Introducere

În accepţiunea comună, şomajul constituie un fenoment care este cauzat de recesiunile sau

crizele economice constând în persistenţa inactivităţii forţate a unei părţi a oamenilor care nu au

de lucru.

I. Concepte curente. Forme ale şomajului

Din punct de vedere economic, şomajul reprezintă o formă de dezechilibru între oferta şi

cererea de forţă de muncă existentă pe piaţa muncii. De asemenea, şomajul poate fi privit ca un

canal de pierdere, o risipă de potenţial uman, financiar şi material, pierdere de producţie pentru

economie şi industrie, pierdere de venit pentru întreprindere, pentru persoana care se află în

şomaj şi pentru economie.

Putem afirma faptul că şomajul constituie un fenomen multidimensional: psiho-social, demo-

economic, politic, cultural şi care acoperă o mare diversitate de situaţii concrete.

În cadrul literaturii de specialitate există o anumită tipologie oarecum diversificată în ceea

ce priveşte fenomenul şomajului.

Criteriile care se află la baza clasificării şomajului sunt următoarele :

- criteriul naturii şi cauzelor care duc la şomaj;

- criteriul raportului cerere-ofertă;

- criteriul vulnerabilităţii în faţa riscului de şomaj şi a posibilităţii ieşirii din starea de

şomaj;

- criteriul comportamentului şomerilor şi al relaţiilor existente între cererea şi oferta

calificării;

- criteriul decidentului.

a) După natura şi cauzele care conduc la şomaj se pot evidenţia cinci forme de şomaj :

fricţional, conjuctural, structural, parţial şi tehnic . (Cochinescu, 2005, pp.33-34)

Şomajul fricţional constituie acea formă de şomaj care se circumscrie perioadei noastre în

mod normal în vederea găsirii unui alt loc de muncă; perioada de trecere de la un loc de muncă la

altul.

Şomajul conjuctural este produs de scăderea mărimii activităţii economice din cadrul

întreprinderilor, ca urmare a deteriorării conjucturii economice la nivel intern sau internaţional a

variaţiilor conjucturale ale cererii şi ofertei de bunuri şi servicii; toate aceste elemente creează o

1

reducere substanţială a cererii de forţă de muncă, suspendarea temporară a contractelor de

muncă, sistarea sau încetinirea noilor angajări.

Şomajul structural mai poate fi numit şi şomajul de neadaptare. Acesta reprezintă o formă

de dezechilibru dintre structurile ocupaţional-profesionale, demografice ale ofertei de forţă de

muncă şi cele ale cererii, teritoriale, pe piaţa muncii; în cadrul perioadelor care se confruntă cu

restructurări mari, cum sunt cele de traziţie de la economia centralizată la cea de piaţă, şomajul

structural mai poate fi numit şi şomaj de restructurare.

Şomajul parţial este perioada de inactivitate care este impusă salariaţilor prin decizia

luată de către întreprinzători de reducere a producţiei, pe o anumită perioadă limitată de timp, din

motive în special conjuncturale.

Şomajul tehnic constituie o formă particulară de şomaj care intervine în situaţia în care o

anumită organizaţie, din motive care nu depind de aceasta, îşi reduce sau chiar încetează

temporar activitatea; factorii care scapă organizaţia de sub control pot fi următorii: lipsa de

energie, calamităţi naturale, materii prime.

b) După raportul cerere-ofertă teoria economică a prezentat două forme de şomaj: şomaj

clasic (care mai poate fi denumit şi şomaj prin eficienţă a producţiei) şi şomaj keynesist (care

mai poate fi denumit şi şomaj prin insuficienţa cererii).

Atunci când discutăm de şomaj clasic, putem afirma faptul că pe piaţa bunurilor şi

serviciilor oferta este mai mică decât cererea, iar pe piaţa muncii oferta este mai mare decât

cererea.

Şomajul keynesist este prezent în momentul în care cererea de bunuri şi servicii a

gospodăriilor şi cea a pieţei externe este mult mai mică decât oferta; aşadar, unei oferte mai mari

decât cererea existentă pe piaţa bunurilor şi serviciilor îi corespunde pe piaţa muncii o ofertă mai

mare decât cererea de forţă de muncă.

c) După combinarea criteriilor de vulnerabilitate în faţa riscului de şomaj şi a

probabilităţii de a ieşi din şomaj întâlnim: şomaj de reconversie, şomaj repetitiv şi de lungă

durată.

Şomajul de reconversie apare în cazul concedierilor unor lucrători în urma intervenţiei

unor modificări în profilul, volumul şi structura producţiei, nivelul tehnic şi de organizare a

producţiei şi muncii; de obicei sunt afectaţi lucrătorii care au o anumită vechime în profesie şi

organizaţie şi care sunt calificaţi.

2

Şomajul repetitiv este caracterizat prin numeroase treceri pe piaţa muncii, intrări şi ieşiri

din starea de şomaj, durate relativ scurte de şomaj şi ocupaţii precare, ocazionale; acest tip de

şomaj afectează de obicei femeile şi tinerii fără calificare.

Şomajul de lungă durată (peste 12 luni, care mai poate fi denumit şomaj cronic sau şomaj

de excludere) este un produs al existenţei criteriului de selectivitate existent pe piaţa forţei de

muncă, din punct de vedere al angajărilor, dar şi al disponibilizărilor. Cu cât vechimea de şomaj

este mai mare cu atât şansele de reangajare a acestor şomeri sunt mai reduse; acest tip de şomaj

loveşte în special persoanele cu o anumită vârstă, cu disponibilităţi scăzute de recalificare, tinerii

cu o calificare redusă, femeile.

În situaţia şomajului de lungă durată se pot identifica trei componente care nu evoluează

în acelaşi ritm: un şomaj de excludere (în cazul lucrătorilor mai vârstnici), un şomaj de

reconversie (aflat în strânsă relaţie cu restructurările industriale) şi un şomaj de inserţie (în cazul

celor sub 25 de ani).

d) După comportamentul şomerilor şi relaţia dintre cererea şi oferta de calificări,

şomerii se pot clasifica după cum urmează :

- şomeri uşor de plasat sau activi (aceştia se întorc destul de uşor la lucru, având calificări

sau noi calificări care sunt solicitate pe piaţa muncii;

- şomeri mai dificil de plasat sau descurajaţi (aceştia găsesc mai greu de lucru, nu mai

doresc să îşi schimbe meseria, unii sunt resemnaţi cu soarta lor şi nu mai realizează eforturi

proprii în vederea angajării, nu au activităţi independente);

- şomeri retraşi (aceştia sunt imposibil de plasat sau inactivi care lucrează la negru sau nu

mai sunt motivaţi să caute un loc de muncă pe piaţa legală a muncii).

e) După decident (cel care hotărăşte trimiterea în şomaj) întâlnim: şomaj voluntar şi

involuntar.

Şomajul voluntar este prezent în situaţiile în care forţa de muncă nu acceptă să mai

desfăşoare activitate la nivelul salariului propus de întreprinzător; decizia intrării în şomaj

aparţine salariatului.

Când discutăm despre şomaj involuntar, trebuie precizat că decizia de trimitere în şomaj

aparţine întreprinzătorului care este impulsionat de anumite cauze care îşi au originea pe piaţa

bunurilor şi serviciilor . (Cochinescu, 2005, p.35)

3

II. Particularităţi şi caracteristici ale şomajului şi şomerului în România

Fenomenul de ocupare a forţei de muncă în perioada de tranziţie la economia de piaţă

caracterizată prin dezechilibre majore din punct de vedere economic, constituie o problemă

primordială, cu semnificaţii şi valenţe care sunt determinate de faptul că urmează a se soluţiona

pe o piaţă a muncii imperfectă, rigidă, segmentată şi fragilă cu un potenţial exploziv destul de

puternic.

Tranziţia de la o concepţie şi un model de ocupare caracterizate prin intermediul

subutilizării, subocupării şi ineficienţei, însă care oferea o anumită securitate şi stabilitate pentru

fiecare individ, la un model de ocupare şi utilizarea a forţei de muncă care se bazează pe

eficienţă, performanţă, competenţă care pe termen scurt este plin de riscuri, generator şi purtător

de insecuritate pentru diverse forme de forţe de muncă se dovedeşe a fi în practică un proces

foarte dificil şi complex. Fenomenul liberalizării pieţii muncii în România a avut efecte

dezastruoase în ceea ce priveşte ocuparea şi folosirea forţei de muncă deoarece economia aflată

în declin nu a fost pregătită din punct de vedere economic şi psihologic să suporte o rată a

şomajului ridicată.

În România, procesul tranziţiei la economia de piaţă, cu numeroasele restructurări care

intervin, a avut un impact negativ asupra indivizilor şi a multor comunităţi devenind alarmante o

multitudine de procese sociale, precum :

- scăderea într-un mod rapid a veniturilor reale;

- alinierea politică a unei anumite categorii de populaţie;

- creşterea masivă a sărăciei;

- explozia inegalităţilor sociale;

- demoralizarea datorată inexistenţei formelor de participare la piaţa social-politică;

- lipsa transparenţei în ceea ce priveşte conducerea politică;

- neîncrederea în personalităţile şi instituţiile politice;

- creşterea corupţie din cauza lipsei controlului,

- marginalizarea anumitor segmente de grupuri sociale;

- creşterea ratei criminalităţii, a abuzurilor de tot felul, a violenţei;

- apariţia unor fenomene noi, precum vagabondajul, copii străzii;

- creşterea ratei şomajului;

- creşterea insecurităţii locului de muncă. (Zamfir, 1995, p. 66)

4

În situaţia confruntării cu aceste probleme grave, modul de valorificare a factorului uman

condiţionează de cele mai multe ori viteza, concepţia şi succesul restructurării economiei, omul

fiind o entitate extrem de variată care are nevoie de protecţie şi atenţie decât oricare alt factor de

producţie.

Restructurarea economiei româneşti în perioada tranziţiei postcomuniste a creat

numeroase schimbări şi complexe în ceea ce priveşte piaţa muncii, printre care şi apariţia în masă

a şomajului. Lipsa locurilor de muncă a creat în cadrul anumitor categorii socio-profesionale care

au fost afectate de şomaj modificarea rolurilor şi statutelor, precum şi reducerea câştigurilor.

Pornind de la ideea că munca reprezintă relaţia cea mai puternică care există între societate şi

individ, şomajul semnifică nu doar pierderea unui venit, ci şi pierderea încrederii în sine,

erodarea legăturilor cu comunitatea şi apariţia senstimentului de excludere din viaţa normală,

aspect care poate să reprezinte o reală ameninţare pentru democraţie . (Codin, 1990, p. 146)

Aşadar, obiectivul principal al politicilor sociale în România îl reprezintă garantarea unui loc de

muncă şi garantarea unui trai decent, acesta să fie provenit prin munca directă a persoanei

respective, fie prin intermediul serviciilor de producţie şi asistenţă socială. Este important a se

crea un mediu prielnic studiului şi muncii, care să facă posibil ca munca să fie esenţiala sursă de

trai, persoana care munceşte să dispună în mod direct de rezultatele acestuia, "simţind că merită

să muncească, că poate trăi din munca sa" . (Stegăroiu, 1993, p. 14)

Resursele umane sunt unice, au o contribuţie vitală la creşterea eficienţei activităţii

social-economice şi au o permanentă necesitate de justiţie socială şi dreptate, care în cazul în

care nu este satisfăcută poate să afecteze comportamentul, atitudinile, nivelul de profesionalism

şi motivaţia muncii acestora. Scăderea gradului de ocupare a forţei de muncă în cadrul periodei

de traziţie, a fost favorizată de un ansamblu de factori care au influenţat structurile şi

dimensiunea ocupării şi şomajului, precum:

- alterarea funcţiei productive a economiei în mod rapid, în absenţa căreia nu putem vorbi

de stoparea declinului şi relansare economică;

- liberalizarea rapidă a pieţei muncii şi logica de nestăpânit a acesteia;

- scăderea bruscă a capacităţii de investiţie;

- mecanismele care sunt promovate în vederea echilibrării pieţei muncii nu au fost în

concordanţă cu condiţiile existente în România, fără pregătirea necesară şi a avut efecte

favorabile destul de mici pe piaţa muncii;

5

- inflaţia permanentă;

- presiunea ofertei asupra cererii de forţă de muncă şi, aşadar, o tendinţă de sporire a ratei

şomajului efectiv şi potenţial, intersectarea şi coexistenţa a mai multe tipuri de şomaj;

acceptarea cu uşurinţă a şomajului ca un cost inevitabil, fără a avea în vedere faptul că la

nivel economic şomajul semnifică risipă de resurse, iar în plan psiho-social semnifică un

factor de instabilitate. (Perț, 1994, pp. 32-33)

În contextul economic şi social actual al pieţii de muncă din România, impactul factorilor

prezentaţi mai sus şi-a pus accentul asupra potenţialului de muncă prin intermediul următoarelor

elemente:

- numeroase niveluri de forţă de muncă competitive pe piaţa muncii, inovare şi participare

activă, precum şi un potenţial uman care deţine o capacitate de creaţie care sunt

insuficient apreciate;

- un grad de forme profesională în acord cu structurile industriale şi gradul de dezvoltare a

economiei;

Piaţa de muncă din România se confruntă cu o serie de fenomene precum:

a) scăderea şi degradarea forţei de muncă, provocată de apariţia unor forme atipice de

ocupare a forţei de muncă şi a şomajului prin practicarea unor ocupaţii sezoniere sau ocazionale,

existenţa concediilor fără plată de diverse durate;

b) diversificarea surselor de venit şi a structurii de ocupare:

- statutul de salariat se confruntă cu o degradare importantă, această categorie fiind singura

care a pierdut locuri de muncă; în această categorie există numeroase mutaţii între

sectorul public şi privat;

- apariţia şi dezvoltarea capacităţii unor categorii noi de populaţie.

c) rigidităţi şi disfuncţionalităţi care s-au creat în factori de erodare a forţei de muncă şi au

avut ca impact deteriorarea acesteia, astfel:

- disfuncţionalităţile de natură instituţional-funcţională şi legislativă care au o incidenţă

importantă, mai ales în perioada de traziţie când intervin factori de natură să afecteze

piaţa muncii;

- rigiditatea pieţii muncii din punct de vedere structural care este impusă de anumite

trăsături profesionale, dogmatice, cultural-educaţionale, psihologice.

6

d) creşterea rapidă a fenomenului de şomaj generat de o gestiune deficitară a forţei de

muncă.

Conform definiţiei oferite de Biroul Internaţional al Muncii (BIM), şomer este persoana

care are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte în acelaşi timp condiţiile următoare: nu munceşte, este

apt de muncă, este disponibil pentru o muncă salariată, se află în căutarea unui loc de muncă.

Şomajul deţine o gamă largă de situaţii:

- persoanele care au fost concediate şi şi-au pierdut locul de muncă din motive de ordin

economic;

- persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, mai ales tinerii;

- persoane, de obicei femei, după ce a trecut o perioadă în care nu s-au mai aflat pe piaţa

muncii revin şi caută un loc de muncă cu program complet sau parţial;

- persoane, îndeosebi în vârstă, care sunt în căutarea unui loc de muncă cu scopul de a-şi

completa veniturile;

- persoane ocupate temporar, sezonier sau parţial, care se află în căutarea unui loc de

muncă cu program complet.

Putem afirma faptul că şomajul este privit ca un fenomen reliefat de anumite dezechilibre

existente pe piaţa bunurilor şi serviciilor, dar şi pe piaţa muncii şi se creează având la bază

următoarele procese :

- creşterea ofertei de muncă prin atingerea de către noile generaţii a vârstei legale necesare

în vederea angajării;

- pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate. (Zamfir, 1993, p. 663)

În România, Legea nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor

profesională, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că sunt consideraţi şomeri

persoanele în vârstă de peste 16 ani, apte de muncă şi care nu pot fi încadrate în lipsă de locuri

disponibile în condordanţă cu pregătirea lor.

La momentul actual, sursele care generează fenomenul şomajului sunt:

- o mare parte din populaţie care statistic este considerată inactivă, alcătuită în mare parte

din femei, care intră pe piaţa forţei de muncă;

- sporul natural al populaţiei în vârstă şi al resurselor de muncă;

- disponibilizarea forţei de muncă care este ocupată, din cauza dispariţiei unui număr

crescut de locuri de muncă;

7

- creşterea lentă a sectorului privat, aspect care are o influenţă mare în ceea ce priveşte

ocuparea unui număr mic a celor care doresc să muncească;

- creşterea foarte lentă a numărului de locuri de muncă, lucru care determină creşterea

numărului şomerilor, în special în rândul categoriilor vulnerabile ale populaţiei (femei şi

tineri);

- probleme importante în cadrul domeniului economic, determinate de insuficientele

resurse de energie şi materie primă, lipsa capitalului financiar şi a pieţelor de desfacere;

- dezvoltarea cvasimonopolului în ceea ce priveşte anumiţi agenţi economici, care

determină rigidizarea pieţei de forţă de muncă;

- accentuarea tendinţelor de segmentare şi specializare, de formare a unor grupuri şi

categorii socio-profesionale neconcurente, în urma multiplicării numărului de profesii,

calificări, specializări;

- dezvoltarea fenomenelor restrictive din punct de vedere economic, juridic, social, aspect

care limitează mobilitatea forţei de muncă la nivel intern şi internaţional . (Stănescu,

1993, p. 11)

Potrivit Legii nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor

profesională, au dreptul să primească ajutor de şomaj :

- persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa unităţii pentru

motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. a)-f) din Codul muncii sau cărora, după caz, le-

a încetat calitatea de membru în cooperaţia meşteşugărească din motive neimputabile lor;

- persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa unităţii, dacă s-a

stabilit prin dispoziţia sau hotărârea organului competent, nelegalitatea măsurii luate de

unitate ori lipsa vinovăţiei persoanei în cauză, iar reintegrarea în muncă nu mai este

posibilă la unitatea în care a fost încadrată anterior sau la unitatea care a preluat

patrimoniul acesteia;

- persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa lor, pentru motive

care, potrivit legii, la reîncadrare nu întrerup vechimea în muncă;

- persoanele care au fost încadrate cu contract de muncă pe durată determinată.

Persoanele cărora le-a încetat contractul de muncă sau calitatea de membru în cooperaţia

meşteşugărească, în cazurile prevăzute la alineatul precedent, lit. a) şi d), beneficiază de ajutor de

8

şomaj dacă au o vechime în muncă de cel puţin 6 luni în ultimele 12 luni premergătoare datei de

înregistrare a cererii pentru plata ajutorului de şomaj.

Absolvenţii de învăţământ care, în termen de un an de la absolvire, s-au angajat şi nu au

beneficiat integral de ajutor de integrare profesională vor primi ajutor de şomaj indiferent de

vechimea în muncă.

Sunt asimilate şomerilor şi beneficiază de plata ajutorului de şomaj persoanele fizice

autorizate să presteze o activitate individuală şi membrii asociaţiilor familiale care îşi desfăşoară

activitatea în temeiul Decretului-lege nr. 54/1990, dacă au contribuit la constituirea fondului

pentru plata ajutorului de şomaj pe o perioadă de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori înregistrării

cererii, în situaţia în care şi-au încheiat, activitatea renunţând la autorizaţia de funcţionare.

Sunt asimilaţi şomerilor şi beneficiază de ajutor de integrare profesională :

- absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de minimum 18 ani, care nu au surse de

venit proprii la nivelul a cel puţin jumătate din salariul de bază minim brut pe ţară şi care,

într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire, nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit

pregătirii profesionale;

- absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de cel puţin 16 ani, în cazuri justificate de

lipsa susţinătorilor legali sau de imposibilitatea dovedită a acestora de a presta obligaţia

legală de întreţinere datorată minorilor;

- tinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu au fost încadraţi cu contract de

muncă şi care într-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării lor la vatră nu s-au putut

angaja.

În vederea asigurării protecţiei sociale a şomerilor din România sunt implicate instituţiile care

urmează:

În primul rând, un rol extrem de important îl are Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale care

deţine următoarele atribuţii specifice ocupării forţei de muncă :

- întocmeşte şi avizează proiectele de acte normative în domeniul formării profesionale,

ocupării, promovării egalităţii de şanse pe piaţa muncii;

- are în vedere tendinţele existente pe piaţa forţei de muncă şi realizează prognoze,

strategii, programe de formare profesională a celor care se află în căutarea unui loc de

muncă;

9

- deleagă atribuţiile de ordonator principal de credite în cazul bugetului asigurărilor pentru

şomaj, potrivit legii în vigoare;

- realizează proiectul bugetelor asigurărilor pentru şomaj;

- analizează execuţia bugetului asigurărilor de şomaj având la bază rapoartele anuale şi

efectuează controlul asupra strategiilor, politicilor şi programelor privind forţa de muncă

de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

- face cunoscute programe, pune în aplicare proiecte de colaborare cu alte state, propune

acorduri în domeniul formării profesionale şi egalităţii de şanse pe piaţa muncii;

- realizează clasificarea ocupaţională din România, având în vedere structurile intervenite

în categoria social-economică a ţării şi solicitările existente la nivel internaţional;

- proiectează indicatorii de performanţă şi nivelul acestora, pe baza cărora ulterior se

întocmeşte programul anual de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de

Muncă. (Miftode, 2002, p. 44)

Protecţia şomerilor este asigurată de asemenea, de către Agenţia Naţională de Ocupare şi

formare Profesională (ANOFP) care a fost înfiinţată prin Legea nr. 145 din 9 iulie 1998. ANOFP

reprezintă instituţia publică de interese naţional, care are personalitate juridică, cu sediul în

Bucureşti, are în subordine agenţii cu personalitate juridică care sunt formate la nivel judeţean şi

la nivelul municipiului Bucureşti care pot crea subunităţi care să ofere servicii de ocupare şi

formare profesională.

Printre serviciile de ocupare şi formare la nivel profesional care sunt oferite de ANOFM se

numără :

a) servicii oferite persoanelor fizice:

- calificarea profesională a persoanelor care nu sunt încadrate în muncă;

- orientarea persoanelor care nu sunt încadrate în muncă şi a altor persoane cu scopul de a-

şi găsi un loc de muncă;

- asigurarea plăţii dreptului de protecţie socială pentru persoanele care nu sunt încadrate în

muncă;

- reconversia profesională a personalului din cadrul agenţilor economici care sunt supuşi

restructurării cu scopul prevenirii şomajului;

b) servicii oferite persoanelor juridice:

- realizează selecţia candidaţilor în vederea ocupării locurilor de muncă;

10

- asigură medierea dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii;

- efectuează consilierea pentru înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii;

- aplică măsurile de stimulare în vederea creării de locuri de muncă.

Atribuţii în domeniul protecţiei sociale a şomerilor mai au şi următoarele instituţii:

- Ministerele şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care prin

intermediul strategiilor întocmite în domeniile lor specifice au ca misiune creşterea

gradului de ocupare a forţei de muncă;

- Prefecturile şi autorităţile administraţiei publice locale care sunt obligate să urmărească

care este evoluţia pieţii muncii la nivel teritorial, să sprijine activitatea agenţiilor pentru

ocuparea forţei de muncă şi să participe la elaborarea măsurilor de îmbunătăţire a

cetăţenilor care nu au un loc de muncă;

- Asociaţiile patronale şi organizaţiile sindicale au atribuţii întocmirea de acte normative în

ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă;

Un rol deosebit de important în asigurarea protecţiei sociale a şomerilor îl are şi Comisia

Naţională de Promovare a Ocupării Forţei de Muncă, care deţine atribuţiile următoare:

- stabileşte orientările necesare dezvoltării resurselor umane la nivelul întregii ţării;

- prezintă autorităţii executive politicile necesare creşterii ocupării forţei de muncă în

concordanţă cu programele de dezvoltare economică şi socială;

- propune realizarea unor acte normative în domeniul ocupării forţei de muncă şi de

îmbunătăţire a legislaţiei în acest domeniu;

- asigură armonizarea programelor de dezvoltare a resurselor umane care sunt finanţate din

fonduri publice sau din alte surse;

- ia măsuri în vederea iniţierii unor programe proactive de combatere a şomajului prin

ajustări structurale, politici fiscale, reconversie profesională . (Miftode, 2002, p. 45)

Studiu de caz

I. Evaluarea inițială

Nume: P.

Prenume: C.

Data nașterii: 16.07. 1967

11

Locul nașterii: sat Laza, județul Vaslui

CNP: 2670716374519

Religie: Ortodoxă

Etnie: Română

Naționalitate: Română

P. C., născută la data de 16. 07. 1967, în satul Laza, județul Vaslui, este șomeră de

aproximativ un an de zile, timp în care a încercat să își găsească un loc de muncă stabil însă toate

eforturile ei au fost în zadar, trecând astfel printr-o criză la nivel individual. În prezent, se ocupă

de gospodărie, nu realizează nici un venit și se gândește din ce în ce mai serios să plece din țară

pentru a-și găsi un loc de muncă în străinătate. Pe parcursul anilor în care a lucrat, a mai fost dată

în șomaj însă în primă fază a reușit să-și găsească foarte repede un loc de muncă, chiar în

perioada în care încă mai primea indemnizație de șomaj.

II. Evaluarea complexă

Șomera P. C., în vârstă de 45 de ani este căsătorită de aproximativ 22 de ani cu P. L. (51)

cu care are și un copil, Ș. (21) și locuiește în orașul Vaslui. Împreună cu soțul și fiica sa, aceasta

locuiește într-un apartament cu 2 camere din Vaslui, locuința fiind foarte bine întreținută,

mobilată modern aceasta oferind toate condițiile necesare unui trai mai mult decât decent. A

început să lucreze de la o vârstă foarte fragedă mai exact de la vârsta de 17 ani jumătate datorită

faptului că familia sa se descurca foarte greu mai ales că mai avea încă 4 frați: 3 mai mici și unul

mai mare. La vârsta de 23 de ani s-a căsătorit cu P. L., au muncit împreună și au reușit să-și

achiziționeze un apartament cu 2 camere în orașul Vaslui, locuință pe care o dețin și în ziua de

astăzi și în care și locuiesc.

Istoricul educațional

În ceea ce privește istoricul educațional al șomerei P. C., aceasta a urmat clasele I-VIII la

școala generală din satul în care locuia, mai exact satul Poienești din județul Vaslui iar mai apoi,

după terminarea celor 8 clase a urmat 2 ani de studiu la o școală cu profil agricol din satul Laza,

județul Vaslui. După terminarea celor 10 clase, P. C. s-a înscris la o școală profesională din

12

orașul Vaslui, la profilul operator lemn, școală pe care a urmat-o pe parcursul unui an și

jumătate. După terminarea acesteia, nu a mai urmat nicio altă formă de învățământ, ea

dedicându-se muncii în totalitate pentru a se putea întreține.

Istoricul ocupațional

După terminarea ultimei școli, P. C. s-a angajat în anul 1985 la fabrică de mobilă MOVAS

S.A VASLUI. Aici a lucrat pe o perioadă de aproximativ 16 ani pe un salariu foarte mic dar era

mulțumită la început pentru că avea un loc de muncă și nu mai era nevoită să apeleze la părinți.

După ce s-a căsătorit cu P. L., au început să apară și greutățile și salariul celor 2 nu ajungea

aproape niciodată pentru acoperirea cheltuielilor însă nu a renunțat la locul de muncă pe care îl

avea pentru că îi era teamă că nu va mai găsi un altul. După cei 16 ani de muncă la fabrica

respectivă, a fost dată în șomaj însă după o perioadă de 4 luni și-a găsit un alt loc de muncă și s-a

angajat ca tapițer la fabrică de mobilă MOBEXPERT S.A. Vaslui unde a lucrat pe o perioadă de

2 ani de zile. Salariul pe care îl obținea la această fabrică era mai mare față de cel pe care îl

obținea la cealaltă fabrică. După 2 ani de zile, a fost dată în șomaj și de la această fabrică pentru

că aceasta a dat faliment. La puțin timp după ce a fost dată în șomaj și de această dată s-a angajat

la o gogoșerie din Vaslui însă fără carte de muncă. Aici a lucrat pe o perioadă de 5 luni. După

aceste 5 luni, a renunțat să mai lucreze la gogoșerie pentru că și-a găsit de muncă în străinătate ca

asistent familial.

În anul 2003 a decis să plece în Italia pentru a munci ca asistent familial. Aici, a stat până

la sfârșitul anului 2004, mai exact un an și două luni. A lucrat la negru, pe un salariu de 500 de

euro însă era mulțumită pentru că câștiga mai mult de trei ori față de cât câștiga în țară.

După această perioadă de un an și două luni în care a fost plecată, a decis să se întoarcă în

România pentru a încerca să-și găsească un loc de muncă, ceea ce s-a și întâmplat. După

revenirea în țară, s-a angajat la o secție de mobilă din orașul Vaslui pe o perioadă de un an de

zile. Deși salariul era de 600 de lei era mulțumită că poate sta acasă lângă familia ei chiar dacă

nu se descurcau foarte bine cu banii. După această perioadă de un an de zile, a decis să încheie

contractul de muncă pe care îl avea la secția de mobilă și să plece din nou în Italia pe o perioadă

de 6 luni pentru a ține locul de muncă unei prietene. A lucrat pe parcursul celor 6 luni tot ca

asistent familial, la negru pe un salariu de 900 de euro. După trecerea celor 6 luni, aceasta a

13

revenit din nou în țară și s-a angajat la fabrica de mobilă MARI-MAR S.A. VASLUI. Aici a

lucrat tot un an de zile, cu carte de muncă și pe un salariu de 630 de lei. Când încă era angajată la

această fabrică, i s-a oferit din nou șansa să plece în străinătate. A plecat tot în Italia, în anul

2010 și s-a angajat cu carte de muncă ca asistent familial pe o perioadă de un an de zile. La acest

loc de muncă câștiga 1000 de euro pe lună însă a fost nevoită să își schimbe locul de muncă și s-

a angajat tot ca asistent familial la o altă familie unde câștiga 900 de euro și avea și carte de

muncă. A revenit în țară în luna decembrie a anului 2011 și de atunci nu a mai fost plecată. A

încercat să își găsească un loc de muncă în țară însă acest lucru nu a fost posibil.

Văzând că nu reușește să își găsească un loc de muncă, s-a decis împreună cu familia sa să

urmeze niște cursuri de recalificare ceea ce s-a și întâmplat. Deși a fost dată în șomaj de mai

multe ori, așa cum susține și șomera P. C., relațiile din familia sa nu s-au schimbat deloc. Din

contra, susține ea, a reușit să petreacă mai mult timp cu familia, a păstrat familia unită, nu au

existat certuri pe această temă și în toată această perioadă familia a fost cea care a sprijinit-o din

toate punctele de vedere: emoțional, afectiv, financiar.

III. Planificarea serviciilor și intervențiilor

Având în vedere că încă deținea statutul de șomeră, P. C. s-a informat împreună cu familia

sa în legătură cu cursurile de recalificare oferite în cadrul AJOFM pentru a beneficia de un astfel

de curs. A analizat mai bine domeniile pe care se desfășurau cursurile și l-a ales pe cel de

cofetar/patiser pentru că îi place și se pricepe la prepararea prăjiturilor. A fost acceptată pentru a

beneficia de cursul respectiv din data de 1 octombrie 2014.

PLAN INDIVIDUALIZAT DE PROTECȚIE

PRESTAȚII

TipulCuantumul/

cantitatea

Autoritatea

locală/

instituția/ OPA

responsabilă

Data începeriiPerioada de

acordare

14

Asigurarea

transportului la

laboratorul unde

se desfășura

cursul

60 lei/lună

AJO

FM

VA

SLU

I

01. 1

0. 2

014

01. 1

0. 2

014

–

20. 1

2. 2

014

Materiale

educaționale

necesare

- 4 caiete

- 2 pixuri

- un suport

de curs

SERVICII PENTRU ȘOMER

Tipul Instituția

responsabilă

Obiective

generale

Data începerii Perioada

de

desfășurare

Responsabil

de caz

protecție

specială/

persoana

15

responsabilă

Informare

AJO

FM V

ASL

UI

Determinarea

șomerei de a

deveni activă

pe piața forței

de muncă;

Dezvoltarea

unei atitudini

pozitive a

șomerei în

abordarea

problemelor

legate de

reintegrarea sa

profesională;

Dezvoltarea

abilităților de

căutare de

locuri de

muncă.

01. 1

0. 2

014

01. 1

0. 2

014

– 20

. 12.

201

4

Con

silie

r – M

odor

anu

Ale

xand

raConsiliere Orientarea

șomerei către

cursuri de

formare

profesională;

Reîncadrarea

în muncă a

șomerei;

Facilitarea

16

accesului la un

loc de muncă.

Orientare

profesională

Găsirea unui

loc de muncă

la care șomera

să facă față cu

brio;

Creșterea

șanselor de a

găsi un loc de

muncă

corespunzător

aspirațiilor

șomerei;

IV. Furnizarea serviciilor

Datorită statutului de șomer, P. C. a putut să urmeze cursul de formare profesională oferit

gratuit de către AJOFM Vaslui. Cursul s-a desfășurat pe o perioadă de 3 luni. 4 zile pe

săptămână participa la practică iar o zi din săptămână era destinată predării.

Pe toată perioada desfășurării acestui curs accentul a fost pus pe dobândirea unor noi cunoștințe

care să fie utile pe viitor și să o ajute în găsirea unui loc de muncă.

17

La sfărșitul cursului s-a dat un exament atât practic cât și scris pe care șomera l-a luat cu nota 10,

notă care i-a dat acesteia un sentiment de mulțumire și de realizare, acest lucru ajutându-o foarte

mult pe plan psihic.

V. Monitorizarea și reevaluarea periodică

Monitorizarea frecvenței cu care P. C. a fost realizată de către profesoara de curs, Rabagiu

Elena care făcea prezența de fiecare dată. P. C. și-a arătat interesul față de dobândirea a cât mai

multor cunoștințe în cadrul acestui curs de la început până la sfârșit. Nu a lipsit niciodată și

mereu cerea cât mai multe informații profesoarei de curs dar și bucătarilor din cadrul

laboratorului unde s-a desfășurat cursul. De fiecare dată când învăța ceva nou la curs, se ducea

acasă și punea în practică pentru a învăța cât mai bine.

Este mulțumită de toate informațiile pe care le-a dobândit în urma participării la acest curs

și nu regretă nicio clipă decizia luată. În prezent, aceasta așteaptă cu nerăbdare să primească

diploma pentru a încerca să se angajeze la o patiserie din oraș pentru că vrea să-și pună în

practică cunoștințele dobândite în urma participării la cursul de formare profesională.

Atât ea cât și familia consideră că a înregistrat progrese mari în ceea ce privește prepararea

prăjiturilor și nu numai. Aceasta este mult mai încrezătoare în ceea ce privește găsirea unui loc

de muncă în viitorul cât mai apropiat mai ales acum că a reușit să obțină și o diplomă de

cofetar/patiser.

VI. Planuri de viitor

Din ce a declarat la interviu, aceasta are în plan ca imediat după ce își primește diploma de

cofetar/patiser, să se angajeze la o patiserie din oraș. Dacă nu va reuși acest lucru, ea urmărește

ca pe viitor să își deschidă împreună cu soțul ei o mică afacere de familie, mai exact o cofetărie.

Nu ar mai vrea să plece din țară însă dacă nu reușește să facă nimic din ce și-a propus va fi

nevoită să plece iarăși la muncă în străinătate. Nu este mulțumită de statutul de șomeră pe care îl

18

deține și tocmai de aceea vrea să scape de acesta și să se angajeze sau să își deschidă propria

afacere.

Concluzii

Ocuparea forţei de muncă constituie în România ca în orice ţară, inclusiv în ţările

dezvoltare o condiţie primordială a asigurării stabilităţii socio-economice. Reprezintă un proces

dinamic, care prezintă interes pentru agenţii economici, pentru prezentul şi viitorul societăţii cu

multiple variaţii: psiho-sociale, economice, politice şi educaţional-culturale. Economistul M.

Didier afirma faptul că "şomajul este ca şi cancerul: pernicios, tenace şi mortal, iar economiştii

sunt ca şi medicii – nu sunt în stare pentru moment să vindece maladia".

Protecţia şi asistenţa socială a şomerilor constituie o problemă de o mare complexitate, a

căror soluţionare garantează o restrângere a surselor conflictuale şi o evoluţie pozitivă în ceea ce

priveşte ocuparea forţei de muncă.

Bibliografie

Cărți:

1. Cochinescu, Corina, Şomajul. Anxietatea şi frustraţia la persoanele şomere, Editura

Lumen, Iaşi, 2005

19

2. Codin, Mihaela, "Şomajul în Europa – dimensiuni şi soluţii", Calitatea vieţii, nr. 1,

Bucureşti, 1990

3. Miftode, Vasile, Populaţii vulnerabile şi fenomene de auto-marginalizare, Editura

Lumen, Iaşi, 2002

4. Perţ, Steliana, Piaţa muncii în România: ocupare, flexibilitate, dezvoltare umană,

Institutul Naţional de Cercetări Economice, Bucureşti, 1994, pp.32-33.

5. Stănescu, Ileana, "Piaţa forţei de muncă superior calificată", Tribuna Economică, nr. 34,

27 august 1993

6. Stegăroiu, Dan, Şomajul, prezent şi perspective, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-

Napoca, 1993

7. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti,

1993

8. Zamfir, Elena, Politici sociale. România în contextul european, Editura Alternative,

Bucureşti, 1995

Legislație:

1. http://lege5.ro/Gratuit/gy3deobz/legea-nr-1-1991-privind-protectia-sociala-a-somerilor-

si-reintegrarea-lor-profesionala/1

20