studiu de caz – manifestări caracteristice comportamentului opozant

Powerpoint Templates


Studiu de caz – manifestări caracteristice

comportamentului opozant

Prof.psih. Moldovan Ana-Maria


Numele preșcolarului – M.S.

Grădinița – Licurici Cluj-Napoca

Grupa - pregătitoare

Vârsta – 6 ani

Educatoare – L.A/V.D.

Profesor-psiholog – Moldovan Ana-Maria

Motivul prezentării:

În data de 28.09.2010, educatoarea a solicitat asistență

psihopedagogică pentru preșcolarul M.S. pe motivul

apariției unor manifestări comportamentale agresive,

predominant verbale precedate, de la începutul anului

școlar de o “încăpățânare excesivă și dorința de a fi tot

timpul împotriva a ce spune educatoarea”.


Istoricul şcolar

M.S este în Grădinița “Licurici” din acest an școlar, părinții preferând schimbarea instituției de învățământ din cauza metodelor de disciplinare arhaice utilizate, modalități educative neconcordante cu percepția lor referitor și din dorința de a schimba mediul educațional și anturajul copilului cu unul mai benefic, din punctul lor de vedere.


RELAŢII INTERPERSONALE ŞI MEDIU DE VIAŢĂ

Mediul şcolar (factori etiopatogenetici, factori protectori,resurse)• preșcolarul se confruntă cu situația adaptării la un nou mediu

fizic, școlar, educațional, cu cadre didactice noi (o lună una dintre educatoare fiind în CFS), cu colegi noi.

• M.S. este un copil activ, energic, comunicativ, având o bază de cunoștințe, capacități intelectuale și vocabular specific vârstei și dezvoltate optim.

• Relaționarea și comunicarea cu copiii de vârsta lui este, de cele mai multe ori, autoritară, impunătoare, iar cu adulții relaționarea se centrează pe manifestarea unui comportament contrar normelor sau prescripțiilor impuse în timpul activităților (structurate/nestructurate).

• Reacţiile colegilor la dificultăţile copilului sunt de respingere, evitare sau, uneori agresive ca răspuns la agresivitatea copilului.


Mediul familial (factori etiopatogenetici,

factori protectori, resurse)

• este copil unic la părinți;• provine dintr-o familie normală, cu relații funcționale dominate

de stiluri parentale democratice, stimulative, suportive pentru o dezvoltare optimă psiho-emoțională.


Grupul de vârstă (factori etiopatogenetici, factori

protectori, resurse)

• apar numeroase conflicte între M.S și un coleg de grupă, care manifestă frecvent comportament opozant, fapt ce-i afectează relațiile cu colegii de grupă, favorizând apariția etichetărilor, a încadrării celor doi în anumite categorii;

• este o fire comunicativă, stabilește ușor relații de sociale dar nu reușește să le mențină.

• ca o resursă în activitatea de consiliere poate fi folosită prietenia dintre M.S. și colegul Timotei, un băiat introvert, conformist și echilibrat emoțional.


Relaţia de consiliere/observaţii

• Relația de consiliere se bazează pe încredere, suport, sinceritate și apreciere din partea psihologului, M.S. fiind foarte cooperant în timpul ședințelor de consiliere

METODE DE INVESTIGAŢIE/CONCLUZII/REZULTATE

1. Metoda: interviu semistructurat cu educatoarele de la grupăObiectiv: • Identificarea principalelor manifestări problematice și a

factorilor care au dus la apariția, menținerea și declanșarea acestor manifestări

Rezultate:• comportament opozant în timpul activităților nestructurate• limbaj neadecvat și lipsa complianței la reguli în timpul

activităților structurate• inatenție în realizarea anumitor sarcini


2. Metoda: observarea comportamentului în timpul activităților libere (la masă – în trei zile diferite)

Obiectiv: • Identificarea principalelor manifestări problematice și a factorilor

care au dus la apariția, menținerea și declanșarea acestor manifestări

Rezultate:• comportament adecvat contextului, nu au fost observate

manifestări atipice

3. Metoda: Testul Familiei

Obiectiv: • Identificarea unor potențiali factori familiali ce ar determina

apariția manifestărilor problematice

Rezultate:• nu au fost identificați factori care ar dăuna activitatea și

dezvoltatea copilului


4. Metoda: interviu semistructurat cu părințiiObiectiv: • Culegerea de informații referitoare la comportamentul copilului

în mediul extrașcolar• Identificarea principalelor manifestări problematice și a factorilor


• Identificarea unor potențiali factori familiali ce ar determina apariția manifestărilor problematice

Rezultate:• au fost relatate de către părinți anumite aspecte (interpretate de

psiholog ca fiind manifestări somatice ale stresului cauzat de relațiile tensionate de la grădiniță coroborate cu efortul de adaptare depus de M.S.) particularizate prin comportament de autostimulare;

• acasă părinții, din dorința de a proteja copilul și a-l înțelege că a schimbat colectivul, educatoarele, locația, manifestă o toleranță ridicată referitor la neîndeplinirea sarcinilor care i se trasează.


5. Metoda: observarea comportamentului în timpul activităților structurate

Obiectiv: • Identificarea principalelor manifestări problematice și a factorilor


Rezultate:• În timpul activității, M.S.,caută diverse metode de a atrage

atenția prin utilizarea materialului didactic avut la dispoziție în scopul de a-i face pe ceilalți să se amuze și prin riposta verbală la fiecare etapă a sarcinii pe care o are de respectat. În momentul în care a observat că este ignorat, a revenit la sarcinile care i-au fost date.


6. Metoda: discuții libere cu M.S. (2 întâlniri)Obiectiv: Identificarea principalelor manifestări problematice și a

factorilor care au dus la apariția, menținerea și declanșarea acestor manifestări

Rezultate:• în prima întâlnire a acuzat faptul că este obosit, că nu poate

dormi noaptea pentru că are coșmaruri din cauza unor filme interpretate de el ca fiind filme de groază. Aceste acuze nu au persistat și la sedința următoare (după 2 zile)

• a părut afectat de relația tensionată cu unul dintre colegi.• am identificat regulile pe care nu le respectă întotdeauna.

7. Metoda: discuţii cu părinţii şi educatoareleObiectiv: sumarizarea și stabilirea în echipă a principalelor

probleme la grădiniță și acasă

Rezultate:• factori declanşatori: situaţii frustrante pe care nu le ştie gestiona• factori de menţinere: lipsa pedepselor relevante pentru el,

satisfacerea dorinţei de a face activitatea respectetivă, stil parental foarte permisiv


FIŞA DE EVALUARE PSIHOLOGICĂProbleme de natură clinică (axele 1 şi 2 DSM): nu e cazul Probleme medicale:• Nu există probleme medicale semnificativeNivelul afectiv (emoţii funcţionale/disfuncţionale, emoţii

pozitive):• Nemulţumire şi stare de nervozitate când nu se realizează

lucrurile aşa cum vrea elNivelul comportamental (nivelul general al activităţii,

comportamente disfuncţionale)• Nivelul general al activităţii este ridicat,dar se implică în

activităţi autoimpuse• Nivel al comportamentului de autoafirmare foarte ridicatNivelul cognitiv (inteligenţa, sistemul de valori/scopuri,

credinţe funcţionale şi disfuncţionale)• Inteligenţă la nivel mediu-ridicat


Relaţiile interpersonale• Relaţii sociale reduse datorită stilului autoritar manifestat în

activităţile cu cei din jur

Integrare şcolară • Datorită manifestărilor opozante, nu menţine relaţii de

colaborare pe termen lung cu cei din jur

Resurse• Susţinere din partea familiei şi a educatoarei• Nivel normal al inteligenţei, absenţa unor deficite cognitive


Lista de probleme• Comportament opozant în relaţiile interpersonale• Dificultăţi de concentrare a atenţiei, de menţinere a

comportamentului şi colaborării în condiţiile apariţiei unor distractori

• Absenţa unor strategii de relaţionare eficientă• Absenţa unor strategii de soluţionare eficientă a situaţiilor

frustrante

Conceptualizarea cognitiv comportamentală a problemelorModelul ABC comportamental• A: situaţiile frustrante• B: gânduri disfuncţionale care menţin furia, lipsa strategiilor de

rezolvare a problemelor• C: crize de furie, comportament opozant


Intervenţie

Intervenţia urmăreşte decelerarea comportamentuluiagresiv şi accelerarea comportamentelor asertive serealizează prin implicarea:• copilului, prin activităţi realizate în vederea creşterii toleranţei la

frustrare şi a adoptării unor răspunsuri asertive la solicitările stresante sau frustrante din mediu, la creşterea stimei de sine;

• Părinţilor prin stabilirea unui program de recompense și pedepse pe baza unor reguli stabilite

• educatoarei, în vederea familiarizării cu metode şi sugestii utile în situaţiile în care copiii manifestă comportamente opozante la grădiniţă.

• accelerarea comportamentului asertiv s-a realizat concomitent cu decelerarea celui agresiv, prin metode şi activităţi specifice prezentate mai jos .


Obiectivele intervenţiei• identificarea factorilor care determină apariţia comportamentului

agresiv• identificarea indicilor şi a situaţiilor favorizante • identificarea implicaţiei climatului familial în apariţia

comportamentului indezirabil• identificarea emoţiilor care stau la baza apariţiei manifestărilor

opozante• identificarea situaţiilor frustrante şi a modalităţilor de accelerare

a comportamentului dezirabil (asertiv)• decelerarea comportamentului opozant şi accelerarea

comportamentului asertiv


Intervenţie asupra A-ului:• Discuţii cu părinţii referitoare la influenţa modelului parental şi

a mediului familial în formarea personalităţii copilului în general şi a manifestărilor comportamentale agresive în special. Discuţii referitoare la influenţa negativă şi concecinţele pe termen lung ale manifestărilor opozante asupra dezvoltării psiho-sociale a copilului şi avansarea de metode de intervenţie în vederea decelerării comportamentului agresiv şi de accelerare a comportamentului asertiv.

Intervenţie asupra B-ului:• Relaţionarea optimă cu cei din jur va constitui premisa pentru

primirea unor feed-backuri pozitive din partea celorlalţi cu efecte benefice asupra formării unei imagini de sine pozitivă. Acest lucru poate fi realizat prin:

• Învăţarea unor tehnici de control al furiei şi a unor tehnici de rezolvare a problemelor sociale


Antrenamentul pentru managementul furiei• - Conştientizarea indiciilor furiei (gânduri, emoţii senzaţii care

preced episoadele de furie) – monitorizate de părinţii copilului într-un jurnal

• - Învăţarea tehnicilor de: – distragere a atenţiei şi – relaxare prin respiraţie abdominală

• - disputarea gândurilor dezadaptative, care întreţin furia • - învăţarea unor modalităţi de rezolvare a problemelor sociale


• Intervenţie asupra C-uluiRezolvarea de probleme sociale • învăţarea şi exersarea paşilor rezolvării de probleme,

adaptat vârstei la care facem referire s-a făcut pe problemele recurente cu care se confruntă copilul

• identificarea problemei – crearea unui „interval de gândire” între apariţia emoţiei şi reacţia comportamentală şi

• exerciţii pentru conştientizarea perspectivei celuilalt• generarea de soluţii alternative, prosociale – să ceară,

să negocieze, să plece, etc• evaluarea consecinţelor acestor alternative şi alegerea

soluţiei optime• implementarea soluţiei „in vitro” prin imagerie dirijată

joc de rol şi apoi în situaţiile concrete („in vivo”)


Exercițiu pentru inducerea calmului

Spun: STOP FURIEI !

E mai bine dacă rămân calm!

Mai întâi GÂNDEŞTE apoi ACŢIONEAZĂ !

Numără până la zece şi o să vezi că totul o să

fie bine .

Vorbesc cu ceilalţi calm şi liniştit.

Mă gândesc de ce m-am enervat .

Dacă nu mă comport agresiv nu am probleme!

Data viitoare GÂNDESC apoi ACŢIONEZ !


Plan de intervenţie (preşcolar)Şedinţa 1. Obiectiv: Explorarea efectelor negative ale cerinţelor absolutiste

şi rigide.Durata: 30 minuteMateriale: Povestirea „Sorin şi jocul de fotbal”. Procedura: Se citeşte povestirea, apoi se discută.SORIN ŞI JOCUL DE FOTBAL• Sorin stătea în mijlocul terenului de fotbal, aşteptându-i peceilalţi copii să iasă la joacă. Primul a venit Andrei, spunând căvrea el să tragă primul la poartă. Sorin însă, lovind în pământ cupiciorul, spuse că nu joacă dacă nu trage el primul la poartă.Astfel că restul copiilor l-au lăsat pe el să înceapă primul jocul.

Însă prima minge pe care Sorin a tras-o nimeri pe lângă poartă,la fel şi următoarea. Sorin ţipă însă că arbitrul trişează şi că, dacănu i se pun la socoteală loviturile la poartă, nu mai joacă. De dataaceasta, toţi copiii au strigat „Bine, nu mai juca!”.


Aşa că Sorin renunţă şi, în timp ce se îndepărta de teren, le strigă : „O să vă pară rău; n-o să mai joc niciodată cu trişori.” Însă nici unul dintre copii nu i-a mai răspuns de această dată deoarece se distrau de minune şi erau fericiţi că un jucător precum Sorin nu mai participa la meci.

Şedinţa 2.DE CE SĂ JUDECĂM?Obiectiv: Dezvoltarea toleranţei faţă de ceilalţi care nu se

comportă aşa cum am vrea noi.Durata: 40 minuteMateriale: Diferite fotografii ale unor oameni decupate din reviste,

carton A2, lipici.Procedura:• Se arată fotografiile decupate.• Se cere copilului să analizeze fotografiile şi să le ridice atunci

când se potrivesc cu ceea ce spun: cineva cu păr blond, cineva cu ochi albaştri, cineva care pare fericit, cineva care este tânăr/bătrân, cineva care lucrează, cineva care se joacă, etc.


• Desez pe un carton mare câte un simbol pentru următoarele 4 categorii: înfăţişare, vârstă, sentimente, acţiuni. Discut criteriile după care oamenii se aseamănă sau diferă, ţinând cont de cele 4 categorii şi cereţi copiilor să lipească fotografiile decupate în dreptul categoriei potrivite.

• Se discută modalităţile în care acţiunile unor oameni pot să difere de ale altora – de exemplu, modul în care se îmbracă, ce manâncă, ce jocuri preferă, etc.

• Organizaţi un joc „La proces” în care coordonatorul (educatorul) joacă rolul avocatului, iar copilul va trebui să aducă argumente pro şi contra (motivele pentru care e sau nu de acord) vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanelor aflate în următoarele situaţii:– O persoană este acuzată că a purtat şosete portocalii deschis care sunt

foarte urâte.– O persoană este acuzată pentru că nu a fost prietenoasă, fericită şi

vorbăreaţă în fiecare dimineaţă.– O persoană este acuzată pentru că nu îi place mâncarea preferată a

grupei: cartofi prăjiţi.


• Discuţii:• Este rău pentru cineva ca ceilalţi să se comporte altfel decât i-

ar plăcea lui/ei?• Ce ne-ar putea ajuta mai mult să nu mai fim supăraţi, lucru care

ar putea veni din interiorul nostru, ceva diferit de legile pe care le-am putea da? – Cereţi copiilor să dea propria definiţie a toleranţei.

• S-a râs vreodată pe seama ta sau ai fost vreodată criticat pentru că ai făcut ceva ce nu a rănit pe nimeni, dar, pur şi simplu nu a plăcut? Daţi exemple.

• Cum te-ai simţi dacă ar exista legi care să ne oblige să ne purtăm tot timpul la fel ca ceilalţi?

• Dacă vrei să ţi se permită să te comporţi aşa cum îţi place cel mai mult, ce trebuie să faci atunci când ceilalţi se comportă aşa cum le place lor cel mai mult?

• Este nevoie să se facă o distincţie clară între acele activităţi care sunt diferite de ce am vrea noi sau pur şi simplu nu ne plac şi acţiunile care fac rău celorlalţi şi sunt nepotrivite şi inacceptabile.


• Şedinţa 3.• PRIETENII ŞI JUCĂRIILE MELE!• Obiectiv: Identificarea unor modalităţi diferite de rezolvare a

problemelor cotidiene• Durata: 30 minute• Materiale: Povestirea „Prietenii şi jucăriile mele!”. • Procedura:• Se citeşte poveste, la finalul povestirii, se vor adresa o serie de

întrebări.• Prietenii şi jucăriile mele!• Într-o zi de toamnă ploioasă, Mihai se gândea ce să facă.

Prietenii lui i-au refuzat invitaţia şi-acum se plictisea. Pe raftul din faţa lui, jucăriile se odihneau posomorâte.

• -N-am chef de voi, le repezi Mihai. Fără prietenii mei, n-aveţi farmec. Mai bine mă înregistrez pe casetofon.

• Ce idee bună! Mihai pregăti aparatul şi, cu spatele la jucării, începu să comande o trupă de soldaţi. Îşi închipuia un câmp de luptă. El era comandantul.


• -Mihai, se auzi strigat. Vino în curte! A stat ploaia.• Bucuros că alungă singurătatea, Mihai ţâşni afară lăsând

aparatul deschis.• -Ooof! se auzi un geamăt plin de întristare în camera lui Mihai.• -Nu vă mai necăjiţi, spuse un ursuleţ. Jucăriilor, haideţi să-l

părăsim pe Mihai.• -Nu ne iubeşte, scânci un căţeluş de pluş!• -Dacă le-ar da măcar voie şi altor copii să se joace cu noi,

adăugă supărat un răţoi împopoţonat.• -Da, aşa este, recunoscu ursuleţul. Cum pune mâna pe noi un

prieten de-al lui, Mihai ţipă: „Nu te-atinge, e-al meu!” Din cauza aceasta nu suntem folosite.

• -Nu putem aduce bucurii copiilor, se auzi glasul unui brotăcel. Pe mine, continuă el, m-a agăţat în piept, ca pe un diamant de preţ, Mirela, prietena lui Mihai. Când a văzut băiatul că Mirela mă iubeşte, a tras-o de păr, m-a smuls şi m-a aruncat pe raft.

• -Dacă vrei să te joci, să-ţi aduci jucăriile tale, a spus Mihai şi Mirela a plecat acasă plângând.


• -Destul, hotărî ursuleţul. Daţi-vă jos de pe raft şi haideţi la drum! Vom găsi noi copii iubitori de jucării...

• Hotărâte, jucăriile s-au îndreptat spre uşă. Deodată s-a auzit: „Clic!”

• -Ce-a fost asta? a întrebat căţeluşul. • În aceeaşi clipă, Mihai intră în cameră. Auzi şi el zgomotul

aparatului.• -Am uitat să închid aparatul. Ia să văd...• Mihai derulă banda ca să verifice înregistrarea. Dar, spre

surprinderea lui, auzi ceea ce v-am spus până acum. Jucăriile s-au înregistrat fără ca ele să-şi dea seama. Mihai ascultă cu sufletul la gură tot necazul prietenilor lui, înregistrat pe bandă. Mirat, privi spre raft. Acesta însă, era gol. Unde erau jucăriile lui?

• -Unde aţi plecat? De ce nu mi-aţi spus până acum durerea voastră? strigă Mihai.

• Privi prin cameră şi zări bietele lui jucării înghesuite după uşă. Tremurau de frică.


• -Nu plecaţi, îmi pare rău, iertaţi-mă! Vă rog, spuse Mihai cu părere de rău.

• -Vă iubesc, dar n-am ştiut cum trebuie să mă comport. De-acum, am să vă respect. Promit!

• Jucăriile priveau neîncrezătoare spre Mihai.• -Adevărat? întrebă încet brotăcelul. Mirela poate să mă

mângâie?• -Da, ne vom juca împreună cu toţi prietenii mei de-acum. Fiţi pe

pace, nu plecaţi!• Mihai luă jucăriile pe rând, le mângâie şi le aşeză pe raft.• -Ce frumoase sunteţi! Exclamă băiatul.• -Mihai - strigă ursuleţul - uite, a ieşit soarele! Ce bine, veniţi

atunci să ne jucăm în curte!• Din acea zi, camera lui Mihai era plină de copii. Jucăriile nu mai

puteau de fericire. Seara dormeau adânc, gândindu-se că a doua zi trebuiau să aducă noi bucurii.

• Discuţii:• De ce se simţea Mihai plictisit?


• Care ar putea fi motivul pentru care prietenii săi au refuzat invitaţia de-a veni să se joace împreună la el acasă?

• Jucăriile lui Mihai erau mulţumite de comportamentul acestuia? Cum le-ar fi plăcut lor sa se comporte băiatul?

• Ce discuţie s-a înregistrat pe banda de casetofon în absenţa lui Mihai?

• Ce anume le promite Mihai jucăriilor pentru a le determina să nu plece de la el?

• După ce Mihai şi-a schimbat comportamentul, cum s-au purtat prietenii săi cu el?


Ședința 4. – activitate frontală• Tema – Cățelușa Ami îi vizitează pe copiii de la grădiniță• Obiectiv – creșterea complianței la reguli• Materiale – poster cu reguli, poveste• Procedura• - se discută regulile reprezentate în posterul cu reguli• - se identifică regulile pe care le respectă • - se citește povestea• - se repovestește conținutul poveștii • - se exemplifică fiecare regulă particularizat la grupă• - se stabilește un program de monitorizare a respectării

regulilor la grupă prin implicarea educatoarei prin accentuarea contingenței. În regulile generale sunt inserate și reguli pe care M.S. Le încalcă frecvent


Ședința 5 – consiliere individuală

• Joc de rol – La grădiniță• Obiectiv – dezvoltarea unor abilități de comunicare empatică și

asertivă• Procedură:• - psihologul i-a propus lui M.S. diferite scenarii în care

preșcolarul îndeplinea întotdeauna rolul educatoarei sau a copiilor cu care intra frecvent în conflict iar psihologul avea întotdeauna rolul lui M.S. Prima varianta a activității – psihologul se comportă identic cu preșcolarul în situațiile conflictuale particularizate în scenariu.

• Varianta 2 – preșcolarul identifică și aplică variantele dezirabile de comportament și le aplică

Concluzia – aplicarea variantelor dezirabile și în cadrul activităților


Ședința 6 . – consiliere părințiObiectiv – abilitarea părinților în aplicarea planuluide puncteProcedură:- Se stabilesc regulile (3) care necesită a fi respectate de M.S.

Axate pe manifestările comportamentului opozantReguli pentru membrii familiei:- Stabiliţi alături de întreaga familie reguli clare şi simple. - Realizaţi un program zilnic, de rutină, cu stabilirea unui orar detrezire, timp pentru activităţi de învăţare şi joacă, pregătirea pentruculcare. - Atunci când îi cereţi ceva copilului, folosiţi propoziţii scurte, fiţifermi şi evitaţi explicaţiile nesfârşite. - Nu-i cereţi mai multe lucruri deodată, formulaţi o singură cerinţă. - Fragmentaţi în sarcini mai mii sarcinile complexe; - Toate persoanele implicate în îngrijirea copilului trebuie să

adopte aceeaşi atitudine în faţa unui anumit comportament. - În situaţii tensionate, atunci când devine agitată, esterecomandat să fie trimisă singură într-un loc liniştit pentru a se

linişti.


• - Nu încercaţi să schimbaţi mai multe lucruri deodată: alături de regulile familiei, stabiliţi maxim 2-3 comportamente care se doresc a fi schimbate pentru o săptămână.

• - Evitaţi să-i oferiţi cadouri zilnice ca recompensă pentru comportamentele dorite.

• - Lăsaţi copilul să participe la stabilirea recompenselor pe care le poate câştiga.

• - Ca pedeapsă folosiţi retragerea recompensei zilnice. • - Nu folosiţi afecţiunea ca recompensă – de aceasta trebuie să

se bucure indiferent de felul în care se comportă. • - Oferiţi-i timp şi atenţie zilnic, desfăşurând o activitate plăcută

împreună.• - Stabiliţi un tabel cu reguli (reprezentat prin desene) aşezat la

vedere. • - Pentru a sublinia consecinţele unui anumit comportament

folosiţi recompensa socială imediată, lăudând copilul imediat ce a reuşit să îndeplinească o sarcină.


• Instrucţiuni pentru completarea “Calendarului” • 1. Precizarea clară a comportamentului inadecvat;• 2. Descrieţi copilului cât mai concret acest comportament şi

situaţia în care apare, în care îl manifestă (chiar dacă el e conştient de acest comportament este necesar să-i descrieţi ce şi cînd se întâmplă) ;

• 3. Descrieţi cum ar trebui să fie comportamentul dorit în acele situaţii (M-aş bucura foarte mult dacă ............) ;

• 4. Alegeţi recompensa directă şi tipurile de comportament pentru care există o recompensă directă (primeşte recompensa dacă se pregăteşte pentru grădiniţă FĂRĂ să riposteze) ;

• 5. Stabiliţi împreună cu copilul o listă de recompense speciale (recompensele speciale se acordă atunci când manifestă comportamentul dorit de mai multe ori, pentru început, dacă avem la sfărşitul zilei numai feţe zâmbitoare, seara va colora o planşă– din cele pe care vi le-am lăsat) ;


• Nu uitaţi:• să aplicaţi în fiecare moment al zilei imaginile în calendar în

prezenţa copilului, explicându-i de ce primeşte o anumită imagine;

• să vorbiţi în fiecare zi cu educatoarea pentru a solicita informaţii despre acest comportament;

• să nu îl culpabilizaţi sau să o certaţi pentru comportamentul indezirabil

• să scoateţi în evidenţă şi să îl lăudaţi de fiecare dată când manifestă comportamentul dezirabil;

• la sfârşitul zilei să faceţi, împreună cu copilul “bilanţul” zilnic al feţelor zâmbitoare şi al feţelor triste.


Evaluare

• Eficienţa intervenţiei a fost evaluată prin observarea comportamentului lui M.S. pe baza grilelor de observaţie utilizate iniţial comparate cu cele finale. S-au cules informaţii prin intervievierea familiei şi a educatoarei, prin analiza fișelor de monitorizare completate de părinți şi s-a observat o diminuare a frecvenţei şi intensităţii apariţiei manifestărilor opozante, menţinerea implicării în sarcină pentru mai mult timp şi o relaţionare mai bună cu colegii de grupă. Preșcolarul se aplică în continuare în monitorizare.

studiu de caz – manifestări caracteristice comportamentului opozant

Documents