n raport cu care exist informaii inadecvate sau

    contradictorii.)

    Criteriile de diagnostic pentru

    298.8 Tulburarea Psihotic ScurtA Prezenta unuia (sau a mai mul tora) dintre urmtoarele simptome'(1) idei delirante,(2) halucinaii,

    (3) limbaj dezorganizat (de ex , deraieri frecvente sau incoerent);(4) comportament flagrant dezorganizat sau catatonic

    Not: A nu se include un simptom dac acesta este un pattern de rspunssancionat cultural

    B Durata unui episod al perturbrii este de cel puin o zi, dar de mai puin de

    o lun, cu eventuala revenire complet ia nivelul premorbid de funcionareC Perturbarea nu este explicat mai bine de o tulburare afectiv cu elemente

    psihotice, de tulburarea schizoafectiv sau de schizofrenie, si nu se

    datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex , un drog deabuz, un medicament) ori ale unei condiii medicale generale

    De specificat dacCu stresor(i) marcant(i) (psihoza rea ctiv scurt) dac simptomele survin lascurt timp dup, si evident, ca rspuns la evenimente care, singure saumpreuna, ar fi marcat stresante pentru aproape oricine, n circumstane

    similare n cultura persoaneiFr stresor(i) marcant(i): dac simptome le psihotice nu survin la scurt timpdup, sau nu sunt, evident, un rspuns la evenimente care, singure saumpreun, ar fi marcat stresante pentru aproape oricine n circumstane

    similare n cultura persoaneiCu debut postpartum dac debutul survine n decurs de 4 sptmni

    Postpartum

    298.9 Tulburarea Psihotic Fr Alt SpecificaieAceast categorie include simptomatologia psihotic (de ex, idei delirante,halucinaii, limba] dezorganizat, comportament catatonic sau flagrant dezorganizat)despre care nu exist informaii suficiente pentru a pune un diagnostic specific sau

    despre care exist informaii contradictorii, ori tulburrile cu simptome psihoticecare nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare psihohc specific

    Exemplele includ1 Psihoza postpartum care nu satisface criteriile pentru tulburarea afectiv cu

    elemente psihotice, tulburarea psihotic scurt, tulburarea psihotic datoratunei condiii medicale generale sau tulburarea psihotic indura de o substan,

    2 Simptomele psihotice care dureaz de mai puin de o luna dar care nu s -auremis, nc, astfel c nu sunt satisfcute cntenile pentru tulburarea psihotic scurt,3 Halucinaii auditive persistente i n absenta oricror alte elemente,4 Idei delirante nonbizare persistente cu perioade de suprapunere de episoade

    depresive, care au fost prezente o perioad substaniala din durata perturbmdelirante,5 Situaiile n care clinicianul a conchis ca tulburarea ps ihoti^a este prezent, dareste incapabil s precizeze dac este primar, datorat unei Condiii medicale

    generale ori indus de o substana