strategii de valorificare turistica ale invelisului biotic.docx

Click here to load reader

Post on 16-Nov-2015

63 views

Category:

Documents

11 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

STRATEGII DE VALORIFICARE TURISTICA ALE INVELISULUI BIOTICPARCUL NATIONAL COZIA LOCALIZAREParcul national Cozia se afla situata in partea central-sudica a Carpatilor Meridionali , marginita la nord de Depresiunea Lovistei,la vest este separat de restul Muntilor Capatanii prin culmile: Frasineiului, Dosul Pamantului si Valea lui Stan,la sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea- Berislavesti,iar la est, versantii abrupti ai Coziei il delimiteaza de Muscelele Topologului prin Saua Grosilor si mai la nord, se invecineaza cu Depresiunea Poiana.

ZONAREA ARIEI PROTEJATE SI REGIMUL DE PROTECTIEBogatia ecosistemului natural de aici, nealterate in timp de activitatile antropice, impun in continuare masuri speciale de protectie si conservare, lasand doar natura singura sa-si urmeze cursul firesc. Legea nr.5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului natural sectiunea zone protejate, mentioneaza Parcul National Cozia cu suprafata de 17100ha, alaturi de alte Parcuri Nationale si Naturale precum si Rezervatii ale biosferei din Romania. Intreaga suprafata se afla pe raza judetului Valcea, descrisa in limitele de mai sus, fiind constituita din fond forestier aflat in administratia Regiei Nationale a Padurilor prin Directia Silvica Rm.Valcea. Suprafata parcului este structurata in doua zone distincte: A:zona I de conservare speciala, a rezervatiilor stiintifice, de protectie integrala, avand 8100ha. In aceasta zona sunt permise cercetari stintifice, unele activitati educative, turismul fiind controlat.B:zona II de conservare durabila, care imbraca si protejeaza prima zona. Aici sunt permise activitati economice limitate cu respectarea principiilor de utilizare durabila a resurselor naturale. Zonele de conservare speciala a Parcului National Cozia include parcelele si subparcelele:-forestiere 57-75 din UP III Caciulata a OS Calimanesti, 1-5, 25-30, 58-83 din UP IV Lotrisoara- OS Calimanesti, 5B, 6B, 7-23, 31C, 32, 33B, 34D, 35, 36C, 43C, 44, 45, 46B, 47D, 48B.C, 49.-Calimanesti, 9-15, 19, 38A, 40A din UP VI Berislavesti a OS Calimanesti, 127-133, 139-150-151B, 158B,159A,173B din UP VIII Valea Baiasului a OS calimanesti, enclavele inconjuratoare sau din interiorul acestor grupuri de parcele, precum si intreg golul alpin al muntelui Cozia. ELEMENTE ALE INVELISULUI BIOTIC CE CONFERA PERSONALITATE ARIEI PROTEJATEHABITATEPe teritoriul parcului se disting mai multe tipuri majore de habitate care prezint la rndul lor mai multe subdiviziuni.Principalele etaje de vegetaie existente n Parcul Naional Cozia sunt reprezentate de pduri etajate, n funcie de altitudine, asemntoare vegetaiei Romniei, dar cu particulariti specifice Coziei. Aceast vegetaie forestier zonal este ntreptruns de vegetaie intrazonal de pajiti xerice (uscate) sau de lunc i azonal (buruieniuri de diferite ecosisteme).

MASIVUL COZIA

ELEMENTE FLORISTICEPdurile mbrac n proporie de 93% masivele Cozia, Naru, Doabra-Clineti. Principalele etaje de vegetaie existente sunt reprezentate de pdurile etajate , n functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m. Compoziia general a pdurilor din Parcul Naional Cozia este constituit majoritar din fag (57%), gorun (14%), molid (18%) i specii de amestec: carpen, cire, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaa arboretelor cu vrsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine nsumeaz peste 6000 ha. Valoarea tiinific a Parcului Naional Cozia o constituie existena pe suprafee ntinse a ecosistemelor forestiere i de pajiti naturale, puin modificate de om, de o mare originalitate i variabilitate.Mai mult decat atat in Parcul National Cozia se mai regasesc tufarisuri,grohotisuri,stancarii,nisipuri continentale,terenuri agricole,peisaje artificiale,dar si comunitati ruderale.Existena concentrat a acestor ecosisteme variabile se datoreaz formaiunii geologice majoritare gnaisul-relieful de tip horst i pantelor abrupte cu expoziii diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate.Flora micologic-Pn n prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numrul combinaiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitnd un numr mare de plante. De pe teritoriul parcului au fost descrii patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora eynoglossi, Tamularia thesii.Dintre licheni au fost identificai 71 taxoni. Muntele Cozia prezint un interes deosebit i din punct de vedere lichenologic. Comunitile de licheni de pe scoara arborilor, le considerm drept sinuzii i le vom trata c subordonate formaiunilor forestiere n care vegeteaz.Muchii-Dintre briofite au fost inventariate n total 199 specii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar 158 din clasa Musci. Cercetrile s-au efectuat n toate formaiunile vegetale ale muntelui, i s-au recoltat materiale saxicole 35 % , tericole 34 % , corticole 20 % , poliedafice i supralignicole 11 % Flora cormofitic-Din cercetri a rezultat o list de 932 taxoni. Endemitele locale sunt n numr de 6: Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte n Masivul Cozia: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma, Draba simonkaiana, Doronicum carpaicum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith ssp. Hungarica,Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica etc. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha, Lilium carniolicum ssp.jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum etc. IRISULDe asemenea, avem i specii de interes comunitar, cum ar fi glbenelele Ligularia sibirica, specie protejat conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, fiind inclus i n Conveniade la Berna. O caracteristic specific a condiiilor ecologice de interferena fitoclimatic diferit o constituie ptrunderea n masivul Cozia a unor specii forestiere xerofil-termofile meridionale dinspre Munii Banatului, cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus), nucul (Juglans regia), scoruul grecesc (Sorbus graeca), scumpia (Cotynus coggygria), etc., care vegeteaz la altitudini de circa 700m i mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii, Quercus polycarpa), care urc pn la 1200-1300m, record altitudinal n Carpai. Se remarc interferena speciilor eurasiatice cu cele meridionale i atlantice, la care se adaug endemitele carpatice i endemitele locale.ELEMENTE FAUNISTICEFauna Parcului National Cozia este bine reprezentat de aproape toate grupele mari de animale. Dintre vertebrate importanta deosebit o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun Ursus arctos, lupul Canis lupus, rsul Lynx lynx, pisica slbatic Felix silvestris, dar i ierbivorele: cpriorul Capreolus capreolus, cerbul Cervus elaphus, capra neagr Rupicapra rupicapra etc. Alte specii ntlnite n parc sunt: jderul de copac Martes martes, jderul de piatr Martes fonya, bursucul Meles meles, veveria - Sciurus vulgaris, prul Glis glis, oarecele de pdure Apodemus silvaticus, ariciul Erinaceus europeus etc.

URSUL BRUN

n ceea ce privete ornitofauna, sunt cunoscute n Parcul National Cozia peste 120 specii de psri. Defileul Oltului pe lng importana sa peisagistic, este i un culoar favorabil pentru migraia psrilor dinspre Europa Central spre Marea Egee i invers, iar ca urmare a apariiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat condiii pentru staionarea temporar i chiar iernarea pasarilor de apa. Dintre speciile de psri amintim : eretele Circus cyaneus, uliul psrar Accipiter gentilis, ciuful de padure Asio otus, ochiul boului Troglodytes troglodytes, pupza Upupa epops, botgrosul Coccothraustes coccothraustes, turtureaua Streptotelia turtur, strcul cenuiu Ardaea cynerea, cucul Cuculus canorus, corbul Corvux corax, piigoiul mare Parus major, piigoiul de brdet Parus ater, piigoiul de munte Parus montanus, sfrncioc roiatic Lanius collurio, gaia Garrulus glandarius, huhurez mic Strix aluco, mierla Turdus merula, forfecua Loxia curvirostra, cocoul de munte Tetrao urogallus, ierunca Bonasia bonasia etc. La marginea rurilor se ntlnesc frecvent : codobatura galben Motacilla cinerea, codobatura alb Motacilla alba, pescarelul negru Cinclus cinclus, pescaruul razator Larus ridibundus atc.

CIUFUL DE PADUREReptilele sunt prezente prin urmtoarele specii : guterul Lacerta viridis, oparla de munte Lacerta vivipara, oparla de ziduri Lacerta muralis, naprca Anguis fragilis, arpele de ap Natrix tesselata, vipera de munte Vipera berus berus, vipera cu corn Vipera ammodytes etc. Vipera cu corn e protejat prin lege datorita raritaii sale. Din clasa amfibienilor se ntalnesc urmatoarele specii: salamandra Salamandra salamandra, tritonul cu creast Triturus cristatus, tritonul de munte Triturus alpestris alpestris, broasca rioas brun Bufo bufo, buhaiul de balt Bombina variegata, oparla de munte Lacerta vivipara, oparla de cmp Lacerta agilis agilis, guterul Lacerta viridis viridis, arpele de ap Natrix tesselata, nparca Anguis fragilis etc. Fauna acvatic este reprezentat printr-un numar mare de nevertebrate i peste 30 specii de peti specifici rurilor de munte ca de exemplu: pstrvul Salmo trutta fario, zglvocul Cotus gobio, boiteanul - Phoxynus phoxynus, scobarul Chondrostoma nasus, mreana Barbus barbus, crapul Cyprinus carpio, nisiparia - Sabanejenia romanica, ultima fiind endemic n Romnia i deci se impune asigurarea nu numai a supravieuirii speciei ca atare, ci i supravietuirea ei in ct mai multe bazine din tar.

BOISTEANUL Fauna de nevertebrate este bogat, ns insuficient cunoscut. n zona Parcului National Cozia se afl numeroase specii de nevertebrate care contribuie la meninerea echilibrului ecologic. Cel mai frecvent se intlnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole i aranee, n timp ce alte grupe ca chilopodele, formicidele i lumbricidele apar sporadic. Dintre coleoptere merit amintit Carabus aluntensis, o specie endemic.Orthopterele, n numr de peste 30 de specii sunt raspandite att n pajistile golului de munte, ct i n etajele inferioare.Reine atenia specia Chortippus paralellus evideniat n sectoarele nalte aproape de vrful Cozia. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica, Isophia harzii i Chortiphus acroleucus, ultimele dou specii fiind endemite ale Masivului Cozia. O meniune aparte trebuie fcut i pentru arahnide, dintre care se evidentiaz pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofil protejat, de origine mediteraneean, frecvent att n Masivul Cozia ct i n Naru. Cercetarile ntreprinse au avut ca finalitate identificarea unui nsemnat numr de specii de nevertebrate, mai ales insecte i arahnide.FORMELE DE INTERVENTIE ANTROPICAZona Parcului National cozia si a vecinatatilor acestuia este cunoscuta ca o destinatie turistica importanta in Romania,care prin potentialul ei natural(peisaje,izvoare termale ,relief, fauna , flora)si antropic(manastiri,monumente istorice)reprezinta o destinatie interesanta atat pentru turistii din tara,cat si pentru turistii din strainatate.Monitorizarile fluxului din perioada 2003-2005 au scos in evident ca un numar de aproximativ 50.000 de turisti pe an au vizitat aceasta zona,dar numarul lor a crescut foarte mult,chiar s-a dublat in anii 2006-2007.Principalele motivatii sunt: drumetii,plimbari in natura; practicarea unor sporturi,organizarea de expeditii,tabere,concursuri in aer liber; vizitarea unor lacase de cult,locuri si monumente istorice; vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite(Defileul Oltului,Cheile Lotrisorului,Cascada Gardului)O parte din vizitatorii care frecventeaza in general locurile mai accesibile de la intrarile in parc sunt sositi in zona pentru tratament balnear in Statiunea Calimanesti-Caciulata-Cozia.

Principalele atracii turistice antropice Castrul Arutela-cu vestigii romane construite pe o veche aezare dacic, situat pe malul stng al Oltului n Poiana Bivolari (odinioar o mare bivolrie domneasc). n prezent se menin urme ale castrului i termelor romane construite de arcaii sirieni din armata roman, precum i o poriune a vechiului drum roman, pavat cu piatr cioplit. n urma spturilor arheologice au fost gsite inscripii de pe vremea mprailor romani Hadrian (117-118 d.h.) i Antoninu Pius (138-161 d.h.); ntreaga fortificaie care era mai ampl a fost distrus de o mare inundaie a Oltului fiind conservat i reconstituit n prezent; lng ruinele romane se aflizvoarele i puul cu ape termale de la Bivolari.Masa luiTraian: un promontoriu stncos ce prelungete Muchia lui Teofil pn n albia Oltului; n prezent apare doar c o mic insul ieit din apele lacului de acumulare Turnu. Legenda spune c aici ar fi luat masa mpratul Traian n timpul campaniei de cucerire a Daciei. Tradiia popular local mai pstreaz i numele de Masa lui Mihai, care i el s-ar fi oprit aici n drumul su spre Transilvania. Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de acesta stnc cand a scris n 1846 poezia Cea din urm noapte a lui Mihai cel Mare, alturi de poezia Umbra lui Mircea la Cozia. Castrul Pretorium: situat pe partea stng a Oltului lng satul Copaceni- Racovia cu dou construcii monumentale- una pe malul Oltului cu caracter de aprare i alt construcie pe terasa superioar a Oltului, o adevarat aezare roman fortificat. Reeaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra n vechiul sistem de aprare roman- Limex Alutanus.Monumente Istorice Medievale:Mnstirea Cozia situat n oraul Climneti, pe malul drept al Oltului, loca de clugri cu hramul- Sf. Treime. n secolul al XIV-lea (20 mai 1388) apare consemnat hotrrea lui Mircea cel Mare de a ridica o mnstire, la locul numit Climneti-Cozia pe Olt aa cum reiese din Codicele Mnstirii Cozia. Ctitorie a marelui voievod cu o arhitectur deosebit, mnstirea este locul de veci al marelui voievod, alturi de mama lui Mihai Viteazu.

Bolnia (spitalul) Mnstirii Cozia- construit n sec. Al XVI-lea, unde inc de la nfiinare i-au vindecat suferinele o mulime de bolnavi, att romni ct i strini. Mnstirea Turnu- lca de clugri cu hramul Intrarea Maicii Domnului n Biseric, pentru Biserica veche i Schimbarea la Fa pentru biserica nou, ctitorite n secolul al XVIII-lea;

Schitul Ostrov- ora Climneti, ctitorit n secolul al XVI-lea cu hramul Naterea Maicii Domnului;Mnstirea Stnioara- loca de clugri, ctitorit n secolul al-XVII-lea;Mnstirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorit n secolul al XVIII-lea, lca de clugri cu hramul Naterea Sf. Ioan Boteztorul pentru biserica Veche i Adormirea Maicii Domnului pentru biserica nou. Este un mare complex monahal;Mnstirea Cornet- localitatea Clineti, loca de clugri cu hramul Tierea capului Sf. Ioan Boteztorul sec . XVI-leaBisericimonumente istorice medievale: Pua (sec. Al XVII-lea), Biserica Veche Climneti (sec al XVI-lea); Biserica Scueni- replica n miniatur a Mnstirii Cozia (sec. Al XV-lea); Biserica Proieni, Biserica Clineti.Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Periani. Unii istorici consider c aici se gsete trectoarea Posada, loc unde otile conduse de domnitorul muntean Basarab I au nvins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfinind ntemeierea statului de sine stttor ara Romneasc.Cetatea lui Vlad Tepe- situat pe Valea Biaului- punct fortificat.Valea Biaului, este o denumire ce provine de la ocupaia vechilor locuitori care locuiau odinioar aicibiai. Acetia se ocupau cu cutarea aurului.Dealul viilor Jiblea Veche, cumetoh al mnstirii Cozia i vii n terase; cultur de vi de vie din vremea voievozilor situat la cea mai nalt altitudine din ar.EFICIENTA SISTEMULUI DE CONSERVAREa)OBIECTIVE GENERALEIn primul rand,datorita faptului ca numai o portiune limitata din toata intinderea parcului poate fi vizitata de catre turisti, aceste ecosisteme sunt foarte bine conservate, 7000 de hectare din toata suprafata rezervatiei fiind destinata cercetarii stiintifice.Obiectivul principal este mentinerea si chiar sporirea pe viitor a biodiversitatii in parc. Conservarea si mentinerea frumusetii peisajelor. In functie de acest obiectiv primordial se organizeaza si turismul.Zona ramine un obiectiv turistic important, fiind recunoscuta atit pentru turismul in spatii naturale, cit si datorita monumentelor antropice si traditiilor populare care supravietuiesc aici de secole.b)OBIECTIVE SPECIFICEIn parc se pot face drumetii pe opt trasee mari, bine delimitate, care pornesc din localitatile din apropierea parcului Calimanesti, Caciulata, Pausa, Patesti, Dingesti, Valea Lotrului si Brezoi. Toate ajung ori in Virful Cozia, ori in Virful Naratu. Exista un traseu foarte mare de legatura, care merge pe Valea Lotrisorului - Naratu-Olanesti, dar inca nu este amenajat in totalitate, deoarece e o zona de conservare speciala unde s-au introdus masuri de management. Toate traseele sunt marcate, ordonate si puse pe harti turistice. Pe linga drumetii pot fi practicate si sporturi, cum ar fi alpinismul pe versanti veriticali atit pe valea Lotrisorului, cit si in alte zone, expeditii in defileul Oltului, Cascada si cheile Lotrisor, Cascada Gardului, Bulzul.c)INDICATORI SI TINTEIn prezent, obiectivul principal este conservarea ecosistemelor naturale, nu turismul excesiv, care le poate distruge. Dar si recreerea face parte din cotidian, iar Parcul National este deschis publicului. Exista doar doua locuri in care se percepe tarif de vizitare cu masina. Din pacate multi vizitatori nu respecta regulile si intra cu automobilele in alte zone decit cele delimitate la care se adauga ATV-uri zgomotoase, foarte daunatoare pentru mediu si care ii deranjeaza pe cei care merg cu adevarat la recreere.Cu toate acestea,la ora actuala, zona este suprasaturata de turisti, numarul acestora ajungind la aproape 100.000 in 2006.Se doreste implicarea mai mult in promovarea zonelor din imediata vecinatate a parcului Cozia, cum sunt Tara Lovistei si depresiunea Jiblea Berislavesti zone putin cunoscute, aflate in cadru natural ideal si incarcate de traditii si obiceiuri populare. Aceasta strategie poate duce la o relaxare a turismului din zona Cozia si poate aduce un plus de dezvoltare regiunilor limitrofe. Localnicii de la marginea parcului sunt foarte dornici sa dezvolte ecoturismul, iar in prezent fiecare se descurca dupa puteri. Exista citeva pensiuni in interiorul comunitatilor de pe valea Lotrului, unele mai bine dotate, altele mai putin. CONCLUZIIAsadar,Parcul National Cozia este situat intr-o zona geografica cu peisaje montane inedite, fiind in trecut considerat de catre stramosii nostri daci si calugarii veniti inEvul Mediude laAthosun munte sfant, teritoriu al fagaduintei. Rezervatia reprezinta un adevarat muzeu natural situat intr- un cadru natural ideal pentru desfasurarea activitatilor turistice si de asemenea un loc perfect pentru recreere. Acest parc este o arie naturala protejata in special pentru ecosistemele pe care le gazduieste. Datorita faptului ca numai o portiune limitata din toata intinderea parcului poate fi vizitata de catre turisti, aceste ecosisteme sunt foarte bine conservate, 7000 de hectare din toata suprafata rezervatiei fiind destinata cercetarii stiintifice.BIBLIOGRAFIE www.cozia.ro www.mmediu.ro www.turismland.ro

Realizat de:Tocileanu Daniela-Elena Stoica Daniela Catalina210